Adama aprilie 2020
update 7 Apr 2020

Bolile fungice ale lemnului viței-de-vie, o provocare contemporană pentru viticultori

Pe site-ul Uniunii Europene Eurostat Statistics Explained este prezentată situația generală a culturii viței-de-vie în Europa și în statele membre. Astfel, în 2015, UE a avut 3.2 milioane de ha cultivate cu viță-de-vie în țările membre.

Au fost identificate 17 state cultivatoare de viță-de-vie pe suprafețe întinse. Trei state membre – Spania, Franța și Italia — dețin 74,1% din arealul cultivat cu viță-de-vie a UE. Portugalia, România, Grecia și Germania sunt pe locul următor în șirul producțiilor de struguri obținute, totalizând proporția de 18,2%, fiind urmate de Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Cehia, Slovenia și Slovacia. Cipru, UK și Luxemburg dețineau la acea dată (2015) mai puțin de 8.000 ha de viță-de-vie fiecare (0,3% din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie). Spre deosebire de datele statistice precedente, în 2015 Malta a fost sub nivelul admis pentru raportare pentru Eurostat în ceea ce privește cultura viței-de-vie, deținând doar 450 ha.

Una dintre cele mai relevante provocări pentru viticultură sunt bolile lemnului viței-de-vie (BLV), acestea fiind considerate cele mai distrugătoare boli ale acestei plante din ultimii treizeci de ani, fiind în creștere rapidă în toate țările cultivatoare. Aceste boli distructive cauzează în podgorii tot mai multe daune în fiecare an și preocuparea pentru combaterea lor crește rapid în toate țările cultivatoare de viță-de-vie. Hofstetter și colab. estimau în 2012 că, în cadrul economiei mondiale, costul pentru înlocuirea viței-de-vie moarte în plantații este estimat la peste 1,5 miliarde de dolari pe an. Declinul viței-de-vie cauzat de ciupercile de scoarță și lemn este un fenomen lent, care este puternic influențat de condițiile de cultură și de stresul la care sunt supuse plantele în urma modificării formelor de conducere, a introducerii pe scară largă a mecanizării în viticultură și datorită evenimentelor climatice.

Ciuperci diferite

Există patru boli majore ale lemnului viței-de-vie, toate cauzate de ciuperci diferite: esca, eutipoza, înnegrirea și moartea brațelor (BDA) și excorioza. Esca este o problemă majoră în Europa, în timp ce eutipoza se găsește în întreaga lume. BDA este de asemenea globală, dar nu este la fel de bine înțeleasă și nici identificată de mulți viticultori.

Complexitatea BLV rezultă din diversitatea ciupercilor asociate, perioada nedeterminată de latență a viței-de-vie (stare asimptomatică), expresia eratică (dezordonată) a simptomului foliar de la un an la altul și, probabil, corelată cu toate aceste puncte, lipsa strategiilor eficiente pentru controlul acestora. Metodele distincte (diferite) pot fi benefice pentru îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre BLV. 

Complexitatea BLV-urilor ar putea fi explicată prin diversitatea ciupercilor și a metaboliților pe care aceștia le produc (toxine și exopolizaharide), în special contribuția lor la exprimarea mai multor simptome asociate cu BLV. Acești factori, împreună cu cunoștințele incomplete despre influența factorilor de mediu asupra dezvoltării simptomelor BLV, au dus la o lipsă de informații despre conexiunea dintre actorii care condiționează expresia BLV. De-a lungul anilor, au fost dezvoltate și transferate mai multe metode de la laborator în teren pentru a răspunde la întrebări despre BLV și pentru a testa diverse ipoteze.


În acest context cercetătorii de la SCDVV Blaj își propun înființarea unei platforme de studiu și prezentare a bolilor lemnului fungice, atât la nivel regional cât și la nivel național. Îi informăm pe această cale pe viticultori că ne-am bucura să avem întrebările, nelămuririle și sugestiile lor la adresa de e-mail:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și la numărul de telefon 0768.246.221.

Dr. ing. Veronica Sanda CHEDEA,
Ing. Alexandra Doina SÎRBU

Informaţii privind sectorul vitivinicol din judeţul Vaslui

Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui atrag atenția asupra caracteristicilor specifice pe care trebuie să le aibă vinurile de calitate, astfel de vinuri fiind identificate pentru consumatori prin denumiri de origine controlată (DOC) și indicații geografice (IG) protejate. Acestea reprezintă un produs de calitate superioară, deosebit, cu origine ușor de identificat, care este controlat de o autoritate competentă, respectiv Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole, pe toată filiera de producere şi comercializare. Strugurii din care este produs vinul cu DOC provin exclusiv din arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă, iar în cazul vinului cu IG, 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat pentru IG respectiv.

„Denumirea de origine/indicația geografică reprezintă modalități prin care se garantează consumatorului un grad de control al produsului care i se prezintă, care are caracteristici aparte, este autentic și poate fi identificat în piață din multitudinea de produse prin originea sa exactă”, a precizat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județene Vaslui.

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu viță de vie pentru vin este de 11.247 ha, din care aproximativ o treime cu soiuri nobile și restul cu vii hibride. Dintre soiurile nobile, aproximativ 64% sunt albe, iar producția de struguri din soiuri nobile obținută în toamna anului 2019 a fost de circa 35 de mii de tone, din care s-a obținut o cantitate de 230.987 hl de vin. Din această cantitate, 38% reprezintă vinuri autorizate DOC și IG.

Prin programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, finanțate prin Programul național de sprijin în sectorul vitivinicol, producătorii vitivinicoli autohtoni din județul Vaslui și-au îmbunătățit constant calitatea vinurilor, prin înlocuirea soiurilor existente în cultură, cu clone ale acelorași soiuri sau alte soiuri, în scopul adaptării producției la cerințele pieței. Din 2014 și până în prezent, la Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui au fost aprobate 12 planuri individuale de restructurare/ reconversie pentru suprafața totală de 302 ha, sprijinul financiar total fiind de 4.412.004 lei.

Sursă: DAJ Vaslui

BASF susţine şi premiază vinurile produse de micii viticultori din România

  • Trei faze regionale ale concursului “Poveşti cu vinuri româneşti”, corespunzătoare marilor zone viticole din ţară
  • Juriu format din degustători experţi, membri ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România
  • Premii în valoare totală de 84.900 lei şi promovare a câştigătorilor

BASF România organizează în lunile februarie-martie ediția a V-a a concursului „Poveşti cu vinuri româneşti”, menit să identifice, să premieze şi să promoveze vinurile create de micii viticultori din întreaga ţară. Producătorii care se înscriu în concurs trebuie să aibă suprafața cultivată cu viță de vie mai mică de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise sa nu fie mai vechi de anul 2017.

Concursul național ”Povești cu vinuri românești” se desfășoară în 3 faze regionale, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare desemnează câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). În total, după terminarea etapelor regionale, sunt desemnate 27 de vinuri calificate în marea finală națională.

Jurizarea probelor de vin înscrise în concursul ”Povești cu vinuri românești” este asigurată de degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Asociația este recunoscută ca organizație profesională reprezentativă în analiza senzorială a vinurilor și băuturilor alcoolice din România. ADAR reunește 138 de specialiști în vitivinicultură, din toată țara și selectează permanent cei mai buni degustători autorizați pentru participarea în comisiile de jurizare ale concursurilor de profil. Încă din 2016, ADAR a colaborat cu BASF în efortul organizării concursului ”Povești cu vinuri românești” la nivel național, în încercarea de a oferi micilor viticultori o evaluare obiectivă a calității vinurilor înscrise în concurs.

„România are o tradiţie incontestabilă în producţia de vinuri de calitate, tradiţie care a atras, de-a lungul vremii, mulţi investitori sau pasionaţi ai vinului să testeze calitatea solului, a climei şi a strugurilor de pe la noi,” a spus Georgel Costache, Preşedintele Juriului şi al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România. „Prin intermediul acestei competiţii, care a ajuns deja la a cincea ediţie, încercăm, alături de BASF, să descoperim cele mai bune vinuri „de nişă” şi să-i inspirăm pe micii viticultori să-şi dezvolte şi să-şi rafineze creaţiile şi să le aducă unui număr tot mai mare de consumatori.”

Pentru faza națională (6 mai, Poiana Brașov), cele 27 de vinuri finaliste vor fi jurizate pentru a desemna cel mai bun vin al fiecărei categorii în parte (alb, roșu și roze), conform criteriilor prevazute în Regulamentul concursului. La final, fiecare câștigător al categoriei  va primi unul din cele trei premii, constând într-un kit personalizat de dezvoltare a afacerii, în valoare de 28 300 lei (TVA inclus).

Comisia de jurizare utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV), norme folosite la toate concursurile internaționale de vinuri, fapt care permite concursului să dea o imagine foarte bună participanţilor cu privire la calitatea produselor lor şi potenţialul de atractivitate pe pieţe mai mari. Toate înscrierile sunt gratuiteşi toate probele înscrise sunt evaluate de experţii degustători, membri ai juriului.

Sistemul de punctaj folosit de OIVV este de până la 100 de puncte. Fiecare probă de vin este evaluată de toți membrii juriului. Nota maximă, respectiv nota minimă sunt eliminate, după care se face media aritmetică a notelor rămase. Rezultatul îl reprezintă nota finală pe care o primește fiecare probă de vin.

„Credem foarte mult în potenţialul viticol al României şi în contribuţia pe care o pot avea produsele noastre pentru a asigura cultivatorilor de viţă de vie recolte stabile, bogate şi de calitate,” explică Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România. „Prin intermediul competiţiei noastre anuale, permitem viticultorilor să-şi evalueze şi să-şi compare creaţiile viticole cu cele ale producătorilor de nişă din toată ţara şi să estimeze potenţialul lor de piaţă, totul gratuit. Concursul este un bun şi relevant punct de pornire către înscrierile în competiţiile internaţionale, care pot duce faima vinurilor româneşti peste hotare.”

Câştigătorii de anul trecut au fost, la categoriile alb, rosé, respectiv roşu: Sauvignon Blanc sec, din 2018, produs de Valea Ascunsă, merlot de Dobrogea din 2018, de la Crama Hamangia şi Cabernet Sauvignon de 2016, de la Moşia Galicea Mare.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions division

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2018, divizia noastră a generat vânzări de 6,2 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Gurbanul viilor la Domeniile Ostrov

Ziua de 1 februarie are o semnificație importantă în popor pentru că este considerată începutul noului an agricol. Mai mult decât atât, în această zi se sărbătorește Sfântul Mucenic Trifon, cel supranumit și ocrotitorul livezilor și viilor, iar la biserici au loc slujbe în timpul cărora credincioșii se roagă lui Dumnezeu pentru ocrotirea culturilor de boli și dăunători, iau agheasmă și stropesc livada, ogorul, animalele, practic întreaga gospodărie. Slujbe se săvârșesc și în vii și gospodării. Plantațiile Domeniilor Ostrov au fost sfințite de Înaltpreasfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, alături de alți preoți din zona Ostrovului.

Obicei vechi, respectat an de an

Kurban Ostrov

Potrivit etnologilor, denumirea de gurban ar proveni din turcescul „kurban“, care înseamnă tăiere, deci în acest context înseamnă tăierea viilor.

Ostrovul este o importantă zonă viticolă din țară, motiv pentru care acest obicei este păstrat cu sfințenie de oamenii locului. În fiecare an, viile sunt sfințite cu agheasmă, iar reprezentanții Domeniilor Ostrov invită preoții din zonă pentru a săvârși o slujbă chiar în plantațiile cu viță-de-vie. Aceștia citesc rugăciunea Sf. Trifon, îi binecuvântează pe cei prezenți și sfințesc viile.

„Slujba Sf. Trifon este o rugăciune de binecuvântare a grădinilor, livezilor și câmpurilor și de alungare a bolilor, dăunătorilor și a tuturor calamităților care ar putea veni peste culturile credincioșilor. Înainte, țăranii își puneau nădejdea numai în Dumnezeu pentru că nu aveau acces la produsele pentru protecția culturilor, de aceea începeau anul agricol cu rugăciune și cu nădejde în ajutorul lui Dumnezeu. Ar fi bine ca și astăzi agricultorii și țăranii să se roage mai mult lui Dumnezeu pentru ocrotirea culturilor și livezilor, pentru vreme bună, ploaie la timp pentru ca astfel roadele să fie cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu. În toate bisericile au loc slujbe închinate Sf. Trifon, iar țăranii iau apa sfințită și stropesc gospodăriile și animalele“, a punctat starețul Mănăstirii Dervent, arhimandrit Andrei Tudor.

Kurban2

În această zi se taie corzi de viță-de-vie, iar participanții le poartă la piept sau pe cap. Tot acum se dezgroapă vinul îngropat în vie anul trecut și se îngroapă cel din producția obținută anterior, urmând ca la rândul lui să fie dezgropat în următorul an.

„Prin această slujbă ne rugăm Sf. Trifon pentru a alunga dăunătorii, insectele și toate celelalte vietăți potrivnice pomilor și viței-de-vie. L-am chemat pe Dumnezeu, dragostea Sf. Trifon, pentru că El nu și-a părăsit semenii la nevoie. Fără Dumnezeu suntem orfani, nu avem spor. Noi lucrăm, udăm, iar Dumnezeu face să crească și să rodească totul. Fie ca această familie de aici să fie binecuvântată și la toamnă să binecuvântăm roadele pentru care noi ne-am rugat lui Dumnezeu“, a precizat ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

Vin cu tradiție

Kurban3

Reprezentanții Domeniilor Ostrov respectă cu sfințenie acest obicei, dar în același timp respectă și tehnologia necesară pentru a obține an de an producții bune de struguri și, implicit, vinuri de calitate.

„1 februarie reprezintă o zi sfântă pentru noi, agricultorii, deoarece astăzi sfințim viile pentru a obține struguri sănătoși iar livezile să rodească cât mai multe fructe sănătoase. Ne rugăm pentru îndepărtarea tuturor relelor care ar putea apărea în cultură, să avem un an roditor și să fim cu toții sănătoși“, a declarat Oana Belu, director Domeniile Ostrov.


Domeniile Ostrov înseamnă în acest moment aproximativ 2.000 ha de plantații viticole, pomicole dar și teren arabil. Include două mari centre: Ostrov, cu un total de cinci ferme și o suprafață de cca 600 ha, și Lipnița, cu un total de nouă ferme și o suprafață de cca 1.000 ha. Soiurile care se cultivă la Domeniile Ostrov sunt: Merlot, Cabernet Sauvingnon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach și Rebo pentru vinurile roșii, iar pentru vinurile albe se cultivă soiurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel și Crâmpoșie.
În rugăciunea Sf. Trifon se spune și cauza pentru care insectele dăunătoare sunt blestemate și alungate: „... ca să nu stricați via, nici holda, nici grădina, nici pomii și nici legumele robului lui Dumnezeu, ci duceți-vă în munții cei pustii, în copacii cei neroditori în care v-a dăruit vouă Dumnezeu hrana cea de toate zilele. (...) Să nu stricați nici holda, nici via, nici grădina, nici orice pom roditor și neroditor; nici frunza legumelor să nu stricați din cuprinsul și locul robului lui Dumnezeu. Ieșiți din locurile acestea și vă duceți în locuri neumblate și fără apă și neroditoare, cum mai înainte am zis vouă. Ieșiți din locul și cuprinsul robilor lui Dumnezeu, care pe mine mă cheamă în ajutorul, folosirea și mântuirea lor. Ca și întru acestea să se slăvească preasfântul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și să se împlinească rugăciunile și cererile smeritului Trifon. Că lui Dumnezeu se cuvine slava și stăpânirea în vecii vecilor. Amin.“

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Novac, soi de perspectivă pentru vinuri roșii

Novac este un soi de viță-de-vie cu struguri negri pentru vinuri roșii. Acesta a fost obținut la SCDVV Drăgășani de către Mărculescu Mircea, prin hibridare sexuată între soiurile Negru vârtos și Saperavi, fiind omologat în 1987.

În condițiile solurilor nisipoase din sudul Olteniei, în funcție de factorii climatici, intră în vegetație în perioada 4-20 aprilie, înflorește în perioada 16 mai-12 iunie, începe pârga între 16 și 27 iulie, iar strugurii maturează în perioada 8-30 septembrie.

Butucii prezintă un grad de rezistență medie la mană (Plasmopara viticola) și făinare sau oidium (Uncinula necator), și este tolerant la putregaiul cenușiu al strugurilor (Botrytis fuckeliana), forma sexuată, și Botrytis cinerea, forma asexuată.

Fertilitatea lăstarilor a realizat valori mari, cu diferențe de la un an la altul. Valorile coeficientului de fertilitate relativ au fost cuprinse între 0,83 și 1,44, iar cele ale coeficientului de fertilitate absolut au oscilat în limitele 161 și 1,82. De remarcat că apar frecvent lăstari cu 3 și 4 inflorescențe.

De asemenea, indicele de productivitate relativ a înregistrat valori de 0,19-3,34, iar indicele de productivitate absolut a înregistrat valori cuprinse între 0,29 și 0,69.

Producția de struguri realizată în cei 7 ani de testare la SCDCPN Dăbuleni a oscilat între 11,7 și 27,6 t/ha, cu diferențe mari de la un an la altul determinate, în principal, de condițiile climatice.

Prezintă boabe de mărime mijlocie, cu greutatea cuprinsă în limitele 168-315 g/100 boabe, de formă ovoidală, cu pielița de culoare neagră-albăstruie, acoperită cu pruină. Pulpa are culoare roşie, este zemoasă, nearomată şi gust dulce acrişor plăcut.

La maturitate strugurii acumulează între 191 și 220 g/l zaharuri totale și o aciditate titrabilă totală cu valori cuprinse între 4,2 și 5,6 g/l H2SO4.

Principalele date climatice din perioada de testare au fost reprezentate de temperatura medie, cu valori cuprinse între 11,4-12,5oC, temperatura maximă absolută, care a înregistrat valori de până la +35,7…+41,2oC și temperatura minimă absolută care a oscilat de la -17,6 la -23,4oC, de la un an la altul.

În această perioadă suma gradelor de temperatură a fost cuprinsă între 4.427 și 4.457oC, precipitațiile au însumat între 743,6 și 1.055,5 mm anual, cu o repartiție neuniformă pe parcursul anului.

Dr. ing. Rățoi Iulian, SCDCPN Dăbuleni

„Fabricat în Vrancea“, la prima ediție

Sâmbătă, 5 octombrie 2019, a avut loc deschiderea oficială a primei ediții a evenimentului „Fabricat în Vrancea“, organizat de către Consiliul Județean Vrancea în cadrul Festivalului Internațional al Viei și Vinului „Bachus“ 2019, cu scopul de a promova producătorii locali de vinuri și de produse tradiționale fabricate exclusiv în Vrancea.

Președintele Consiliului Județean Vrancea, domnul Marian Oprișan, alături de Excelența Sa Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România, ministrul Agriculturii Petre Daea, prefectul județului, domnul Ticu Constandache, alți distinși invitați și toți cei care au trecut pragul Muzeului Satului Vrâncean din Crângul Petrești au putut admira standurile expuse printre casele tradiționale, au redescoperit meșteșugurile păstrate din străbuni de artizanii vrânceni, s-au bucurat de varietatea de produse expuse și au asistat la spectacolele ce au completat atmosfera specific vrânceană.

fabricat in Vrancea 1

Companiile ce au prezentat produsele publicului larg au fost: Ana Are, Apcovin, Aurora, Avicola, Carpatvin, Crama Gîrboiu, Căprițele Lui Robert, Domeniile Panciu, Dyonisos Cotești, Diacarn Food, Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea, Maressia, Muguri de Lavandă, Odovitis Jariștea, Rotrade Wine, Senator Wine, Vincon, Vinexport Trademark, Vingex, dar și producători de pâine cum ar fi: Pâinea lui Pitiș, Pâinea lui Cuza, Pâinea tradițională de Cotești.

Alături de producătorii din Vrancea s-a aflat și Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea, prin inimoasa echipă care a susținut și promovat evenimentul așa cum se cuvine, cu roadele bogate ale toamnei și produse atestate tradițional ori în curs de atestare.

  • Preocuparea pentru tradiții reprezintă în ziua de astăzi o virtute și o misiune ce trebuie transmise mai departe generațiilor care vor veni.

Adrian BUDESCU

Cei mai îndrăgiți struguri de masă din România

România dispune de 6.335 ha de struguri de masă, ceea ce reprezintă 24,43% din suprafața cultivată în 1990 (25.931 ha). Scăderea este una drastică. 5.515 ha din această suprafață regăsindu-se în exploatațiile agricole individuale. Producția realizată se ridică la 71.405 tone, rezultând o recoltă medie de 11,2 tone/ha. Randamentul, să recunoaștem, este unul scăzut, mai ales că toate soiurile au, cel puțin teoretic, potențial enorm de producție.

Pe aceste suprafețe, cele mai multe aflându-se în regiunile Sud-Est (4.903 ha), Nord-Est (438 ha), Sud-Vest Oltenia (370 ha) și Sud-Muntenia (290 ha), se cultivă cu pregădere 10-12 soiuri. Însă, în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2019 sunt înscrise 22 de sortimente de struguri de masă: Afuz Ali, Augusta, Aurana, Auriu de Ștefănești, Cardinal, Chasselas roz, Coarnă neagră selecționată, Italia, Memory, Mihaela, Muscat de Adda (sau d`Adda), Muscat de Hamburg, Oltean, Perlă de Feredeu, Putna, Select, Silvania, Tamina, Victoria, Xenia. Dintre cele apirene, se regăsesc Călina și Norocel. Au fost însă menținute în catalog și soiurile omologate anterior: Azur, Chasselas de Băneasa, Chasselas doré, Greaca, Istrița, Milcov, Muscat timpuriu de București, Napoca, Someșan, Splendid, Timpuriu de Cluj, Timpuriu de Pietroasa, Transilvania, precum și apirenele Centenar Pietroasa, Otilia și Perlette.

struguri masa afuz ali

Afuz Ali: soi rezistent la secetă și putregaiul cenușiu, de productivitate consistentă, cu strugurii foarte mari, de 350-600 g/ciorchine, boabe mari, cilindrice, de culoare verde-gălbui, cu pete de rugină pe partea însorită. Pulpa este cărnoasă, crocantă. Se coace între 20 septembrie și 10 octombrie.

struguri masa cardinal

Cardinal: soi cu coacere timpurie, rezistență mijlocie la ger și sensibilitate la putregai, mană și făinare. Ciorchinii cilindro-conici au 19-28 cm, cu masa medie de 340-510 g; boabele rotund-ovale sau ovale, de culoare roșie-violetă, acoperite cu pruină fumurie, sunt foarte mari. Pulpa este suculent-cărnoasă, crocantă, cu gust plăcut, ușor tămâios. Maturarea strugurilor începe încă de la sfârșitul lunii iulie, început de august.

Coarna neagră: are perioadă de coacere 15-25 septembrie, soiul fiind rezistent la ger și putregaiul cenușiu. Strugurii sunt mari, de 180-350 g, cilindro-conici, cu boabe mijlocii și omogene ca mărime, ovale, cu pielița neagră. Pulpa este crocantă, rezistentă, cu gust dulce. Se recomandă în zonele sudice ale țării, unde reușește să își matureze strugurii.

struguri masa italia

Italia: soi cu productivitate abundentă, cu rezistență mijlocie la ger și maturare a strugurilor în luna septembrie. Strugurii sunt mijlocii spre mari, de 450-600 g/ciorchine, piramidali, aripați, cu boabe mari, ovale, de culoare galben-aurie și pieliță acoperită cu un strat fin de pruină. Pulpa este crocantă și suculentă, cu gust discret de muscat și 1-2 semințe.

struguri muscat de hamburg

Muscat de Hamburg: are o perioadă de vegetație mijlocie, strugurii maturându-se la sfârșitul lunii august. Este mijlociu rezistent la ger și foarte sensibil la putregai, mană și făinare. Ciorchinii sunt mijlocii ca mărime, conici, uneori aripați, dispersați, având masa medie de 300 g. Boabele, mijlocii spre mari, au formă sferică, ușor ovale, cu pielița subțire, neagră-albăstruie, acoperită cu un strat gros de pruină și pulpă crocantă, zemoasă, cu aromă fină de muscat.

struguri muscat adda

Muscat De Adda: se coace între 25 august și 15 septembrie, prezintă struguri foarte mari, de 500-800 g, cilindro-conici, uneori biaripați. Boabele sunt sferice, mari, așezate des pe ciorchine, de culoare neagră-violacee, acoperite dens cu pruină. Pulpa este cărnoasă, crocantă, cu gust slab de muscat. Soiul este sensibil la mană, oidium și putregaiul cenușiu. Se pretează la păstrare îndelungată peste iarnă, dar rezistă și mult pe butuc după maturare.

struguri moldova

Moldova: soi cu coacere târzie, între 25 septembrie – 5 octombrie, prezintă rezistență sporită la ger, dar și la secetă sau boli criptogamice, plus că are rezistență la transport, o lungă conservare pe butuc sau iarna, în depozite frigorifice. Ciorchinii sunt foarte mari, cu o masă de 500-800 g, cu boabe ovale, mari, de culoare albastru-violacee, cu pieliță groasă, însă fragedă. Pulpa incoloră este tare, crocantă și dulce.

struguri victoria

Victoria: maturarea strugurilor începe la sfârșitul lunii august, soiul având rezistență mijlocie la ger, fiind și sensibil la boli. Strugurii sunt mari, cilindro-conici, aripați, cu boabe compacte, mari și ele, de formă oval alungite și culoare galben aurie. Pielița este acoperită cu pruină, iar pulpa este cărnoasă, densă, cu gust plăcut, armonios.

Maria BOGDAN

Negru Aromat, un soi de struguri creat la ICDVV Valea Călugărească

Cercetarea în agricultură a avut mult de suferit după Revoluție și asta în principal din cauza slabei finanțări de care stațiunile din domeniu au avut parte. Însă, chiar și așa rezultatele cercetării se pot observa în prezent, drept dovadă că specialiștii au reușit să își facă treaba și în condiții dificile. Un exemplu că se poate face performanță este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească deoarece activitatea de cercetare aici nu a fost întreruptă și, mai mult decât atât, viticultorii beneficiază și de rezultatele ei. Una dintre cele mai recente realizări ale Institutului este lansarea vinului Negru Aromat, produs din soiul de struguri cu același nume, creat chiar la Valea Călugărească.

Plantații vechi… plantații noi

În prezent, Institutul dispune doar de 60 ha cu vie din cauza faptului că în acest moment foarte multe terenuri sunt în litigii. Aceste 60 ha nu înseamnă doar plantații pe rod, ci și colecții ampelografice, loturi demonstrative și poligoane experimentale pentru că, deși aici se produce și se comercializează vin, cercetarea este principala activitate. Nu lipsesc nici plantațiile noi; pe 3,5 ha existând astfel de plantații, iar reprezentanții Institutului intențio­nează să înființeze alte 3 ha cu plantații bază cu soiuri noi și clone tocmai pentru a putea furniza pepinierelor private material bază.

Am vizitat viile de aici pentru a vedea cum arată după fenomenele meteorologice din această primăvară, iar din discuția avută cu domnul director am aflat cum se prezintă situația și care sunt rezultatele în prezent în ceea ce privește activitatea de bază. „Grindina nu a lăsat aceleași efecte ca în alte părți, înregistrându-se totuși o pierdere de circa 40%. Vița-de-vie are o putere de regenerare fantastică, noi am luat măsurile nece­sare, am stropit cu produse pe bază de cupru și sperăm ca prin tehnologie să recupe­răm cumva o parte din această pierdere“, a declarat Ion Marian, directorul ICDVV Valea Călugărească.

Acesta a punctat faptul că, în ciuda tuturor condițiilor din ultimii ani, cercetătorii de aici s-au ocupat inclusiv de crearea de noi soiuri și de selecție clonală. În prezent, soiul vedetă al Institutului este Negru Aromat.

Un nou vin în piață

Pentru a obține un nou soi de struguri este nevoie de 21 de ani. Astfel, soiul a fost omologat în anul 1987, de aceea mulți îl consideră ca fiind unul vechi, ne-a precizat directorul Institutului. Soiul Negru Aromat este autofertil, are vigoarea butucului mijlocie și florile herma­frodite. Strugurii au bobul mic și sferic, pielița de culoare neagră-albăstruie și groasă, pulpa este verzuie, zemoasă, cu gust plăcut și aromat, iar greutatea unui strugure este în jur de 130 grame.

Totuși, de ce este nevoie de un astfel de vin în piață? „Pentru că este un soi unic! În prezent, nu există pe piață un vin roșu aromat. Există vinuri aromate albe obținute din Tămâioasă, din Muscat Ottonel, rosé din Busuioacă de Bohotin, dar un vin roșu nu exista și atunci cred că el va surprinde. Noi vom lansa în curând acest vin, iar toți cei care l-au degustat până în prezent sunt surprinși de complexul lui polifenolic. Este un soi foarte rezistent, provine din Cabernet Saugvinion și Muscat Otonel. Are și rezistență genetică foarte bună, oferă producții bune, chiar se pot obține 16 t/ha, dar pentru că de obicei se dorește ca producția să fie de calitate, 8 t/ha este cea mai indicată, asta ținând cont și de regulile impuse pentru obținerea vinurilor cu origine protejată care limitează producția. Pe lângă cantitatea de struguri pe care o oferă și calitatea vinului obținut, cred că viticultorii vor obține și un preț mulțumitor pentru el“, a precizat Ion Marian.

Institutul de la Valea Călugărească și-a desfășurat activitatea și datorită activității de producere a vinului. Din acest motiv așteptările pentru noul vin sunt destul de mari, motiv pentru care înscriu vinul și la concursurile de specialitate din țară și străinătate.

Cercetare, dar cu cine?

În acest moment la Valea Călugărească lucrează 62 de persoane, chiar dacă schema de personal prevede 91 de persoane. „Sperăm să se ajungă și la o creștere salarială, care în momentul de față împiedică tinerii să se orienteze spre acest domeniu. Cei care vin… pleacă, nu prea rămân. Nivelul salarial este foarte mic pentru primele etape în cercetare, este mic și pentru cei care lucrează în administrație și fără ei nu putem funcționa normal. Avem nevoie de investiții majore; am început să primim banii anul trecut pentru investiții, așa că pentru următorii 3-4 ani avem un program îndrăzneț. Aparatură avem, chiar la nivel internațional, marea noastră problemă este însă cu renovarea clădirilor, de aceea vrem să realizăm și proiecte europene pentru a începe aceste demersuri deoarece unele clădiri nu au mai fost renovate de 20-30 de ani“, a conchis directorul ICDVV Valea Călugărească.

Larissa SOFRON

APIA: Sprijin financiar pentru restructurarea/reconversia plantațiilor viticole

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește posibililor beneficiari, oportunitatea accesării fondurilor pentru finanțarea programelor de restructurare/ reconversie a plantațiilor viticole în temeiul OMADR nr. 1508/2018.

Fondurile sunt disponibile prin Programul Național de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 – 2023. Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie care să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Aceasta este una din măsurile de administrare a potențialului productiv viticol, care a fost luată de Comisia Europeană atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cît şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole ce vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor prin:

a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire;

b) reamplasarea parcelelor viticole;

c) replantarea ca urmare a defrișării obligatorii a plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare

d) modernizare:

  • proiectare, instalare/înlocuire sistem de susținere pentru conducere și palisaj;
  • modernizarea formei de conducere a viței-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă și înaltă;
  • modernizarea sistemului de susținere prin înlocuirea sârmelor și instalarea a 3 rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere și palisaj în vederea susținerii butucilor și conducerea lăstarilor;
  • instalarea de sisteme de irigații prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole.

În perioada 2019 - 2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aprox. 1000 - 1800 ha, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5 – 1% din suprafața viticolă totală. Precizăm că în perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafață cultivată cu viţă-de-vie de 16235 ha.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

În anul financiar 2019, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plată  până la această dată, suma de 8,45 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) pentru măsura de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole.

De asemenea, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri:

  • Ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafețele cu soiuri de struguri pentru vin
  • Investițiile în sectorul vinicol
  • Ajutorul financiar pentru distilarea subproduselor
  • Promovarea vinurilor

Pentru mai multe detalii cu privire la condițiile de accesare a acestei măsuri și la condițiile de eligibilitate vă rugăm să consultați site-ul APIA și Ghidul solicitantului privind sprijinul financiar pentru restructurarea/reconversia plantațiilor viticole – 2019: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/viti-vinicole

Sursa: apia.org.ro

Tratamente la vița-de-vie

Stropiți VIȚA-DE-VIE pentru combaterea manei, făinării, putregaiului cenușiu, pătării roșii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  • NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau
  • SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS 25 WG 0,003% sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%
  • SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau CABRIO TOP 1,5-2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE ZEON – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.
  • RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% sauMELODY COMPACT 49 WG –1,5 kg/ha + DECIS 25 WG 0,003% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   
  • DITHANE M 45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC – 0,1% până la 0,15%.

Tratamentul se va efectua în perioada 27 iunie – 02 iulie 2019.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depășit pragul economic de dăunare de 5-10 acarieni pe frunză.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

În premieră la Ostrov - mașina de stropit EcoProtect S2-800

Compania NHR Agropartners a prezentat viticultorilor români o nouă mașină de stropit via – EcoProtect modelul S2-800, produsă de firma franceză Gregoire. Evenimentul a avut loc în viile Domeniului Ostrov, acolo unde au fost prezenți viticultori din zonă, precum și presa de specialitate.

„Vrem să fim consecvenți și să punem la dispoziția fermierilor utilaje și echipamente de ultimă generație, astfel că la vie am adus pe piață o mașină tractată ce are posibilitatea de recuperare a soluției. Practic, este o mașină formată din două panouri, care se situează de fiecare parte a rândului, lucrând două rânduri în același timp. Aceste panouri sunt flexibile, însă se rigidizează în momentul în care ventilatorul suflă presiune în sistem. Pe aceste panouri se află niște diuze care pulverizează pesticidul, iar surplusul se prelinge pe pereții acestor panouri care au în partea de jos o pompă ce transportă lichidul înapoi în rezervor. Așadar, soluția tratează vița pe ambele părți ale frunzelor și oferă astfel un tratament de foarte bună calitate, iar surplusul nu se pierde în atmosferă, cum se întâmplă în cazul altor echipamente. Din acest motiv mașina poate aplica tratament și atunci când bate vântul, iar acest lucru nu este posibil cu o mașină clasică“, a specificat Florin Neacșu, director general adjunct NHR Agropartners.

Modelul prezentat la Ostrov are capacitatea de 800 litri, permite reglarea hidraulică a înălțimii și are comenzi electrohidraulice. Pompa are 4 diafragme cu debit  105 l/min la 540 rpm, filtrare triplă: sită în rezervor, filtru de sucțiune 365 microni, filtru de presiune din bronz și filtrare pe circuitul de reciclare. În același timp, beneficiază de unitate de comandă DPAE cu afișare digitală a presiunii, care corelează debitul și presiunea în funcție de viteza de lucru.

„Asigurăm cu această mașină un tratament eficient, fermierul putând reduce cantitatea folosită pe un hectar, protejează mediul înconjurător și va avea mai puține substanțe remanente în struguri“, a conchis Neacșu.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Soiuri românești de struguri cu faimă internațională (II)

Continuăm, în numărul de astăzi al revistei noastre, să vă prezentăm cele mai valoroase soiuri de viță-de-vie autohtone, cultivate și astăzi în România. Se cuvine să facem o precizare: soiurile Fetească albă și Tămâioasă românească, pe care le-am descris anterior, împreună cu Grasa de Cotnari și Frâncușa, alcătuiesc singurul sortiment tradițional care se mai găsește în România, acela de la Cotnari, motiv pentru care acest important centru viticol este supranumit „rezervația viticolă națională“.

Fetească regală

Este poate cel mai cultivat soi din România, grație calităților deosebite ale strugurelui, din care se obțin vinuri de masă pentru consum curent, superioare seci, spumante sau distilate învechite din vin, de culoare alb-verzui spre galben-pai sau galben-auriu spre maturare, cu un gust plăcut, bine conturat, plin de finețe, de o savoare aparte, cu o vioiciune de tip floral. El a fost descoperit în 1920, în comuna Daneș, lângă Sighișoara (Mureș), fiind prezentat sub această denumire opt ani mai târziu, la Expoziția Națională de Vinuri și Fructe de la București. Se crede că Feteasca ragală este rezultatul unei încrucișări naturale între Grasă de Cotnari și Fetească albă. Popular se mai numește Dănășană sau Galbenă de Ardeal. Strugurele, care asigură o producție medie de 15-20 tone/ha, este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact, cu bob sferic, mijlociu, galben-verzui, cu punct pistilar persistent și miez zemos.

Frâncușa

Provine din perioada prefiloxerică, fiind un soi indisolubil legat de Cotnari, acolo unde și azi își are cel mai important bazin de cultură. A purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri: Frenchie sau Frenchișe – la Huși, Creață – la Odobești, Țârțără – la Cotnari sau Mustoasă de Moldova, Poama muștei, Poama franchie, Vinoasă, Poama creață etc. – în alte zone din țară. Strugurii au boabe omogene ca mărime, sferice, foarte bogate în must, de culoare galben-verzui și ajung la maturitate în septembrie-octombrie. Din Frâncușă se obține un vin elegant, cu o aromă fină de fructe, gust echilibrat și catifelat, de culoare galben-pal sau galben-verzui. De regulă însă nu se vinifică separat, ci împreună cu soiurile din sortiment. Se armonizează cu aperitivele (ghiudem, salam de Sibiu, cârnați), cu peștele alb, mâncăruri ușoare din pui, brânzeturi.

Galbenă de Odobești

Așa cum sugerează și denumirea, soiul își are originea în Vrancea, în podgoria Odobești, județ în care se cultivă pe suprafețe întinse și astăzi, în cele patru centre viticole din sudul zonei. Este cunoscut de la jumătatea secolului al XIX-lea și a purtat, popular, numele de Galbena de Căpătanu, Poamă galbenă, Bucium de poamă galbenă – în Moldova, Galbenă grasă – în Muntenia și Sars Izum – în Dobrogea. Ca și alte soiuri autohtone, a supraviețuit invaziei filoxerei, fiind la un moment dat unul dintre cele mai cultivate în România. Galbena de Odobești este un soi foarte valoros, viguros și productiv (în anii favorabili, producția poate atinge și 20 tone/ha), cu struguri mijlocii spre mari, aripați, cilindro-conici, cu boabe dese, rotunde, de culoare galbenă cu tentă ruginie pe partea expusă la soare. Vinurile obținute din acest soi sunt seci, ușoare, vioaie, cu o senzație plăcută de proaspăt și răcoros, consumându-se de preferat în primul lor an de viață (vin tânăr).

Grasă de Cotnari

Grasa de Cotnari (Grasă mică, Grasă mare, Poamă grasă) este un soi de viță-de-vie autentic românesc, cultivat de prin secolul al XV-lea sau chiar mai devreme: în orice caz, era cunoscut de pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Sunt unii autori care acreditează ideea că soiul s-ar fi născut mult mai devreme, în inima Daciei, pe undeva la Alba Iulia, dar cei mai mulți îl localizează la Cotnari. Indiferent de proveniență, trebuie știut că centrele viticole din Cotnari, Pietroasele sau Alba Iulia produc, spun oenologii, unul dintre cele mai bune vinuri demidulci sau dulci din lume. Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, ovoide, neomogene, mijlocii ca mărime, de culoare galben-verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Secretul extraordinar al acestui soi este că, la supracoacere, în toamnele calde și uscate, se înnobilează cu putregaiul, denumit popular, grație acestei boli care provoacă stafidirea boabelor, chiar așa, „putregaiul nobil“ sau „mucegaiul nobil“. Botrytizarea conferă vinului calități excepționale, evident, cu o tehnologie aparte și costisitoare de obținerea a acestei licori rare.

Zghihara de Huși

Cunoscut și ca Poamă zoșănească, Zghihară galbenă, Ghihară, Zghihară verde bătută, Galbenă de Huși, Poamă vinoasă, Zghihara de Huși este un soi cu productivitate ridicată, cu origini în podgoria Hușilor, fiind cultivat din timpuri străvechi, poate cu 5-6 secole în urmă, pe malul Prutului, chiar înainte de atestarea orașului căruia i-a luat numele. În „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir așeza vinul de Huși, din ținuturile Fălciului, al doilea cel mai bun după Cotnari. Se cultivă preponderent în podgoriile Huși și Averești, dar și în alte centre viticole din Vaslui. Strugurii sunt rămuroși, răsfirați, cu boabe neomogene și dese, sferice, de culoare verde-gălbui, cu pete ruginii pe partea expusă la soare. Din acest soi se obțin vinuri albe seci, ușoare, de culoare verde-gălbui, cu aciditate ridicată, ceea ce le conferă vioiciune și prospețime, care se consumă tinere. De asemenea, Zghihara de Huși se folosește pentru prepararea spumantelor românești, a distilatelor de vin și a sucurilor.

Șarba

Este un soi recent, obținut la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești (cercetător Gheorghe Popescu), din încrucișarea Rieslingului italian cu Tămâioasa românească, fiind omologat în 1972. Se cultivă într-un areal limitat din județul Vrancea. Soiul dispune de un strugure de mărime mijlocie, tronconic, compact, cu bobul mijlociu, sferic, zemos, discret aromat, de culoare galben-verzui. Vinul este ușor, puțin acid, proaspăt, cu arome delicate de trandafir, busuioc, flori de tei, miere de albine; se recomandă a fi băut tânăr. Denumirea soiului a fost împrumutată de la Culmea Șarbei, un loc înalt din care, în depărtare, poate fi zărit Milcovul.

Maria BOGDAN

Soiuri românești de struguri cu faimă internațională

În arhivele sale, România a înscris, de-a lungul timpului, 98 de soiuri de viță-de-vie (60 pentru vinuri roșii și 30 pentru vinuri albe) cultivate din cele mai vechi timpuri și asimilate, create de țăranul român și, de vreun secol, de specialiști. Mare parte dintre ele au dispărut între timp. Astăzi se păstrează în cultură o rezervă de soiuri foarte valoroasă: Băbească neagră, Busuioacă de Bohotin, Crâmpoșie, Fetească neagră, albă și regală, Frâncușă, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Zghihara de Huși, Șarba, Tămâioasă românească și altele.

Fetească Albă

Cultivat cu mult înainte de apariția filoxeriei, denumit și Leanka, Poama fetei, Păsărească albă sau Mädchentraube în Germania, soiul Fetească albă este cel mai răspândit în țara noastră, fiind cultivat cu rezultate foarte bune, grație adaptabilității sporite, în Translvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. Se găsește, de asemenea, în cultură în Republica Moldova, Ungaria și Germania. Strugurii sunt de mărime medie, tronconici, mai rar aripați, cu boabe rotunde de mărime medie spre mică, de culoare galben-verzui și cu punct pistilar vizibil. Producția la hectar variază între 7-9 tone, aceasta putând fi și mai mare, dar în detrimentul calității. Vinurile albe se remarcă prin finețe și echilibru, au potențial de învechire; gustativ capătă arome de citrice, floare de tei, flori de câmp, fân sau caisă coaptă.

Crâmpoșie

Denumit și Cârlogancă sau Băldoaie (Oltenia) ori Ciolan (Muntenia), soiul Crâmpoșie are un trecut necunoscut în totalitate, cultivat în special în podgoriile Dealu Mare (Prahova și Buzău) și Drăgășani (Vâlcea). În 1972, un grup de cercetători de la Stațiunea de Cercetare din Drăgășani a obținut varianta selecționată, utilizată astăzi în cultură, care asigură producții de 7-10 tone/ha, mai mare (15 tone) în anii favorabili. Vinul obținut din acest soi este sec, alb, cu tărie alcoolică moderată; se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și de vită ori poate fi servit între mese, ca aperitiv. Boabele mari și crocante fac ca soiul să fie utilizat și ca strugure de masă.

Tămâioasă românească

Soiul, cultivat în toată Europa și cunoscut sub numele de Muscat în Franța, Muscadel în Spania, Muskuty în Grecia, este cunoscut de atâta vreme în România încât este considerat autohton. Se pare însă că ar avea rădăcini pe undeva prin Grecia. La noi se cultivă în podgoriile din Oltenia, Muntenia și Moldova, o faimă deosebită căpătând vinurile obținute din Tămâioasă de Cotnari. Este un soi de vigoare mijlocie, cu strugurii de 16-20 cm lungime, boabe sferice, verde-gălbui, cu nuanțe ruginii pe partea însorită la coacere. Producția curentă este de 5-8 tone/ha, mai mare, până la 10-14 tone/ha, în anii cu favorabilitate maximă. Produce vinuri superioare, intens aromate, seci, demiseci sau licoroase, în funcție de an.

Busuioacă de Bohotin

Este cunoscut și sub numele de Tămâioasă de Moldova sau de Bohotin ori ca Muscat violet în Rusia, Franța, Germania sau Italia. Deșii unii susțin că ar avea origini prin Franța, românii i-au atribuit certificatul de naștere în satul Bohotin (comuna Răducăneni) din Iași. În 1936 vinul i-a fost prezentat chiar regelui Carol al II-lea care, fermecat de gustul licorii, a spus o vorbă devenită legendară: „Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie.“ Cele mai bune vinuri din acest soi se obțin în podgoriile din sudul Iașiului, Huși (Vaslui) și Dealu Mare. Strugurii sunt cilindrici, cu boabe îndesate și turtite în ciorchine, de culoare violet închis, cu gust tămâios intens. Producția este de 6-8 tone/ha. Vinul are parfum, gust deosebit, fiind de culoare rubinie, dulce sau demidulce.

Fetească neagră

Soi autentic românesc, cunoscut din timpuri străvechi sub numele de Poama fetei, Coada rândunicii, Păsărească neagră, Feteasca neagră produce un vin roze sau roșu superior, catifelat, fin echilibrat. Se cultivă aproape exclusiv în România și Republica Moldova, dând rezultate bune mai ales în nordul țării, dar și la Ștefănești și Dealu Mare. Strugurii sunt mijlocii spre mari, cilindro-conici, biaripați, iar boabele intens pruinate sunt mijlocii, sferice, așezate dens, de culoare violaceu închis. Producția este de 7-8 tone/ha.

Băbească Neagră

Este un soi exclusiv românesc, ale cărui origini se duc prin perioada geto-dacică, dar în prezent este atribuit Nicoreștiului (Galați). Este cunoscut și sub numele de Crăcană – la Odobești, Rară neagră – la Chișinău și în general în Republica Moldova, Căldărușă – la Iași, Rășchirată, Crăcănată, Neagră băbească – în sudul țării. Este cultivat cu rezultate excelente în podgoriile Nicorești, Odobești, Cotești, Panciu și Purcari, în Moldova de peste Prut. Strugurii sunt rămuroși, cu boabe de mărime mijlocie, rotunde, puțin turtite, de culoare neagră-albăstruie, cu o productivitate de 8 tone/ha. Vinurile roșii sunt ușoare, mai puțin extractive, iar soiul se pretează pentru produția unor vinuri spumante roze și roșii, unice ca gust și aromă.

Mai multe despre subiect într-un viitor număr al revistei Lumea Satului.

Maria BOGDAN

VINVEST 2019: Degustări speciale - vinuri vechi de 60 de ani, vinuri produse la Muntele Athos, vinuri produse ecologic

Cea de-a XVI-a ediție a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST s-a încheiat la Timișoara duminică, 21 aprilie, iar pe perioada celor trei zile de Salon producătorii de vin au oferit spre degustare peste 250 de sortimente, provenind din România, Serbia, Grecia sau Italia. Soiurilor românești și internaționale deja consacrate li s-au alăturat vinuri cu o încărcătură deosebită, produse în zona Muntelui Athos, toate reușind să cucerească gusturile celor 2870 de vizitatori ce au vizitat centrul expozițional al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Timiș.

Ediția din acest an a adus - pe lângă vinuri autohtone - vinuri biologice, vinuri spumante ce conțin particule de aur, sau vinuri vechi de mai bine de 6 decenii. Un punct special a fost dat de prezența unor vinuri produse la Muntele Athos, de călugărul Epifanios, de la chilia Mylopotamos, situată în apropiere Mănăstirii Marea Lavră, iar pentru prima dată la un eveniment de acest gen a fost adusă și cartea scrisă de monah - "Arta culinară a Sfântului Munte". Volumul s-a bucurat de un succes fulminant în rândul timișorenilor, toate exemplarele fiind vândute în prima zi de eveniment.

În premieră la un Salon din România a fost adus și degustat vinul spumant Imperator 24K – un vin spumant italienesc obținut prin metoda clasica și cu o compoziție în care se regăsesc particule de aur de 24 de karate. Băutura exclusivistă este produsă într-o serie limitată la una dintre cele mai cunoscute vinării din regiunea Francioacorta, Italia. În ceea ce privește lansările de noi produse, COTNARI a adus pentru prima dată spre degustare gamele de spumante și petiante, iar crama Thesaurus Wines a lansat vinurile Riesling Italian (2018) și Sauvignon Blanc Single Vineyard (2018).

Vinurile biologice au fost de asemenea de mare interes, reprezentate de crama Lacrimi de Lună, dar și de sortimente italienești distribuite în România de firma Ovest Food&Beverage.

Componenta educațională VINVEST a adus o degustare deosebită, de vinuri vechi provenind din anii 1958, 1965 sau 1995, susținută de prof.univ.dr. Ioan Nămoloșanu și dublată de simpozionul “Vinul și Sănătatea”, susținut de prof.univ.dr. Arina Antoce.

În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XIV-a Din cele 100 de probe înscrise de cei 24 de producători au primit marea medalie de aur următoarele:

  1. Categoria Vinuri Albe: Crama Gabai, cu soiul Sauvignon Blanc, din anul 2018.
  2. Categoria Vinuri Rozé: Crama Hamangia Ataman, cu soiul Cabernet Sauvignon, din anul 2018.
  3. Categoria Vinuri Roșii: Crama Lacerta, cu soiul Merlot, din anul 2015.
  4. Categoria Distilate: VINCON Romania, cu vinars Miorița, 25 de ani.

Conform regulamentului Organizației Internaționale a Viei și Vinului, la 100 de probe se pot acorda 30% medalii, adică un maximum de 30 de medalii. Pe lângă cele 4 mari medalii de aur, au fost acordate 17 medalii de aur și 9 medalii de argint, astfel:

  1. Categoria Vinuri Albe: 6 medalii de aur, 4 medalii de argint
  2. Categoria Vinuri Rosé: 2 medalii de aur, 3 medalii de argint
  3. Categoria Vinuri Roșii: 7 medalii de aur, o medalie de argint.
  4. Categoria Distilate: o medalie de aur.
  5. Categoria Vinuri Efervescente: o medalie de aur, o medalie de argint.

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, președintele comisiei fiind doamna Arina ANTOCE, prof.dr. expert O.I.V. (Organizația Internațională a Viei și Vinului).  

Ediția de anul acesta a VINVEST s-a bucurat și de prezența unor invitați de marcă din rândul autorităților naționale și locale, dar și de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged, cu toții completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XVI-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovarea a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Arsenal Park. În rândul producătorilor de vin, partener național a fost Crama Hermeziu, iar partener principal a fost COTNARI.

Ghid de bune practici în fermele viticole şi pomicole

Stimularea biodiversităţii agroecosistemelor, ca măsură menită a contribui la îmbunătăţirea competitivităţii fermelor într-un mod durabil, o preocupare tot mai intensă a oamenilor de ştiinţă în ultima perioadă, a determinat colectivul de cercetători de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificaţie Blaj, coordonat de directorul acesteia, dr. ing. Liliana Tomoiagă ca, împreună cu cei din celelalte entităţi de profil din ţară, să elaboreze un Ghid de bune practici pentru lucrătorii din fermele viticole şi pomicole din România.

Însuşite şi implementate corect, spun autorii ghidului, acestea ar putea contribui la creşterea stabilităţii agroecosistemelor concomitent cu reducerea dependenţei culturii faţă de resursele energetice convenţionale.

Noile practici, ce presupun o îmbinare între tehnicile de cultură tradiţională şi cele care s-au dovedit a fi prietenoase mediului, fie anihilează agentul patogen, fie stimulează planta în a-şi „consolida“ un sistem de autoapărare naturală.

Pentru că nu există uniformitate privind practicile recomandate şi nici în ceea ce privește condiţiile agropedoclimatice la nivel de ţară, fiecare fermier urmează să-şi adapteze şi să dezvolte propriul plan de implementare a acestora în funcţie de specificul zonei, natura exploataţiei şi speciile cultivate.

Lucrarea este apreciată ca fiind completă, cu multe exemplificări şi bine ilustrată, ce poate fi deosebit de utilă tuturor agricultorilor, dar mai ales celor cu preocupări în viticultură şi pomicultură.

Dar mai multe amănunte, cu referire în mod special la:

– Conservarea şi ameliorarea calităţii şi biodiversităţii solurilor;

– Conservarea şi reconstrucţia habitatului seminatural;

– Conservarea şi utilizarea resurselor genetice autohtone;

– Maximizarea factorilor naturali de control fitosanitar etc.,

pot fi descoperite parcurgând paginile acestui ghid ce poate fi procurat GRATUIT de la SCDVV Blaj, judeţul Alba.

(I.B.)

ghid bune practici scan

Trifănitul viilor, un obicei reînviat la „Crama de lemn 1777“

Din 2015, la Muzeul „Crama de lemn 1777“ din Valea Călugărească (Prahova) a fost revigorat un străvechi obicei cu origini tracice, mai apoi din spațiul creștin ortodox, trifănitul viilor. Anul acesta evenimentul la care au luat parte viticultori, preoți și invitați din județ a avut loc în ajunul sărbătorii creștine a

Sf. Mucenic Trifon, care s-a celebrat la 1 februarie. Despre această tradiție specifică României și Bulgariei, de altfel două comunități viticole, ne-a vorbit muzeograful Emilia Savelovici.

– Ce este, de fapt, trifănitul viilor (arezanul viilor, gurbanul viilor sau târcolitul viilor)?

– Este un străvechi obicei, cu origini tracice, sunt de părere specialiștii, care mai apoi a fost legat de Sf. Mucenic Trifon. Recuzita specifică viticultorilor la trifănitul viilor, pe 1 februarie, amintește ceva clar legat de ritualul dionisiac și de ritualul sacrificial, lucru care astăzi, la revigorarea acestui obicei, nu se mai respectă.

– Să explicăm...

– Legat de ritualul dionisiac, noi știm la sfârșitul lunii ianuarie că seva din vița-de-vie începe să se deplaseze, iar coarda poartă viață. Ce făceau viticultorii noștri la 1 februarie? Chemau preotul să facă sfeștanie în plantație. Apoi tăiau o coardă de viță-de-vie pe care o puneau la frunte sau la mijloc. De ce? Pentru că bolile predilecte ale viticultorilor, pe parcursul unui an de muncă, erau insolația și durerile de șale. Ei făceau lucrul acesta crezând realmente că, în transferul de energie de la plantă la om, se vor vindeca. La noi în zonă am observat că, atunci când merg la cules, unii dintre viticultori, mai ales cei în vârstă, se încing cu o coardă de viță-de-vie. Și când i-am întrebat de ce fac asta mi-au zis că așa au moștenit de la părinți. S-a pierdut semnificația gestului, care ținea de energia vie a plantei.

– Iar ritualul sacrificial ce presupune?

– În trecut, pe dealuri, viticultorii și livezenii, în general, dar și legumicultorii alegeau punctul cel mai înalt și făceau acolo un foc mare, iar bărbații beau un pahar cu vin, dar aruncau licoarea și-n foc, după care se întorceau în sat și continuau petrecerea acasă, în familie. Ce însemna petrecerea? Era ideea de voie bună pentru că începea sezonul muncilor, iar în afară de sfeștanie oamenii se pregăteau pentru muncile din vie. În plus, beau și petreceau în ziua Sf. Trifon pentru ca această bună dispoziție și belșug să fie și în roade.

– Acum, după ce ați readus obiceiul în zilele noastre, ce faceți de fapt, în ce constă trifănitul?

– Aș vrea să spun că, revigorând acest obicei de Sf. Trifon, nu-i meritul nostru, este o bună-lucrare. Am rugat câțiva preoți să vină să ne ajute și au fost de acord, iar viticultorii au fost invitați și ei, să facem sfeștania viței-de-vie. Le-am depănat poveștile noastre identitare și le-am vorbit despre Sf. Trifon, ca patron al viticultorilor (dar și al grădinarilor și livezenilor), supranumit și doctor fără de arginți. În ortodoxie, sfântul este recunoscut ca vindecător al bolilor de ochi și al durerilor de cap. Slujba de sfințire a apei conține acatistul și moliftele sfântului, care se citesc o singură dară în an, pe 1 februarie sau în ajun. Moliftele sunt un fel de blesteme, fiindcă sfântul este și patronul insecte­lor, iar preoții le rostesc ca să iasă dăunătorii din plante (viermi, gândaci, molii, fluturi, omizi, târâtoare, păsările care distrug rodul, șoarecii), toți sunt alungați. Oamenii vin cu ulcioarele din lut și iau agheasmă, se duc acasă și sfeștania o continuă ei, fie că stropesc butucii cu apă sfințită (sub formă de cruce), fie că o pun în prima soluție de stropit. Vin nu doar acum, ci și peste o zi sau două, să ia apă sfințită.

trifon DSC 0006

– Deci, să zicem că obiceiul a trecut spațiul muzeistic și s-a dus în vie sau la viticultori acasă...

– Da. Cu timpul vom completa obiceiul pentru că recent am fost Academia Română să studiez despre trifănit și știți ce mai făceau românii noștri, în bunătatea lor, de 1 februarie? Dădeau de pomană familiilor nevoiașe o măsură de făină de porumb, brânză și ceapă cu sare. Și ofereau în cantitate mare, ca să sature familia nevoiașă; ei credeau că, în așa fel, și Sf. Trifon se va îndupleca și va sătura gângăniile, să nu mai vină să le distrugă recoltele. Cum am interpreta noi, cei de astăzi, acest lucru? Tot ce facem legat de aproapele nostru se răsfrânge în univers, se răsfrânge peste via noastră, peste grădina noastră, peste pomii noștri... Acum 100 de ani nu exista vie care să nu aibă o cruce pe care era scrisă rugăciunea Sf. Trifon sau conținea numai icoana acestuia.

– Trifănitul se mai practică în vreo țară sau în România se mai întâlnește undeva?

– Sf. Trifon este foarte cinstit în spațiul creștinesc sârb și rus, este ocrotitorul Moscovei, toți văd latura aceasta, de doctor fără de arginți; noi și bulgarii, că totuși suntem comunități viticole, îl cinstim prin acest obicei de trifănit. La noi, în România, da, se mai practică, dar sub alte denumiri, în Dobrogea, Vrancea, Vâlcea, Giurgiu, Dolj, Mehedinți, izolat în anumite localități din Transilvania etc. Sunt zone în care la această sărbătoare se implică primarii, comunitatea în întregime, bisericile, toate celebrând inclusiv începerea noului an viticol.

Muzeul „Crama de lemn 1777“ este o reconstituire a celei mai vechi crame din anul 1777, ce s-a păstrat până în anul 1985. Ea a fost construită de Consiliul Județean Prahova, prin Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, cu piese recuperate din vechea cramă, pe un teren donat de arheologul Nina Grigore, cea a cărei familie a donat nenumărate obiecte vechi din arsenalul viticol și se pregătește, de asemenea, să cedeze cu titlu gratuit peste 400 mp pentru extinderea curții muzeului. Într-o oarecare măsură, ca să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, existența muzeului i se datorează.

Sf. Mare Mucenic Trifon s-a născut în Frigia, o veche regiune istorică din partea central-vestică a Asiei Mici (azi, Turcia), în satul Campsada (Lampsacus, după alte surse), aproape de cetatea Apamia. Încă de mic a primit de la Dumnezeu harul Sfântului Duh și puterea de a face minuni. El este cel care ar fi vindecat-o pe frumoasa fiică a împăratului roman Gordian (anii 238-244), posedată de un diavol ce s-a arătat ca un câine negru, cu ochii de foc și care ar fi spus că nimeni nu-l poate face să iasă din copilă, în afară de Sf. Trifon, de care de altfel se și teme. Chiar se afirmă că demonul le-ar fi vorbit regelui și supușilor că singurii asupra cărora nu are putere „sunt cei care cred în Dumnezeu, Iisus Unul Născut, Petru și Pavel, martirizați la Roma“. De frică, toți s-au convertit pe loc la creștinism. Însă mai târziu, în timpul împăratului Decius (249-251), cel care a pornit una dintre cele mai mari prigoane împotriva creștinilor, Sf. Trifon a fost chemat de eparhul Acvilin, care i-a poruncit să se lepede de credința sa. Pentru că Sf. Trifon a refuzat, a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, a fost ars, scrijelit cu gheare de fier și i s-au bătut cuie în tălpi. Dar sfântul a îndurat totul cu răbdare. În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului. Sf. Trifon s-a rugat înainte de execuție, mulțumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit și l-a mai rugat să-i miluiască pe toți cei care-l vor chema în ajutor.

Maria Bogdan

Dezbatere pe tema viticulturii inteligente, la USAMV Cluj-Napoca. O firmă italiană va prezenta tehnologii smart, cu drone conectate

În vederea punerii bazelor unui consorțiu de cercetare pe tematica viticulturii ecologice inteligente în cadrul Programului European ”Orizont 2020”, vă invităm să participați la reuniunea ”Eco Viti Smart”, care va avea loc miercuri, 6 martie 2019, în clădirea Centrului de Cercetare pentru Biodiversitate, între orele 10.00 – 14.00.  

Agenda evenimentului conține în prima parte o prezentare a unei tehnologii Smart, cu aplicații în viticultură, de către un producător din Italia (Terra SHARP). Tehnologia realizează un diagnostic al bolilor, al carențelor în macroelemente și microelemente, respectiv gestiunea on-line a sistemului de irigație, prin intermediul unor drone conectate la un sistem informatic de analiză și interpretare rezultate.

La eveniment vor fi prezenți viticultori din județe limitrofe, peste 25 de studenți, precum și cadre didactice, iar organizatorul reuniunii este Conf. dr. Avram Fițiu, de la Facultatea de Agricultură, Disciplina de Certificarea și controlul calității produselor.

După prezentarea tehnologiei de către producător va urma o dezbatere care vizează identificarea priorităților de cercetare potențiale.

Reprezentanții mass-media care doresc să discute cu specialiștii prezenți la reuniune sunt așteptați la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate între orele 9.30 – 10.00.

Vinurile de ieri și de azi ale Cramei Hermeziu

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. Este povestea moșiei dinastiei Negruzzi și, totodată,  este vibrația vinului de acum 200 de ani. Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, fiind o afacere de familie susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmie mai departe istoria locurilor de unde provin.

Vin din soiuri autohtone și internaționale

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din anul 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Busuioacă de Bohotin, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Fetească Neagră sau Muscat Ottonel sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală, ne spune omul din spatele cortinei, Vasile Lungu: „Am creat 28 de tipuri de vin liniștit și patru tipuri de spumant. Vinurile sunt împărțite în mai multe game, astfel încât să poată fi identificate. Soiurile românești sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală, fiind soiuri autohtone, pe care le-am ales astfel încât să nu ne suprapunem cu sortimentul de la Cotnari sau cu cel specific zonei Vrancea. Din soiurile internaționale avem gama Hermeziu. Gama «C’est Soir» este o gamă de elită. Am ales o denumire care să provoace multă curiozitate. Acestea sunt vinuri rosé, obținute din struguri roșii. Cabernet Sauvignon vinificat rosé, Fetească Neagră vinificat rosé și Busuioaca de Bohotin din județ, specifică județului Iași și Vaslui, în două variante sec și demidulce. N-am optat pentru varianta dulce din perioada comunistă pentru că era prea mult prelucrat. Și atunci, având posibilitatea de a obține vinuri cu aciditate naturală, noi am hotărât să facem vinuri seci, demiseci și demidulci.“ 

Gama Hermeziu are numai soiuri internaționale: Muscat Ottonel, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Standard și Riesling de Rhin: „Din vinurile pe care le avem, am început de anul trecut să obținem două spumante, realizate din bază de spumant Chardonnay; am obținut un sec, cu un rest de zahăr de 17 grade accesibil pentru doamne și pentru domni, dar și un blue natur cu 0,33 grame zahăr/per litru, un aperitiv care se pretează la prosciutto crudo, icre ș.a. Pentru tineri am creat un spumant, noi îl numim Frizzante, care se îmbuteliază la 2,5-3 bari.“

Vinuri HoReCa

Vasile Lungu nu a putut să nu se inspire din opera lui Negruzzi. Astfel, la cramă se găsește în acest moment și gama „Păcatele Tinereții“, vinuri HoReCa care se găsesc pe „raftul greu“ din majoritatea pensiunilor și restaurantelor din partea de nord a Moldovei, de la Suceava, Botoșani până la Vaslui și Bacău: „În cadrul acestei game avem îmbuteliate majoritatea vinurilor cu destinație retail deoarece vindem și vinuri HoReCa. În gama „Scrisori“ avem numai cupaje realizate din soiurile noastre, în diferite proporții, respectiv cinci tipuri de cupaje: un cupaj Sauvignon Blanc cu Chardonnay, precum și Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel. În același timp avem un vin rosé obținut din Cabernet Sauvignion rosé, Fetească Neagră rosé și Busuioacă de Bohotin, iar un alt cupaj este din Sauvignon Blanc și Riesling de Rhin. Suntem producători noi pe piață, dar am venit galopant și cu vinuri bune pentru a trezi interesul consumatorilor deoarece în zonă au dispărut câteva branduri. Din aceste motive am considerat că este un loc liber și pentru noi, unde se pot face vinuri și se pot promova. Mi s-a spus că afacerea nu va fi a mea, că nu voi culege roadele, dar cu siguranță copiii sau nepoții mei o vor face; penetrarea în piață este dificilă, iar cea mai bună promovare este de la om la om.“

Crama Hermeziu produce în jur de 1.200.000 de litri/an, dintre care 500.000 litri/an se îmbuteliază la sticlă și Bag-in-box. Printre altele, vinurile îmbuteliate au ieșit timid în Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, mai mult pentru testare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ștefănești: povestea unui dezastru sau cum să distrugi o stațiune vinicolă

Pentru cunoscătorii hărții podgoriilor românești, Ștefănești – Argeș este un reper vechi și solid. Sau, mai bine zis, era. Astăzi a mai rămas doar un nume, un loc unde se mai produce doar puțin vin, și acela cu greu. Iar mâine e posibil să nu mai fie decât istorie. Cum de s-a ajuns în această situație vom povesti în cele ce urmează.

Istorie glorioasă, prezent trist

Zona Ștefănești este dovedită arheologic ca podgorie prin descoperirile de la Stoienești, unde s-au găsit numeroase toarte și fragmente de amfore de proveniență locală. Însă prima atestare documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Mare (1386-1418) „întărea“ Mănăstirea Cozia cu multe vii din Dealul Piteștilor și hotarul Călineștilor. În diferite hrisoave se pomenește că Matei Basarab (1622-1654) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714) aveau în aceste locuri vii întinse. În secolul al XVIII-lea, localitatea Ștefănești era menționată ca un târg special pentru vânzarea vinului cu ridicata. La trecerea dintre secolele XIX și XX și din cauza dezastrului filoxeric suprafața viticolă a acestei podgorii se diminuează mult. În schimb, viticultura din această zonă redevine înfloritoare pe la mijlocul secolului al XX-lea.

În 1959 aici avea să se construiască al doilea complex de vinificație ca mărime din România, după cel de la Valea Călugărească. Drept model a fost  folosit un complex similar din Franța.

Aici erau prelucrați strugurii proveniți de pe viile cultivate pe mai bine de 2.000 de hectare. 

„Toamna închiriam camioane de la Combinatul Petrochimic și de la alte fabrici ca să putem căra strugurii, atât de mulți erau“, își amintește unul dintre foștii angajați.

Rezultatul se măsura în mii de vagoane de vin care plecau în toată țara, dar și în străinătate.

În acest an, care este considerat unul bun, la Ștefănești s-au produs doar 16 vagoane de vin...

De la peste 2.000, la doar 144 ha de vie lucrată!

Adriana Bădulescu, directorul a ceea ce a mai rămas din fosta stațiune de vinificație, ne-a făcut o scurtă istorie a dezastrului la care a fost martoră. „Lucrez aici de 35 de ani. Mă doare să văd ce se petrece“, își începe povestea.

Prima lovitură pe care a primit-o colosul a fost declanșarea retrocedărilor de terenuri, care a început în anii ’90 și a continuat aici până în 2014. Din cele mult peste 2.000 de hectare, cât totalizau viile aflate în proprietate, au mai rămas doar 661,12. „Asta încă n-ar fi așa de rău. Cea mai mare nenorocire este că din această suprafață totală nu mai sunt lucrate decât 144 ha de vie. Restul au rămas pârloagă. Via de pe ele s-a sălbăticit sau a fost invadată de alte plante. Nici via lucrată nu e tocmai grozavă, pentru că este îmbătrânită. Ultimele plantări au fost făcute acum 35 de ani. În aceste condiții, evident că nici rezultatele nu au cum să fie grozave, nici productivitatea mare“, spune dna Bădulescu.

Vinovată pentru că mai mult de trei sferturi din suprafața viilor nu sunt lucrate este lipsa de bani. Aceasta conduce la lipsa de personal. La ora actuală, la Ștefănești mai sunt doar 52 de salariați, cu 20 mai puțini ca acum cinci ani și cu multe sute față de acum două decenii. Din cele șase ferme-pilot, câte avea stațiunea în vremurile bune, acum nu mai funcționează decât două. Iar dintre acestea, una nu mai are nici șef, nici tehnician și este pe punctul de a fi închisă.

Și, este cazul să precizăm, proprietarul este statul român! Așadar, tot ceea ce am povestit până acum este despre avuția națională, despre ceva care ne privește pe toți. Dar să mergem cu istoria mai departe!

Copil al nimănui

De-a lungul timpului, stațiunea de la Ștefănești a purtat mai multe denumiri. La început a fost Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Viticolă Ștefănești, apoi s-a transformat în Institut de Cercetare Dezvoltare Viticolă. Asta până în anul 2004, când printr-o Hotărâre de Guvern a primit o titulatură un pic năucitoare: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură. Dintr-o dată, orice referire la vin a dispărut din denumire. „De fapt, după schimbarea aceasta de titulatură, încet-încet am început să nu mai fim luați în seamă ca institut de vinificație. Mulți dintre cei care citeau denumirea noastră credeau, din cauza termenului biotehnologii, că noi obținem vin din pastile sau prin cine știe ce procedee“, a mai povestit directorul INCDBH.

La ora actuală, institutul se află în subordinea Ministerului Culturii și Inovației și în coordonarea științifică a ASAS. În acest context, deși producția de vin ar fi cea mai firească și mai simplă cale de a obține venituri, accentul se pune pe cercetare. Două proiecte în care cercetătorii de la Ștefănești sunt implicați se vor încheia în luna decembrie a acestui an. În desfășurare mai sunt încă trei, în care INCDBH este membru în consorțiile care derulează proiectele. „Banii obținuți abia ajung pentru plata cercetătorilor“, spune Adriana Bădulescu.

Pentru partea de producție, care ar putea aduce venituri însemnate, nu sunt alocate fonduri de nicăieri. „Conform statutului, ar trebui să ne autofinanțăm. Dar producția necesită și ea niște investiții, cheltuieli. Or, pentru acestea nu primim bani de nicăieri. Ba, pe deasupra, mai intervin și tot felul de necazuri. Pentru procesul tehnologic de producere a vinului folosim apa adusă cu pompele noastre din surse aflate la o oarecare depărtare. Când am vrut să pornim pompele, în toamna aceasta, am văzut că nu funcționează. Cineva furase transformatorul de la linia electrică de alimentare. A durat aproape o săptămână până când l-au înlocuit cei de la Electrica“, a dat un exemplu directoarea institutului.

Accesul la piață, restricționat

Cum spuneam mai devreme, 2018 a fost un an bun. Deși din via cu struguri roșii nu s-au putut recolta mai mult de șase tone de struguri, recolta fiind compromisă de cele două episoade de grindină din primăvară și de ploile torențiale, recolta de struguri albi a depășit toate așteptările. Producția de vin s-a ridicat la 16 vagoane. O cifră frumoasă, în termeni absoluți, chiar dacă nu reprezintă decât câteva procente din producțiile de acum două decenii.

Din nefericire, vinul, deși stocat în bune condiții în tancurile de inox din beciurile stației de vinificație, e destul de departe de a-și întâlni consumatorii.

„Posibilitățile noastre de desfacere sunt reduse. Concret, nu avem decât un magazin, la poarta institutului, și două dozatoare, dintre care unul tot la poartă“, explică Adriana Bădulescu. Cele două dozatoare au fost cumpărate cu mari eforturi și mari sacrificii în 2017. Intenția era de a fi amplasate în puncte cu trafic intens. Dar nu s-au găsit banii necesari pentru plata chiriei pe spațiu în astfel de locuri. Concret, marile supermarket-uri din Pitești solicitau o chirie de 400-500 euro/lună pentru amplasarea unui dozator, adică echivalentul prețului a 250-300 litri de vin. Producătorul nu și-a putut permite această cheltuială...

Singura modalitate de a se vinde vinul de la Ștefănești este vrac, ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor. Până în anul 2006 a existat și vechea linie de îmbuteliere. Apoi însă AVAPS a vândut o mare parte dintre activele stațiunii, între ele aflându-se și această componentă esențială pentru desfacerea producției. O vreme a existat o colaborare cu cumpărătorul, în sensul că acesta efectua îmbutelierea ca pe o prestare de servicii și era plătit în vin. Apoi s-a renunțat, astfel că s-a ajuns în situația de acum: mici cantități sunt puse în sticle cu ajutorul unei linii semimanuale, cu productivitate extrem de redusă. În consecință, drumul spre marile rețele de magazine este barat.

O comoară blocată de ANAF

Din nefericire, necazurile celor de la Ștefănești nu se opresc aici. Pe lângă toate cele enumerate se adaugă și datorii istorice către buget și către furnizori, la care s-au adăugat dobânzi și penalizări. Suma totală se ridică la aproape un milion de euro. Pentru alte podgorii, n-ar fi o sumă de speriat. Nu însă și în condițiile lipsurilor în care se zbate INCDBH! Și, pentru ca povestea să se încadreze perfect în peisajul mioritic, stațiunea se află încă, cel puțin teoretic, în posesia unei comori care i-ar permite să își plătească cel puțin o mare parte din datorie. Este vorba despre o provizie de peste 46.000 de litri de distilat de vin învechit, cu o concentrație alcoolică de peste 60º. Vechimea distilatului este de mai bine de 25 de ani. Dacă mai e cazul să traducem pentru cei care nu au înțeles, vorbim despre 46 de tone de concentrat de coniac vechi de 25 de ani. Sau, și mai exact, despre 58.000 de litri de coniac de cea mai bună calitate, căci dintr-un litru de concentrat pot rezulta cca 1,25 litri produs final. Pe toată această cantitate de distilat ANAF a pus sechestru și a hotărât să organizeze vânzarea la licitație. Dar, nu se știe de ce, la prima licitație, al cărei preț de pornire era de 10 euro/litru, nu s-a prezentat nimeni. Așa că acum e pe cale de a se organiza a doua, cu prețul de pornire la jumătate. Reamintim cititorilor noștri că pe piață prețul unui coniac de calitate trece binișor de 100 lei/litru. Adică în jur de 25 euro. Chiar scăzând jumătate, care ar reprezenta taxele și accizele, tot rămân 12,5 euro/litru. Adică, cel care ar fi cumpărat stocul la 10 euro/litru ar fi putut avea un câștig frumușel de 14 lei/litru (3,5 euro). Mari și încurcate sunt căile alcoolului...

Vorbe care contează

La cum arată întreaga poveste, pare ca și cum cineva ar dori să înmormânteze cu totul fosta stațiune de la Ștefănești. Și, la cum se văd lucrurile, pare că este pe cale să și reușească. Ba chiar, ca lucrurile să fie duse până la capăt, să mai și blocheze drumul către mormânt. La modul propriu! De curând, parcela care cuprindea drumul de acces din șoseaua națională către clădirile administrative a fost retrocedată. Toate căile de atac împotriva hotărârii au fost epuizate, iar proprietarul refuză să permită folosirea drumului care îi traversează proprietatea. Directoarea Adriana Bădulescu s-a arătat sceptică în privința obținerii unui drept de servitute. S-a resemnat cu gândul că, pentru a ajunge în biroul său, trebuie să facă un ocol de cca trei km, pe un fost drum tehnologic.

Probabil că ar mai fi multe de comentat pe marginea acestei povești, dar vorbele n-ar ajuta prea mult. Cu o singură excepție: ca ele să fie cuprinse într-o Hotărâre de Guvern sau alt act normativ care să reglementeze situația. Deocamdată mai este ceva de salvat. Dar nu pentru multă vreme!

Alexandru GRIGORIEV

VEȘTI BUNE! APIA va efectua plăți în perioada 11 -15 octombrie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 11 -15 octombrie 2018, va efectua plăți pentru următoarele scheme de plată:

  • rambursarea sumelor aferente disciplinei financiare, respectiv sumele cuvenite României din fondul de criză, fiind procesate/autorizate un număr de 76.141 dosare cu suma totală de 75.501.749,49 lei, echivalentul a 16.451.931,77 euro;
  • renta viageră agricolă în sumă totală de 17.016.736,23 lei pentru aproximativ 13.388 beneficiari care au optat ca plata să le fie efectuată prin virament bancar;
  • Programul Național Apicol (PNA) 2018 pentru un număr de 5.282 apicultori cu o sumă totală de 33.398.771,39 lei;
  • restructurare/reconversie plantații viticole în sumă de 4.459.927,04 lei pentru un număr de 27 beneficiari;
  • investiții în cadrul Programul Național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018 în sumă de 6.126.342,35 lei pentru un număr de 2 beneficiari;
  • măsura de promovare a vinurilor în cadrul Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, în sumă de 117.181,36 lei pentru beneficiarul Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc, asociaţie formată din 17 producători de vinuri cu Denumire de Origine Controlată și Indicaţie Geografică.
Abonează-te la acest feed RSS