Agenția Națională de Meteorologie prognozează că lunile iulie și august vor fi deosebit de secetoase și cu arșiță puternică.

În atenția agricultorilor trebuie să stea, cu precădere, culturile de porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr ș.a. care își desfășoară ciclul de vegetație, cu etapele importante de înflorire-fructificare, chiar în această perioadă.

Perioada de toamnă-iarnă 2016-2017 și primăvara aceasta au fost relativ bogate în precipitații în majoritatea zonelor agricole. Depinde de modul cum a fost pregătit solul, dacă a avut suficientă permeabilitate pentru a înmagazina cât mai multă apă și de măsurile luate pentru a limita la minimum pierderile.

În această etapă, importantă este lucrarea de prășit. Ea trebuie efectuată cu cultivatorul echipat cu cuțite care au tăișul plat și execută tăierea buruienilor pe dedesubt, cât mai aproape de suprafața solului, fără să-l rănească, pentru a evita pierderile de apă prin evaporare. Buruienile tăiate rămân la suprafața solului, îndeplinind rolul de mulci care protejează solul și împiedică pierderea apei prin evaporare. În acest fel lucrarea de prășit îndeplinește și rolul de distrugere a buruienilor, care consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, dar și rolul de a crea un strat izolator, fără capilare la suprafața solului, împiedicând ridicarea apei.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că, de exemplu, parcela de porumb prășită în mai a pierdut 1,8 mm/zi apă, iar cea neprășită 4,9 mm/zi.

Se vor efectua mai multe prașile, chiar dacă nu sunt buruieni, deoarece creează acel mulci natural la suprafața solului și astupă crăpăturile prin care pierderile de apă sunt cu 15-18% mai mari și de la mai mare adâncime.

Important este ca prin prașile să nu se răscolească și să nu se deniveleze solul. Se va avea în vedere că pierderile de apă nu au loc numai prin consumul de către buruieni și prin evaporare la suprafața solului, ci există și un consum productiv de apă prin procesul de transpirație a plantelor. Se poate interveni însă și în reducerea acestui consum de apă.

Astfel, printr-o fertilizare echilibrată se realizează o concentrație a soluției solului și în plante poate ajunge cantitatea necesară de elemente nutritive într-un volum mai mic de apă. Așa, de exemplu, consumul specific la grâul fertilizat este 349, iar la cel nefertilizat 928.

De asemenea, fertilizarea foliară stimulează o mai intensă activitate a sistemului radicular pentru a valorifica superior apa existentă în sol.

În ultimul timp se menționează un îngrășământ foliar SUN GUARD care, se spune, reduce cu 35% procesul de evapotranspirație.

De asemenea, prin măsurile de combatere a bolilor și dăunătorilor se contribuie la evitarea stresului general la care sunt supuse plantele în aceste condiții de secetă, iar în părțile atacate pierderile de apă prin transpirație sunt mult mai mari. Cine a avut inspirația ca la semănat să folosească soiuri (hibrizi) cu perioada de vegetație mai scurtă și mai rezistente la stresul hidric se descurcă și mai bine.

Este important ca, în condițiile cu deficit de apă în sol, să se regleze și densitatea plantelor. Dar cel mai important este ca lanul să fie compact, fără goluri. Într-un asemenea lan de porumb, de exemplu, se menține o umiditate atmosferică mai ridicată care determină atât reducerea transpirației plantelor cât și diminuarea pierderilor de apă prin evaporare la suprafața solului.

În ceea ce privește lipsa de goluri în lan și o densitate mai mare și uniformă a rezultat că parcela de porumb cu 70.000 plante/ha a pierdut 82 mm de apă, iar parcela cu 40.000 plante/ha a pierdut 114 mm de apă întrucât în lanul aerisit circulă mai ușor curenții de aer care antrenează apa.

Nu trebuie pierdute din vedere nici precipitațiile care mai cad în această perioadă, urmărindu-se captarea ultimei picături de apă.

S-a constatat că pe solul bine structurat, din precipitațiile căzute se pierd 1,5% și se infiltrează 85%, pe când pe solul fără structură se infiltrează 30-40%, iar restul se pierd.

De asemenea, se pierd 31-38% din precipitații pe solul lucrat și peste 80% în solul nelucrat.

În scopul unei mai bune acumulări și consumări a apei în sol s-a creat o substanță Solid Rain (ploaie solidă), un polimer care absoarbe de 500 ori mai multă apă decât volumul său. Această substanță se încorporează în sol la nivelul sistemului radicular al plantelor. În contact cu apa se transformă în gel care poate păstra 95-99% din excesul de apă din precipitații.

Ținându-se seama de toate aceste elemente, printr-o tehnologie de cultură adecvată, se pot obține recolte satisfăcătoare și în condiții de secetă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 14-15

În ultimii 30 de ani scenariul climatic a suferit o reconfigurare. Incidența fenomenelor extreme s-a triplat, valorile temperaturii au urcat, riscul de secetă a crescut. Iar vremea nu și-a dezvăluit încă toate metehnele, spune dna Elena Mateescu, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie.

Temperatura crește an de an

Pericolul schimbărilor climatice este deja o certitudine confirmată de măsurătorile meteorologice. Fenomenul încălzirii globale se manifestă în continuare, iar anul 2016 are, cel puțin în primele 9 luni, o abatere pozitivă de aproape un grad față de media secolului XX. Astfel, 2016 va fi cel mai călduros an din istoria măsurătorilor la nivel mondial și va doborî recordul anului 2015.

„Vorbim despre o creștere evidentă a temperaturii medii la nivel anual, dar și sezonier, și nu în ultimul rând de o alternanță a perioadelor secetoase, așa cum s-a întâmplat în verile anilor 2015, 2012, 2010 și 2007. Aceste perioade secetoase sunt întrerupte de precipitații abundente căzute pe secvențe foarte scurte de timp, de numai 24-48 sau 72 de ore, cu o distribuție neuniformă în teritoriu. Acest fenomen poate genera viituri de mare amploare la scară locală. Spre exemplu, în Moldova luna octombrie a fost cea mai ploioasă din istoria măsurătorilor la nivelul acestei regiuni. Practic, media precipitațiilor a fost de trei ori mai mare decât era normal. În județele Vrancea și Galați s-au înregistrat cantități de precipitații de 100-120 l/mp în numai 3-4 zile, când ar fi trebuit să fie o medie de 40-50 l/mp. Această fluctuație de la o regiune la alta sau în timp și spațiu este foarte evidentă. Proiecțiile pentru 2021-2050 confirmă că, în funcție de creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală a aerului ar putea înregistra în continuare creșteri de peste 2,5-4,5 grade asociate cu un deficit de precipitații în special în lunile de vară.“

Viitorul este al hibrizilor rezistenți

În contextul schimbărilor climatice, fermierii trebuie să ia în considerare o varietate de hibrizi de grâu și porumb care să reziste la stresul termic și seceta pedologică. Pentru a avea un proces continuu al evoluției în câmp vor trebui cultivate soiuri extratimpurii şi soiuri tardive. Este posibil ca verile să devină tot mai lungi și mai călduroase, iar prin cultivarea unor varietăți cu o vegetație mai scurtă impactul asupra culturii și a producției să nu fie atât de mare. Spre exemplu, dacă avem un hibrid cu perioade de recoltare la începutul lunii iulie, pierderile nu vor fi atât de mari. În cazul hibrizilor tardivi de porumb, chiar dacă aceștia sunt mai productivi, există un risc mai mare de diminuare a producției în condiții de secetă. Șeful serviciului de agrometeorologie, dna Mateescu, recomandă ca, în condițiile unei insuficiente aprovizionări cu apă a solului, să se aplice un sistem minim de lucrări care să permită conservarea rezervei de apă. Astfel, semănatul se poate face într-un pat germinativ bine pregătit care asigură o răsărire a plantelor în cel mult 10-12 zile. Ulterior, dacă vin precipitații de peste 15-20 litri/mp beneficiul este maxim.

Data lucrărilor agricole se va schimba

Administrația Națională de Meteorologie dispune de cea mai performantă infrastructură din sud-estul Europei. Există 160 de stații meteorologice automate care transmit date în flux automat la minut, o rețea de opt radare care oferă informații estimative privind cantitățile de precipitații și o rețea care face măsurători privind rezerva de apă în sol și în baza căreia se obțin informații privind evoluția regimului de umiditate din sol pe toată durata anului. În funcție de aceste informații, fermierii își pot adapta lucrările în câmp.

De altfel, schimbarea datelor din calendarul agricol a fost un alt subiect al discuției avute cu dna Elena Mateescu. Potrivit proiecțiilor temperaturii aerului și a cantităților de precipitații, cel puțin pentru grâu, pe viitor înființarea culturilor se va face la o altă dată decât cea de acum. În prezent, în sudul României se însămânțează începând din 25 septembrie și până spre 15-20 octombrie. În contextul schimbărilor climatice previzibile, semănatul se va face mai târziu. Această creștere a temperaturii asociată cu precipitații ușor mai abundente în anumite secvențe în luna octombrie, reface rezerva de apă din sol după o vară secetoasă. Astfel este posibil ca pe viitor să vorbim despre o perioadă optimă de înființare a culturilor de toamnă începând din 5 octombrie până spre 5 noiembrie. Comparativ cu grâul, la porumb vom putea vorbi despre un semănat mai timpuriu, începând chiar de la jumătatea lunii martie până cel târziu 10 aprilie. Acum perioada optimă este cea cuprinsă între 1-20 aprilie.

