Îmbunătățirea sortimentului de soiuri de viță-de-vie se află permanent printre obiectivele de cercetare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, în anul 2010 s-a înființat o nouă colecție ampelografică, cu 50 soiuri. Din grupa soiurilor cu struguri de masă s-a evidențiat prin precocitate, dar și prin nivelul producției de struguri ridicat, soiul Prima Cl. 1022.

Este un soi de viță-de-vie cu struguri de masă, originar din Franța. Butucii sunt de vigoare mijlocie.

Organele verzi ale butucului sunt sensibile la oidium sau făinare (Uncinula necator), iar strugurii sunt sensibili la putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana).

În anii favorabili din punct de vedere climatic, strugurii intră în faza de pârgă, începând cu data de 24 iunie. Momentul intrării strugurilor în faza de pârgă depinde de condițiile climatice, dar și de încărcătura de struguri pe butuc. La acest soi faza de pârgă este mai avansată cu 10-12 zile, comparativ cu soiul Chasselas d’oré.

Maturarea strugurilor este de la precoce la foarte precoce. În condițiile de climă din sud-vestul țării maturarea strugurilor are loc între 15-22 iulie.

Strugurele are formă piramidală, mărime medie, cu rahis lung, puțin compact.

Bobul are mărime medie (3,7-3,9 g) și formă elipsoidală. Culoarea pieliței este negru-albăstruie, uniformă. Pielița bobului este subţire, fiind acoperită de un strat intens de pruină. Pulpa bobului este crocantă şi suculentă, cu gust echilibrat, dulce şi plăcut. Deși are pielița subțire, bobul prezintă o bună capacitate la conservare şi transport.

Producția de struguri realizată de acest soi este medie spre mare. În medie, pe 6 ani (2012-2017), producția obținută a fost de 12.967 kg/ha, din care producția marfă 10.800 kg/ha.

Potenţialul de producție este asemănător cu cel al soiului Victoria. Din punct de vedere economic, profitul realizat în cazul soiului Prima Cl. 1022 este mai mare cu 25% față de soiul Victoria datorită precocității maturării strugurilor.

Producția de struguri a soiului Prima Cl. 1022 depășește cu 15-20% producția medie a soiurilor cultivate în zona solurilor nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Deși potențialul de producție cel mai ridicat se manifestă pe coarde lungi de 10-12 ochi, butucii soiului Prima Cl. 1022 au capacitatea de a rodi relativ bine și pe elemente de rod scurte, respectiv cepi de 3-4 ochi, situate la baza butucului, în cadrul formei de conducere clasică (joasă), situa­ție în care asigură o producție de struguri de 6-7 t/ha.

Dr. ing. Iulian RĂȚOI

În luna ianuarie 2018, specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Valea Călugărească au realizat un prim control privind starea de vegetație a plantațiilor viticole. Concluziile au fost fost prezentate de directorul general al unității, dr. ing. Marian Ion, acestea fiind însoțite și de sfaturi privind lucrările care se pot efectua în această perioadă.

Prima constatare se referă la faptul că plantațiile au intrat în iarnă cu lemnul bine maturat, grație condițiilor bune de temperatură și precipitații din 2017. De asemenea, până la mijlocul lunii ianuarie mugurii de rod (ochii de iarnă) se aflau în stare de repaus vegetativ, chiar dacă temperaturile medii din luna decembrie și ianuarie (prima parte) au fost mai ridicate cu 1,9°C, respectiv, 4,4°C decât obișnuitul acestor luni. S-a produs însă o ușoară decălire a butucilor.

Dr. ing. Marian Ion: „Temperaturile maxime ridicate semnalate în ultima decadă a lunii decembrie (25-27) și în prima decadă a lunii ianuarie (6-7), care au culminat cu valori de peste 13-15°C, au provocat o ușoară decălire a butucilor, în special la soiurile cu dezmugurire timpurie (Chardonnay, Fetească albă).

În situația în care, în perioada imediat următoare, survin temperaturi negative de -12°C la -15°C, există riscul pierderilor de ochi în special în plantațiile amplasate la șes sau la baza pantei.“

Lucrări de îngrijire

Tăierile de formare: se pot executa în cazul plantațiilor recent înființate (anii II-III de la plantare) pentru realizarea formei de conducere. În zonele unde există riscul apariției unor geruri sub -18°C se recomandă lăsarea la baza butucului a unui cep de siguranță.

