România, pe locul 11 din cele 42 de țări participante

Sesiunea de primăvară a concursului internațional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfășurată săptămâna trecută în Germania, a adus vinurilor românești un total de 71 de medalii, între care 46 de aur și 25 de argint. Producătorii noștri au înscris în competiție 183 de etichete de vin. Aceste recunoașteri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de țări participante.

Printre cele 16 crame românești premiate se numără Jidvei, cu 6 medalii de aur și 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur și una de argint, Cramele Recaș, cu 3 medalii de aur și 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur și SERVE, cu 3 medalii de aur.

În total, la această sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe și au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au obținut medalii de aur.

La prestigiosul concurs, expertul internațional în vinuri Marinela Ardelean a jurizat în calitate de președinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în această postură, din cei 10 ani de când face parte din juriul competiției.

„Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastră industrie și mă bucur că producătorii premiați vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de vară a MUNDUS VINI să avem și mai multe vinuri românești, cu atât mai mult cu cât unii producători, deși nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. După cele 2 sesiuni ale concursului, este clar că vom depăși totalul de medalii din 2023, când am avut o prestație onorabilă, însă una care ne-a păstrat în eșalon cu Austria, Africa de Sud și Cehia, încă departe de Georgia, Franța sau Portugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Marinela Ardelean MUNDUSVINI 2024

Producătorii de vin din România, medaliați la sesiunea de primăvară a MUNDUS VINI:

1. Jidvei – 6 medalii de aur, 5 argint

2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint

3. Cramele Recaș – 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introduse în concurs de către distribuitor)

4. Vintruvian Estates – 5 medalii de aur

5. Crama Ceptura – 3 medalii de aur, 2 de argint

6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint

7. Domeniile Franco-Române – 3 medalii de aur, 1 de argint

8. SERVE – 3 medalii de aur

9. Apcovin (Tata și Fiul) - 3 medalii de aur

10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin – 2 medalii de aur, 1 de argint

11. Domeniile Averești – 3 medalii de argint

12. Unicom Production (Davino) – 2 medalii de aur

13. Rasova – 2 medalii de aur

14. Corcova – 2 medalii de aur

15. Budureasca – 2 medalii de argint

16. Viti-Pomicola Sâmburești – 1 medalie de aur


Despre Wines of Romania

Platforma Wines Of Romania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Pe dealurile Târnavelor, la minus 7 grade, la începutul lunii ianuarie a fost ziua de cules a „strugurilor de gheață“, la viile de la Tăuni, în apropierea cramei Jidvei. Strugurii din soiul Traminer roz, care au fost lăsați în vii până în zilele în care temperaturile au scăzut sub minus, vor forma un vin desert prețios, o capodoperă în arta vinificației.

Recolta din 2023 este și mai specială. Mai ales pentru că strugurii au fost culeși în… 2024.

Strugurii înghețați strâng în ei mult mai multă dulceață și o profundă bogăție de arome. Este o zi specială, pe care oenologii cramei Jidvei o așteaptă. Din strugurii culeși în această zi se produce „vinul de gheață“.

Mai este cunoscut și ca „vinul de liturghie“ sau „vinul papal“

Vinul Eiswein se obține doar în condiții speciale, de climat rece. Producția lui poate fi destul de riscantă, existând posibilitatea ca strugurii să putrezească înainte de venirea înghețului și astfel să nu mai fie de folos.

Culesul „strugurilor de gheață“

Oamenii s-au strâns dis-de-dimineață, la focurile aprinse din loc în loc, în viile de la Tăuni. În așteptarea răsăritului, s-au organizat pentru recolta specială.

Culesul se face după o tehnică deosebită. Strugurii trebuie îndepărtați de pe viță cu atenție. Boabele înghețate se pot rupe cu ușurință de pe ciorchine și pot cădea. De asemenea, strugurii trebuie culeși rapid, ca să nu se dezghețe.

Recoltarea se face în condiții speciale: temperaturile să fie minimum trei zile sub -7 grade Celsius. La ora aceasta strugurii sunt înghețați, iar aroma este între trandafir și caramel. Sunt foarte multe boabe stafidite, cca. 50%.

Ce are deosebit acest vin? Este o supramaturare, o maturare deplină a strugurilor și o creștere a concentrației de zaharuri, ce vine sigur și prin deshidratare.

În momentul prelucrării, strugurii fiind înghețați, se separă iarăși o cantitate de apă din sucul rezultat prin presare.

Soiul Traminer este cel care aduce cele mai mari satisfacții și datorită componentei aromatice și rezistenței pe o perioadă mai lungă după încheierea maturării.

Secretul „vinului de gheață“

Strugurii au suferit procese de evaporare atât la temperaturi ridicate, cât și la temperaturi scăzute. Toți compușii minerali de aromă s-au concentrat în struguri. Licoarea lui Bachus care va fi obținută va fi de o mare complexitate.

Strugurii recoltați la temperatura negativă sunt duși în cramă și supuși procesului de zdrobire, desciorchinare, apoi, pentru faptul că ei sunt înghețați, va trebui să-i prelucrăm la prese ce sunt la temperaturi negative: -7,8 grade Celsius. Se supun unei presiuni foarte ridicate. Dacă la un strugure normal randamentul în must este de 72%, la acești struguri randamentul nu poate depăși 10%. În cazuri extreme, se ajunge la 15%.

Concentrația de zaharuri este în general ridicată, în jur de 350-360 gr/litru

După procesul de presare se obține un must ce urmează cursul normal. Se introduc fermenți selecționați, care trebuie să realizeze transformarea zaharurilor în alcool (la temperaturi de fermentație de 10-20 grade în cramă, mustul trebuie ușor încălzit).

Procesul de fermentație la „vinul de gheață“ durează mai mult, în jur de 30 de zile

Se obțin esteri de fermentare care dau acea nuanță frumoasă, plăcută a vinului. În vinul de gheață putem întâlni nuanțe frumoase de pepene galben, mango, grapefruit, gutuie. Este în general un vin cu conținut ridicat în zaharuri. Îl putem asemăna cu mierea de albine răscoaptă.

Istoria „vinului de gheață“

„Vinurile de gheață“ mai pot fi numite și „vinuri de liturghie“, adică vinuri folosite în momente deosebite, la slujbă. „Vinul de gheață“ are o istorie foarte frumoasă, apărând pentru prima dată în Germania.

Prin anii 1790, pentru ca să înceapă recoltatul, episcopul zonal trebuia să facă o slujbă de desfacere a recoltatului. El s-a deplasat într-un oraș, și-a rupt piciorul și nu a putut veni la timp să facă această slujbă, iar oamenii nu au cules strugurii. Episcopul a reușit să vină în regiunea respectivă doar după Sfântul Nicolae, când strugurii erau înghețați. Atunci a început recoltatul și s-a obținut primul vin de gheață din lume. De atunci, de la primul „vin de gheață“ produs în lume, a trecut mult timp, însă la Jidvei, când vremea este prielnică, când gerul este mai mare, an de an, culegătorii de struguri sunt la muncă în viile companiei pentru a culege materia primă, care mai apoi se va transforma într-un „vin de gheață“.

Beatrice Alexandra MODIGA

Crama Nordului este cel mai nordic producător autorizat de vinuri din România și este deținută de Sabin Bărănceanu, în localitatea Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, iar povestea acestei crame a început din pasiunea tânărului pentru tot ceea ce înseamnă viticultură și vinificație.

Fondurile europene au ajuns la Darabani

Sabin Bărănceanu, administratorul acestui bussines, a accesat un proiect cu finanțare europeană, nerambursabilă, în valoare de 40.000 euro, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași. Iar, în cadrul proiectului e-Antreprenor a avut șansa să-și împlinească visul mult mai repede, acela de a avea o cramă la Darabani.

„În anul 2022 am luat parte la cursurile organizate de Universitatea de Științele Vieții «Ion Ionescu de la Brad» (USV Iași), în parteneriat cu Fundația Corona, care mi-a oferit consultanță și îndrumare pe toată perioada implementării, proiectul numindu-se e-Antreprenor. Acolo am văzut șansa de a-mi împlini visul mult mai repede, respectiv de a avea o cramă în care să pot produce vin de o calitate cât mai înaltă, într-o zonă în care acest tip de activitate nu este dezvoltat. În urma concursului, proiectul meu a fost printre cele câștigătoare, purtând numele de «Fabricarea vinurilor din struguri». Astfel, am accesat proiectul cu bani europeni, nerambursabili, în valoare de 40.000 €. Cu această sumă am reușit să achiziționez utilaje moderne necesare pentru procesul de fabricare a vinului: cisterne de inox, un desciorchinător, o presă pneumatică, un filtru și un agregat de reglare a temperaturii pentru cisterne. Povestea a prins contur, iar crama a fost înființată. Ea este situată în satul Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, acolo unde dețin și o mică plantație de viță-de-vie. Numele acesteia a plecat de la ideea că Darabani este cel mai nordic oraș al țării, ceea ce m-a făcut să o denumesc Crama Nordului“, specifică Sabin Bărănceanu, administratorul businessului Crama Nordului.

Pasiunea pentru arta vinului

Crama este autorizată pentru producerea de vinuri, iar în acest an tânărul antreprenor a extins producția la cinci sortimente de vin. Astfel, are în portofoliu vinuri albe, roze și roșii din soiuri precum Fetească albă, Riesling și Merlot. Vinurile produse sub brandul „Crama Nordului“ sunt ambalate în sticle etichetate sau se vând vrac, totul autorizat, totul fiscalizat.

Producția de anul trecut a fost vândută aproape în totalitate, având doar două sortimente, unul alb Fetească Regală și Muscat Ottonel, și unul roze, Merlot și Căpșunică.

„30% din strugurii folosiți la producția vinurilor Crama Nordului provin din via proprie, iar diferența din Vrancea. Calitatea vinului este dată de strugurii de calitate folosiți, dar și de utilajele utilizate la producere, respectarea timpilor de așteptare, folosirea temperaturilor potrivite. Dacă anul trecut au fost doar două sortimente de vin, producția din anul 2023 numără șapte sortimente diferite, roze, alb și roșu, respectiv Fetească Albă, Riesling, Galbenă de Odobești, Merlot, Căpșunică, Merlot și Căpșunică, Fetească Regală și Muscat Ottonel“, mai specifică botoșăneanul.

Anul viticol 2023, unul secetos

Anul viticol 2023 a fost un an care l-a pus pe tânărul antreprenor puțin în dificultate din cauza secetei, însă acest lucru nu l-a oprit să obțină o producție bună din punct de vedere calitativ.