Cum va fi iarna aceasta

Estimările ANM indică pentru ultima lună de toamnă temperaturi apropiate de normal, exceptând partea de sud-est, local în sud și vestul țării, unde este de așteptat ca valorile termice medii lunare să fie mai ridicate decât în mod obișnuit. Cantitățile de precipitații au în continuare caracter excedent – în toată luna noiembrie, spre exemplu, se înregistrează 40-45 l/mp. În decembrie, temperaturile vor evolua, în general, în limite normale, cu ușoare tendințe de valori peste ceea ce ar fi normal pentru prima lună de iarnă, mai ales în partea de sud-vest și local în sudul țării. Însă, pe măsură ce ne îndreptăm spre iarnă, temperatura va scădea, iar în ianuarie, cea mai rece lună din an, valorile termice vor fi mai scăzute în special în partea de centru, vest și nord a României și cu precipitații ceva mai multe în partea de vest. Deși se înregistrează o creștere a temperaturii medii lunare, chiar și iarna sunt perioade în care valorile temperaturilor sunt mai ridicate; nu este exclus ca acestea să fie întrerupte de valuri de frig care să aducă și strat de zăpadă abundent și viscol, cum ar fi normal. În luna decembrie trebuie să se înregistreze în mod normal un viscol, în ianuarie unul sau două viscole, la fel și în februarie. Statistica ultimilor ani a arătat însă că iarnă autentică cu strat de zăpadă foarte abundent se înregistrează abia în a doua jumătate a iernii. Nu este însă o regulă care trebuie să se aplice și în iarna 2016-2017.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 10-11

După campania agricolă 2015 care nu le-a adus prea multe satisfacții, agricultorii din nord-estul țării se așteptau ca anul 2016 să le aducă producții mai bune. Nu a fost însă așa, din contră, o bună parte dintre fermieri au avut rezultate chiar mai proaste față de anul precedent, acest lucru apărând ca urmare a vremii la extreme – căderi de gheață și brumă în primăvară, secetă în vară – dar și a porcilor mistreți care au distrus hectare întregi de cultură. Pentru a afla mai multe detalii despre agricultura din județul Iași și problemele specifice întâmpinate în acest an am discutat cu 3 dintre fermierii importanți ai acestei zone: Vasile Lungu, Liviu Bălînici și Viorel Stan.

Vasile Lungu – Trifești, Iași, administrează grupul de firme Domeniile Lungu ce are ca activitate principală producerea și procesarea de sămânță hibridă de porumb și floarea-soarelui. Pe lângă ferma vegetală, acesta se mai ocupă cu viticultura, având plantație și cramă, dar și cu zootehnia, având 500 de capre de lapte, 800 de oi pentru carne, 50 de vaci din rasă de carne, 35 de bivolițe și păsări pentru gospodăria proprie. Nici turismul nu lipsește dintre preocupările fermierului, acesta construind la fermă un hotel de 4 stele, un miniparc zootehnic cu diverse specii de porumbei, iepuri și păsări, două heleștee cu pește unde se pot face și diverse activități de relaxare.

Întrebat despre problemele cu care se confruntă, acesta a specificat: „În primul rând, din punct de vedere climatologic a fost deosebit de greu în tot județul pentru că în unele zone a fost exces de umiditate și s-au format bălți, iar în unele zone seceta a făcut ravagii, înregistrându-se chiar și 70 de zile consecutive fără vreo picătură de apă. Din acest motiv și producțiile sunt variate, chiar și în cadrul aceleași ferme. Noi încercăm să contracarăm lipsa precipitațiilor; de exemplu, pe raza comunelor Trifești, Bivolari, Andrieșeni și Santa Mare s-a dezvoltat un sistem de irigat ce are ca sursă de apă Prutul și la realizarea căruia au contribuit 7 fermieri. Ne-am organizat în asociație, ne-am înscris în federații și am accesat fonduri europene. Am preluat infrastructura de la ANIF, o modernizăm continuu, atât cu fonduri proprii, cât și cu fonduri europene. Avem nevoie de aceste soluții, pentru că toți suntem producători de sămânță hibridă, colaborăm cu diferite multinaționale și trebuie să ne protejăm investițiile și să obținem producții constante și de calitate.

În al doilea rând, suntem nemulțumiți de guvernanți pentru că nu avem legi care să ne guverneze activitatea așa cum se cuvine. Vrem să se organizeze acele camere agricole, au fost 2-3 inițiative legislative, dar care se perfecționează în permanență. E important de menționat că de vreo 8 ani nu avem protecția statului în ceea ce privește apariția calamităților naturale și aici mă refer la Fondul Mutual. Am vrea să existe și o lege a creditului agricol care să ne avantajeze. De la arat până la recoltat trece destul timp și o fermă are nevoie de mai multe investiții. Ne-ar ajuta un credit cu dobânzi și condiții speciale.“

Liviu Bălănici – Vlădeni, Iași, administrează grupul de firme Panifcom, ce are o activitate diversificată: fermă vegetală formată din 4.000 ha, o fermă de porci cu aproximativ 4.500 de capete, o fermă cu 1.300 de vaci și o firmă de panificație cu magazine proprii.

„Porcii mistreți reprezintă o mare problemă și în ferma mea, însă nu am ajuns încă în instanță. Am încercat diferite metode și tot nimic. Am stat chiar și de pază, așa cum prevede legea împreună cu reprezentanții autorităților. Suntem mereu puși pe drumuri, dar degeaba. Vă dau un exemplu, într-o singură noapte mi-au fost distruse 26 ha, să nu mai spun că în primăvară un întreg lot de multiplicare sămânță a fost ras. Este deranjant, mai ales că cei avizați nu fac corect evaluările de efectiv. Cei din sistemul silvic țin foarte mult la administratorii fondurilor de vânătoare și la efectivele de animale, însă nu iau măsurile necesare și așa ne este pus businessul în pericol.

O altă problemă pe care aș vrea să o sesizez este aceea a instabilității. Noi suntem complet descoperiți în ceea ce privește continuitatea în domeniu. Investim într-un an sume importante și stăm cu emoții că anul viitor nu ne vom putea continua activitatea, pentru că nu vom culege nimic din ceea ce am înființat. Cred că ne-ar ajuta foarte mult stabilirea unui preț minim garantat pentru anumite culturi, precum și plata subvențiilor la timp. Soluții ar fi dacă ar vrea și guvernanții.“

Viorel Stan – Sculeni, Iași, lucrează 1.700 de ha, dintre care 30 de livadă. Anul acesta a întâmpinat probleme pe care nu le-a putut rezolva, iar rezultatele îl nemulțumesc. „Livada anul acesta a fost grav afectată. În primăvară o brumă târzie a compromis 80% din rod, iar pe 18 iunie a bătut gheața și a distrus ce mai rămăsese. Ne-ar plăcea ca Ministerul Agriculturii să ia o măsură în ceea ce privește companiile de asigurări care nu includ și despăgubirile pentru secetă. În afara greutăților meteorologice care sunt, firește, de necontrolat, a mai apărut un necaz care poate echivala cu seceta: porcii mistreți. Este o mare problemă mai ales pe malul Prutului, unde vin și mistreții de pe partea stângă a râului. Astfel sunt și mai mulți și ne distrug complet culturile și noi nu avem cum să ne împotrivim. Am încercat toate formele de a ne apăra și vorbesc de ceea ce ține de noi pentru că autoritățile sunt surde la apelurile noastre. Ne-am judecat 2 ani cu ei, suntem deja în al treilea an, poate găsim totuși o rezolvare. Legislația nu ne ajută, ce distruge porcul mistreț nu este despăgubit de stat, nici companiile de asigurare nu au în portofoliu așa ceva. Noi, fermierii, nu înțelegem de ce fondurile de vânătoare sunt incluse pe proprietățile noastre și nu putem să ne apărăm drepturile. Nu avem în momentul de față ce să facem, singura soluție ar fi schimbarea legii. Muncim și animalele sălbatice ne distrug totul! Trebuie specificat că vorbim despre turme de 40-50 de porci care, pe unde trec, nu lasă nimic în urmă.“

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 10-11

Anul acesta vremea foarte capricioasă și total atipică i-a ținut în șah pe fermieri. Despre specificul acestui an și modul în care agricultorii ar putea să-și adapteze mai bine tehnologiile am stat de vorbă cu dl prof. dr. Mihail Dumitru, directorul științific al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București.