Tăierile de rodire: se efectuează mai întâi în plantațiile viticole de rod amplasate în pantă, prin atribuirea unei încărcături normale. Dacă din diverse cauze se execută, în această perioadă, tăieri și în plantațiile situate la șes sau la baza pantei, se recomandă fie atribuirea unei încărcături de compensare, fie efectuarea unor tăieri de ușurare, urmând ca lucrarea să fie definitivată în martie.

Dacă între timp apar geruri sub limita de rezistență la ger a butucilor, cu pierderi determinate prin secționarea ochilor de iarnă, tăierile de fac diferențiat. De exemplu, spun specialiștii de la ICDVV, „la o pierdere de ochi sub 20%, tăierea va fi una normală, cu atribuirea încărcăturii de rod stabilită în funcție de potențialul de producție și vigoare al soiurilor: 13-17 ochi/m2 la soiuri cu potențial de producție mijlociu (Pinot gris, Traminer roz, Chardonnay, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Pinot noir, Cabernet, Sauvignon, Sauvignon, Fetească albă, Riesling italian, Merlot); 18-24 ochi/m2 la cele cu potențial de producție ridicat (Fetească regală, Fetească neagră, Cadarcă, Băbească neagră, Galbenă de Odobești, Aligoté, Mustoasă de Maderat, Zghihară de Huși, Plăvaie)“. În cazul plantațiilor tinere, care dispun de soiuri și clone cu fertilitate ridicată, încărcătura de rod va fi diminuată sub limitele minime prezentate, în funcție de nivelul de producție programat.

Dacă gerurile provoacă pierderi mai mari de -18/20°C, se vor lua măsuri de refacere a potențialului de producție: dacă tăierile de rodire au fost efectuate, refacerea potențialului productiv se poate realiza prin aplicarea ciupitului lăstarilor rezultați din mugurii secundari, imediat după ce au apărut inflorescențele la lăstarii fertili, stimulându-se astfel emiterea de copili, unii din aceștia fiind purtători de rod; în cazul în care tăierile de rod nu au fost realizate, se vor aplica tăierile de compen­sare, ținându-se seama de pierderile de ochi înregistrate.

Revizuirea sistemului de susținere: se execută în plantațiile unde lucrările de tăiere de formare sau rodire au fost finalizate și constă în verificarea, alinierea și fixarea șpalierilor fruntași sau mijlocii, fixarea contraforțelor, întinderea ancorelor și a sârmelor duble.

Alte intervenții în plantații

În lunile de iarnă, cu precădere în luna ianuarie, și e bine de reținut pentru anii următori, se mai pot efectua următoarele intervenții:

  • Arătura de toamnă, dacă n-a fost efectuată în octombrie-noiembrie (perioada optimă), în ferestrele din iarnă, în care terenul nu este înghețat, iar temperaturile sunt pozitive, la o adâncime de 16-18 cm;
  • Subsolajul, care se realizează în plantațiile vechi, cu pământul tasat puternic, din două în două intervale, la adân­cimea de 35-40 cm, scopul fiind acela de refacere a structurii solului și revigorarea sistemului radicular al viței-de-vie;
  • Fertilizarea, cu încorporarea în sol a îngrășămintelor organice și/sau a celor minerale complexe pe bază de fosfor și potasiu, concomitent cu arătura de toamnă sau subsolajul.

Maria BOGDAN

În anul I de la plantare se efectuează lucrări de întreținere a solului, controlul vițelor, copcitul, legatul, combaterea bolilor și dăunătorilor, fertilizarea, irigarea, completarea golurilor și mușuroirea.

Lucrările solului: afânarea la 14-16 cm imediat după plantare; patru cultivații sau prașile mecanice între rânduri și 3 prașile manuale pe rând pentru distrugerea buruienilor și păstrarea la nivel optim a condițiilor de aer, apă și hrană; mobilizarea solului, cu răsturnarea brazdelor înspre rânduri, lucrare efectuată toamna, după căderea frunzelor.

Controlul vițelor: se face în luna mai sau la începutul lunii iunie pentru a controla pornirea lăstarilor (întârzierea poate fi cauzată de atacul dăunătorilor ori de un strat gros de crustă).