„Deși a fost extrem de greu, am crezut mereu în visul meu, iar când totul vine din pasiune parcă și obstacolele se trec mai ușor, te proiectezi la final, imaginându-ți satisfacția sufletească, acest lucru făcându-te să înaintezi optimist și încrezător. Dacă ar trebui să o iau de la capăt, dar să știu deja cât de greu este, aș face-o fără să mă gândesc. Îmi place ceea ce fac, mă bucură și mai mult când văd că cei din jur apreciază munca mea și această artă, în general“, încheie Sabin Bărănceanu, administratorul Cramei Nordului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Conform datelor colectate de Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, vinurile autohtone au obținut la concursurile internaționale desfășurate anul trecut peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant. Producătorii români și-au înscris vinurile și au reușit să impresioneze jurații din peste 40 de competiții din Europa, America de Nord și Asia.

Astfel, în topul celor mai premiați producători locali se numără Budureasca, Jidvei și Grupul Vintruvian (Crama DeMatei / Caii de la Letea), fiecare dintre aceștia câștigând anul acesta peste 50 de medalii internaționale. Crama Gîrboiu, Cramele Recaș, Domeniul Coroanei Segarcea și Domeniile Sâmburești au obținut fiecare peste 25 de medalii. De asemenea, pe podiumurile mondiale au urcat în 2023 și alți producători precum Viile Metamorfosis, Domeniul Bogdan, SERVE sau Domeniile Averești.

„Imaginea vinului românesc se construiește pas cu pas, iar concursurile internaționale sunt un mod bun de a ajunge în atenția experților și a jucătorilor cu experiență pe piață. Medaliile nu sunt doar o recunoaștere a calității, ci și un instrument important, care ajută la listarea pe piețele din țara unde se ține concursul, apoi devin un argument de vânzare către consumatorul final. Cu cât participă mai mulți producători din România la cât mai multe concursuri internaționale, cu atât mai repede vom intra în conștiința lumii întregi ca o țară recunoscută pentru vinurile sale. Pentru că, în prezent, trebuie să recunoaștem că doar o mică parte dintre iubitorii de vin știu că România este un producător, ba chiar unul de top“, spune Marinela Ardelean, fondator al platformei Wines of Romania, critic de vin și, la rândul său, jurat în mai multe în concursuri internaționale de vin.

O prezență semnificativă a României s-a înregistrat la Mundus Vini, cel mai important concurs de profil din Germania, unde vinurile românești au obținut, în cele două sesiuni de degustare, un total de 78 de medalii, dintre care 56 de aur și o mare medalie de aur pentru Diamond Selection Fetească Neagră Barrique de la Domeniile Averești. Mai mult, Rhein Riesling Finca Theresia 2018, de la Vinul Partium (Carastelec), a obținut titlul de Best of Riesling. Celelalte medalii au mers către Crama Gîrboiu, Iconic Estate, SERVE, Crama DeMatei, Budureasca, Jidvei, Rasova Wine, Cramele Recaș, Domeniile Alexandrion Rhein 1892, Crama La Salina, Carl Reh Winery, Domaine Vinarte, Viticola Corcova, Unicom Production, Via Viticola, Domeniile Averești, Crama Strunga, Podgoria Silvania, Viti-Pomicola Sâmburești și Domeniile Blaga.

La cel mai mare concurs de vinuri din America de Nord, Selections Mondiales des Vins, desfășurat în Canada, România a obținut 24 de medalii, iar două dintre vinuri au fost incluse în top 50 vinuri din concurs (dintr-un total de peste 1.500), ambele produse de grupul Vintruvian – Patima după Matei Fetească Neagră și Epiphanie Fetească Neagră, cel din urmă fiind desemnat și cel mai bun vin românesc înscris în concurs.

Mai mult, în cadrul International Wine Challenge Bucharest / Vinarium, cel mai important concurs de profil din România, vinurile românești au reprezentat 59% din cele 1.311 probe participante, iar numărul de medalii obținute a fost de 225, dintre care 6 mari medalii de aur. Au fost premiate, în total, 419 vinuri din 23 de țări.

O altă competiție cu rezultate remarcabile a fost Femmes et Vins du Monde, un concurs anual desfășurat în Monaco, a cărui particularitate este, la fel ca în cazul concursului Sakura (Japonia), faptul că juriul este format în totalitate din femei specializate în oenologie, tehnologie, sommelerie, critică de vin sau comerț specializat. Aici, Marele Premiu și cel mai mare punctaj au fost obținute de Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc de la Jidvei, cu 93 de puncte, și nu mai puțin de opt vinuri au câștigat cea mai mare distincție, Nova de Diamant, dintr-un total de 17 asemenea premii. În total, România a câștigat 19 distincții la acest concurs, medaliile mergând către vinuri produse de Jidvei, Navigo și Domeniul Coroanei Segarcea.

România a reușit să facă o impresie bună și la Sakura Japan's Women Wine Awards, obținând 14 medalii (printre care un dublu aur și opt de aur) pentru vinurile de la Budureasca, Cramele Recaș, Avincis, Vinarte, Domeniul Coroanei Segarcea și Lacerta Winery. Nu în ultimul rând, la International Wine Challenge România a obținut 23 de medalii pentru vinurile produse de Jidvei, Cramele Recaș și Alira, iar Concours Mondial du Bruxelles a adăugat bilanțului alte 28 de medalii, dintre care 15 de aur și două Mari Medalii de Aur. (I.B.)

Pavel Tataru, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, are 25 de ani, este din Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova, și e unul dintre administratorii Cramei Tataru, un business viticol de familie înființat în anul 2019. De curând, tânărul inginer horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Este o afacere de familie, unde suntem toți implicați, de la mic la mare. Am început mai mult dintr-o glumă în anul 2019, când am și îmbuteliat primele vinuri, iar ulterior am ajuns la șapte sortiment de vinuri, cu care ne mândrim foarte mult. Planurile de viitor sunt mari, sperăm să ajungem pe piața din România, ulterior pe cea din Europa“ – Pavel Tataru.

Producție de 40 de tone de struguri, pe o suprafață de 7 ha

Suprafața viticolă a tânărului inginer horticol este de 7 hectare, cu soiurile: Fetească regală, Fetească neagră, Cabernet sauvignon, Merlot, Chardonnay, Aligote și câteva soiuri de masă.

„2023, a fost un an foarte prielnic pentru cultivatorii de struguri. Am recoltat strugurii în stare foarte bună, în jur de 40 de tone“, mai adaugă acesta.

Cu ajutorul cunoștințelor dobândite în timpul facultății, inginerul horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Primul vin premiat cu aur a fost la Berlin, respectiv Cabernet și Merlot, la acest concurs participând 8.000 de tipuri de vinuri, iar noi suntem tare mândri că am obținut medalia. Studiile superioare la Facultatea de Horticultură din Iași m-au ajutat în primul rând în terminologie. Folosind termenii corecți, am început să înțeleg mai bine procesul de vinificație“, menționează inginerul horticol.

Crama Tataru, un punct de atracție pentru turiști

Republica Moldova este renumită pentru vinurile sale. În acest domeniu pot reuși chiar și antreprenorii cu afaceri mici, dacă pun preț pe calitatea produsului. 

„Crama Tataru este o cramă mică din codrii Moldovei. De la an la an, mărim cantitățile de vin îmbuteliate. De la 300 de sticle de un soi, am ajuns să îmbuteliem până la 2.000 de același soi, avem 4-5 feluri de vin“, adaugă tânărul antreprenor.

În curtea casei au amenajat și o sală de degustare. Aici vin turiști de peste tot, pentru a savura un vin bun sau pentru a organiza evenimente memorabile.

„Ne mândrim cu beciul pe care îl prezentăm acum și cu sala de degustare pentru care am muncit foarte mult. Majoritatea dintre cei care vin sunt uimiți de ceea ce văd, ne întreabă ce proiectanți am avut, cine ne-a dat ideile, iar noi le răspundem că noi și cu vecinii. Am făcut așa cum am crezut noi, fără proiectanți.“

Ambiția și pasiunea îi motivează să continue. Scopul lor este nu doar să facă vinuri deosebite, dar să fie cunoscuți și peste hotare.

„Pentru viitor vrem să exportăm în Europa și România, acesta e planul țintă. Să ne mărim suprafața ca să avem cât mai mulți turiști din străinătate care să audă de noi și să vadă că moldovenii sunt un popor muncitor și foarte primitor“, a încheiat Pavel Tataru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dacă v-ar fi plăcut vinurile sau ați fi vrut să aflați cât mai multe despre aceste licori senzaționale, Festivalul „Hai cu pluta“ ar fi fost un prilej deosebit. Publicul a putut alege de la vinuri albe răcoritoare până la cele roșii pline de profunzime și vinuri spumante care încântă simțurile, dar a avut și ocazia să interacționeze cu producători pasionați și să afle povestea fiecărei crame. Despre acest eveniment inedit am stat de vorbă cu somelierul Yvona Mardare, cea care l-a inițiat și care își dorește să-l transforme într-o frumoasă tradiție.

Un număr de 50 de crame din trei ţări au fost prezente, în 28 şi 29 octombrie a.c., la a doua ediţie a Festivalului de Vin „Hai cu pluta“, organizat de somelierul Yvona Mardare.

Potrivit organizatorului, la evenimentul care a avut loc la Centrul de evenimente Agora au participat reprezentanţii ai cramelor din România, Republica Moldova şi Italia.

„Agora a găzduit, pe 28 și 29 octombrie, cel mai mare festival pe care l-am organizat eu în cei nouă ani de carieră. Am avut aproximativ 50 de standuri, la care vizitatorii au putut degusta vinuri preponderent din România, dar și din Republica Moldova, Italia etc. De asemenea, au fost standuri și din zona gastronomică, la care s-au putut degusta preparate delicioase – brânzeturi, zacuscă, pâine, ulei de măsline etc. Papilele noastre gustative au putut savura din plin acest spectacol al bunului gust. A fost, totodată, un bun prilej, în special pentru domeniul HoReCa, de a cunoaște vinurile, cramele, de a face networking, La acest festival al vinului au luat parte atât nume cunoscute în această industrie, dar şi oenologi, specialişti în gastronomie şi nu numai. Gustările delicioase au completat fiecare picătură de vin, transformând-o într-o adevărată simfonie pentru simţuri. Participanţii au avut posibilitatea să se bucure de o selecţie vastă de vinuri, de la cele autohtone până la varietăţi internaţionale, fiecare cu povestea şi caracteristicile sale unice“, a specificat somelierul Yvona Mardare.

„Workshopuri, seminarii şi discuţii cu experţii din domeniu au completat programul festivalului, oferind o perspectivă aprofundată asupra lumii vinurilor. Festivalul și-a propus să celebreze tradiţia şi arta vinificaţiei, aducând la un loc producători, cunoscători şi iubitori ai vinului. Evenimentul nu a fost doar o ocazie de a degusta vinuri de calitate, ci şi un prilej de a învăţa despre istoria licorilor, varietăţile de struguri şi tehnicile de producţie”, a mai transmis organizatoarea.

La a doua ediție a Festivalul „Hai cu pluta“ au participat peste 20.000 de personae.