„Anul acesta nu este unul grozav“

„Temperaturile nu au încurcat. Greutățile au venit pentru solurile grele, cu peste 35%, ba chiar 40 – 45% argilă, unde nu s-a putut lucra la timp. Există chiar și acum (n. red. - 15 iunie) suprafețe pe care nu s-a putut intra. De data aceasta, excesul de apă este cel care ne creează probleme. Au fost inundații care au afectat și ele diverse zone; grindina a afectat și ea unele regiuni. Suntem gata să recoltăm rapița și orice vânt, orice grindină scutură o mare parte din ea. În aceeași situație este și orzul, a cărui recoltare trebuie să înceapă și ea“, spune dl Dumitru.

Ca o apreciere generală asupra acestui an agricol, așa cum s-a văzut până acum, domnia sa consideră că „majoritatea fermierilor mari, care au avut un excedent de utilaje agricole cu productivitate mare, au reușit să semene la timp și să țină sub control buruienile, astfel încât să se poată bucura de excedentul de apă.“ Mai greu a fost pentru agricultorii care nu au avut suficiente utilaje la îndemână și, ca atare, nu au reușit să semene în scurtele intervale dintre ploi. De aceea au semănat cu întârziere sau chiar deloc, crede directorul științific al ICPA.

„În general, nu stăm rău, dar nici grozav. Dacă ne gândim și la recolta de fructe, care a fost afectată de zilele reci din primăvară, apoi de ploile care au făcut necesare numeroase stropiri, apoi ne gândim și la vița-de-vie, unde au fost destule pierderi definitive pricinuite de degerarea butucilor, anul acesta nu este unul grozav!“

„Vai de capul celor fără potențial economic!“

În ultimii ani, fermierii români erau obișnuiți să se plângă de lipsa apei. În anul acesta lucrurile au stat invers. Și anul trecut a fost o primăvară ploioasă, dar cantitățile de ploi au fost mult mai mici decât în anul acesta, astfel că situația a fost mai ușor de gestionat. „Pentru agricultorii cu un potențial mediu, 2016 nu este unul grozav. Iar pentru cei care au un potențial sub medie, e vai de capul lor! Nu mai vorbesc despre țăranii din fermele de subzistență. Neavând utilaje, ei așteaptă pe cineva să le lucreze pământul. Numai că fiecare și-l lucrează înainte pe al lui și abia apoi pe al altora. Apoi, acolo unde nu s-a ierbicidat, așa cum este cazul gospodăriilor mici, semințele au avut condiții foarte bune de dezvoltare, să îmburuieneze culturile de grâu, orz și ce mai aveau oamenii. Nu s-a putut intra nici cu sapa, așa că pentru toți acești oameni apreciez că este un an modest“, consideră dl Mihail Dumitru.

„De asemenea, în Teleorman și în Argeș, unde sunt soluri argiloase, a fost o mare problemă pentru toată lumea. Acolo a băltit apa pe terenurile agricole, iar porumbul și floarea-soarelui fie nu s-au semănat la timp, fie nu s-au semănat deloc“, a mai spus specialistul.

„Până și colegii de la Stațiunea de Cercetări Agricole Teleorman, care sunt niște specialiști cu o foarte mare experiență, au avut mari probleme. Chiar și ei au rămas cu niște suprafețe neînsămânțate. Mă gândesc că, dacă niște specialiști de talia lor nu s-au putut descurca, cu atât mai puțin o pot face alții“, a exemplificat domnia sa.

„Producția reală e cea din hambar“

Domnul Mihail Dumitru consideră că nu există o regulă generală. Regimul de lucru al terenurilor depinde de putința economică a fiecărui agricultor. „Totul depinde acum de echipamentele pe care le ai. Dacă ploile continuă în același stil, atunci e foarte important să poți prinde o pauză între ploi, ca să ieși și să recoltezi. Producția reală este cea pe care o ai în hambar. Restul, ceea ce vezi, e frumos, arată bine, dar e doar o producție potențială.

Anul acesta probabil că e nevoie și de mai multe tratamente pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor, ceea ce nu e nici simplu, nici ieftin. Dacă vin două săptămâni de secetă, deja intrăm în partea cealaltă, vorbim de deficit de apă. Noi avem nevoie, în condiții ideale, de o ploaie de 15-20 mm/mp la fiecare zece zile. De aceea spun că fermierii care au echipamente și putere economică sunt cei care reușesc să valorifice întregul potențial de producție al pământului“, crede domnia sa.

„Solul este un mecanism extraordinar“

Din punctul de vedere strict al menținerii calității solurilor, directorul științific al ICPA apreciază că ploile numeroase au spălat azotul. Ca atare, fermierii ar trebui să administreze îngrășămintele care conțin acest element în mai multe faze, inclusiv împreună cu un tratament foliar.

„Mai trebuie avut în vedere, atunci când se calculează necesarul de îngrășăminte, că solul este un organism extraordinar, care știe și să se autoregleze, atât cât poate. După ploi, cum cresc temperaturile peste 20°C, materia organică începe să se descom­pună și să readucă azotul în sol.“

Conform constatărilor sale, tot mai mulți dintre marii fermieri au început să practice o agricultură conservativă. Faptul că resturile vegetale rămase în urma recoltării sunt lăsate pe teren este foarte important. În felul acesta, o parte din substanțele scoase din sol sunt restituite. Ideal este ca ele să fie înglobate superficial în sol, la o adâncime de 4 – 5 cm, cu un disc.

Astfel se îmbunătățesc foarte rapid toți parametrii solului. În același timp, scade presiunea referitoare la cantitățile tot mai mari de îngrășăminte care sunt necesare pentru a completa rezerva de substanțe nutritive a terenurilor agricole.

Avem nevoie de studii la nivel național

Cea mai mare problemă referitoare la terenurile din România (după aceea că se vând tot mai des și în suprafețe tot mai mari străinilor – discuție asupra căreia vom reveni cu altă ocazie) este, în opinia cercetătorului, lipsa unor studii metodice la nivelul întregii țări. „Studii pedologice, ca să știm ce soluri avem, nu se mai fac decât dacă ne obligă cineva când înființăm o plantație. Studii agrochimice, la fel. Nici unele la nivel național. Așa se face că am ajuns în situația în care nu mai avem date recente referitoare la compoziția solurilor. Or, aici este un mecanism complex, cu interdependențe foarte strânse. Dacă dai pământului ce și cât îi trebuie, atunci cresc producțiile. Creșterea producțiilor înseamnă creșterea randamentelor, iar creșterea randamentelor înseamnă scăderea prețurilor. Asta se traduce în creșterea competitivității pe piață. Și iată cum se leagă lucrurile între ele. Numai că cineva trebuie să și vrea să țină cont de aceste lucruri“, spune Mihail Dumitru.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 13,1-15 iulie 2016 – pag. 12-13

În acest an vremea a fost cu totul atipică pentru ţara noastră. După o primăvară timpurie, cu temperaturi ridicate, culturile de toamnă au început să crească rapid. Majoritatea fermierilor apreciau pe la sfârşitul lunii martie că dezvoltarea plantelor este cu cel puţin două săptămâni mai avansată decât normalul perioadei. Şi iată că a urmat o altă surpriză: un sfârşit de aprilie şi un început de mai cu temperaturi mult sub media climatologică şi ploi în exces. Despre cum au afectat culturile ploile şi frigul am stat de vorbă cu câţiva fermieri, din diverse zone ale ţării.

Din vest doar veşti bune

Dimitrie Muscă, a cărui fermă se află la Curtici, ne-a spus că în zona sa totul este în regulă. Cei 200 de litri/mp acumulaţi până acum din precipitaţii se înscriu în mediile normale. „Pe un an întreg, cantitatea de precipitaţii este puţin peste 540 litri/mp“, a precizat fermierul. Temperaturile în zonă nu au fost la fel de scăzute ca în restul ţării. Maximele la prânz s-au ridicat până în jur de 22°C, ideale pentru culturile de primăvară. Mai mult decât atât: nu s-au înregistrat atacuri ale dăunătorilor. De altfel, fermierul a avut grijă să aplice tratamente preventive. La ora când discutam, tocmai se făceau tratamente cu substanţe aplicate din avioane. Că până acum au fost condiţii foarte bune o confirmă şi gradul de răsărire a porumbului: 72.000 de plante/ha.

Clujul a rămas fără fructe şi vin

În schimb, Ovidiu Onişor, fermier din judeţul Cluj, nu era la fel de mulţumit. Dimpotrivă, ne-a mărturisit convingerea sa că, în anul acesta, în zonă nu vor mai fi fructe şi nici vin. Asta pentru că, timp de o săptămână, în fiecare noapte temperaturile au coborât până către -4°C, -5°C. Probleme au avut din cauza îngheţului şi culturile de cartofi şi soia. La acestea însă florile se regenerează, astfel încât recolta va fi doar întârziată, nu pierdută. În schimb, poate şi din cauza vremii reci, nu sunt probleme cu dăunătorii. „Vremea e foarte ciudată. Ceea ce în februarie, martie era în avans, acum a rămas în urmă. Per total, cel puţin judecând după păşuni, am revenit la normal. În fiecare an scoteam animalele la păşune în jur de 1 mai. Şi anul acesta cam tot aşa le-am scos“, a conchis domnia sa.