Copcitul: constă în suprimarea rădăcinilor crescute din altoi și partea superioară a portaltoiului și a lăstarilor crescuți din portaltoi. Lucrarea se execută de două ori, prima dată în iulie, a doua oară în august.

Legatul: se efectuează de două ori, prima dată când lăstarii au 30-40 cm, a doua oară când aceștia măsoară 70-80 cm, prin legarea lor de pichet, fără să se stranguleze însă lăstarul tânăr.

Combaterea bolilor și a dăunătorilor: se efectuează tratamente preventive în special împotriva manei și a făinării. În anii ploioși se aplică tratamente la 7-10 zile distanță împotriva manei, începând cu perioada în care frunzele au 4-5 cm în diametru și până în august. Dacă anul este secetos, se aplică tratamente cu substanțe specifice împotriva făinării, cu periodicitate de 10 zile. Pentru viermele sârmă, cărăbușul de mai sau acarieni se fac stropiri cu produsele din piață recomandate.

Fertilizarea și irigarea: îngrășămintele sunt recomandate pentru solurile foarte sărace în elemente nutritive, iar irigarea, în cazul în care terenul nu dispune de sistem de udare, se face în anii cu secetă îndelungată, local, prin udare la copcă.

Completarea golurilor: se face în perioada august-septembrie, cu butași STAS, din rezerva de soiuri folosite în plantație.

Protejarea în timpul iernii: prin mușuroire, lucrare efectuată manual, după căderea frunzelor, precum și prin arătura de toamnă. În cazul plantațiilor înființate pe terenurile în pantă care dispun de lucrări antierozionale, se întrețin (curăță) canalele, terasele, drumurile, taluzurile.

Lucrări în anul al II-lea

Dezmușuroitul: lucrarea se efectuează primăvara timpuriu, după ce temperatura nu mai scade sub 8-9°C, manual, prin descoperirea viței până sub punctul de altoire.

Arătura de primăvară: se face superficial, la adâncimea de 14-16 cm.

Tăierea: Pentru sistemul de conducere înaltă și semiînaltă se lasă o cordiță de 5-6 ochi, care se leagă mai apoi vertical. Pentru conducerea joasă, se lasă 2 cepi a câte 2-3 ochi fiecare.

plantatie vita de vie

Copcitul: se practică de două ori, la începutul și la sfârșitul verii.

Instalarea sistemului de susținere (șpalierul monoplan din beton, cu sârme duble): pentru conducerea viței-de-vie înalte, primul rând de sârme este instalat la 1 metru de la sol, iar următoarele două, la 1,30-1,35 m și 1,60-1,65 m de la sol; conducerea semiînaltă, cu prima sârmă montată la 0,75 m de la sol, iar următoarele, la 1,10 m, respectiv, 1,60 m; conducerea joasă, cu primul rând de sârme la 0,60 m, iar următoarele două rânduri duble, la 1,00 m și la 1,55 m.

Plivitul și legatul lăstarilor: la vițele viguroase, când lăstarii au 8-10 cm, se aleg 3-4 exemplare viguroase, restul se îndepărtează, iar la vițele slab dezvoltate se lasă două coarde. În ambele cazuri lăstarii se dirijează printre rândurile de sârme și se leagă cu rafie.

Fertilizarea: cu doze moderate de azot, fosfor și potasiu, în funcție de analiza solului.

Completarea golurilor se face primăvara pentru vițele dispărute iarna și în august ori toamna, pentru cele pierite în timpul perioadei de vegetație.

Lucrările de întreținere a solului și cele de combatere a bolilor și dăunătorilor sunt aceleași ca și în primul an, iar toamna se efectuează mușuroirea pentru protejarea plantației pe timp de iarnă.

În anul al III-lea de la plantare se repetă lucrările din anul precedent. Tăierile de formare au un alt specific, după cum urmează: pentru conducerea înaltă și semiînală se proiectează tulpina și, după caz, cordoanele; pentru con­ducerea joasă se lasă 2 coarde de 8-10 ochi și 2 cepi de 2-3 ochi.

Controlul viabilității mugurilor de viță-de-vie

Înainte de a începe tăierile de rodire din perioada de iarnă, orice viticultor care se respectă efectuează controlul viabilității mugurilor în funcție de care își planifică recolta și tipul de tăiere. Cea mai simplă metodă utilizată pentru testarea viabilității este cea a secționării longitudinale a mugurilor. În acest scop, se recoltează din fiecare parcelă, soi, forme de conducere etc. probe, respectiv coarde de grosime mijlocie, se aduc în încăperi cu temperaturi de 20-24° Celsius, se țin în apă 12-15 zile, până când acestea pornesc în vegetație. Secționarea se efectuează cu o lamă sau un briceag bine ascuțit, începând cu mugurele la baza coardei, pentru a putea ține evidența într-un tabel. Examinarea se face vizual. Mugurii care în secțiune au culoarea verde sunt viabili, iar cei de culoare maronie sau neagră sunt total compromiși. În tabel se notează numărul coardei, iar cu „+“ mugurele viabil și cu „-“ mugurele neviabil (vezi tabelul de mai jos – revista).

În funcție de pierderile de ochi se va stabili sarcina pe butuc și/sau pe hectar. Ce înseamnă sarcina de ochi? Numărul de muguri care se lasă la tăierea de rodire, raportat la un butuc, la metrul pătrat sau la hectar, în funcție de recolta dorită, de indicele de productivitate, de numărul de butuci la hectar și de pierderile constatate la proba viabilității. Compensarea ochilor pierduți se face prin oprirea unui număr mai mare de elemente de rod sau prin lungimea mai mare a acestora.

Maria BOGDAN

Începem așadar prin recoltarea și fasonarea coardelor portaltoi toamna, când conținutul de substanțe de rezervă este maxim, înaintea procesului de migrare a acestora spre tulpină și rădăcină. Momentul ideal ar fi la două săptămâni după căderea frunzelor, înainte de a avea temperaturi mai mici de minus 8-10 grade Celsius două zile consecutiv. Recoltarea presupune tăierea coardelor deasupra nodului al doilea de la bază, la cca 10 cm de punctul de inserție. La fasonare, se îndepărtează copilii, cârceii și vârfurile necoapte. Urmează segmentarea coardelor în butași lungi de 40 cm, aceștia trebuind să fie drepți, cu minimum două noduri, iar în secțiune transversală de culoare vie, fără eventuale pete cafenii. Ultima operațiune este împachetarea în saci de polietilenă și păstrarea în beciuri ori sub cerul liber.

altoire vita vie 1

Recoltare coardă altoi

Coardele altoi se recoltează din soiul pe care dorim să-l multiplicăm. Perioada propice este tot toamna, după căderea frunzelor, înaintea începerii circulației inverse a hidraților de carbon. O astfel de coardă trebuie să aibă grosime de 8-12 mm și cel puțin opt muguri viabili. Nu se folosesc acele porțiuni cu răni mecanice, țesuturi torsionate, afectate de grindină ori boli criptogamice. Urmează fasonarea – secționarea coardelor la 4 cm sub mugurele bazal și la 4 cm deasupra ultimului mugure, împachetarea, stratificarea provizorie sub folie de polietilenă și păstrarea în locul unde am găsit loc și portaltoilor.

Altoire și plantare

altoire vita vie 2

Primăvara foarte devreme, în martie-aprilie, se fac celelalte operațiuni, respectiv: pregătirea butașilor portaltoi și altoi prin scoaterea de la păstrare, verificarea caracteristicilor de calitate, fasonare (altoiul se secționează, în funcție de numărul mugurilor viabili, în mai multe bucăți, tăindu-se deasupra acestora), umectare și calibrare; altoirea (în uscat) mecanică la masă, dacă aveți un dispozitiv special ori manuală; parafinarea (amestec din parafină comercială – 94%, smoală – 3%, colofoniu industrial – 3% și Benlate) printr-o singură imersie a punctului de altoire, pe o lungime a butașului de 12-16 cm; stratificarea în lăzi din lemn într-un substrat de turbă și nisip; forțarea în camere speciale, bine iluminate și aerisite, timp de 18-21 de zile, cu temperaturi în primele 4-6 zile de 28-30 grade Celsius, apoi de 20-22 grade și, în final, de 18-20 grade ziua și 14-16 grade noaptea, umiditate de 85-90% în primele zece zile și apoi de 70-80%; călirea la temperaturi de 8-10 grade Celsius; fasonarea – dimensionarea lăstarilor la 3-5 cm, scurtarea rădăcinilor la 1 cm; plantarea în grădină, în locul în care menținem butașul până toamna, când îl vom duce în locul dorit.

Maria BOGDAN

La începutul anului 2017 compania Daymsa a încheiat un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni cu scopul de a demonstra eficiența produselor sale chiar și în condiții vitrege de sol și climă, așa cum se înregistrează de mulți ani în Câmpia Olteniei. În urma testărilor, specialiștii de la stațiune au emis un raport cu rezultatele înregistrate la vița-de-vie, pepeni verzi, pepeni galbeni și tomate după aplicarea fertilizanților cu origine spaniolă. Pentru că subiectul este de un real interes, vom prezenta în acest număr al revistei rezultatele înregistrate la vița-de-vie, urmând ca pe parcursul edițiilor viitoare să revenim cu informații și despre celelalte specii menționate în raport.

„Am vrut să vedem în ce măsură aceste produse contribuie la îmbunătățirea structurii solului și absorbția nutrienților, la creșterea fructificării, asigurarea unei uniformități în fructificare, dacă pot corecta deficiențele de calciu, zinc și mangan. De asemenea, am avut în vedere creșterea rezistenței plantelor la factorii de stres termic care intervin în timpul perioadei de vegetație“, se menționează în raportul semnat de dr. ing. Iulian Rățoi, din care vom spicui în continuare.

În ceea ce privește vița-de-vie, testările s-au efectuat pe soiul Riesling italian, plantat în anul 2013, și Victoria, plantat în anul 2009. Forma de conducere a butucilor la cele două soiuri este cea clasică (joasă), distanțele de plantare a acestora fiind de 2,2/1,2 m. În acest caz specialiștii au urmărit coeficienții de fertilitate, indicii de productivitate, producția de struguri pe butuc, greutatea unui strugure, greutatea a 100 boabe de strugure, conținutul de zaharuri acumulate și aciditatea titrabilă totală.

La fertilizarea de bază s-a folosit rețeta N33P33K33, din îngrășământul complex de tip 3, N 16 P 16 K 16. Iar ca lucrări s-au efectuat: arătura de primăvară, tăierea în uscat, sapa mare pe rând după plug, prașile pe rând de 3 ori, tratamente fitosanitare de 7 ori, dirijat, plivit și copilit lăstari, desfrunzit parțial.

Contextul climatic în care s-au făcut experimentele

Anul agricol 2016-2017 a înregistrat temperaturi nocive (de până la -23,4°C) pentru organele viței-de-vie în luna ianuarie, care au distrus toate organele viței-de-vie situate deasupra stratului de zăpadă, a cărui grosime a fost de 40 cm.

În perioada de vegetație s-au înregistrat temperaturi ridicate, cu valori de peste 30°C, începând din data de 12 iunie și până pe data de 29 septembrie, cu maxime absolute lunare de peste 40°C, în toate lunile de vară, care au determinat apariția fenomenului de arșiță și au influențat negativ desfășurarea fazelor de vegetație și acumulările plantelor, în special în perioada de creștere intensă a lăstarilor și strugurilor, astfel că perioada de pârgă s-a declanșat cu 7 zile mai târziu decât în anul 2016.

Pentru a preveni efectul negativ al temperaturilor minime nocive din perioada de repaus relativ, în toamna anului 2016 de la fiecare butuc de viță-de-vie s-au protejat câte două coarde de rod, prin aplecarea acestora la suprafața solului și acoperirea cu pământ.

Producții la soiul Riesling italian

În aceste condiții, la soiul Riesling italian noile produse marca Daymsa au fost folosite pe o suprafață de 600 mp astfel: Naturcomplet-G, 300 kg/ha, aplicat la pregătirea solului, după tăierea în uscat, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, aplicat de 4 ori, în alternanță cu tratamentele pentru boli foliare, cu efect de prevenire a bolilor fungice, Retenol, 1 l/ha, aplicat la fiecare tratament foliar și Naturamin WSP, 1 kg/ha, aplicat la apariția frunzelor. Pentru compararea rezultatelor, experimentele au inclus și o suprafață netratată foliar de aceeași suprafață, 600 mp.