Beatrice Alexandra MODIGA

Consiliul Județean Vrancea a organizat, la sfârșitul lunii octombrie, „Festivalul Internațional al Viei și Vinului Vrancea – Bachus 2023“. Sărbătoarea podgoriei vrâncene din acest an a inclus o serie de evenimente menite să promoveze tradiția, pasiunea și excelența vinurilor vrâncene.

În această perioadă, județul Vrancea a fost gazda Concursului Național de Vinuri „BACHUS 2023“, un prestigios eveniment de tradiție pentru județul Vrancea din domeniul vinicol. Până pe data de 17 octombrie, toți producătorii sau distribuitorii interesați au fost invitați să trimită probele propuse pentru evaluare la Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea. Concursul a foat deschis următoarelor categorii de produse vitivinicole: vinuri, vinuri spumante, băuturi spirtoase și băuturi pe bază de vin, produse în conformitate cu reglementările UE. Organizatorii acestui eveniment au fost Consiliul Județean Vrancea și Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Vinurile acceptate pentru competiție au inclus: vinuri albe liniștite nearomate (seci, demiseci, demidulci, dulci); vinuri albe semiaromate și aromate (seci, demiseci, demidulci, dulci); vinuri roze și roșii (seci, demiseci, demidulci, dulci). Marile Medalii de Aur sau Medaliile de Aur (cu punctaj maxim pe fiecare categorie în parte) au beneficiat de o recunoaștere specială din partea Consiliului Județean Vrancea. Câștigătorii au primit premii ce constau în plata costurilor pentru înscrierea și transmiterea probelor de vin ale companiilor câștigătoare la Concursul Mondial de Vinuri – Bruxelles din anul 2024.

„Drumul Podgoriilor Vrâncene… pe bicicletă“

În data de 21 octombrie, a avut loc și evenimentul velo „Drumul Podgoriilor Vrâncene… pe bicicletă“. Plecarea s-a făcut sâmbătă, la ora 10:00, din Focșani. Evenimentul a avut scopul de a promova profilul oenologic al județului Vrancea în rândul comunității de cicliști din România. Pasionații de cicloturism au fost invitați să descopere farmecul viei și vinului din cea mai întinsă podgorie a României, cea din Vrancea.

„Cântece de viță veche“

Un alt eveniment organizat de Consiliul Județean Vrancea și Centrul Cultural Vrancea, în colaborare cu Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei“, a fost Concursul de interpretare a cântecului tradiţional, „Cântece de viță veche“, ediţia a XIV-a, 2023. Acesta a avut loc la Focşani, în data de 21 octombrie 2023, în Piața Unirii. La concurs au fost invitaţi să participe mai mulți concurenţi din ţară cu vârste cuprinse între 16 și 30 ani.

Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului Vrancea – Bachus reprezintă o oportunitate pentru producătorii autohtoni de a-şi expune şi promova produsele, precum şi pentru a dezbate probleme de interes comun privind viticultura.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sebastian și Ioana Alexandra Jitariu, doi soți în vârstă de 33 de ani din Frumușica, județul Botoșani, au ales să investească într-o cramă de familie, unde fac vinuri artizanale, în ediție limitată. Crama Jitar este o cramă de familie, singura de acest tip din județul Botoșani, unde se produc, cu dragoste pentru sănătatea omului și a pământului, vinuri artizanale în agricultura ecologică.

Cramă butic

Povestea Cramei Jitar a început relativ recent când, întorși din Italia, proprietarii – doi soți pasionați de vin – au investit într-o plantație de vie și o cramă situate în nordul Moldovei. Experiența în domeniul culturilor și a vinurilor ecologie i-a ajutat pe cei doi amatori de vin să se lanseze repede în afacere și să obțină un vin bio, de cea mai bună calitate.

Vinurile de la Crama Jitar sunt fabricate din struguri aleși bob cu bob, pentru a se putea obține un gust și o aromă deosebită. Se pune mult accent pe detalii în cadrul acestei crame. De exemplu, dacă o viespe înțeapă o bobiță de strugure, aceasta trebuie aruncată pentru că miezul ei se oțetește și poate scădea calitatea întregii cantități de vin produs. Cei doi tineri folosesc pentru vinurile lor struguri din soiurile: Fetească Neagră, Fetească Albă, Pinot Gris și Sauvignon Blanc. La aroma deosebită a vinurilor Crama Jitar contribuie și butoaile de stejar folosite pentru învechirea vinului. Procesul de fabricație al vinului artizanal este puțin diferit de cel al vinului tehnic. Acesta implică mai mult lucru manual și o atenție deosebită la fiecare detaliu. Chiar și presarea se face tot manual, iar apoi, după ce fermentează și se sedimentează, se filtrează foarte puțin, doar o dată înainte de a fi comercializat și a ajunge în paharele iubitorilor de vin de pretutindeni. Și astfel se obține un gust altfel, mai fresh, mai brut, mai natural.

„Povestea noastră începe în urmă cu zece ani în Alpii din Sudtirol, când am descoperit pasiunea pentru viticultură și oenologie. Pe atunci lucram la Schnalshuber hof, o renumită pensiune agroturistică din Merano, unde am și deprins arta vinificării. În 2017, am decis să ne întoarcem în țară pentru a planta o vie nouă după modelul viilor südtiroleze și pentru a reproduce și pe meleagurile natale o părticică din dragostea și respectul agricultorilor italieni pentru consumatori și natură. Cultivăm gustul bun și credem cu tărie în agricultura ecologică și durabilă. Avem Fetească Neagră, Sauvignon Blanc și Fetească Neagră, pe o suprafață de 1 hectar, cu potențial de extindere. Putem spune că avem o Fetească Neagră deosebită, în inox și maturată în baric 6 luni. Noi am făcut investiția pe termen lung, cu banii noștri, iar tot ceea ce am câștigat am reinvestit. Pentru a accesa fonduri europene avem nevoie de o suprafață mult mai mare. Ca planuri de viitor, dorim să ne îndreptăm spre un public de calitate, care să aprecieze adevăratul produs artizanal“, a specificat Sebastian Jitariu, producător.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
  • Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
  • Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
  • Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Vinuri albe

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Vinuri Rose

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

Vinuri Rosii

Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Mario Tomsic

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

apus de soare Panciu

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

În cadrul strategiei naționale de transformare digitală a administrației publice, care vizează îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice prin utilizarea acestor tehnologii, în vederea simplificării proceselor, reducerii birocrației și sporirii transparenței, Oficiul Național al Viei și Produselor Vinicole (ONVPV) a lansat, pe 20 martie 2023, varianta online a Registrului Plantaţiilor Viticole, unde viticultorii și producătorii de vin au posibilitatea de se înregistra.

Registrul Plantaţiilor Viticole este principala componentă a Sistemului Informatic Naţional al Viei şi Vinului (SINVV) şi un instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, care cuprinde parcelele cultivate cu viţă-de-vie pentru struguri de vin şi în care se înregistrează plantări, defrişări, modificări ale datelor cuprinse în fişele electronice ale parcelelor viticole existente, pe baza legislaţiei naţionale în vigoare. Persoanele fizice şi operatorii economici care procesează struguri şi/sau îmbuteliază vin au obligaţia de a fi înregistrați deja în SINVV.

Aplicația RPV ONLINE asigură accesul utilizatorilor la datele proprii din Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului. RPV ONLINE se adresează exclusiv persoanelor fizice/juridice care exploatează plantații cu viță-de-vie pentru struguri de vin înregistrate în Registrul Plantațiilor Viticole, precum și persoanelor care au înscrise în Sistemul Informatic Național al Viei și Vinului, în conformitate cu legislația în vigoare, declarații de recoltă, de producție și de stocuri.

Prin intermeniul secţiunilor sale, portalul asigură accesul Utilizatorilor la datele proprii din SINVV, asigurând următoarele facilități:

– posibilitatea depunerii online a cererilor pentru acordarea autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale;

– dreptul de vizualizare asupra parcelelor viticole pe care le exploatează, a autorizațiilor de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale emise din SINVV, a autorizațiilor de producător de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică și/sau varietale și a documentelor pentru evidenţa producţiei vitivinicole cum ar fi declaraţia de stocuri, declaraţia de recoltă şi declaraţia de producţie depuse, după caz;

– posibilitatea de a lista fișele parcelelor viticole, centralizatoare ale acestora în format excel și pdf, precum și a tuturor autorizațiilor și declarațiilor depuse, deja menționate.

Laura ZMARANDA

Evenimentul, desfășurat în acest an la Braşov sub sloganul „Împreună ajungem oriunde“, ajuns la a 10-a ediție, a oferit și de această dată, prin reprezentanții firmei organizatoare, o adevărată lecţie de viticultură.

Compania Syngenta vine în sprijinul viticultorilor cu un portofoliu complex și complet care se adresează principalelor boli și celor mai importanți dăunători ai viței-de-vie, fiind un important lider de piață pentru produsele de protecție a plantelor la această cultură.

Specialiștii companiei au susținut prezentări de înaltă ținută tehnică, oferind celor prezenți noutați privind: Managementul rezistenței bolilor la fungicide, Fitoplasmozele la vița-de-vie și practici eficiente pentru controlul lor (Flavescența aurie), Managementul eficient al manei viței-de-vie, precum și Strategii eficiente de menținere sub control a Moliei viței-de-vie (Lobesia botrana).

A suscitat interes tema expusă de Simon Arnsek, director tehnic Fungicide, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu care, printre altele, a precizat cât de importantă este utilizarea produselor de protecție din mai multe clase chimice, precum și mai multe metode de combatere, pentru a se evita apariția fenomenului de rezistență.

Syngenta le-a propus celor prezenți un program de management al rezistenței la fungicide ce cuprinde produse de protecția plantelor care aparțin diferitelor clase chimice coroborate cu bune practici de gestionare a fenomenelor de rezistență.

Despre fitoplasmozele la vița-de-vie și practici eficiente pentru controlul lor a vorbit Akos Forrai, manager Portofoliu Insecticide, Europa, Africa și Orientul Mijlociu, care a subliniat că în controlul acestei boli este foarte importantă identificarea corectă și controlul vectorilor, în special cicada flavescenței aurii.

Podcastul pus în scenă de Andrei Măruțescu, director de Comunicare al companiei Syngenta cu unul din parteneri, Marius Pricopie, viticultor și vinificator din Vrancea, acționar la Moșia Domnească, a expus auditoriului provocările din sector și colaborarea cu o echipă întotdeauna aproape de viața fermierilor.

La această ediție a forumului au fost prezentate noutăți care au captat atenția celor prezenți, iar organizarea întâlnirii şi-a dovedit și în acest an utilitatea, astfel că cei peste 200 de participanţi implicați în sectorul viticol, ca nişte studenţi dornici de informare, au luat notiţe, au pus întrebări sau au comentat între ei subiectele abordate.

Cu acest prilej au fost prezentate produsele:

Orondis Ultra – noul fungicid din portofoliul Syngenta, un produs utilizat pentru controlul manei la vița-de-vie.