În Oltenia nu fuse prea rău

În Dolj lucrurile nu stau rău. Cel puţin aşa consideră Ştefan Grozăvescu, agricultor din Radomireşti. Culturile sale, atât cele de toamnă cât şi cele de primăvară, au un avans în dezvoltare de circa două săptămâni faţă de normal. Porumbul are patru-cinci frunze, iar floarea-soarelui patru. Dăunătorii nu şi-au făcut apariţia. Totuşi, fermierul se teme că zilele multe fără soare ar putea afecta grâul din punct de vedere calitativ. Crede că este foarte important să se respecte schemele de tratament împotriva bolilor şi a dăunătorilor. Deja la păioase se făcuse al doilea tratament şi se pregătea începerea tratamentelor la culturile prăşitoare. „După cum se arată până acum, anul acesta pare un pic mai bun decât anul trecut“, speră fermierul.

Temeri moderate în Bărăgan

În schimb, în Bărăgan sunt destule probleme. Alexandru Culina, fermier din Căzăneşti (județul Ialomiţa), consideră că porumbul va avea de suferit din mai multe cauze. Una dintre ele este atacul masiv al tanymecus. „Nu ştiu ce se întâmpla dacă anul acesta nu s-ar fi dat derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor. Chiar şi în condiţiile astea, frunzele sunt tocate în proporţie destul de mare“, spune dl Culina. Nu ploaia este problema, mai apreciază fermierul, ci durata lungă a perioadei cu alternanţă între vremea caldă şi cea rece. Aceasta afectează atât culturile de toamnă, cât şi pe cele de primăvară. Cât de afectate sunt depinde de tehnologiile folosite. „Acum ultima strigare în domeniul produselor fitosanitare pentru ierbicidare este folosirea celor cu aplicare în post-emergenţă. Deci, este foarte important când se va putea intra pe teren. În orice caz, eu încă sper că se încălzeşte şi totul va fi bine“, spune Alexandru Culina optimist, cum îi este felul. Tot în Bărăgan, dar mai la sud, în comuna Vlad Ţepeş (județul Călăraşi), Mihalache Constantin aprecia că „pentru cei care nu au aplicat fazial îngrăşămintele nu e bine deloc. Acolo unde nu s-a folosit potasiul este posibil ca, din cauza vremii reci, la orz şi la grâu bobul să nu se încarce.“

În apropiere de Slobozia, în inima Bărăganului, îşi are ferma şi dl Gheorghe Alexandru. Anul trecut el a fost câştigătorul trofeului „Porumbul de aur“, la categoria culturi neirigate. Domnia sa nu consideră că vremea din ultima perioadă a fost rea. „Poate doar acolo unde a bătut grindina să spună cineva asta. Rea era dacă nu ploua şi era cald“, ne-a spus fermierul. Au existat totuşi unele probleme acolo unde „s-a fertilizat fără socoteală“. Adică unde îngrăşămintele nu au fost aplicate în mai multe etape şi în cantităţile şi cu compoziţia necesară. Acolo păioasele s-au prăbuşit. Au existat şi probleme cu atacurile tanymecus, dar sunt deja depăşite. Chiar dacă, poate, culturile sunt puţin întârziate, e bine pentru că au apă, consideră Gheorghe Alexandru.

Nici la Feteşti nu sunt probleme

La Feteşti, unde se află ferma lui Viorel Nica, lucrurile stau bine. Agricultorul consideră că nu a fost o vreme anormală. Poate doar puţin deosebită din cauza perioadei lungi cu diferenţe mari de temperatură zi – noapte. Cu toate acestea, rapiţa a polenizat foarte bine. La fel şi orzul. În general, păioasele arată foarte bine, după ce au ieşit din iarnă cu o înfrăţire bună. Porumbul are acum patru-cinci frunze, iar floarea-soarelui două perechi. Secretul prin care culturile au reuşit să rămână în stare bună este aplicarea unui tratament foliar suplimentar. „Culturile sunt avansate cu două-trei săptămâni faţă de normal. La cum arată, ne aşteptăm la producţii frumuşele, poate chiar mai bune ca acum un an“, consideră Viorel Nica.

În Buzău situaţia este extremă

Constantin Florea este unul dintre cei mai experimentaţi agricultori din zona Buzăului. Zilele trecute era foarte supărat. „Situaţia este absolut critică“, spunea domnia sa. „Din cauza ploilor nu am putut semăna cea mai mare parte a porumbului şi a florii-soarelui. Au crescut bureienile, înalte de doi metri. Ele vor face ca terenul să se usuce greu, chiar şi după ce se opresc precipitaţiile, astfel că nu se poate intra pe câmp. Am încercat să intrăm cu un jeep şi ne-am împotmolit. A fost o aventură să-l scoatem“, povestea dl Florea. Deocamdată, tratamentele făcute când şi cum trebuie au reuşit să ţină în frâu făinarea la grâu. Dar există riscul ca, dacă vor mai veni vijelii – în ultimii ani tot mai frecvente în zona Buzăului –, să culce culturile de păioase. „Porumbul care a răsărit este mic şi galben din cauza frigului. Este o situaţie extremă!“, apreciază fermierul.

Secetă şi dăunători asupra Moldovei

De departe, cele mai mari probleme par a fi în zona Moldovei. Cel puţin din punctul de vedere al lui Spiridon Plumbu, unul dintre marii fermieri moldoveni. „Nu ştiu ce se întâmplă, dar de trei-patru ani încoace e aşa, ca un culoar, pe direcţia Botoşani – Huşi – Vaslui în care nu plouă. Şi acum în sud plouă, iar la noi s-a instalat seceta. Din 14 aprilie nu a mai căzut nicio picătură de ploaie“, ni s-a plâns domnia sa. Din cauza lipsei de apă, în grâu au început deja să apară vetre de uscare. Culturile prăşitoare au ieşit prost şi neuniform. Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi suficiente, se înregistrează şi atacuri masive ale tanymecus.“ A ajuns să mănânce seminţele de floarea-soarelui de sub crustă. Pândim zilele însorite ca să iasă la suprafaţă, să stropim“, ne-a spus Spiridon Plumbu. „Peste toate, mai e şi frig. Suntem, cum s-ar spune, la limită. Dacă într-o săptămână nu plouă, atunci ajungem din nou în situaţia de anul trecut“, a rezumat fermierul situaţia.

Alexandru Grigoriev

Vremea din această primăvară a fost una capricioasă nu atât sub aspectul precipitațiilor, cât mai ales al variațiilor mari de temperatură. Au fost intervale în care s-au înregistrat diferențe și de 20 de grade Celsius în 24 de ore. La aceste șocuri termice s-au adăugat câteva fenomene meteorologice extreme, cu ruperi de nori și căderi masive de grindină, cu îngheț după perioada de înflorire sau înmugurire a plantelor. În Dolj, de exemplu, în săptămâna 1-7 mai, după ploi și frig prelungit, au înghețat frunzele viței-de-vie. În Prahova, Brașov și Cluj, pe 7 mai, stratul de grindină a măsurat, pe alocuri, 5-10 cm. Ploi, brume târzii, îngheț și grindină s-au înregistrat în mai multe localități din județele Neamț, Bacău, Alba, Vaslui și Buzău.

Cum și dacă aceste extreme meteo au afectat culturile legumicole și viticole – secvențial, fenomenul neputând fi generalizat – și în ce fel pot fi limitate eventualele pierderi de producție vom afla în cele ce urmează:

Vița-de-vie: Atenție, nu ratați tratamentul împotriva manei, făinării și a putregaiului negru/cenușiu!

Dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj: „Variațiile de temperatură nu afectează neapărat plantațiile de viță-de-vie. Sunt însă alte fenomene care s-au manifestat, cu impact major asupra producției. Stațiunea noastră a fost ocolită de manifestările extreme prezente în ultimul timp. Dar în săptămâna 1-7 mai a căzut bruma, a fost deci un îngheț târziu, iar în unele zone, a Târnavelor (n.n. – și Dolj), de exemplu, lăstarii, ajunși la 5-10 cm, au fost distruși, cu impact asupra producției. Pe 6 și 7 mai a bătut grindina în mai multe județe (n.n. Alba, Cluj, Prahova, Buzău, Vaslui), distrugând lăstarii de rod, cu diminuări anticipate de producție de 20-80%. În Alba cea mai afectată este zona Ciumbrud-Aiud (n.n.– ceva și din Jidvei-Șona).“ Cele două fenomene extreme s-au manifestat însă pe areale restrânse, nu la scară zonală sau națională, deci nu poate fi vorba despre diminuări generalizate de recoltă. Există însă un alt fenomen cu larg impact, respectiv precipitațiile: „Faptul că plouă neîntrerupt împiedică intrarea în teren, pentru executarea lucrărilor mecanice și manuale (erbicidat, afânarea solului cu cultivatorul, lucrările în verde chiar și mai ales combaterea bolilor). În privința tratamentelor, variațiile mari de temperatură prelungesc perioada de incubație pentru mană, aceasta ajungând și la 14-20 de zile. La vița-de-vie mai este încă până la înflorit (prima fenofază sensibilă), dar nu foarte mult. Încă nu avem infecții și nici atac. Dacă va ploua în continuare și nu se poate intra la stropit atunci se complică situația. Recomandarea ar fi să se prindă musai o fereastră pentru tratamentul preventiv cu un produs sistemic; dacă intră infecția de mană și de făinare (ultimul agent patogen în zona de sud și est, unde se manifestă focare de făinare), greu o mai oprești! E mult mai dificil să faci apoi tratamente de recuperare.

