Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie / trimestrul II 2024.

Suma plătită este în valoare de 55.067.716 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Declinul global al biodiversității reprezintă o provocare tot mai mare, iar prin concentrarea asupra celor mai bune practici de protejare a ecosistemelor, fermierii din întreaga lume pot îmbunătăți securitatea alimentară și pot pregăti mai bine agricultura pentru a face față schimbărilor climatice, dăunătorilor și bolilor. Conform datelor furnizate în aprilie anul acesta de Statista¹, biodiversitatea a fost afectată de degradarea mediului, iar impactul schimbărilor climatice este de așteptat să crească în importanță în deceniile următoare.

Deoarece oamenii depind de biodiversitate și de beneficiile esențiale pe care aceasta le oferă, cum ar fi producția de alimente, pierderea biodiversității reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea alimentară globală și face agricultura mai puțin rezilientă. Prin urmare, fermierii trebuie să se adapteze și să identifice cele mai bune soluții pentru a contribui la ecosistemul agricol.

Studiile recente^2,3 indică faptul că rapița se dovedește a fi o opțiune vitală în eforturile de protejare a ecosistemelor, oferind în același timp resurse esențiale pentru o populație globală în creștere. Prin sprijinirea biodiversității și promovarea practicilor agricole durabile, cultivarea rapiței oferă un model pentru modul în care agricultura poate satisface nevoile umane fără a sacrifica sănătatea mediului. Cultivarea rapiței aduce mai multe beneficii cheie pentru fermieri în creșterea biodiversității prin practicile lor, cum ar fi faptul că este un precursor excelent pentru culturile succesive sau cerealele de toamnă și valorifică eficient terenurile în pantă, contribuind la prevenirea eroziunii solului. În plus, rapița poate fi cultivată ca o plantă valoroasă pentru polenizatori datorită producției sale ridicate de nectar⁴. Aceste atribute nu numai că susțin practicile agricole durabile, dar contribuie și la sănătatea și diversitatea generală a ecosistemului agricol.

În România, rapița reprezintă o cultură versatilă și rezilientă, cu multiple avantaje pentru fermieri, permițându-le să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului. În fața impactului schimbărilor climatice, printre cele mai remarcabile caracteristici ale rapiței se numără adaptabilitatea sa la diverse condiții de sol și climatice, ceea ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din țară.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, le oferă fermierilor români soluții pentru a construi un viitor mai sigur și mai prosper prin alegeri durabile, cum ar fi hibrizii de rapiță Pioneer® și produsele pentru protecția culturilor. De exemplu, hibrizii de rapiță Pioneer® din portofoliul Sclerotinia Protector, PT303, PT312 și PT315, oferă avantaje precum eficiența superioară în utilizarea azotului, conținut ridicat de ulei, toleranță ridicată la principalele boli ale culturilor, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănatul târziu. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturilor, datorită trăsăturilor genetice avansate care le permit să se adapteze în toate regiunile din România.

Pentru acest sezon de recoltă, hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și Pioneer® PT315 Sclerotinia au avut performanțe excelente pe ferma Luxcom din Bărcănești, județul Ialomița, unde inginerul Marian Mitran lucrează 5.000 ha pe ferma sa, și au obținut o producție de 4.230 kg/ha pe o suprafață de 150 ha. "Cei doi hibrizi Pioneer® au fost cultivați după grâu și trebuie să spun că anul trecut am semănat direct, fără alte lucrări suplimentare ale solului. Sunt mulțumit de acești hibrizi, sunt stabili, și am avut o producție bună, mai ales acolo unde precipitațiile ne-au ajutat, dar și cu doi ani în urmă rezultatele au fost excelente, chiar și în condiții de secetă în toată regiunea. Pentru acest toamnă, vom semăna întreaga suprafață de 1450 hectare de rapiță cu genetică Pioneer®."

Pentru a atinge potențialul optim al rapiței, fermierii români trebuie să prevină acțiunea amenințărilor precum buruienile și dăunătorii. Pentru a minimiza impactul asupra randamentelor, fermierii pot accesa suportul tehnologic și inovațiile din portofoliul de protecție a culturilor al Corteva pentru un program de control integrat sau pentru gestionarea buruienilor, bolilor și dăunătorilor. De exemplu, fungicidul Capartis™ este o soluție fitosanitară avansată, concepută pentru a oferi eficacitate de lungă durată și productivitate sporită a culturilor. În plus față de efectele sale fitosanitare puternice, Capartis™ reduce emisia de etilenă la plante, promovând un efect pronunțat de înverzire. Acest fenomen de "stay-green" duce la randamente mai mari și de mai bună calitate, contribuind semnificativ la creșterea producției și dezvoltarea plantelor de-a lungul anotimpurilor pentru culturi sănătoase. Mai mult, pentru un control eficient al buruienilor dicotiledonate în culturile de rapiță încă din primele stadii de dezvoltare, erbicidul Galera™ Super reprezintă o soluție excelentă pentru fermieri pe parcursul sezonului de creștere, atunci când cultura concurează cu planta, și la recoltare și valorificarea producției. Erbicidul ajută fermierii români care aleg culturile de rapiță datorită avantajelor sale, cum ar fi independența față de umiditatea solului la aplicare și acțiunea împotriva unui spectru larg de buruieni dicotiledonate controlate.

Corteva rămâne un partener de încredere, oferind produse și soluții care răspund nevoilor specifice ale fermierilor din toate regiunile țării și aceștia beneficiază de suportul tehnologic și inovațiile dezvoltate de companie, consultând echipa de vânzări.

¹ Biodiversity loss - statistics & facts | Statista

² https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=4819785

³ Economic valuation of ecosystem services in canola agroecosystems | Landscape and Ecological Engineering (springer.com)

⁴ Pollinators and pollination effects on three canola (Brassica napus L.) cultivars: A case study in Upper Egypt - ScienceDirect

În județul Botoșani se află unul dintre cele mai fertile soluri din lume, o adevărată minune pentru agricultori. Caracteristicile „humăriei“, cum îi spun localnicii, sunt unicat, cu producții de câteva tone la hectar fără niciun fel de îngrășământ.

Aproape de granița de nord a României, ultima frontieră nordică a Uniunii Europene, se află comuna Mileanca, din județul Botoșani. În această zonă dominată de câmpii întinse, străjuite de zone cu dealuri domoale, se află una dintre cele mai importante comori naturale a României. Este vorba despre cernoziomul cambic de Mileanca, așa cum este cunoscut în rândul specialiștilor agronomi. Sătenii îi spun „humărie“ din cauza culorii sale, un negru intens. Conform specialiștilor este unul dintre cele mai fertile soluri din România, dar și din lume. Are niște proprietăți aparte, care dacă sunt cunoscute, se pot obține producții record, fiind o adevărată mană cerească pentru agricultori. De altfel investitorii străini, dar și români au sesizat oportunitatea și cultivă pe aceste soluri extrem de fertile, devenite un soi de vedete ale agriculturii din nordul Moldovei. La Mileanca, pe cernoziomurile cambice se cultivă pe aproximativ 6.000 de hectare, aproape de capacitatea maximă a comunei, iar de multe ori se ajunge la producții record.

Humăria de la „Trei Movile“ și descoperirea unei minuni

Sătenii din Mileanca cultivă terenul din zonă de sute de ani. Au știut mereu că este un pământ binecuvântat și i-au spus „humărie“ din cauza culorii sale negre. „Din moși-strămoși se știe că, dacă lucrezi bine pământul ăsta, ce pui în el aia iese. Este binecuvântat de Dumnezeu, hrănind generații întregi“, spune un localnic din Mileanca. Dincolo de aprecierile localnicilor și legendele sătești, pământurile de la Mileanca au intrat în atenția specialiștilor în soluri și agronomie.

Recolte record fără niciun fel de îngrășământ

În agricultura profesionistă este aproape imposibil de realizat producții serioase fără îngrășăminte. La Mileanca, în cernoziomurile cambice, orice este posibil. „Humăria“ a ajuns renumită pentru faptul că dă producții record, fără pic de îngrășământ. Este vorba de producții de câteva tone la hectar, fără îngrășăminte sau tratamente ale solului. Se poate să se obțină producții performante fără îngrășăminte, la nivelul a 4-5 tone de grâu la hectar şi 8-10 tone de porumb la hectar, spre deosebire de un sol normal care atinge un maxim de 2,5 tone la hectar.

Faima sa a atras mulți investitori străini, în jur de 700 de hectare fiind cumpărat de diferiți investitori agricoli. Restul este lucrat de localnici sau alți fermieri botoșăneni. Autoritățile agricole de la Botoșani spun că cernoziomul de la Mileanca poate fi o mare șansă de dezvoltare economică a zonei.

„În județul Botoșani ne putem mândri cu terenuri deosebit de fertile, mai ales acest cernoziom cambic de Mileanca. Șansa dezvoltării Botoșaniului sunt aceste cernoziomuri care trebuie exploatate“, a transmis Cristian Delibaş, directorul Direcției Agricole Botoșani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă eliberarea de adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate de APIA, respectiv pentru:

• Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS);
• Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS);
• Măsura 10 – Agro-mediu şi climă;
• Măsura 11 – Agricultură ecologică;
• DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente;
• DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile;
• DR-04 - Agricultură ecologică – conversie;
• DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării;
• DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană (ANC_ZM);
• DR-10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative;
• DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice;
• PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;
• PD-22 Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;
• PD-23 Sprijin cuplat pentru venit – bivolițe de lapte;
• PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2024, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus.

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.

Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Pentru facilitarea comunicării, protejarea mediului și reducerea încărcării administrative, fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Până la această dată, APIA a eliberat 13.102 de adeverințe pentru schemele de plăți directe, 9.100 de adeverințe pentru măsurile și intervențiile de mediu și climă și 719 de adeverințe pentru intervențiile din sectorul zootehnic.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că miercuri, 21 august 2024, Guvernul României a aprobat Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea programului pentru școli al României în perioada 2023-2029, pentru anul școlar 2024-2025, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023-2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2024-2025.

Astfel, conform actului normativ, pentru anul școlar 2024-2025 se alocă suma de 760.241.000 lei pentru Programul pentru școli al României.

Suma menționată mai sus se utilizează după cum urmează :

• 176.000 lei pentru acordarea gratuită de fructe și legume și 38.163.000 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;
• 676.000 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum și produse lactate fără adaos de lapte praf și 38.163.000 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;
• 063.000 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv din bugetul național.

Întocmirea bugetului s-a realizat pe baza numărului total al beneficiarilor programului, respectiv 1.908.231 preșcolari din grădinițele de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate cu program normal de 4 ore și elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat, a limitei valorii zilnice/preșcolar/elev, conform Fișei financiare și pe baza numărului de zile de distribuție calculate în funcție de structura anului școlar aprobată prin Ordinul Ministrului Educației nr. 3694/2024 privind structura anului școlar 2024-2025.

Autoritățile administrației publice locale de la nivelul județelor, comunelor, orașelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în calitate de solicitanți de ajutor financiar, sunt responsabile de elaborarea documentațiilor de atribuire şi a documentelor-suport ale acestora, organizarea procedurilor de achiziție publică, desemnarea câștigătorilor, încheierea contractelor/acordurilor cadru cu furnizorii sau prestatorii, precum și monitorizarea și controlul distribuției produselor și desfășurării măsurilor educative prevăzute.

În vederea acordării ajutorului financiar din FEGA pentru furnizarea fructelor, legumelor, laptelui și produselor lactate și derularea măsurilor educative aferente, solicitanții de ajutor depun la Centrele județene/Municipiul București ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cereri de plată, la sfârșitul fiecărui an școlar, conform structurii anului școlar aprobate de Ministerul Educației, în termen de trei luni de la sfârșitul perioadei pe care o vizează.

Plata ajutorului financiar din FEGA se face de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în termen de trei luni de la data depunerii cererilor de plată, cu încadrarea în sumele alocate cu această destinație.

În situația în care, până la data efectuării plăților au fost declanșate anchete administrative care nu au fost finalizate, termenul de trei luni se prelungește până la încheierea anchetelor administrative prin care s-a constatat eligibilitatea cererii de plată.

În cazul în care termenul de trei luni de la data depunerii cererilor de plată se depășește, se aplică reducerile prevăzute la art. 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39.

Anual, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2027 cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se stabilește bugetul aferent fiecărui an școlar, atât pentru distribuția produselor de panificație, cît și pentru componentele programului prevăzute la art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017 cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a adoptării repartizării definitive a ajutoarelor din partea Uniunii către statele membre pentru derularea programului.

Mai multe informații despre derularea Programului, măsurile educative aferente ce pot fi implementate cât și caracteristicile specifice pentru livrare către unitățile de învățământ sunt disponibile în Ghidul solicitantului , ediția I, Cod: AJP1-PPS, postat pe site-ul APIA https://apia.org.ro, cu mențiunea că acesta va fi actualizat în perioada următoare pentru anul școlar 2024-2025.

Sursa apia.org.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, pentru Măsura de acordare a sprijinului financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027 - ISA – PS 2024, au fost depuse la nivelul centrelor județene/municipiului București APIA 7.151 cereri de plată, pentru o sumă totală de 86.201.335,49 lei.

La acest moment, APIA se află în stadiul de finalizare a verificărilor administrative și de stabilire a cantităților eligibile din punct de vedere administrativ, etapele următoare în gestionarea cererilor de plată pentru intervențiile apicole fiind:

• Generarea eșantionului de control la fața locului;
• Efectuarea controlului la fața locului;
• Verificarea dosarelor selectate în controlul de management;
• Stabilirea sumelor eligibile după finalizarea verificărilor administrative și a controlului la fața locului;
• Transmiterea sumelor eligibile către MADR – Comitetul de Monitorizare;
• Publicarea OMADR care să conțină cuantumurile stabilite;
• Autorizarea la plată a sumelor stabilite ca fiind eligibile.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% reprezintă contribuția Uniunii Europene iar 50% contribuția României. Sumele stabilite ca fiind eligibile pentru intervențiile apicole din anul 2024 se vor încadra în cuantumul unitar planificat, respectând plafonul alocat pentru fiecare intervenție.

Plățile se efectuează în lei, la ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) înainte de data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este luată decizia de acordare a sprijinului financiar.

Pentru plățile anului 2024 cursul de schimb valutar a fost stabilit la valoarea de 4,9756 lei, termenul final de plată pentru intervențiile apicole aferente anului 2024 fiind 15 Octombrie 2024.

În data de 19.08.2024, în România evoluează 60 de focare (8 exploatații comerciale, 14 exploatații comerciale de tip A, 37 exploatații non profesionale și o stână) de pesta rumegătoarelor mici (PRM) cu un total de 232.927 de animale existente în Baza Națională de Date a Sistemului de Identificare și Înregistrare a Animalelor (BND-SNIIA), după cum urmează:

- în județul Tulcea sunt 49 focare în 10 localități din care: 7 exploatații comerciale, 14 exploatații comerciale de tip A și 28 de exploatații non profesionale cu un total de 212.973 animale;

- în județul Constanța sunt 9 focare în 6 localități în exploatații non profesionale cu un total de 6.865 de animale;

- în județul Timiș un singur focar într-o exploatație comercială cu un total de 12.500 de animale;

- în județul Ialomița un singur focar într-o stână cu un total de 589 de animale.

În ceea ce privește condițiile sanitare veterinare pentru comerțul (circulația intracomunitară și exportul) cu animale vii din specia ovină și caprină, informăm operatorii economici care desfășoară sau intenționează să desfășoare activități de comerț intracomunitar sau export cu rumegătoare mici că, pe perioada evoluției PRM în România, aceștia vor trebui să respecte, pe lângă regulile de certificare sanitar veterinară și obligații suplimentare de testare.

În paralel, ANSVSA își continuă demersurile pentru renegocierea condițiilor sanitare veterinare, atât cu țările de destinație existente, cât și cu altele noi.

Totodată, ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA județene, pentru a proteja efectivele de rumegătoare mici împotriva acestei boli.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

Pesta rumegătoarelor mici este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Mortalitatea în cazul animalelor infectate poate ajunge la 70%.

Sursa: ansvsa.ro

Sistemele automate de monitorizare constituie un important pas înainte în realizarea unei combateri de precizie a dăunătorilor culturilor agricole și horticole.

În această categorie intră și sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis), din ce în ce mai prezent în solele cu porumb ale fermierilor, dar, mai ales, din ce în ce mai păgubitor.

Pe vremuri, în sudul și sud-estul țării, doar o dată la trei ani (în medie) acest dăunător punea probleme cultivatorilor de porumb. În prezent, sfredelitorul porumbului este prezent an de an și cu greu putem să evităm atacul. Pe lângă pagubele cantitative de producție, există un pericol și mai mare. Pe leziunile produse de atacul larvelor se pot instala ciupercile din genurile Fusarium și Aspergillus.

Aceste ciuperci pot să vină „la pachet“ cu micotoxinele (substanțe produse de ciuperci).

Cele mai periculoase micotoxine pentru om și animale sunt deoxynivalenol, zearalenone, fumonisine sau aflatoxine. În ultimul timp sunt foarte mari probleme cu aflatoxinele (produse ale metabolismului ciupercilor din genul Aspergillus).

Chiar recent, a fost o știre cu produse din porumb, retrase de la supermarketuri din cauza depășirii limitelor maxime admise la aflatoxine. Dacă aceste limite sunt depășite, fermierii nu își vor putea valorifica producția, cu consecințe negative asupra profitabilității lor, în contextul incertitudinilor economice recente. De aceea este foarte important ca porumbul să fie protejat de atacul acestui dăunător. Dacă sfredelitorul porumbului este ținut departe avem toate șansele să avem o producție fără micotioxine. Cauzele pentru care Ostrinia nubilallis s-a înmulțit le-am dezbătut în articolele din anii trecuți, pe care le puteți consulta pe pagine de web a revistei.

Cum putem să protejăm plantele de porumb de atacul larvelor sfredelitorulului? Există două soluții, fie folosirea la semănat de hibrizi de porumb toleranți la atacul acestui dăunător, fie tratamentul în vegetație cu un insecticid. Fereastra de aplicare a tratamentului este una foarte scurtă, tocmai de aceea monitorizarea zborului sfredelitorului porumbului cu ajutorul capcanelor feromonale este esențială pentru a ști care este momentul cel mai exact când putem să realizăm  tratamentele. Capcanele se amplasează în lanul de porumb.

Numărul acestroa variază în funcție de suprafața solei. În principiu, la o suprafață de câteva hectare se pot amplasa trei capcane, la distanță egale între ele (de obicei în triunghi, una față de cealaltă). Acestea se verifică de cel puțin două ori pe săptămână. În acest fel se știe cu precizie momentul apariției primilor fluturi și apoi al creșterii numărului de capturi. Dar aici intervin alte probleme. Cine citește capcanele? Cine are răbdare să numere fluturii prinși în capcane? În timpul curbei maxime de zbor, pot să fie și de la câteva zeci până la sute de fluturi capturați. Vă dați seama cât timp ia să numeri atâția fluturi. Feromonii actuali pentru monitorizarea sfredeliotrului porumbului nu sunt 100% selectivi pentru această specie.

Pe lângă specia țintă, în capcane se mai prind fluturi aparținând altor specii, cum ar fi omida fructifiațiilor (Helicoverpa armigera), buha semănăturilor (Agrotis segetum), buha gamma (Agrotis ipsilon). După cum știm, fermierii nu sunt entomologi. Să spunem că fluturii din speciile menționate anterior se deosebesc relativ ușor de Ostrinia nubilallis. Dar în capcane mai pot fi prinși fluturi aparținând unor specii asemănătoare cu dăunătorul țintă. De exemplu, fluturii speciei omida de stepă (Loxostege sticticalis) se deosebesc mai greu de cei ai sfredelitorul porumbului, dacă nu ești specialist. Referitor la specialiștii în protecția plantelor, din păcate aceștia sunt din ce în ce mai puțini față de perioada de glorie a acestui domeniu de activitate, de acum 30-50 de ani.

O alternativă la capcanele clasice sunt sistemele automate de monitorizare. În ce constă acestea? Dintr-o capcană entomologică (de obicei în formă Delta) la care atașăm o cameră foto, care transmite imaginile cu capturile direct pe telefonul mobil sau calculatorul fermierului. În prezent există o varietate de capcane entomologice automate, unele mai complexe, altele mai simple, dar toate fac același lucru, sunt „ochiul din câmp“ al fermierului. Acesta nu mai trebuie să se deplaseze zilnic în câmp pentru a verifica capcanele, pur și simplu se uită pe telefonul mobil pentru a vedea capturile.

Pentru unele tipuri de capcane există și aplicații cu program de numărare a fluturilor și elaborare a avertizării pentru efectuarea tratamentului, în funcție de parametrii zborului insectelor, pentru fiecare specie dăunătoare în parte. Toate bune și frumoase, dar există multe lucruri de îmbunătățit la aceste sisteme.

În ultimii ani am testat diferite tipuri de capcane automate pentru monitorizarea zborului sfredelitorului porumbului, prin urmare am văzut care sunt plusurile, dar și minusurile lor.

Ce mai este de îmbunătățit la sistemele automate de monitorizare? În primul rând, în cazul sfredelitorului porumbului nu există un feromon foarte selectiv. Astfel, în capcane, pe lângă specia țintă monitorizată, se pot prinde diferite specii de fluturi, unele asemănătoare cu sfredelitorul (așa cum am scris mai sus).

Prin urmare, softul de numărat și identificat fluturi poate fi „păcălit“ și poate contabiliza și fluturii aparținând altor specii. Sigur, în teorie există softuri cu algoritmi de învățare automată, dar și în acest caz poate fi dificil dacă, de exemplu, capturile din capcane se suprapun. Ideal ar fi ca feromonii folosiți la capcanele automate să fie foarte selectivi. Or, din păcate, în cazul sfredelitorului porumbului nu prea sunt.

Pentru un fermier, care nu știe entomologie aprofundată, ar fi dificil de apreciat, pe baza imaginilor, câte capturi sunt de Ostrinia nubilallis, din totalul capturilor. Unele firme au rezolvat problema aglomerării de capturi, având un sistem automat de înlocuire a plăcilor adezive. Există și capcane automate care, în loc de feromoni, folosesc lumina pentru capturarea fluturilor (aceștia având un zbor crepuscular sau nocturn). Dar și în acest caz, pe lângă specia țintă ce face obiectul acestei monitorizări (sfredelitorul porumbului) se mai prind și fluturi din alte specii.

O altă problemă pe care am constatat-o este faptul că fluturii se pot prinde de placa adezivă cu spatele, caz în care este vizibilă partea ventrală a acestora.

Pentru un entomolog nu este o problemă să identifice sfredelitorul, dar pentru fermier este greu să își dea seama ce specie este, analizând imaginile cu fluturii care s-au prins cu „spatele”. O altă problemă pe care am identificat-o este cu amplasarea capcanelor automate. În mod normal, acestea ar fi trebuit amplasate în câmp, în lanul de porumb, dar, din motive de securitate, fermierii amplasează aceste capcane în zone împrejmuite. Prezența unei capcane cu cabluri și panou fotovoltaic este o bună atracție pentru hoți, prin urmare sistemul automat de monitorizare nu ar avea viață lungă în câmp.

Pe de altă parte, amplasarea capcanei automate într-o incintă împrejmuită (chiar dacă acea incintă se află aproape de lanul de pourmb) nu mai poate reflecta foarte fidel curba de zbor a sfredelitorului. S-ar putea să existe un interval de timp între momentul sosirii primilor fluturi în lanul de porumb și cel în care apar primele capturi în capcanele automate, amplasate într-o incintă împrejmuită, drept consecință se poate rata momentul optim pentru efectuarea tratamentului în vegetație. Un alt incovenient este prețul ridicat al acestor capcane.

Teoretic, pe măsura trecerii timpului și a evoluției tehnologiei, acestea se vor ieftini. Deocamdată, situația geopolitică este incertă și, odată cu aceasta, și evoluția în timp a prețurilor noilor tehnologii este la fel de incertă. O altă problemă ține de oameni. Este foarte important ca beneficiarii acestor sisteme automate de monitorizare să fie foarte instruiți atât în ceea ce privește întreținerea acestui sistem, precum și în ceea ce privește folosirea aplicațiilor și softurilor care însoțesc aceste capcane. Iar în acest caz, după cum cred că v-ați dat seama, mai este mult până departe. Înainte de a instrui oamenii trebuie să avem formatori (cei care îî învață pe fermieri), dar aceștia nu se pot găsi la tot pasul.

Sistemele automate de monitorizare reprezintă viitorul în protecția plantelor. Acestea ne pot ajuta să detectăm cât mai exact momentul apariției dăunătorilor (inclusiv sfredelitorul porumbului) și datorită lor putem realiza o combatere cât mai țintită, conform cerințelor pactului verde european (Green Deal). Dar, în același timp, mai este multă muncă de făcut până ce aceste sisteme să fie bine puse la punct ca să răspundă nevoilor fermierilor, mai ales în condițiile țării noastre.

Explicații foto

Foto 1 și 2 – Plante de porumb frânte din cauza atacului larvelor sfredelitorului porumbului

Foto 3 – Larvă de sfredelitorul porumbului aflată la baza plantei de porumb frânte

Foto 4 – Capcană automata într-o incintă împrejmuită

Foto 5 și 6 – Mai multe specii de fluturi pot „păcăli“ softul de numărare și identificare automată a speciei țintă

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Mediul rural este o temă pe care am mai abordat-o de-a lungul timpului, dar din posturi diferite și la vârste diferite. În această vară, am avut ocazia de a rămâne câteva zile la țară cu familia și pot spune că mi-am redobândit vitalitatea de care aveam nevoie... pentru a continua odată întors la oraș. Atât de multă liniște și pace mi-a oferit acel loc încât mă puteam gândi fascinat doar la cât de frumos văd acum lumea în care am copilărit.

Cel mai frumos este să o iei la pas din fața porții până în centrul satului, acolo unde mai găseai câte un magazinaș, lume nouă și mai multă mișcare. Ușor-ușor, coborând din deal la vale, observam de-a stânga și de-a dreapta mea foarte multă diversitate. Într-o curte se mânca în familie și se auzeau chicotele tuturor, acompaniate de lovirile ușoare ale lingurii cu farfuria, într-o alta se montau diverse prin curte și într-o alta cineva cosea iarba ce nu a fost cosită la timpul ei. O diversitate din gard în gard, pot spune. Ba chiar, un detaliu pe care iată, l-am uitat, îl reprezentau copiii acum pe ulițe, ca niciodată de când am avut posibiltatea de a descoperi această lume a satului.

Mergând mai departe, puteam construi, cu tot ceea ce se afla în fața ochilor mei, un adevărat tablou. Erau dealuri, case, pomi, cerul și un izvor. Toate acestea, puse laolaltă cu mirosul căpițelor de fân ce încă nu au dispărut din curți, cotcodăcitul găinilor, lătratul câinilor și ciripitul păsărilor cerului, creează tabloul ideal, un tablou al simțurilor, care nu poate fi pictat, ci doar trăit.

Satul din care provin părinții mei, respectiv bunicii, nu este unul precum cele din Ardeal, de exemplu, ci are o tentă orășenească pe alocuri. Dar, cu toate acestea, să te plimbi pe ulițe și să saluți oamenii, ce acum o vreme zburdau de tinerețe, iar acum stau liniștiți pe bancă așteptând un salut călduros din partea trecătorilor sau venirea nepoților, este un mare lucru, fapt ce creionează, de asemenea, tabloul trăirilor despre care vorbeam mai înainte.

La țară, toate anotimpurile sunt frumoase, nu contează când te duci, doar du-te! Fă-ți timp, încearcă și cu siguranță te vei simți revigorat de simplitatea pe care ți-o conferă traiul la țară. Vremurile s-au mai schimbat, este adevărat, dar eu, așa tânăr copil cum sunt, încă trăiesc prin vorba bunicilor și oricât de multă tehnologie ar intra în viața noastră sau în societate, tot principiile de bază trebuie să le respectăm.

Să iubim, să ne bucurăm de zilele rămase pe acest pământ, să lăsăm loc de bună ziua și să încercăm schimbarea în bine a vieții, a comunității, a țării sau a lumii în care ne-am născut.

Alex OPREA-BANU

Autoritatea Națională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a dispus controale în minivacanța de Sfânta Maria, prin intensificarea controalelor oficiale și a măsurilor care trebuie aplicate pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare.

Scopul acțiunii este protejarea sănătății consumatorilor, în contextul unei afluențe mari de turiști și a creșterii rulajului de marfă pentru unitățile din industria alimentară din zonele de agrement și localitățile de interes turistic.

La aceste acțiuni de control participă, alături de medicii veterinari, și inspectori de specialitate din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene/ Municipiului București și a circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO).

Principalele aspecte vizate în cadrul acțiunilor tematice, desfășurate în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a turiștilor, sunt reprezentate de: verificarea respectării cerințelor de igienă la nivelul spațiilor utilizate pentru depozitarea, prepararea, prelucrarea și comercializarea produselor alimentare, a cerințelor de igienă și sănătate privind personalul lucrător, verificarea respectării cerințelor privind materiile prime și ingredientele, produsele alimentare prelucrate, programele de autocontrol, respectiv existența procedurilor bazate pe principiile Hazard Analysis Critical Control Points (HACCP), trasabilitate și evitarea de practici frauduloase.

Echipele de inspectori sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor împreună cu instituțiile partenere, vor efectua controale la festivaluri, la evenimente (târguri de vară, pelerinaje la așezămintele de cult, hramuri bisericești) la manifestări culturale cu specific gastronomic, la festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române și în toate stațiunile de pe litoralul Mării Negre, pentru realizarea dezideratul propus, 0 toxiinfecții alimentare.

ANSVSA supraveghează în permanență operatorii din industria alimentară, prin derularea activităților specifice, pentru a asigura cetățenilor un comerț cu alimente sigure, contribuind la protejarea sănătății publice și, implicit, o minivacanță în condiții de siguranță alimentară.

Numărul de Call - Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obține informații referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranței alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Sursa: anavsa.ro