reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2019

Acarianul Acarapis sp. nu pune în pericol albina românească (II)

  • Publicat în Apicultura

– Având în vedere anul apicol dificil 2016 și știind că pe fondul lipsei culesurilor satisfăcătoare de întreținere există predispoziția izbucnirii a o serie de boli în familiile de albine. Ce sfătuiți apicultorii în privința exploatării și supravegherii familiilor de albine?

– În primul rând, familiile de albine nu trebuie „exploatate“, adică este bine ca, în condițiile în care nu a existat un cules satisfăcător la rapiță, salcâm sau tei, să nu se extragă mierea și să nu se înlocuiască cu diferite suplimente nutritive, știut fiind faptul că culesul natural are un rol decisiv în menținerea stării de sănătate a albinelor.

De asemenea, supravegherea stării de sănătate a albinelor este o datorie pe care apicultorul o are față de albinele pe care le crește și de la care are atâtea beneficii. Este mai bine să previi o boală decât s-o tratezi și atunci este mai bine ca apicultorul să solicite la un laborator acreditat în domeniu, cel puțin o dată pe an, preferabil toamna înainte de iernat, efectuarea unui set minim de analize care constau în examen bacteriologic pentru Locă americană și europeană și examen parazitologic pentru Varrooză și Nosemoză. Pachetul de bază la analize ca și cost, la orice laborator din rețeaua sanitară veterinară de stat, se ridică la maximum 50 de lei. Desigur, apicultorul poate solicita în orice altă perioadă a anului aceste analize, precum și altele pentru alte boli suspicionate a evolua în stupină sau recomandate de către un specialist.

Apicultorul trebuie să facă anual tratamentele de combatere a varroozei numai cu produse care sunt autorizate pentru comercializare. Este bine ca la nivelul asociațiilor apicole să existe medici veterinari care să organizeze aceste tratamente antiparazitare, unde eficacitatea maximă este dată de stabilirea unei scheme de tratament completă care să fie efectuată concomitent la toate stupinele de pe un teritoriu, cu o rază de 10 km.

apicultura albine stupi

Pe de altă parte, într-o stupină, în cazul existenței ramelor cu puiet neuniform, nu trebuie administrate antibiotice fără prescripție din partea unui specialist, pentru că din experiență spun că tipul de antibiotic, concentrația acestuia în produsul comercial, dozele și modul de administrare de cele mai multe ori sunt complet greșite.

Nu în ultimul rând, apicultorii trebuie să se asigure că mătcile, care trebuie schimbate o dată la trei ani, provin din familii perfect sănătoase, iar multiplicarea acestora este autorizată.

– Știm că există tendința ca, în speranța îmbunătățirii performanțelor familiilor de albine, unii apicultori să introducă în stupine alte rase de albine diferite de rasa noastră autohtonă, Apis mellifera carpatica, sau diferiți metiși, oare importarea acestui material genetic, rase noi, roiuri la pachet și regine cu albine însoțitoare nu pot constitui cauze ale răspândirii unor noi boli pe teritoriul României?

– Desigur, importul de familii de albine, roiuri la pachet, regine cu albine însoțitoare pot să constituie cauze ale răspândirii unor boli pe teritoriul României. Dar România este stat membru al Uniunii Europene, în consecință comerțul intracomunitar cu materialul biologic menționat anterior se face fără restricții, numai pe baza certificării stării de sănătate la locul de origine. Excepție de la această regulă este numai comerțul cu material biologic (roiuri, regine, familii de albine) care provin din regiunea Calabria – Italia, unde a fost depistat gândacul mic de stup, zonă care este sub restricție sanitară veterinară.

Situația este diferită față de importul de material biologic din țări terțe, adică din afara Uniunii Europene, unde trebuie verificată starea de sănătate a familiilor de albine, roiurilor sau a reginelor pentru fiecare lot importat în parte, ba mai mult, legislația în vigoare prevede și o perioadă de izolare și supraveghere a materialului biologic importat timp de 30 zile, înainte de a fi introdus în stupinele din România. Deci, teoretic legislația sanitară veterinară asigură protecția necesară pentru a preveni introducerea de agenți patogeni noi pe teritoriul României, dar din păcate în practică nu întotdeauna lucrurile se desfășoară așa cum ne-am dori.

Publicăm acest interviu cu speranța că acesta va constitui un semnal de alarmă pentru organismele în drept să ia măsuri care se impun pentru a stopa posibilitățile răspândirii de noi boli ale familiilor de albine pe teritoriul României.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 28-30