Tot în perioada aceasta pot apărea infecții de putregai gri și putregai negru. Pe urmă, stresul provocat de oscilațiile de temperatură favorizează dezvoltarea bolilor lemnului. Ele sunt vreo 20 cu totul, dar mai frecvente sunt trei-patru, printre care și cancerul bacterian, cu efecte negative în perspectivă asupra recoltei“. Atenție, așadar: aplicați necondiționat tratamentele în intervalul de timp optim pentru mană, făinare, putregaiul negru și putregaiul cenușiu; dacă nu o veți face, riscați în viitor ca plantația de viță să fie afectată major de acești agenți patogeni.

Cartoful timpuriu, avantajat în această primăvară

Vasile Costache, fermier, reprezentant al Grupului de producători de cartofi timpurii din Lungulețu-Dâmbovița, comună în care locuitorii cultivă în masă cartof timpuriu și varză de toamnă: „În ceea ce ne privește, suntem avantajați de această primăvară în care regimul termic și pluviometric a evoluat astfel încât vegetația este mai timpurie cu două săptămâni, cel puțin. În funcție de soiuri, deja au apărut primele recolte; în cea mai mare parte cartoful este deja înflorit.“ Cât despre lucrările de îngrijire, fermierii au prins ferestre de timp bun sau, dacă nu, tot au intrat cu utilajele în câmp: „Sacrificăm câteva rânduri, dar salvăm restul.“ Un risc totuși există: „Aparatul foliar și în general toată vegetația au crescut excesiv. Acolo unde cartoful este foarte des, pe fondul umidității ridicate, sunt condiții pentru atacul de mană. Dacă nu se poate aplica trata­mentul, intervin pierderi de cultură.“

Legumele, risc de putrezire

Precipitațiile îndelungi, dublate de temperaturile scăzute, pe alocuri sub limita de îngheț, au afectat producția de legume (verdețuri) timpurii.

Mariana Ștefan, inginer la Oficiul Fitosanitar Prahova, ne spunea că, pe anumite zone, culturile de ceapă și de spanac sunt parțial compromise: „La o asemenea umiditate ridicată, planta pur și simplu putrezește în pământ. Aparatul foliar este și el afectat de temperaturile scăzute. Culturile nu mai pot fi salvate cu absolut nicio intervenție.“ În spațiile protejate, acolo unde microclimatul poate fi dirijat, lucrurile nu stau rău. Au existat în Prahova doar unele cazuri izolate, determinate de poziția solarului/serei, când acestea au fost inundate și, se înțelege, plantele au fost complet distruse. Sau, în solarii, au apărut probleme la tomate și la castraveți în toate zonele cu tradiție legumicolă (Balta Doamnei, Olari, Gherghița, Tomșani, Puchenii Mari etc.).

Iulian Manea, legumicultor din Tomșani, ne spunea: „Au început să se manifeste putregaiul și căderea florilor. E adevărat că umiditatea poate fi dirijată, dar vremea rece de afară, cu temperaturi nocturne scăzute, ne împiedică să facem o aerisire corectă sau dacă o facem tot sunt afectate florile. Niciodată, de când facem noi legumicultură, n-a fost o așa primăvară dificilă. Pe urmă, am fost nevoiți să încălzim până târziu, iar la piață castravetele s-a ieftinit încât mă tem că nu vom reuși să facem față cheltuielilor, mai ales în condițiile unei producții diminuate și a cheltuielilor suplimentare pentru tratamente.“ Legumicultorii au aplicat stropirile corespunzător, cu un plus pentru a limita efectele putregaiului coletelor plantelor și putregaiului cenușiu (Bravo, Folpan, Rovral sau Dithane M45), intervenții care nu erau inițial planificate în tehnologia de cultură.

În județul Prahova, pe un coridor începând cu Puchenii Mari și până la Comarnic inclusiv, cu trecere prin localitățile Bărcănești, Râfov, Tinosu, Bănești, Scorțeni și Câmpina, pe 7 mai s-a petrecut un fenomen meteo rar, o grindină extrem de puternică și de lungă durată, care a distrus complet vegetația. Oamenii spun că n-au mai văzut niciodată așa ceva. Culturile agricole din zonă nu mai pot fi recuperate.

Maria BOGDAN

Cele mai călduroase luni ale verii au fost iunie şi iulie, când s-au înregistrat temperaturi mai mari decât în mod normal în aproape toată ţara. În unele zone din sud, sud-est şi vest canicula a făcut ravagii, fiind înregistrate temperaturi medii de 26°C, cu 4 grade mai mult decât media din ultimii 30 de ani. Şi aici vorbim de măsurători efectuate la umbră. În Bucureşti, de exemplu, la nivelul solului, la soare, în zilele caniculare temperaturile depăşeau lejer 50°C.

Seceta, atentat la siguranţa naţională

De acum, din toamnă, lucrurile par a intra pe un făgaş normal; dar, din păcate, chiar dacă canicula pleacă, seceta rămâne. Foarte afectată de seceta prelungită rămâne Centrala atomică de la Cernavodă, cel mai important obiectiv energetic la nivel naţional, răspunzătoare cu livrarea de energie pentru foarte multe zone ale ţării. În contextul în care debitul Dunării la intrarea în ţară se află cu 50% mai mic decât media anuală normală, centrala ar putea fi oricând oprită. De exemplu, pe timpul verii (lunile iulie - august) debitul Dunării la intrarea în ţară era ieri de doar 2.900 metri cubi pe secundă în loc de 5.350 de metri pe secundă cum ar fi normal. Din datele furnizate de Institutul de Hidrologie situaţia este deosebit de critică şi, dacă nu va ploua abundent în următoarea perioadă, sunt şanse foarte mari să se ajungă la oprirea centralei, ceea ce ar fi un serios  semnal de alarmă.

Prognozele meteorologice emise pentru o perioadă mai lungă de timp avertizează asupra lipsei precipitaţiilor, iar în cazul în care ţările din amonte de România, cum sunt Serbia şi Ungaria, vor fi ocolite de asemenea de precipitaţii abundente centrala de la Cernavodă îşi va sista temporar activitatea. Oprirea activităţii se va face dacă debitul Dunării va atinge pragul critic de 1.900 metri cubi pe secundă. Un caz similar a fost înregistrat în 2003, atunci când debitul a fost unul deosebit de scăzut, atingând doar 1.900 metri cubi pe secundă, deci insuficient pentru a oferi apă pentru răcirea reactoarelor.

Mai cald decât în 2014

Specialiştii au anunţat că seceta se va prelungi şi în septembrie şi va deveni tot mai rea în aproape toată ţara. De altfel, iunie 2015 a fost declarată cea mai călduroasă lună din ultimii 135 de ani, de când se fac măsurători climaterice. Totodată, primele şase luni ale anului 2015 au stabilit de asemenea un record de temperatură, potrivit raportului lunar al Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA). „Temperatura medie globală la suprafaţa pământului şi oceanelor în iunie 2015 a fost cea mai ridicată pentru o lună iunie de la începutul monitorizărilor în 1880“, a precizat NOAA într-un comunicat. „Temperatura medie pentru luna iunie la suprafaţa pământului şi oceanelor a fost cu 1,58 grade Fahrenheit (0,88°C) peste media din secolul al XX-lea“, potrivit cercetătorilor.

Recordul anterior pentru luna iunie a fost stabilit în 2014, a precizat NOAA. Pentru primele şase luni ale anului, 2015 a depăşit recordul de căldură din 2010. Temperaturile înregistrate în această perioadă „la suprafaţa pământului şi oceanelor au fost cu 1,53 grade Fahrenheit (0,85°C) peste media din secolul al XX-lea. Aceasta a fost cea mai caldă perioadă ianuarie-iunie din 1880 până în 2015“, a menţionat NOAA.

Am fost avertizaţi...

În 2015 Terra se va confrunta cu o caniculă fără precedent. Această prognoză se bazează pe tendinţele ultimilor ani, în special pe temperaturile record înre­gistrate în cursul acestui an. Din 1880, când au început să fie efectuate măsurători climatice, tot mai des se constată anomalii de temperatură, cele mai mari valori fiind consemnate în 1995, 1997, 1998, 2005 şi 2010. În septembrie 2014 temperatura medie globală a fost de 15,7°C, ceea ce a reprezentat un nou record din ultimii 135 de ani. Pe ansamblul primelor nouă luni, tempera­tura medie a planetei a fost de 14,7°C. Specialiştii Agenţiei spaţiale americane susţin că anul în curs poate fi considerat cel mai călduros începând din 1998 şi prognozează pentru 2015 o secetă ieşită din comun în unele zone de pe Terra şi o caniculă fără precedent. Într-un cuvânt, populaţia planetei trebuie să se pregătească pentru o perioadă de provocări majore. Că ceva ciudat se întâmplă legat de clima din România ne-o confirmă şi scrisoarea unui angajat la Serviciului German de Meteorologie (Deutscher Wetterdienst), care a trimis-o pe Internet sub protecţia anonimatului. Reproducem în continuare o mică parte a scrisorii. „Lucrez la Serviciul German de Meteorologie, Deutscher Wetterdienst, de mai mulţi ani. Zilele trecute (luna aprilie n.r.) mi-a parvenit întâmplător un raport confidenţial pe care scria «Secret de serviciu!», adică toate informaţiile cuprinse acolo nu trebuie să le mai spun nimănui. Însă nu pot să tac, am familie şi prieteni în România şi ţin la ţara aceasta. Acolo scria, printre altele, că între lunile iulie şi august 2015 în mai multe ţări din Europa de Est, printre care era trecută şi România, vor avea loc schimbări climatice dramatice, adică se vor semnala mai multe valuri de căldură ucigătoare, cu temperaturi incredibil de mari, situate între 50° şi 60°C. În România foarte rar temperaturile depăşesc 40°C. Acest lucru ar fi ca urmare, conform specialiştilor germani, a unor schimbări climatice dramatice, neînţelese pe deplin.“ Potrivit oficialilor din Ministerul Mediului, scenariile climatice viitoare indică la nivelul României o creştere progresivă a valorilor de temperaturi în toate anotimpurile, mai pronunţate în vară şi iarnă, şi o descreştere a precipitaţiilor îndeosebi în zonele sudice, sud-estice şi estice.

Avem o mare problemă

2014 fusese declarat deja cel mai căldu­ros an înregistrat vreodată. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat la începutul lunii iulie că încălzirea ar putea fi de 5-6°C până la sfârşitul secolului. Februarie 2015 a fost a doua cea mai călduroasă lună februarie de pe planetă din 1880, de când se fac măsurători de temperatură, a anunţat Agenţia Americană Oceanografică şi Atmosfe­rică (NOAA).

Împreună, primele două luni ale acestui an au fost cele mai calde de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Anul cu cea mai ridicată temperatură medie din anuale a fost 2014. În februarie 2015, temperatura medie la suprafaţa uscatului şi a oceanelor a fost cu 0,82°C mai mare decât cea a secolului al XX-lea şi a doua cea mai ridicată din perioada 1880 – 2015. Cea mai călduroasă lună februarie a fost înregistrată în 1998, cu 0,86°C mai mare decât media. Luna trecută temperatura medie pe uscat a fost cu 1,68 de grade Celsius mai mare decât cea din secolul al XX-lea, a doua cea mai ridicată din 1880. Recordul a fost stabilit în 2002, cu 1,70°C deasupra mediei, precizează NOAA. Temperatura la suprafaţa oceanelor planetei a fost în februarie 2015 cu 0,51°C mai ridicată decât media secolului al XX-lea şi a treia cea mai călduroasă din 1880.

Bogdan Panţuru

Caracteristici termice şi hidrice

Sub aspect termic, în acest interval temperaturile medii ale aerului se vor încadra în limite apropiate de normele climatologice, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.

Cantităţile de precipitaţii prognozate vor înregistra valori apropiate de mediile multianuale în majoritatea regiunilor agricole, cu excepţia zonelor sud-vestice ale ţării, unde acestea vor putea fi deficitare.

Starea solului

În cultura grâului de toamnă rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. Deficite moderate de apă în sol se vor înregistra local în estul şi sudul teritoriului.

Caracteristici fenologice

În condiţiile agrometeorologice menţionate, culturile de orz şi grâu de toamnă vor avea o evoluţie în general lentă pe majoritatea suprafeţelor agricole, exceptând zonele depresionare din centrul şi nordul ţării, unde se va continua stadiul de repaus biologic. Local, datorită alternanţei îngheţ-dezgheţ, la sol se va putea înregistra fenomenul de „descălţare“ a plantelor. De asemenea, în absenţa stratului protector de zăpadă, se vor putea produce vătămări la nivelul aparatului foliar (arsuri, necroze ale vârfului frunzelor).

La orzul şi grâul de toamnă înfiinţate în epoca optimă se vor semnala formarea frunzei a 3-a şi înfrăţirea, vigurozitatea şi uniformitatea culturilor, menţinându-se pe ansamblu medie şi bună. În culturile semănate după data de 20 octombrie 2013 vor predomina fazele de răsărire şi apariţie a primelor frunze, plantele prezentând o stare de vegetaţie în general medie şi slabă.

Recomandări de specialitate:

• Efectuarea controlului biologic în vederea determinării viabilităţii plantelor la culturile de toamnă;

• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la speciile de toamnă semănate în epoca optimă;

• Efectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadă şi cu îngheţ superficial la sol.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;

Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU

Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Oana Alexandra OPREA

Caracteristici termice şi hidrice

În această perioadă regimul termic al aerului va avea valori mai scăzute decât în mod normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. În zonele din sud-estul ţării temperatura medie diurnă a aerului va fi apropiată de mediile multianuale.

Se prognozează precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) în cea mai mare parte a ţării, în general normale din punct de vedere agricol, exceptând zonele centrale şi vestice, unde cantităţile de apă se vor situa peste normele climatologice lunare.

Starea solului

Aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi local optime, la nivelul întregii ţări.

Caracteristici fenologice

Ca urmare, la culturile de toamnă se va menţine repausul biologic, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. În general, la speciile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă şi bine adaptate la condiţiile de pe parcursul iernii, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se vor prezenta bună respectiv medie, iar în semănăturile tardive, insuficient călite şi nepregătite pentru a rezista la temperaturile scăzute din timpul iernii, starea de vegetaţie va fi în continuare medie şi slabă, iar densitatea redusă.

Cerealierele de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă vor parcurge dezvoltarea aparatului foliar şi înfrăţirea, iar culturile înfiinţate tardiv se vor afla în fazele de răsărire şi formarea frunzei a treia.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea vigurozităţii plantelor la culturile de toamnă;

• Aplicarea îngrăşămintelor complexe la cerealierele de toamnă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;

Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU

Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Oana Alexandra OPREA, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

Sub aspect termic, în această perioadă temperaturile medii diurne ale aerului vor prezenta valori în general normale în vestul, sudul şi sud-estul ţării. În zonele nordice, nord-estice şi centrale regimul termic al aerului va fi mai scăzut decât mediile multianuale.

Se prognozează precipitaţii sub formă de ninsoare, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), pe ansamblu normale în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor centrale şi sud-estice, unde acestea se vor situa peste media climatologică.

Starea solului

Aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi local optime, la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.

Caracteristici fenologice

Ca urmare, culturile de toamnă se vor afla în starea de repaus biologic în majoritatea regiunilor agricole. Pe suprafeţele agricole fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial, la speciile de orz şi grâu de toamnă se va menţine riscul afectării aparatului foliar prin brunificări şi degerături ale vârfului frunzelor, în special la culturile insuficient călite şi nepregătite pentru rezistenţa la temperaturile scăzute de pe parcursul iernii.

În funcţie de data semănatului şi de condiţiile pedoclimatice, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) vor parcurge fazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire în cea mai mare parte a zonelor de cultură, plantele prezentând pe ansamblu 1-2 fraţi bine dezvoltaţi. În culturile înfiinţate în epoca optimă şi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului starea de vegetaţie se va prezenta bună şi medie, iar în cele tardive vigurozitatea şi uniformitatea plantelor vor fi medie respectiv slabă, iar densitatea redusă.

Recomandări de specialitate:

• Aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe la culturile de toamnă semănate în epoca optimă;

• Efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la speciile de toamnă (orz şi grâu).

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;

Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU

Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Oana OPREA, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

Pe ansamblu, intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului în general normal, în majoritatea zonelor agricole. În nordul şi centrul ţării temperaturile medii ale aerului vor putea avea valori mai scăzute decât normele climatologice.

Sub aspect pluviometric sunt posibile cantităţi de precipitaţii mai ridicate decât mediile multianuale în centrul, estul şi sud-estul ţării şi apropiate de normalul perioadei în celelalte regiuni.

Starea solului

În cultura grâului de toamnă rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe profilul de sol 0-50 cm se va situa în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în majoritatea zonelor de cultură. Fenomenul de secetă pedologică moderată se va semnala pe unele suprafeţe agricole din estul şi sud-estul ţării.

Caracteristici fenologice

În condiţiile agrometeorologice menţionate, la culturile de toamnă ritmurile vegetative se vor desfăşura mai lent în aproape toată ţara, iar în depresiuni se va semnala starea de repaus biologic. De asemenea, în zilele când temperaturile minime din aer vor fi situate sub limitele biologice critice de rezistenţă (-10...-15°C), în absenţa unui strat protector de zăpadă, va exista riscul deprecierii aparatul foliar al plantelor prin îngălbeniri şi brunificări ale vârfului frunzelor.

Fenologic, orzul şi grâul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de înfrunzire şi înfrăţire, iar la cele tardive vor predomina răsărirea, precum şi apariţia frunzei a treia. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi bună şi medie în semănăturile efectuate în perioada optimă, respectiv medie şi slabă la culturile semănate după data de 20 octombrie, insuficient călite şi slab înrădăcinate.

Recomandări de specialitate:

• Finalizarea arăturilor adânci de toamnă pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului;

• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la culturile de toamnă semănate în epoca optimă;

• Continuarea verificării sistematice a viabilităţii plantelor la cerealierele de toamnă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Oana OPREA, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

Sub aspect termic, în această perioadă temperatura aerului va înregistra valori apropiate de mediile climatologice în aproape toată ţara. De asemenea, în zonele nordice, valorile termice ale aerului vor fi mai scăzute decât cele normale, iar în sud-estul ţării acestea vor putea depăşi mediile multianuale.

Se prognozează precipitaţii pe ansamblu normale, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. În estul şi centrul ţării cantităţile de apă se vor putea situa peste mediile multianuale lunare, iar în sud acestea vor fi sub mediile climatologice.

Starea solului

Pe adâncimea de sol 0-50 cm gradul de aprovizionare cu apă în cultura grâului de toamnă se va situa în limita satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toate regiunile agricole.

Caracteristici fenologice

Procesele biologice ale culturilor de toamnă (orz şi grâu) vor evolua în general normal pe majoritatea suprafeţelor agricole, iar în nordul şi centrul ţării ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor fi mai lente şi chiar stagnate temporar. Starea de vegetaţie se va menţine în general bună şi medie în semănăturile efectuate în perioada optimă, iar la cele întârziate fenologic unifor­mitatea şi vigurozitatea plantelor se vor prezenta medie şi slabă, iar densitatea redusă. Totodată, regimul hidrotermic din aer şi sol va favoriza desfăşurarea în bune condiţii a proceselor de călire ale speciilor de toamnă, acestea fiind în general bine adaptate la condiţiile de iernare.

Culturile de orz şi grâu de toamnă, în funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată, se vor afla în fazele de răsărire şi apariţie a frunzei a treia, cele mai avansate în vegetaţie fiind culturile semănate în perioada optimă aflate în faza de înfrăţire.

Recomandări de specialitate:

• Finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale;

• Efectuarea arăturilor adânci de toamnă pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului;

• Încorporarea gunoiului de grajd în câmp şi fertilizarea cu îngrăşăminte minerale complexe la culturile de toamnă semănate în epoca optimă;

• Verificarea vigurozităţii şi densi­tăţii plantelor de toamnă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

În acest interval va predomina o vreme normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. În zonele sud-estice sunt estimate valori peste mediile climatologice, iar în nord-vestul şi estul ţării acestea se vor situa sub limitele normale.

Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 10 cm se va încadra în limite optime desfăşurării fazelor de germinare, răsărire şi înfrunzire la culturile de toamnă (orz şi grâu) înfiinţate în epoca optimă.

Sub aspect pluviometric, precipitaţiile prognozate vor fi în general normale pentru această perioadă, exceptând centrul, estul şi sud-estul ţării, unde acestea vor putea depăşi mediile climatologice.

Starea solului

Pe adâncimea de sol 0-50 cm gradul de aprovizionare cu apă în cultura grâului de toamnă se va situa în limita satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în aproape toate regiunile agricole. 

Caracteristici fenologice

În condiţiile agrometeorologice menţionate, procesele de vegetaţie ale culturilor agricole se vor desfăşura în general normal în majoritatea zonelor de cultură, exceptând depresiunile din centrul şi nordul ţării, unde ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor fi încetinite şi chiar stagnate temporar, îndeosebi în zilele cele mai reci. De asemenea, starea de vegetaţie se va menţine pe ansamblu bună şi medie în semănăturile efectuate în epoca optimă, iar în culturile înfiinţate tardiv şi pe arealele cu deficite de apă în sol uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi medie respectiv slabă, iar densitatea redusă.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu), în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi data semănatului vor înregistra diferite faze de vegetaţie, respectiv germinare, răsărire şi apariţia frunzei a treia. Cele mai avansate fenologic vor fi culturile semănate în epoca optimă din sudul şi estul ţării, unde va fi posibil începutul înfrăţirii.

Recomandări de specialitate:

• Definitivarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale;

• Continuarea efectuării arăturilor adânci de toamnă;

• Administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnă semănate în perioada optimă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

Pe ansamblu, în această perioadă regimul termic al aerului se va situa în limite apropiate de mediile climatologice în majoritatea zonelor agricole. În regiunile sudice, sud-estice şi vestice vor fi posibile valori de temperaturi mai ridicate decât cele normale.

În sol, la adâncimile de 5 şi 10 cm, temperaturile medii diurne vor fi favorabile parcurgerii primelor faze de vegetaţie (germinare, răsărire, înfrunzire) la culturile semănate în epoca optimă (rapiţă, orz şi grâu).

Se prognozează cantităţi de precipitaţii ce vor putea depăşi mediile multianuale în cea mai mare parte a ţării, exceptând zonele sud-estice şi sudice, unde acestea vor fi apropiate de normele climatologice. Local, în zonele depresionare, vor fi condiţii de producere a brumei.

Starea solului

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime în majoritatea zonelor de cultură. Izolat, în sudul ţării vor fi posibile deficite moderate de umiditate în sol.

Caracteristici fenologice

În general, condiţiile agrometeorologice menţionate vor permite desfăşurarea normală a proceselor biologice la culturile de toamnă semănate până în prezent pe majoritatea suprafeţelor agricole, cu excepţia zonelor depresionare, unde ritmurile de creştere şi dezvoltare se vor desfăşura mai lent. De asemenea, se vor continua lucrările de însămânţare în perioada optimă, pentru ca plantele să poată beneficia de resursele termice necesare parcurgerii proceselor de vernalizare şi călire.

Porumbul ajuns la maturitatea deplină se va recolta pe ultimele suprafeţe, la nivelul întregii ţări.

În funcţie de data semănatului, culturile de orz şi grâu de toamnǎ se vor afla în fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze, îndeosebi în sudul ţării. Starea de vegetaţie va fi pe ansamblu bună şi medie, respectiv medie şi slabă în special pe terenurile agricole cu deficite de umiditate în sol, unde răsărirea plantelor va fi neuniformă.

Recomandări de specialitate:

• Urgentarea lucrărilor de eliberare a terenurilor agricole de resturile vegetale şi continuarea efectuării arăturilor adânci de toamnă;

• Aplicarea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor la culturile de toamnă înfiinţate în epoca optimă;

• Finalizarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole de sezon.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Oana Alexandra OPREA, Maria NISTOR

Caracteristici termice şi hidrice

Intervalul se va caracteriza printr-o vreme în general normală sub aspect termic în cea mai mare parte a teritoriului agricol, iar în sudul, sud-estul şi vestul ţării valorile temperaturilor medii diurne ale aerului vor fi uşor mai ridicate decât în mod obişnuit.

Sub aspect pluviometric, cantităţile de precipitaţii vor putea depăşi normele climatologice în aproape toate zonele de cultură, exceptând sud-estul şi estul teritoriului agricol, unde acestea vor fi apropiate de mediile multianuale.

Starea solului

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe profilul de sol 0-20 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. Pe unele suprafeţe din Dobrogea, sudul Olteniei, sudul şi vestul Munteniei se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată şi, local, puternică).

Caracteristici fenologice

Regimul hidrotermic favorabil din aer şi sol va imprima ritmuri în general normale în evoluţia proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de toamnă (orz şi grâu) semănate în epoca optimă, în special pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a speciilor de toamnă semănate în epoca optimă va fi bună şi medie, iar pe arealele agricole unde se menţin deficite de apă în sol vigurozitatea şi uniformitatea plantelor se vor prezenta medie, respectiv slabă.Porumbul din nordul şi centrul ţării se va afla la maturitatea deplină, extinzându-se şi chiar finalizându-se lucrările de recoltare.

Orzul şi grâul de toamnă, în funcţie de data semănatului şi condiţiile pedoclimatice, se vor afla predominant în fazele de germinare, răsărire şi apariţia primelor frunze.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea lucrărilor de eliberare a suprafeţelor agricole de resturile vegetale;

• Efectuarea arăturilor de toamnă, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului în stratul 0-20 cm/ogor;

• Urgentarea pregătirii patului germinativ în vederea continuării semănatului la orzul şi grâul de toamnă;

• Finalizarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

Pe ansamblu, în această perioadă regimul termic al aerului va înregistra valori mai ridicate în raport cu normele climatologice în majoritatea zonelor agricole ale ţării.

Precipitaţiile prognozate vor fi apropiate de mediile climatologice în cea mai mare parte a teritoriului agricol, exceptând regiunile vestice, centrale şi nordice, unde local se pot înregistra valori peste mediile multianuale.

Starea solului

Conţinutul de apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor), la data de 30 septembrie 2013, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi local extremă, pe aproape întreg teritoriul agricol. În nordul şi centrul ţării rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Caracteristici fenologice

În condiţiile agrometeorologice menţionate, procesele de coacere şi maturare la culturile prăşitoare vor fi intensificate, starea de vegetaţie a plantelor prezentându-se în general medie şi slabă. Pe suprafeţe agricole extinse din sudul şi sud-estul teritoriului agricol, lipsa apei din sol va determina desfăşurarea cu dificultate a lucrărilor de pregătire a patului germinativ, precum şi încetinirea proceselor de răsărire şi dezvoltare a primelor perechi de frunze la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) înfiinţate în epoca optimă.

Porumbul, în funcţie de data semănatului, agrotehnica aplicată şi precocitatea hibrizilor, va parcurge maturitatea deplină, continuându-se şi chiar finalizându-se lucrările de recoltare, la nivelul întregii ţări.

Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în epoca optimă pe suprafeţe restrânse se vor afla în fazele incipiente de vegetaţie, respectiv germinare, răsărire şi izolat apariţia primelor frunze.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole de sezon;

• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;

• Efectuarea arăturilor în vederea însămânţării culturilor de toamnă în epoca optimă (15 septembrie - 20 octombrie), în special în zonele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă în stratul arabil al solului;

• Pregătirea patului germinativ şi semănatul cerealierelor de toamnă (orz şi grâu) în perioada optimă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Oana OPREA, Dumitru ANGHEL

Caracteristici termice şi hidrice

Intervalul se va caracteriza printr-o vreme în general normală sub aspect termic în aproape toate regiunile agricole, exceptând sud-estul ţării, unde valorile temperaturilor medii ale aerului vor putea depăşi normele climatologice.

Cantităţile lunare de precipitaţii prognozate vor fi deficitare în raport cu normalul perioadei, în cea mai mare parte a ţării.

Starea solului

În stratul de sol 0-20 cm (ogor) conţinutul de apă va înregistra valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în aproape toată ţara. Local, în centrul şi sudul teritoriului agricol, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Caracteristici fenologice

Pe fondul menţinerii unui regim termic al aerului ridicat, asociat cu deficite accentuate de apă din sol, ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi stânjenite, semnalându-se în continuare fenomenul de ofilire temporară a aparatului foliar şi răsucirea frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea şi uscarea parţială/totală a acestora, precum şi forţări stadiale, cu repercusiuni negative asupra potenţialului productiv al plantelor. De asemenea, pe majoritatea suprafeţelor agricole, insuficienţa apei din sol va determina desfăşurarea cu dificultate a lucrărilor de pregătire a patului germinativ în vederea însămânţării culturilor de toamnă.

Cultura de porumb va înregistra maturitatea în ceară şi deplină pe aproape întreg teritoriul agricol, iar la hibrizii tardivi şi semitardivi se vor declanşa lucrările de recoltare.

Recomandări de specialitate:

• Recoltarea, transportul şi depozitarea produselor agricole de sezon;

• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale şi efectuarea arăturilor adânci de toamnă, în special pe arealele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului;

• Lucrări de pregătire a patului germinativ în vederea declanşării semănatului culturilor de toamnă.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;

Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU

Colectiv de elaborare: Dumitru Anghel, Maria Nistor, Oana OPREA

Caracteristici termice şi hidrice

Sub aspect termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal, în cea mai mare parte a zonelor agricole. Local, în centrul şi nordul ţării, temperaturile medii diurne ale aerului vor înregistra valori apropiate de normalul perioadei.

Precipitaţiile prognozate vor fi în general normale în regiunile nordice, iar în restul teritoriului agricol cantităţile de apă se vor situa sub mediile climatologice lunare. Ploile vor avea caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului.

Starea solului

În cultura neirigată de porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în majoritatea regiunilor agricole. Pe suprafeţe extinse din Dobrogea, Muntenia, Oltenia, vestul Banatului şi al Crişanei, sudul Moldovei se va semnala seceta pedologică moderată şi puternică.

Caracteristici fenologice

În condiţiile hidrotermice menţionate, ritmurile vegetative ale culturilor prăşitoare se vor desfăşura pe an­samblu normal, în special pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. Totodată, pe arealele agricole afectate de secetă pedologică prelungită din sud-estul ţării, se vor semnala în continuare ofilirea/răsucirea frunzelor în orele de amiază, aparat foliar uscat parţial, precum şi maturarea forţată.

Cultura de porumb, în funcţie de precocitatea hibridului şi agrotehnica aplicată, se va afla la mătăsire şi maturitatea lapte. Local, în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării va fi posibilă declanşarea maturităţii în ceară, în special la hibrizii extratimpurii şi timpurii. Starea de vegetaţie a plantelor va fi pe ansamblu bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe areale cu deficite de apă în sol.

Recomandări de specialitate:

• Efectuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la culturile agricole de sezon;

• Combaterea buruienilor (erbicidări, praşile manuale/mecanice), bolilor şi dăunătorilor (tratamente fitosanitare) în culturile prăşitoare;

• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele afectate de secetă pedologică;

• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Dumitru Anghel, Oana OPREA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Caracteristici termice şi hidrice

În această perioadă regimul termic al aerului va înregistra valori peste mediile multianuale în estul, sud-estul şi local în vestul ţării, iar în restul teritoriului agricol valorile temperaturilor vor fi apropiate de normele climatologice.

Sub aspect pluviometric, precipitaţiile pot fi deficitare în regiunile sud-estice, sudice şi vestice, iar în restul zonelor acestea vor fi apropiate de mediile multianuale.

Starea solului

La sfârşitul lunii august 2013, pe profilul de sol 0-100 cm, conţinutul de umiditate în cultura de porumb se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, în majoritatea zonelor de cultură. Fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, se va înregistra în sud-estul, sudul, estul şi local în vestul teritoriului agricol.

Caracteristici fenologice

Procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp vor evolua în general normal, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor menţinându-se pe ansamblu bună şi medie. Local, pe areale agricole din sudul şi sud-estul ţării afectate de seceta pedologică, ritmurile vegetative ale plantelor vor fi stânjenite, semnalându-se deprecierea stării de vegetaţie prin îngălbenirea/uscarea aparatului foliar şi subdimensionarea elementelor de rod (ştiuleţi de dimensiuni reduse şi boabe şiştave).

Sub aspect fenologic, porumbul va parcurge predominant maturitatea în lapte şi ceară, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. De asemenea, la hibrizii extratimpurii şi timpurii din sudul ţării semănaţi în epoca optimă se va continua maturitatea deplină.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la produsele agricole de sezon;

• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;

• Efectuarea arăturilor în vederea însămânţării culturilor de toamnă pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului în stratul arabil (0-20 cm);

• Aplicarea irigaţiilor pe arealele cu deficite de apă în sol.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Dumitru ANGHEL
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Caracteristici termice şi hidrice

În această perioadă se va menţine un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit în aproape toate regiunile agricole, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie, iar în centrul şi nordul ţării temperaturile vor fi apropiate de mediile multianuale.

Sub aspect pluviometric, cantităţile lunare de precipitaţii vor înregistra valori sub normele climatologice, în cea mai mare parte a ţării.

Starea solului

La sfârşitul lunii iulie 2013, pe profilul de sol 0-100 cm conţinutul de umiditate în cultura de porumb se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în aproape toate zonele de cultură. Fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, se va înregistra în sud-estul, sudul, estul şi local în vestul teritoriului agricol.

Caracteristici fenologice

Regimul termic al aerului, mai ridicat decât în mod obişnuit, va determina intensificarea ritmurilor de creştere şi dezvoltare ale culturilor agricole în aproape toată ţara, îndeosebi pe terenurile cu o aprovizionare cu apă a solului. Ca urmare a temperaturilor maxime ridicate din aer, situate frecvent peste pragurile biologice critice (30...32°C) de rezistenţă a plantelor, la culturile prăşitoare se va înregistra fenomenul de ofilire temporară şi răsucire a frunzelor în orele de amiază, precum şi îngălbenirea/uscarea prematură a frunzelor bazale. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi bună respectiv medie, în special pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, respectiv medie şi slabă în culturile întârziate fenologic şi pe arealele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică.

La grâul de toamnă înfiinţat în perioada optimă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic se va semnala maturitatea deplină şi începutul recoltării.

În funcţie de data semănatului, porumbul va înregistra formarea paniculului, înflorirea şi mătăsirea, precum şi maturitatea în lapte, îndeosebi la hibrizii extratimpurii şi timpurii.

Recomandări de specialitate

• Continuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la grâul de toamnă;

• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;

• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele agricole afectate de seceta pedologică;

• Efectuarea lucrărilor de întreţinere la speciile de câmp, respectiv combaterea bolilor şi dăunătorilor, fertilizări, erbicidări, praşile manuale.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Rodica TUDOR, Dumitru Anghel
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti