„Nu vrem să facem business-uri în sate, ci doar să ajutăm gospodarii“

Regii Blestemați, o carte în care angoasele istoriei iau diferite chipuri, iar virtuțile și defectele sunt la limite opuse. Unul dintre personajele sale cele mai interesante este Spinello Tolomei, un bătrân bancher al secolului al XIV-lea. Este omul care are puterea de a umple sau de a sărăci vistieria regatului francez. În fața lui se pleacă oamenii de rând și coroanele. Însă totul se întâmplă în obscuritate. Ce s-a schimbat din secolul al XIV-lea și până acum? Bancherii și-au instituit forța dominantă, și-au legiferat statutul, iar banii și-au urmat circuitul. Afacerile au continuat, doar că în secolul XXI chipul instituțiilor bancare s-a schimbat. A început un regim al opresiunii mascate, iar mulți dintre cei care au făcut pact cu băncile au pierdut „și cămașa de pe ei“. Dar iată că astăzi „diavolul nu mai este așa negru“. Preocupările bancherilor privesc și satul românesc... din pură filantropie. Cel puțin asta au susținut Felix Daniliuc, director general Raiffeisen Leasing, Mihai Marcu, președinte MedLife și Romanian Business Leaders, și Alexandru Potor, președinte Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală la evenimentul de lansare a proiectului Antreprenorești – Adoptă un sat. Despre ce este vorba?

Romanian Business Leaders a fost înființată în 2011 ca o organizație apolitică, neguvernamentală și nonprofit, iar astăzi are peste 300 de antreprenori și șefi de companii care lucrează voluntar în proiecte concrete de antreprenoriat. Mihai Marcu: „Chintesența fundației RBL, dacă vreți, este că oamenii vin să lucreze, după orele de serviciu, pentru proiectele fundației. Practic, împărtășesc din experiența lor fără vreun avantaj personal. Vor să dea ceva înapoi societății în care s-au realizat. «Adoptă un sat» nu este departe de acest concept.“

Președintele RBL spune că acest proiect este o încercare de a apropia două Românii. România din interiorul Arcului-Carpatic, unde se fac aproape toate investițiile, și România de peste Arcul Carpaților (Botoșani, Călărași, Giurgiu, Dolj), unde se pare că nu vor fi făcute investiții prea curând. „În momentul de față aici au activitate Renault și Ford, dar aceste două companii au spus că se vor «plictisi» și vor pleca la un moment dat dacă nu vor avea autostradă. România rurală și România urbană sunt în opoziție. În prima dintre ele situația este tragică pentru că jumătate dintre aceste comunități sunt strict subvenționate de către orașe, iar sătenii nici măcar nu sunt încurajați să muncească. Există însă și niște gospodari ai satului pe care noi îi considerăm capabili să dezvolte aceste comunități, să le facă sustenabile.“ Inițiatorii acestui proiect susțin că, prin intermediul lui, vor fi sprijinite prin strategii de dezvoltare, în perioada 2017-2020, zece comune selectate prin concurs din aproape toate județele țării. În 2016 vor fi selectate patru comune care vor beneficia de planuri de dezvoltare susținute de RBL. Aceste planuri includ direcții de finanțare, consultanță juridică, de marketing și management, facilitarea schimbului de experiență între sate, organizarea piețelor de desfacere și programe de educație, conștientizare și valorificare a resurselor.

Criteriile selecției sunt proximitatea față de București, curba demografică (vor fi alese comune cu un număr mare de tineri), potențialul economic local, dar și interesul liderilor locali față de această iniţiativă.

„Proiectul acesta încearcă să stopeze exodul populației din mediul rural și să valorifice satul românesc. Vorbim despre o idee foarte pragmatică. Aceea de a merge în aceste comunități și de a identifica obiective care pot deveni sustenabile economic. Vom alege patru localități care ulterior să devină un exemplu replicat și de alte comune. Este foarte simplu să spui am adoptat un sat, am construit o școală mai curată, am trei fântâni în plus pe fonduri structurale. Ideea de bază este ca ei să perpetueze sustenabilitate peste generații, să nu mai părăsească satele. Este un proiect, finanțat integral de RBL, prin care vrem să identificăm și să ajutăm cu idei și modele gospodarii din aceste localități. Membrii RBL nu și-au propus să facă business-uri în aceste localități.“

Să fie oare așa?

Un proiect construit pe statistici

• Aproximativ 2,5 milioane de români lucrează în străinătate și 80.000 de români părăsesc țara anual. 80% din ei provin din mediul rural. Practic, cei 80.000 de oameni care pleacă sunt echivalentul a 24 de comune. Putem spune astfel că în fiecare an România se golește cu 24 de comune. Majoritatea oamenilor pleacă pentru că nu au perspective. O treime din forța de muncă a României muncește și produce în străinătate. Conform unei analize BNR, dacă cei 2,5 milioane de români emigranți ar fi lucrat în țară, impactul lor în PIB ar fi fost de 50 miliarde de lei.

• 73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală aprobat. Segmentul de ferme medii între 10 și 100 de ha are o pondere de doar 1,8% ca număr și 12,3% din totalul suprafeței agricole naționale.

• Cei mai mulți fermieri lucrează într-o economie de tip informal, fără asigurări medicale și doar 1% dintre ei sunt membri ai unei asociații (față de 50% media UE). Media suprafeței agricole a crescut în zece ani cu doar 0,35 ha.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 46-47