Voliam – insecticid de ultimă generaţie cu o perioadă lungă de protecţie. Este selectiv cu mediul înconjurător și cu entomofauna utilă, fiind creat pentru combaterea unui vast spectru de dăunători periculoși (viermi, molii și acarieni).

Capcane Trapview – o soluție revoluționară care eficientizează procesul decizional pentru protecția viței-de-vie față de molia viței-de-vie (Lobesia botrana).

Prin modul inedit de prezentare, teme abordate, Forumul OptiTech™ a reușit să creeze o sinergie deosebită între viticultorii prezenți și specialiștii Syngenta, aducând mai aproape noile tehnologii și tendințele în sectorul vitivinicol.

„Evenimentul se află la a X-a ediție, iar noi am ales să punem în fundal deșertul, unde prezența cămilelor și a viței-de-vie simbolizeză că numai împreună se pot face lucruri durabile fără să ții cont de ce e în exterior“, a subliniat Marius Drăgoi-Corlățean, marketing manager Syngenta Culturi Speciale România și Moldova.

Un moment deosebit l-a constituit degustarea mai multor sortimente de vinuri autohtone din cele mai renumite podgorii, aduse chiar de participanți, prilej de a caracteriza și împărtăși din experiențele producătorilor acestora, dar și un preludiu pentru voia bună asigurată de seara de divertisment oferită, un motiv în plus să ne gândim deja la următoarea ediție la care... să fim împreună.

Teofilia BANU

Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, Corteva Agriscience continuă proiectul „Crame Românești” prin lansarea celui de-al doilea episod al seriei. Prin acest proiect compania încearcă să promoveze cramele de pe teritoriul României pe parcursul anului 2023. Al doilea episod poate fi urmărit pe

și, de această dată, încearcă să facă cunoscută calitatea vinurilor Cramei Viilor Budureasca.

Prezentă în inima podgoriei Dealului Mare, un loc străvechi, cu rădăcini adânci în istoria și cultura vinului, Crama Viile Budureasca, inaugurată în primăvara anului 2013, se întinde pe o suprafață de 2500 mp, fiind una dintre cele mai noi și mai mari crame din regiune. Produsele Corteva aplicate culturii de viță-de-vie, precum Talendo® Extra – un fungicid folosit în combaterea făinării la vița-de-vie și Karathane™ Gold 350 EC - un fungicid de contact, reușesc an de an să ofere un plus în procesul de vinificare și să ajute fermierii să prezinte publicului vinuri românești de cea mai bună calitate. Prezența la Cramele Viile Budureasca a produselor menționate și îndrumările speciliștilor au contribuit la obținerea recoltelor sănatoase și, implicit, a unor vinuri sigure, apreciate de juriile concursurilor internaționale de profil.

“În cadrul programului integrat ținem cont de istoricul plantațiilor pe care le are crama, de distribuția agenților patogeni și de distribuție a dăunătorilor pe parcursul întregului sezon de vegetație și de fiecare substanță activă pe care o folosim. În acest fel, putem să scoatem maximul de pe fiecare produs de protecție a plantelor și să influențăm cât mai puțin ecosistemul din vie. Ne-am orientat către făinare în prima parte a vegetatiei, astfel ca în definitiv să putem avea un produs extraordinar de curat, un produs fără reziduuri, ceea ce permite partenerilor noștri să ofere în final cele mai bune produse pe masa clienților lor” a declarant Alexandru Staicu, Key Account Manager Specialty Crops Farms Romania Sud – Corteva Agriscience

Corteva Agriscience Romania este lider în soluții inovatoare și durabile pentru partenerii lor din întreaga țară. De-a lungul anilor, angajamentul colectiv de a crea un sistem alimentar mai puternic și mai productiv a ajutat compania să livreze fermierilor tehnologii de top și produse de protecție a plantelor, care să contribuie la o reziliență și un sistem alimentar global durabil.

„De-a lungul timpului compania noastră a încercat o trecere către produsele ecologice, mai puțin dăunătoare ecosistemului. Toate lucrurile acestea ne-au dat posibilitatea ca în acest an să contracarăm atacurile de boli, de dăunători și să afectăm cât mai puțin ecosistemul, în final. Încercăm să devenim mai sustenabili, și din acest punct de vedere am încercat să reducem consumul de erbicide și să mecanizăm mai mult lucrările pentru a nu afecta calitatea solului. Toate lucrurile acestea îmbinate cu ceea ce știu colegii mei tehnicienii, cu ceea ce știu partenerii noștri de la Corteva, parteneri ce au venit să ne ajute cu toate cunoștiințele specifice, ne-a dat posibilitatea să folosim produsele cele mai bune și să avem rezultatele cele mai bune.” a spus Dumitru Vârgă, Administrator Viile Budureasca.

Despre Corteva Agriscience 

Corteva Agricience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro 

Urmăriţi Corteva Agriscience pe

 



Răspunsuri necesare la întrebări punctuale. Este important să realizăm o punte de comunicare între fermieri și autorități, de aceea vom încerca să găsim pentru agricultori răspunsuri cu privire la subiecte care îi interesează în mod special. Vă aducem în atenție prima întrebare.

Gabriel Rădulescu, manager Domeniile Urlați: „Din partea statului am avea nevoie de mai multă implicare în promovarea la nivel internațional a brandului național de țară a vinului românesc. Aici suntem deficitari față de alte țări și aceasta este singura modalitate prin care putem să arătăm lumii ce vinuri bune se produc în România.“

Răspunsul l-am obținut din partea Oficiului Național al Viei și Produselor Viniviticole.

Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV: „Cred că se vorbește despre brandul de țară, construcția lui și a unei imagini de când au început să vină fondurile europene și de când au venit fondurile de preaderare. Este un cerc vicios, spun eu, pentru că noi producem undeva în jur de 4-5 milioane de hectolitri pe an, în funcție de recolta anuală, iar exportul este undeva la 5%. Aproape 5%. Producătorii vând foarte bine pe piața internă și atunci construcția acestui brand presupune și un interes din partea lor, dar dacă vinzi foarte bine aici este mai la îndemână. Să intri pe piața externă presupune o investiție pe termen lung, constantă, trebuie să faci promovare. Este o investiție unde roadele se văd în 5-7 ani. La ora aceasta, România nu are o imagine în exterior. ONVP este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar se autofinanțează, nu depindem de banii de la buget. În industria vinului am avut foarte puțini bani. Singurul ajutor pentru viticultori  a venit în 2020, respectiv 500 de euro pe hectar. Foarte puțin comparativ cu alte sectoare. În opinia mea, industria vinului este ca o cenușăreasă. Prin Consiliul Regiuni Viniviticole, viticultorii sunt cei care conduc această instituție, directorul general al ONVPV este președintele Consiliului și totul se face prin acordul producătorilor. Este importat de menționat acest lucru pentru că ei decid practic care sunt proiectele, în afară de certificarea vinurilor, care se vor desfășura în cadrul ONVPV. O idee pentru construcția brandului ar fi de a aduna toate bugetele existente pentru promovarea vinului. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului au fonduri alocate pentru acest lucru. Ar putea fi interesant un parteneriat cu acest minister. Instituția noastră nu poate accesa fonduri europene care au venit prin Programul Național Suport și care se derulează prin APIA. Trebuie neapărat să fie producători sau asociații de producători. Noi am încercat prin mai multe variante și nu putem accesa acele fonduri. Cred că undeva în minimum cinci ani acest brand ar putea fi construit și s-ar atinge un nivel de cca 10% la export, s-ar putea face multe lucruri, dar pentru asta este nevoie de resurse și ca atare revenim la discuția despre buget și bani.

Date statistice

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii producției de vinuri în anul 2021 față de anul 2020 cu 11,5% (+467,8 mii hl). Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, în anul 2021 comparativ cu anul precedent, cu 31,3% (+138,7 mii hl), respectiv cu 2,0% (+51,6 mii hl).

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a crescut cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul 2020. Aportul stocului inițial la formarea resurselor totale de vinuri, în anul 2021, a scăzut cu 2,4 puncte procentuale.

consumul de vinuri


  • Consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut datorită creșterii importului și producției
  • Exportul de vinuri în anul 2021 a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent.

Laura ZMARANDA

Crama Urlați din Prahova nu are nevoie de o prezentare specială. Cartea ei de vizită o reprezintă vinurile de calitate care sunt produse aici sub forma mai multor sortimente, adaptate pentru gusturi diferite. Gabriel Rădulescu, proprietarul Domeniilor Urlați, ne-a prezentat succint eforturile care mențin acest proiect pe piață.

„Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle de vin“

Reporter: Producerea vinului este o activitate de mare finețe pentru că, la final, trebuie să fie realizat un produs care să satisfacă mai multe gusturi. Ce eforturi stau așadar în spatele unei sticle de vin?

Gabriel Rădulescu: Efortul care trebuie depus pentru a aduce în fața consumatorului o sticlă de vin de calitate este foarte mare și acesta începe cu mai bine de un an în urmă, dacă vorbim de vinuri roșii, și fix de un an în cazul vinurilor albe și roze. Totul pornește din podgorie și vorbim aici de resurse umane, angrenarea zilierilor în muncile manuale de zi cu zi. În ultima perioadă am început să mai și mecanizăm pentru că este destul de greu să găsești forță de muncă, dar tot este nevoie de intervenția zilierilor. Sunt multe lucrări care determină direct calitatea strugurilor și mai departe calitatea vinurilor produse. Asta este baza vinificației. Este și un efort financiar destul de important, mai ales în ceea ce privește achiziționarea inputurilor necesare pentru prevenirea bolilor ce pot apărea pe parcursul unui an. Numărul tratamentelor variază în funcție de mai mulți factori. Perioada de recoltat implică, de asemenea, costuri mari pentru că a crescut prețul motorinei și plata zilierilor. Subvenția la motorină oferită de stat a rămas la fel, deși prețul motorinei aproape că s-a dublat. Vinificația presupune în cazul vinurilor roșii să fie învechite în butoaie de stejar uneori chiar și trei ani și asta înseamnă că recuperarea investiției durează. Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle, iar piața vinului din România este foarte concurențială. În ultimii ani, numărul producătorilor a crescut, cred că sunt la nivel național în jur de 400 de crame de diverse dimensiuni.

„Aproape întreaga suprafață a fost replantată prin programe de reconversie“

Rep.: În condițiile acestea, cum reușiți să dezvoltați crama Urlați?

G:R.: Tocmai pentru că este o piață concurențială, singurul mod de a-ți menține cliențiii pe care i-ai câștigat în timp – noi am pornit afacerea în 2008 – este de a crește calitatea. În momentul de față, toate programele de reconversie care au fost desfășurate în România chiar au ajutat ca piața de vin din țara noastră să ajungă la un nivel foarte ridicat al calității.

Rep.: Cum s-a modificat dinamica suprafeței cultivate?

G.R.: În cadrul companiei noastre nu a fost o modificare a dinamicii suprafeței cultivate. Aproape de la începutul proiectului am avut cca 92 de hectare, însă am implementat multe programe de reconversie și aproape întreaga suprafață a fost replantată. Ultimul program de reconversie a fost în 2019 și 2020, respectiv 30 de hectare, iar via va intra pe rod în 2024 și 2025. În privința dinamicii am avut fluctuații în cantitatea de struguri produsă.

Rep.: Vorbeați despre efortul financiar important pe care producătorii de vin trebuie să îl depună pentru a produce un vin de calitate. Ce resurse folosiți dvs. pentru a menține în funcțiune și la standarde înalte mecanismele de producție?

G.R.: Am apelat de-a lungul timpului la finanțări ale băncilor sau chiar ale unor entități particulare. Anul 2022 a fost cel mai greu din punctul de vedere al costurilor și al creșterii bruște a prețului materiilor prime. Prețul mărit al motorinei și inputurilor a crescut prețul strugurilor și mai departe prețul vinului.

„Ne confruntăm cu dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând scumpiri“

Rep.: Cum ați gândit strategia de mărire a prețului sticlei la raft, altfel încât să mențineți totuși un volum de vânzări similar unei perioade normale în piață?

G:R.: Au fost și încă sunt mari reticențe din partea anumitor colaboratori care preiau vinul nostru în a accepta și înțelege faptul că ne confruntăm cu niște dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând aceste scumpiri.

Rep.: A scăzut volumul de comercializare?

G.R.: Nu, în 2022 am încheiat chiar cu o creștere de aproape 30%. Nu am înregistrat o scădere sau o stagnare a volumului de vânzări și pentru că am făcut aceste scumpiri în etape, chiar dacă pentru noi au fost câteva luni consecutive de scumpiri.

Rep.: Care este producția medie într-un an normal?

G.R.: Variază în funcție de autorizarea pe care o obții la începutul anului pentru plantație, respectiv indicație geografică, unde există o limitare a producției sau pe denumire de origine controlată, caz în care ești limitat în jos. O producție medie este de cca12 tone la hectar. În ultimii cinci ani, din punctul de vedere al producției, cel mai bun an a fost 2021, iar din punctul de vedere al calității anul 2022. Pentru că nu au fost ploi în podgorii nu au mai apărut bolile specifice viei care apar în timpul temperaturilor foarte ridicate.


  • Gabriel Rădulescu spune că a fost nevoit să crească prețurile cu 15%, dar că acest lucru se va face în etape. Până în momentul de față prețul sticlei de vin la raft a crescut cu 11%. Este o măsură despre care spune că nu va aduce profituri, ci doar va asigura supraviețuirea în piață.
  • În cazul vinului îmbuteliat, cea mai mare creștere a înregistrat-o sticla goală, a cărei preț a crescut și cu 150%.
  • Anul acesta, sectorul vegetal, inclusiv viticultura, a primit ajutor din partea statului prin dublarea subvenției la suprafață. A fost un ajutor bine-venit, dar nu a acoperit în totalitate ceea ce am resimțit noi, ca producători, prin creșterea costurilor materiilor prime.
  • Anul viticol 2022 a fost unul destul de greu, ne-am confruntat cu secetă, cu o creștere a prețurilor la inputuri, la motorină și toate s-au reflectat în prețul final al strugurilor. Din cauza secetei am avut o producție mai mică cu aproape 40% față de 2021, dar calitatea a compensat această scădere a producției. Anul trecut am obținut o producție de 450 de tone pe 52 de hectare.
  • Costurile de producție s-au majorat cu cca 35-40% față de 2021. Bineînțeles că singura soluție pentru producători a fost să mărească prețul sticlei la raft. Din păcate, nu am avut încotro, nimeni nu și-ar fi dorit să ajungem în acest moment, dar trebuia să facem acest lucru.

Laura ZMARANDA

Vița-de-vie (Vitis vinifera), una dintre cele mai importante culturi la nivel mondial, este deosebit de dependentă de utilizarea fungicidelor chimice. Într-o perioadă în care reducerea tratamentelor fitosanitare a devenit un obiectiv prioritar, promovarea în practică a unor soiuri rezistente sau măcar tolerante reprezintă o alternativă de reducere a riscurilor patogene și de diminuare a inputurilor externe.

Baza genetică a rezistenței la paraziți este prezentă la numeroase specii sălbatice din genul Vitis (V. rupestris, V. riparia, V. berlandieri, V. amuriensis) și la specii de genuri înrudite (de exemplu Muscadina). În încercarea de a transfera factorii de rezistență genetică de la specii sălbatice la Vitis vinifera, în trecut s-au obținut hibrizii direct producători interspecifici (Fragolino, Isabella, Clinton, Noah). Acești hibrizi au avut o răspândire largă, dar de scurtă durată, ca urmare a calității slabe a vinului și a prezenței substanțelor toxice precum metanolul. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană (UE) a interzis exploatarea hibrizilor atât în scopuri comerciale, cât și pentru autoconsum.

vinuri Blaj

În prezent, observăm o schimbare foarte importantă în utilizarea soiurilor rezistente la boli datorită în mare parte necesității sustenabilității ecologice a podgoriilor. Din acest motiv, UE autorizează de câțiva ani înregistrarea în catalog a hibrizilor sau, mai bine zis, a liniilor de introgresiune, cu condiția să aibă cel puțin 95% din genomul Vitis vinifera.

Având în vedere apetitul consumatorilor pentru vinuri ecologice „curate“, cultivarea soiurilor alternative sau rezistente PIWI (Pilzwiederstandsfahig), cu rezistență/toleranță la principalele boli, mana viței-de-vie( (Plasmopara viticola) și făinarea viței-de-vie (Uncinula necator), a crescut la nivel mondial. În ultimii ani, țări ca Brazilia, China, SUA și cele din nordul Europei și-au extins suprafețele cultivate cu soiuri PIWI. Din 2017 până în 2020 au fost omologate la nivel mondial 17 soiuri rezistente. Ultimele generații de soiuri PIWI sunt acceptate în: Germania, Elveția, Ungaria, Austria, Cehia. În Germania, 2% din suprafața viticolă este cultivată cu soiuri roșii PIWI (Regent) și 11% cu soiuri PIWI albe (Iohaniter). La nivel internațional există, de mai bine de 20 de ani, asociația PIWI între viticultori și vinificatori, care încearcă să deschidă potențialul vinurilor obținute din soiuri rezistente, către un public mai larg, pentru că în prezent aceste soiuri, în ciuda beneficiilor pentru mediu, nu sunt cunoscute și utilizate pe scară largă, deși după 1990, prin încrucișare și selecție s-au obținut arome care corespund cu cele ale soiurilor consacrate (Sauvignon, Cabernet, Riesling, Pino etc.) și o rezistență îmbunătățită în special la mană.

Evident, este mai bine să alegi soiuri locale autohtone adaptate climatului local și condițiilor generale de producție, care de obicei au moștenit rezistență mai mare la principalii patogeni și daunători regionali. Selecția clonală are de asemenea un potențial de adaptare foarte important deoarece diferite clone de la varietatea dată sunt mai rezistente la stresurile biotice și abiotice viitoare, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional. Portaltoii pot oferi, de asemenea rezistența plantelor în special la dăunători și agenți patogeni din sol.

Cercetarea românească este în măsură să ofere viticultorilor români material genetic de calitate din soiuri alternative și/sau rezistente, omologate la Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare viticole din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“. În viticultură obținerea unor noi varietăți este un proces extrem de lung și laborios din cauza timpilor de selecție mult mai lungi. De la primii hibrizi direct producători, printr-o muncă lungă și lentă de încrucișare, s-au obținut linii în care se află genomul V. vinifera crescut constant. Din fericire, după cartografierea genomului viței-de-vie este posibilă selectarea asistată de marker.

În România, pentru a stimula exportul de vin se vorbește tot mai mult de un Brand de țară construit cu vinuri ecologice obținute din soiuri autohtone, fie ele consacrate sau mai puțin populare recent omologate din care se obține un vin ecologic cu o identitate națională. Este o soluție pe care tot mai multe țări viticole o adoptă pentru a obține beneficii economice și ecologice. Piața globală a vinurilor ecologice a crescut în ultimii ani și este de așteptat să crească din 2022 până în 2030, cu o rată de creștere anuală de 10,2%, iar previziunile analiștilor sunt extrem de pozitive. La aceasta se adaugă oportunitățile de acces la finanțările europene destinate agriculturii ecologice prin Pactul Verde European.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj au fost omologate 5 soiuri alternative la soiurile consacrate, respectiv: Selena, Blasius, Astra, Amurg, Roze Blaj și trei soiuri PIWI cu rezistență dobândită la principalele boli fungice: Rubin, Radames și Brumăriu. (Fig. 1) Aceste soiuri sunt o alternativă la soiurile internaționale consacrate, permițând astfel producătorilor să ofere consumatorilor ceva diferit în ceea ce privește aroma, textura și stilul. Ele oferă, de asemenea, diversitatea portofoliilor de vinuri, acces la piețele de nișă și adaptare la un climat în schimbare.

Fig. 1. Soiuri alternative și rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

soiuri struguri fig1

În cazul soiurilor de struguri (PIWI) omologate la SCDVV Blaj: Radames, Rubin și Brumăriu, rezistente la boli criptogamice, în special mană (Plasmopara viticola) și făinare (Uncinula necator), de obicei sunt necesare două până la trei tratamente, aplicate în fenofazele sensibile la atac (înainte și după înflorit); aceasta corespunde unei economii de până la 75% nu numai în ceea ce privește pesticidele, ci și costurile cu motorina, orele de muncă, sechestrarea carbonului etc. (Fig. 2)

Fig. 2. Beneficile Soiurilor rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

soiuri struguri fig2

Scurtă descriere a soiurilor rezistente PIWI omologate la SCDVV Blaj, alternativa obținerii unor producții de struguri și vin sigure, rentabile, ecologice, sănătoase, „curate“, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional și, de ce nu, un Brand de Țară pentru România.

  • Radames soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare sexuată dirijată interspecifică (Traminer roz x Elita hibridă (SV 12376 x Regina Viilor). Omologat în 1994, Radames se remarcă prin rezistență ridicată la mană și făinare, prin fertilitate şi productivitate ridicată – vinul Radames este alb de consum current sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.
  • Rubin soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare (Traminer roz x descendenţă hibridă (SV 12375 x Regina Viilor). A fost omologat în 2007. Soiul de struguri Rubin prezintă o toleranţă foarte bună la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare, remarcându-se prin potenţial mare de producţie, calitate superioară. Vinul Rubin este un vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.
  • Brumăriu este primul soi cu rezistenţă biologică la bolile criptogamice obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, prin hibridare interspecifică (Saint Emilion x Rayon d`or). A fost omologat în 1983. Brumăriu se remarcă prin fertilitate şi productivitate mijlocie-mare, asigurând obţinerea unor vinuri albe-seci de consum curent. Are toleranţă foarte bună la condiţiile de iernare. Vinul Brumăriu este un vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Consumul de vinuri tradiționale legate de teritoriu nu se va opri, în plus va exista o nouă categorie de consumatori, destinată să devină din ce în ce mai mare, ceea ce va necesita vinuri obținute din struguri cultivați în podgorii durabile.

(Tab.1) Gradul de rezistență la principalii patogeni a soiurilor PIWI în condițiile anului 2022

soiuri struguri tab1

(Tab.2) Soiurile rezistente (PIWI) reduc utilizarea tratamentelor antifungice și a cheltuielilor cu inputuri externe cu până la 75%, în funcție de presiunea de infecție

soiuri struguri tab2

Liliana-Lucia TOMOIAGĂ – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

Seceta, scumpirile și lipsa forței de muncă au afectat anul trecut producțiile agricole în toată țara. Inclusiv sectorul viticol a avut de suferit: producție de struguri scăzută, deci vin mai puțin, dar de o calitate excelentă. Pentru a afla cum a fost anul 2022 în zona Prahovei, mai cu seamă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, am stat de vorbă cu domnul Marian Ion, directorul instituției.

Reporter: Cum a fost acest an viticol în zona dumneavoastră? Ce activități ați desfășurat?

Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Pe parcursul acestui an, în centrul viticol Valea-Călugărească, condițiile ecoclimatice din perioada de vegetație a viței-de-vie s-au caracterizat prin resurse heliotermice excesive, pe fondul unui regim pluviometric deficitar. Temperaturile ridicate ale aerului și cele de la nivelul solului au determinat o scădere a higroscopicității aerului sub 55% în luna iulie pe o perioadă lungă. Precipitațiile căzute de la începutul anului viticol până la 30.07.2022 au fost de 181.6 l/m2, înregistrându-se un deficit de 220.8 l/m2. A fost al V-lea cel mai secetos an din perioada 1936-2022, după anii 1945, 1946, 1987 și 2000. În aceste condiții, rezerva de apă a solului pe adâncimea 0-100 cm a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, să fie cuprinsă între 25% din IUA şi coeficientul de ofilire. Ceea ce a accentuat gravitatea stresului hidric pentru viţa-de-vie este faptul că deficitul hidric cel mai sever s-a manifestat în adâncime, în zona de maximă răspândire a sistemului radicular al viţei-de-vie (60-100 cm). Perioada îndelungată de secetă, asociată cu un regim termic ridicat şi o higroscopicitate a aerului foarte mică, instalată în perioada de creştere intensă a lăstarilor şi a strugurilor, a determinat o reducere drastică a fotosintezei, o intensificare a respiraţiei şi transpiraţiei. În aceste condiţii, creşterea lăstarilor a fost mult redusă (cu până la 50%), s-a observt o debilitare accentuată a butucilor şi o încetare timpurie a creşterii boabelor (greutatea bobului, la majoritatea soiurilor, a fost mai mică cu 40-50%). Temperaturile ridicate și stresul hidric au determinat intrarea forţată în fenofaza de pârgă chiar şi la soiurile cu maturare târzie. Fenomenul de deshidratare (stafidire) a boabelor a început să fie evident mai ales la soiurile pentru struguri de masă.

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări pe parcursul anului?

M.I.: Cele mai mari provocări din acest an au fost cele legate de: creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în plantațiile viticole, câmpurile experimentale, colecția ampelografică, plantațiile mamă bază și școala de vițe pentru a reduce numărul de lucrări manuale și, implicit, a compensa lipsa forței de muncă. Apoi, intensificarea acțiunilor pentru înființarea de noi plantații viticole, plantații mamă bază și certificate. Față de anii anteriori, am reușit să efectuăm mecanizat și lucrările de erbicidat pe rând și prelucrarea solului pe rând cu freza cu palpator sau cu șasiul frontal cu discuri. În școala de vițe am folosit mașina de întins folie și furtun de picurare pe biloane. Având în vedere că majoritatea plantațiilor au o vechime mai mare de 35 ani, cu număr mare de goluri care nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic, am început o campanie mai amplă de defrișare a acestor suprafețe în vederea pregătirii terenului și înființării de plantații noi din soiuri și clone realizate de unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol prin programul de restructurare/reconversie. Anul acesta am defrișat 8 ha și am înființat sistemul de susținere la plantația de 3.21 ha, înființată în campania 2020- 2021, cu soiurile Fetească Neagră și Merlot.

Rep.: Ce producții ați obținut?

M.I.: Producțiile obținute au fost în medie cu 41% mai mici comparativ cu cele de anul trecut. Acestea au oscilat între 2.5 t/ha la soiul Merlot (soi foarte sensibil la secetă) amplasat pe terase, și 7 t/ha la soiul Fetească Regală. Comparativ cu anul 2021, au fost înregistrate scăderi de producție de 60% la soiul Tămâioasă Românească, 58% la soiurile Fetească Albă și Chardonnay, 48% la soiul Merlot, 42% la soiul Burgund Mare, 12% la soiul Cabernet Sauvignon. În privința strugurilor de masă, în condițiile de secetă excesivă, soiul Victoria, care deține o suprafață de 2.5 ha, a avut o producție estimată de 4 t/ha. Trebuie să menționez că, în condițiile de secetă accentuată din acest an, producția a fost influențată în mod evident de amplasamentul plantației, același soi înregistrând producții total diferite, mai mari în plantațiile amplasate pe șes sau la baza pantei ( 25%, comparativ cu anul trecut) și mult mai mici pe terase sau pe terenurile în pantă ( 60%, comparativ cu anul trecut).

Rep.: Care au fost cele mai productive soiuri de struguri de vin, dar de masă?

M.I.: Cel mai productiv soi pentru struguri de vin a fost Feteasca Regală, a cărei producție a fost de 7 t/ha. Din observațiile efectuate în colecția ampelografica a institutului, unde avem circa 458 soiuri de masă, o comportare bună au avut-o soiurile vechi românești: Țâța vaci albă și neagră, Coarna neagră și albă, precum și soiul Roz românesc, creat de institutul nostru, unde producția evaluată a fost de 7 t/ha, în condiții de neirigat. Ne propunem să reintroducem acest soi la testare în vederea reînscrierii în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.

Rep.: Ați avut cu cine să lucrați, ați găsit zilieri? Care au fost costurile din acest an?

M.I.: În anul 2022 ne-am confruntat cu probleme mari în asigurarea forței de muncă pentru efectuarea lucrărilor manuale în plantațiile viticole. Cauzele sunt multiple: plecarea în străinătate a celor mai tineri, unde câștigul net este mai mare, cererea de forță de muncă zilieră a fost mult mai mare decât oferta și, în aceste condiții, a crescut foarte mult valoarea unei zile de muncă/om. A mai contat și migrarea personalului către societăți comerciale sau producători particulari care pot oferi mai multe facilitați.

Rep.: Cum a fost influențată activitatea institutului de creșterea prețurilor la energie, combustibil și inputuri?

M.I.: Activitatea institutului a fost influențată negativ de creșterea prețurilor, în special la combustibil (motorină) cu 47%, dar și la gaze și energie electrică. În aceste condiții, costul de producție al vinului este unul destul de mare și va afecta volumul vânzărilor. Am găsit unele soluții de atenuare a creșterii costurilor prin reducerea numărului de tratamente fitosanitare de la 7-8 în anul precedent, la 5-6 în anul acesta, dar am și optat pentru procesarea strugurilor pentru circa 15 firme sau producători particulari din zona noastră, cu reținerea unei cantități de vin.

Rep.: Ce cantitate de vin ați produs în această toamnă?

M.I.: Am produs 63.000 litri vin, din care 27.800 litri vin alb din soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon și Tămâioasă Românească și 35.200 litri vin roșu din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund mare.

Rep.: Ce cantitate de vin ați comercializat în acest an?

M.I.: Până la sfârșitul lunii noiembrie am comercializat 73.947 l vin vrac, îmbuteliat la PET sau la Bag in box, 6.021 sticle vin cu DOC, dintre care 4.416 sticle cu vin roșu, 1.846 sticle cu vin de colecție, 2.471 litri rachiu de drojdie. Volumul vânzărilor din acest an a scăzut cu 12,7 %, comparativ cu anul 2021, dar este cu 7% mai mare comparativ cu anii 2019 și 2020.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru noul an?

M.I.: Pentru anul 2023 ne propunem mai multe lucruri. Mai întâi, perfecționarea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol, finanțat prin subvenții de la buget, având ca scop realizarea și aplicarea unei strategii de producere a materialului săditor viticol în contextul intensificării bolilor virotice cu transmitere sistemică și apariției unor boli noi. Apoi, implementarea unor verigi tehnologice îmbunătățite de testarea virusologică la vița-de-vie, finanțată prin subvenții de la buget, având ca scop perfecționarea unor verigi tehnologice de testare virusologică la vița de vie, bazate pe utilizarea de markeri moleculari specifici; metode rapide de selecție a genotipurilor de viță-de-vie pentru utilizarea lor în programele de ameliorare. Vrem să desfășurăm cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra compoziției strugurilor, musturilor și vinurilor, precum și elaborarea unor strategii de adaptare la aceste schimbări, finanțate prin subvenții de la buget, având ca scop elaborarea și implementarea unor soluții tehnologice de procesare a strugurilor și de vinificare, care să conducă la atenuarea sau contracararea modificărilor în compoziția strugurilor, cu impact negativ asupra calității vinurilor. De asemenea, pregătim propuneri de proiecte pentru potențialele competiții ce vor fi derulate în cadrul Programului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), Planului sectorial al MADR pentru perioada 2023-2027, Programe internaționale (Horizon Europe etc.) având ca tematică: conservarea și valorificarea germoplasmei viticole, zonarea soiurilor pentru struguri de masă, elaborarea unor soluții tehnologice de optimizare a compoziției biochimice a strugurilor în raport cu tipicitatea soiului, vinificarea și calitatea vinurilor în condițiile schimbărilor climatice.

Larissa DINU

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV ) Blaj se bucură în prezent de un solid prestigiu naţional şi internaţional. Anul 2022 marchează peste 75 de ani de activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în viticultură și vinificație. „Succesul nostru a fost construit pas cu pas, prin muncă și dedicare, grație activităţii de cercetare a unor generații de cercetători dedicați, cu o înaltă ținută profesională și morală, personalităţi recunoscute care au contribuit la modernizarea viticulturii din Transilvania. Chiar și în condiții mai dificile, la SCDVV Blaj activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a mers înainte, menținând vie comunicarea cu fermierii și mediul academic. Determinarea, inovarea, calitatea sunt câteva atribute ce vor defini acțiunile noastre și în perioada următoare. La mulți ani!“ declară dr. ing. Liliana-Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj, membru corespondent ASAS „Gheorghe Ionescu Șișești“ București, cu ocazia aniversării a 75 de ani de institut.

SCDVV Blaj derulează cercetări în domeniul viticultură-vinificaţie pentru tematici din domeniile: protecția fitosanitară a viței-de-vie, vinificație, chimia și microbiologia vinului, genetică și ameliorarea sortimentului viticol, producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, resurse ecologice pentru viticultură, agrochimia şi fiziologia viţei-de-vie, agrotehnica viticolă, extensie, consultanță și îndrumare tehnică în domeniul vitivinicol și pomicol.

La SCDVV Blaj cercetãrile sistematice de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie au început în anul 1958. Încă din acea perioadă laboratorul a coordonat întreaga activitate de prognoză și avertizare a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie din zonă.

În anul 1969 s-a înregistrat primul atac masiv de acarieni la vița-de-vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor cercetări riguroase în această direcție. În aceste condiții, după 1985 au fost reconsiderate toate mijloacele posibile de luptă împotriva speciilor dăunătoare, rezultând un concept strategic nou, cunoscut sub numele de combatere integrată, prin promovarea metodelor și mijloacelor biologice și biotehnice de combatere. Sunt studiați feromonii și posibilitățile folosirii lor în supravegherea și combaterea biologică a moliilor strugurilor, speciile Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella.

Au fost întreprinse cercetări privind noi specii de dăunători și agenți patogeni semnalați în plantațiile viticole din zonă: Calepitrimerus vitis, Colomerus vitis, Lygus spinolay, putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) și esca sau apoplexia (Stereum hirsutum), elaborându-se tehnologii specifice de prevenire și combatere.

După 1990, cercetările de protecția fitosanitară a viței-de-vie au ocupat un loc important în cadrul tematicii de cercetare a SCDVV Blaj. Marea majoritate a proiectelor de cercetare-dezvoltare câștigate de SCDVV Blaj în calitate de director de proiect au fost pe tematica de protecția fitosanitară a bolilor și dăunătorilor viței-de-vie, sub conducerea dr. ing. Liliana Tomoiagă.

În prezent, cercetãrile de protecţie fitosanitarã a viţei-de-vie sunt orientate spre elaborarea și promovarea unor concepte noi şi tehnici noi inovative care să asigure creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei, stabilitate ecologică, protecţia plantei şi a mediului înconjurător, conservarea și sporirea biodiversității și ecosistemului viticol.

În baza studiilor s-au elaborat tehnologii, verigi tehnologice, tehnici, metode şi metodologii omologate: Tehnici agroecologice inovative, favorabile conservării şi reconstrucţiei biodiversităţii în fermele viticole şi pomicole (2018); Tehnologii moderne de combatere a bolilor şi dăunătorilor la viţa-de-vie (strategii ecologice/strategii convenţionale) (2017); Tehnici de prevenire și combatere a putregaiului negru al viței-de-vie, Guignardia bidwelli, adaptate podgoriilor din centrul Transilvaniei; Soluţii tehnologice avansate pentru limitarea declinului biologic produs de bacterii şi ciuperci lignicole la viţa-de-vie în podgoria Târnave (2018); Înmulţirea şi extinderea în producţie a soiurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă la boli, dăunători şi ger Brumăriu şi Radames (2018); Optimizarea sistemului de prognoză și avertizare, prin proiectarea și dezvoltarea unei noi tehnologii: bazate pe Viticultura de precizie (PV) prin implementarea tehnologiilor IoT (internetul lucrurilor).

Vinoteca este tezaurul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

crama blaj 3

La Blaj se pune în lumină traseul parcurs de vinuri de la an la an, încă de la înfiinţarea unității în anul 1946. Orice sticlă de vin vechi este practic o capsulă a timpului, cele mai vechi sticle din vinoteca stațiunii provenind din 1948. În vinotecă sunt peste 11.300 de sticle de vin vechi și, generic vorbind, valoarea stocului din vinotecă se măreşte odată cu trecerea timpului, vechimea vinului fiind unul dintre criteriile de evaluare ale acestor stocuri.

Vinoteca este amplasată în pivnița Cramei în două hrube cu condiții speciale de temperatură (10 -12 grade) și umiditate, între 50 și 70%. În vinotecă, sticlele cu vin sunt așezate în poziție culcată pe rafturi. Prin păstrarea sticlelor în această poziție se realizează un contact permanent al dopurilor cu lichidul, ceea ce asigură o bună închidere a buteliilor. În pivnița Cramei este amplasată și vinoteca cu vin spumant producția 2002 (22 ani), obținut după metoda champenois printr-un proiect de cercetare RELANSIN.

Vinuri DOC obținute din soiurile omologate la SCDVV Blaj

Radames – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.

Rubin – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.

Selena – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Astra – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10 și 10,8 % și aciditate de 5,6-6,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-19,4 g/L.

Roze Blaj – vin alb de calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 11,0 și 12,0% și aciditate de 5,6-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,8-20,5 g/L.

Amurg – vin roșu sau roze de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 10,5 și 11,6% și o aciditate de 3,7-4,6 g/L H2SO4 extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

Brumăriu – vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Blasius – vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,5% și o aciditate de 4,5-6,9 g/L H2SO4, extract nereducător 16,3-26,1 g/L.

La Crama SCDVV Blaj, obţinerea vinurilor de calitate este o artă

Tezaurul naturii este adus cât mai aproape de desăvârşire în laboratoarele staţiunii. Acolo, sucul auriu al boabelor de struguri trece prin complicate etape, cu nume puţin poetice ca spectrofotometrie, pe care cel ce savureză un pahar cu vin nici măcar nu le bănuieşte.

La ora actuală, crama SCDVV Blaj este dotată cu utilaje și aparatură performantă achiziționată în ultimii 3 ani. Crama include clădirea hală cu funcţia de cramă de vinificație propriu-zisă, cu o capacitate de 900.000 tone struguri anual, iar capacitatea de stocare va fi de 400 hectolitri de vin brut. Condiţionarea și îmbutelierea vinurilor, stocarea temporară a produselor finite sunt asigurate cu utilaje și spații corespunzătoare.

Amenajarea incintei este organizată astfel: săli de degustare cu arhitectură specifică și dimensiuni diferite, în funcție de grupul de turiști, crama (pivnița) cu zona istorică, hrube în arcadă, săli de vinotecă și zona modernă cu rezervoare de inox cu temperatură controlată și toată gama de utilaje de ultimă generație, filtre prese, pompe etc. Prin achiziţionarea acestor utilaje s-au aplicat metodele moderne de procesare primară a strugurilor, începând cu presarea acestora și continuând cu macerarea - fermentarea în cisterne.

Achiziţionarea unei linii de îmbuteliere cu o capacitate de 600 sticle/oră a permis diversificarea permanentă a ofertei în funcţie de exigențele pieţei.

Turismul vinicol, agroturism, turism gastronomic, turism eco și durabil

Dezvoltarea turismului vitivinicol are loc în cea mai mare parte în cadrul programului „Drumul Vinului“, cunoscut şi cu denumirea „Calea Vinului“ („Wine Road“, „Route des Vins“, „La Strada del Vino“, „Vino Carretera“ ş.a). „Drumul Vinului“ reprezintă un program care se concretizează în crearea, dezvoltarea şi parcurgerea unor anumite trasee prin care turiştii nu numai că vor descoperi frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor oenologice ale podgoriei Târnave și Aiud, dar vor îmbina și plăcerea degustărilor de vin cu descoperirea unor parcursuri şi locaţii inedite, cu întreaga lor semnificaţie istorică şi socială, într-un cadru natural de excepţie.

Anca LĂPUȘNEANU

Vinul artizanal

Chiar dacă sezonul de producere a vinului este pe sfârșite, venim cu câteva sugestii pentru cei care încă nu au reușit să-și strângă roadele și doresc să-și facă vinul chiar la ei în curte sau poate vor să încerce pentru prima oară la anul. În primul rând, trebuie să ținem cont că procesul de vinificație diferă de tipul de vin pe care dorim să-l obținem – alb, roșu, sec, demisec, sec, dulce sau demidulce.

Calitatea vinului depinde de soiul strugurilor, nivelul de zahăr din struguri, maturitate fenolică, aciditate, pH și altele. Pentru a stabili dacă strugurii au ajuns la momentul optim de recoltare se poate folosi Refractometrul. Cu ajutorul acestuia se poate măsura cu exactitate nivelul de zahăr din struguri. După recoltare, strugurii sunt selectați, se elimină boabele stricate, cu urme de mucegai sau diverse boli specifice viței-de-vie, codițele și ciorchinele. De la acest proces și până la momentul zdrobirii nu este recomandat să treacă mai mult de opt ore. În cazul în care depozitatea se face în saci din plastic, timpul de aşteptare trebuie redus la maximum patru ore.

butoaie cu vin

Strugurii albi trebuie presați pentru a se separa mustul de pielițe și semințe. Mustul obținut se transferă și este lăsat la limpezit 24 de ore. După cele 24 de ore se adaugă drojdie și se lasă la fermentat.

În cazul strugurilor roșii, aceștia se lasă la fermentat împreună cu pielițele pentru a prinde culoare și a transfera în vin taninii. Se adaugă, de asemenea, drojdie. Fermentarea lor poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni. La sfârșit, se separă lichidul de pielițe și semințe prin decantare și presare.

Fermentația vinului

zdrobitor

Zdrobirea boabelor se realizează cu ajutorul unor prese speciale ce pot acționa mecanic, hidraulic sau pneumatic. Recomandat este ca strugurii să fie zdrobiţi în cel mult două ore, astfel încât să-şi păstreze toate calităţile şi vinul să fie aromat. În caz contrar, vinul poate avea un gust dubios, predispus la oţetire. Mustul obținut trebuie filtrat înainte de fermentare, iar fermentare se face doar în camere reci. În tradiţia populară, mustul se ţine cu tescovina 10-12 zile. Atunci când mustul este tras din boştină este absolut necesar să fie filtrat printr-un tifon. Astfel, se elimină mai ales seminţele care fac mult rău vinului din cauza conţinutului de tanin. Uneltele folosite la tragerea vinului (primul pritoc) trebuie să fie foarte curate. Drojdia este unul dintre ingredientele principale deoarece fermentația, gustul și aroma vinului se datorează acesteia. Drojdia consumă zahărul din struguri și îl transformă în alcool și dioxid de carbon. Durata fermentației depinde de temperatură, iar fără oxigen nu se reproduc drojdiile. După ce a fost pus la fermentare, trebuie să trageţi vinul de pe drojdie de măcar două ori la circa 20-30 de zile de când a fost pus în butoiul de fermentare. Pritocul al treilea se face după circa şase luni. Limpezirea vinului are loc după ce procesul de fermentație s-a încheiat complet. Pentru cei care doresc o limpezire mai rapidă a vinului există opțiunile de centrifugare, pasteurizare, supunere la temperaturi foarte scăzute, filtrare, adăugarea unor substanțe (bentonita, caolin, dioxid de sulf).

Este important ca butoaiele în care este depozitat vinul să fie curățate foarte bine și să evităm utilizarea uneltelor de fier. Acest luru poate duce la casarea ferică, care este una dintre cele mai păcătoase boli ale vinului. Se manifestă prin decolorarea şi tulburarea lichidului în contact cu aerul, gustul devenind rapid unul foarte neplăcut. Soluţia de prevenire este simplă: folosiţi unelte şi vase din lemn, plastic sau inox.

Liliana POSTICA

Am vizitat de curând una dintre regiunile viticole importante din țara noastră. A fost prima mea incursiune în această lume boemă a podgoriilor. Un aer nobil plutește peste dealurile de acolo, iar peisajele sunt încântătoare. Unele dintre cramele de aici poartă amprenta timpului, altele sunt desprinse din contemporaneitate, dar toate la un loc creează identitatea podgoriei Dealu Mare. Regiunea de aici are un potențial de dezvoltare extraordinar în mai multe direcții. Despre asta am vorbit cu reprezentanții Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare.

O podgorie mare cu 40 de crame

1

Înființată în 2002, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare este o asociație a cramelor din regiunea Dealu Mare, dar care până în 2020 nu a avut acțiuni comune în domeniul enoturismului. În momentul de față, cei aproape 20 de membri sunt interesați să promoveze zona, să creeze o reglementare mai strânsă pentru Feteasca Neagră produsă în Dealu Mare, după modelul italian al DOCG-ului, și să se prezinte în fața iubitorilor de vin ca un loc de unde aceștia se pot informa despre vin și pot avea diverse experiențe. A treia ediție a evenimentului Evadare în Dealu Mare a avut loc pe 22-23 octombrie și s-a desfășurat pe 5 trasee care au inclus 15 crame, 4 dintre acestea în premieră la acest eveniment. Pandemia a fost catalizatorul care a dus la dezvoltarea turismului viticol deoarece oamenii își doreau foarte mult să iasă, să viziteze, dar acest lucru nu mai era posibil în străinătate, astfel încât s-au reorientat spre atracții locale, descoperind și cramele. În România sunt 8 regiuni viticole principale, cu nenumărate podgorii. Avem Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei și Munteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și Nisipurile din sudul țării.

Dealu Mare este o podgorie foarte apreciată care concentrează aproximativ 40 de crame și unde ne putem aștepta și la apariția unora noi în anii viitori. Doar o parte sunt membri ai Asociației, dar avem o bună relație cu toți.

Colegialitatea a luat locul rivalității economice

4

„Prin evenimentul Evadare în Dealu Mare ne dorim să oferim celor care iubesc vinul și ocazia de a descoperi destinații mai neconvenționale, de a se familiariza cu procesul de producție a vinului de calitate și de a cunoaște mai bine produsele cramelor participante chiar de la cei care le fac. Astfel ne bazăm pe trei atuuri, respectiv proximitate, suntem la doar o oră de București, diversitate, pe fiecare traseu avem atât crame mici, cât și crame mari, crame vechi, dar și noi, precum și calitate. Anul acesta am avut cel mai mare număr de crame participante de până acum. Au fost 15 crame împărțite pe 5 trasee astfel: traseul 1 – Domeniul Aristiței, Dagon, Davino; traseul 2 – Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry); traseul 3 – Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery; traseul 4 – Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry); traseul 5 – Budureasca, Stațiunea de Cercetare Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu.

Implicarea fiecărei crame începe din momentul în care a răspuns provocării de a participa la acest eveniment. În primul rând promovează evenimentul alături de colegii de traseu. Această colegialitate care a luat locul rivalității economice este primul element care ne diferențiază de alte zone viticole. Apoi, în zilele Evadării fiecare cramă se pregătește cum se cuvine de oaspeți. Oferă un tur al cramei, organizează o degustare de 4-5 vinuri, printre care și vinuri premiate sau ediții limitate, răspund la întrebările vizitatorilor, le arată locuri inedite din cramă sau le oferă posibilitatea de a merge în vie.“

6n

În fiecare an numărul participanților a fost în creștere

Podgoria Dealul Mare se află în apropierea unor destinații turistice precum Conacul Bellu, în est sunt Vulcanii Noroioși, Conacul Monteoru și salina Sărata-Monteoru. În zonă sunt facilități de cazare, unele chiar la crame (Apogeum, Gramofon, Conacul dintre vii, Casa Timiș, Ferma Dacilor), alte câteva pensiuni sunt marcate pe harta site-ului asociației Dealu Mare (www.dealu-mare.ro) și au fost construite restaurante (Casa Timiș, Ferma Dacilor, Cantina Menzil). Există însă mult potențial în podgoria Dealu Mare, spun reprezentanții asociației, și investitorii s-ar putea gândi să deschidă noi astfel de facilități în zonă.

În ceea ce privește numărul de participanți la evenimentul Dealu Mare acesta a fost în creștere în fiecare an. „Dacă în primul an am avut peste 300, anul trecut peste 500, anul acesta ne putem gândi la peste 700 de participanți, însă trebuie să ținem cont că nu mai suntem în perioada concediilor, cum a fost la primele ediții.“


În ultima sâmbătă din fiecare lună, în podgoria Dealu mare se organizează Sâmbăta sticlelor deschise, un eveniment la care cramele participă prin rotație, oferind posibilitatea de vizitare fără a impune un număr minim de participanți.


Laura ZMARANDA

Tinerețea este un atu în business, chiar dacă responsabilitățile pot părea copleșitoare la început. Tânărul om de afaceri Marian Olteanu din Vișan, comuna Bârnova, județul Iași, director general GRAMMA Wines, a țintit în 2021 la o cifră de afaceri de 2 milioane de lei. În 2007, familia sa a făcut pionierat în România, accesând fonduri europene pentru via pe care o cultiva.

1 milion de euro investiție, 50% fonduri nerambursabile

Cum a început povestea cramei de astăzi?

„În 2007 au fost primele tatonări. Părinții mei au investit 1 milion de euro, din care 50% erau fonduri nerambursabile. Ei aveau proprietatea aceasta care era plantată cu vie și noi duceam struguri fie la Stațiunea de Cercetare Viti-Vinicolă, fie la producători din zonă să fie vinificați. Calitatea strugurilor noștri era bună, dar primeam vinuri de o calitate invers proporțională. Și atunci, cu ocazia accesării fondurilor SAPARD, părinții mei au zis: «Facem o cramă!» Suntem singura cramă din România aproape de un oraș mare, cu o piață a turismului și putere de cumpărare. Suntem la 15 minute, 8-9 kilometri de Palatul Culturii din Iași. Dacă ne uităm pe hartă, orice altă cramă, mică sau mare, e la 30 km, la 40 km, 50 km sau mai departe. Pentru mine totul a început în anul 2009, când recunosc că eram mult prea tânăr ca să am vreo înclinație în sensul acesta. A fost mai mult dorința și pasiunea părinților mei, pe care o continui eu cu mult entuziasm.“

Au început cu 50 ha de viță-de-vie, dar astazi au cca 20 de hectare, dintre care 15 ha sunt pe rod și plănuiesc să înlocuiască 5 ha și să mai completeze cu 5 ha de vie nouă. Nordul țării este o regiune prielnică pentru cultura viței-de-vie, în special a soiurilor de struguri albi care tolerează foarte bine temperaturile scăzute.

Capacitatea de producție, 100.000 de litri/an

Cartea de vizită a tânărului antreprenor ieșean este soiul Aligoté, originar din Burgundia, Franța, o rudă a faimosului Chardonnay, dar mai există în portofoliu Fetească Albă, Fetească Regală, Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră și Merlot.

„Aligote-ul era un soi destul de popular când eram eu mai tânăr, dar mulți producători au renunțat la el în favoarea soiului Chardonnay. Astfel, a rămas o suprafață foarte mică la nivel național cultivată cu soiul acesta, de aceea este foarte apreciat. Vinurile rosé au căpătat foarte mult teren și câștigă adepți din rândul consumatorilor unor alte tipuri de vinuri. Vinul din Fetească Neagră, din soiuri de struguri roșii sau roze, este obținut din vii vechi de 60 de ani din care încă mai avem, dar o suprafață mai mică. Din faimoasa Busuioacă de Bohotin, un soi foarte aromat care vinde chiar și numai cu numele, având o cotă de piață foarte mare între soiurile de vin roze.“

Crama Gramma este considerată ca făcând parte din categoria micilor producători. „Capacitatea de producție este doar de 100.000 de litri/an, avem o autorizație de mic producător, una specifică artizanatului, iar excedentul de struguri pe care îl avem îl transformăm în must pentru că avem foarte mulți clienți interesați de acest produs. Până în prezent n-am făcut niciodată 100.000 de litri. Am mai avut ceva pierderi, când filtrăm se mai pierde câte ceva în procesul de producție. Și atunci facem în jur de 120.000-125.000 de sticle de 0,75 l împărțite în trei culori, alb, roșu și roze. Avem două-trei vinuri pe fiecare culoare, un sec, un demisec și poate un sec la limita cu demisecul. Acestea sunt împărțite pe mai multe soiuri, ne dau niște ediții limitate, între 2.500 și 6.500 de sticle pe fiecare sortiment“, menționează antreprenorul ieșean.

„Ne-am asumat contemporaneitatea“

Numele Gramma vine din limba greacă de la gramatică, literă, cuvânt și nu înseamnă nimic altceva decât corectitudinea în exprimare. „Noi eram din Muntenia, numele de familie e Olteanu și făceam vinuri din Moldova. Părinții mei care nu aveau nicio legătură cu marketingul, cu brandingul sau cu vânzările, tata era doar preot și mama doar soție de preot. S-au gândit să-i spună Casa Olteanu că așa era cel mai logic, că era și Casa Isărescu și așa mai departe. Doar că un element pe care l-au scăpat din vedere este că una e Isărescu, alta e Olteanu. Că vine cu un background în spate. Și am căutat în istoria familiei și nu aveam niciun bunic rege, boier, nicio picătură de sânge nobil acolo, n-am avut nici castel, nici palat, nici conac, nimic de genul ăsta și nici în zona noastră, la Vișan, nu s-a dat vreo bătălie pentru vreo cauză nobilă să fi curs vreo picătură de sânge pentru ceva cu adevărat măreț. Și atunci ne-am dat seama că trebuie să ne asumăm contemporaneitatea și să venim cu un nume de vin cu care, poate nu neapărat se identifică neapărat consumatorul final, dar măcar cu care să rezoneze. Și noi i-am zis «Gramma, vinul conversației»“, specifică producătorul.


Din cauza secetei de anul acesta, din punct de vedere cantitativ producția a fost mai slabă, dar calitatea este mai bună decât în anii anteriori. Producția estimată de Marian Olteanu este de 100.000 de litri de vin, cât permite autorizația și încă cca. 40.000 de litri de must. Planurile de viitor ale antreprenorului includ accesarea unui număr cât mai mare de fonduri europene, precum și investirea în eficientizarea energetică și în turism.


Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti