Vin de pe vremea romanilor

Unul dintre cele mai rare artefacte ale istoriei descoperite de arheologi este o sticlă de vin, numită Speyer, care datează de pe vremea romanilor, mai exact din anul 325 e.n. Sticla cu mânere în formă de delfin este acoperită cu ceară, iar o treime din conţinutul ei este ulei de măsline folosit în acele timpuri pentru a preveni oxidarea vinurilor. Acest artefact preţios a fost descoperit în anul 1867 în mormântul unui nobil roman, despre care se crede că era un conducător de rang înalt în Legiunea Romană, în Renania-Palatinat, un land din sud-vestul Germaniei.

Înhumarea alături de obiecte de valoare şi sticle de vin era un obicei străvechi al romanilor care reflecta credinţa în viaţa de apoi. În credinţa romană, acestea putea fi folosite în viaţa de după moarte. Se crede că sticla a fost realizată la începutul tradiţiei producţiei şi consumului de vin iniţiată de grecii antici. Mai târziu, această tradiţie a fost preluată de romanii antici, care, după modelul zeului grec al agriculturii, fertilităţii şi vinului, Dionisis, şi-au creat propriul zeu al vinului numit Bachus.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un chimist a analizat sticla, dar fără a o desface şi, în pofida faptului că mulţi oameni de ştiinţă au sperat că vor obţine permisiunea de a desface sticla, acest lucru nu s-a întâmplat până acum. De cealaltă parte a baricadei se află oameni de ştiinţă şi microbiologi care sunt de părere că sticla de vin nu ar trebuie deschisă pentru că nu se ştie ce se va întâmpla cu lichidul la interacţiunea cu aerul. Astăzi sticla de vin de pe vremea romanilor este expusă la Muzeul de Istorie din Palatinat, Germania.

(L.Z.)