În urma tratamentelor, specialiștii de la Dăbuleni au constatat că produsele companiei Daymsa au influențat productivitatea butucilor, indicele de productivitate relativ înregistrând valori de 0,31 în varianta tratată și 0,28 în varianta netratată, în timp ce indicele de productivitate absolut a atins valoarea de 0,44 în sola tratată și 0,39 în cea netratată.

În concluzie, producția de struguri a fost superioară în varianta tratată cu 2.935 kg/ha, datorată, în principal, creșterii în greutate a boabelor de strugure ca urmare a tratamentelor cu produsele administrate (tabelul nr. 1). Astfel, greutatea a 100 de boabe de strugure a înregistrat o valoare de 188 g în varianta tratată superioară variantei netratate, în care s-a înregistrat o valoare de 172 g. În varianta tratată s-a înregistrat și un conținut de zaharuri totale mai mare comparativ cu varianta netratată, respectiv 211 g/l față de 195 g/l. Tratamentele aplicate nu au influențat aciditatea titrabilă totală, exprimată în g/l H2SO4.

Tabelul nr. 1 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Riesling italian

soiuri struguri tabel 1

Rezultate înregistrate la soiul Victoria

Combinația de produse Daymsa aplicate la acest soi a fost următoarea: Raiza, 5 l/ha + Naturvital Plus, 10 l/ha, aplicat de 3 ori, la apariția frunzelor, la 7 zile de la primul tratament și la 7 zile de la al doilea tratament, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția frunzelor, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția inflorescențelor, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, pentru prevenirea bolilor fungice, Folitex, 2-3 l/ha, 2 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, și apoi la 7-10 zile, Madurel, 3-5 l/ha, 3 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, la fiecare 15 zile.

Viabilitatea mugurilor principali la intrarea acestora în vegetație și fertilitatea lăstarilor nu au fost influențate de produsele aplicate, în schimb acestea au influențat indicii de productivitate. Prin aplicarea foliară a produselor Daymsa, enumerate mai sus, s-au realizat valori mai mari ale indicilor de productivitate, atât al celui relativ, cât și al celui absolut. Astfel, valoarea indicelui de productivitate relativ a înregistrat o valoare de 0,34 în varianta tratată, superioară celei înregistrate în varianta netratată, în care s-a înregistrat o valoare de 0,31. De asemenea, indicele de productivitate absolut a fost superior variantei netratate (0,42) când s-au aplicat foliar produsele, la care s-a înregistrat o valoare de 0,50. Aceste valori mai ridicate, în varianta tratată, s-au înregistrat pe seama creșterii în greutate a boabelor de strugure și în speță a creșterii greutății strugurilor, contribuind astfel la creșterea producției de struguri la unitatea de suprafață.

Producția de struguri a fost mai mare în varianta tratată cu 3.881 kg/ha față de varianta netratată, (tabelul nr. 2). Creșterea producției de struguri s-a datorat creșterii greutății medii a 100 de boabe, care în varianta tratată a realizat o valoare de 878 g comparativ cu 838 g, cât s-a realizat în varianta netratată. Aplicarea foliară a produselor companiei Daymsa a contribuit și la sporirea conținutului de zaharuri totale de la 134 g/l în varianta netratată la 148 g/l în varianta tratată. Mai mult decât atât, după aplicarea produselor Daymsa aciditatea titrabilă totală exprimată în g/l H2SO4 a crescut de la 3,68 la 3,77.

Concluzia specialistului

Produsele firmei Daymsa aplicate la vița-de-vie nu au influențat fertilitatea lăstarilor, ci doar productivitatea butucilor, în cazul ambelor soiuri, deoarece au fost administrate după formarea mugurilor floriferi.

Tabelul nr. 2 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Victoria

soiuri struguri tabel 2

Pentru a veni in sprijinul solicitanților din sectorul vie-vin și pentru a crește absorbția fondurilor europene alocate măsurilor notificate în Programul Național de Sprijin al României 2014 - 2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investițiile deja accesate de către producători, cuprinde și investiții în construcția de imobile noi destinate vinificației (crame), laboratoare pentru controlul calității, imobile cu destinația de prezentare și vânzare, săli de degustare, care, până la apariția prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de învestiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014.

În acest sens, a fost stabilită aria solicitanților care accesează fonduri europene pentru măsura de investiții, respectiv:

  • persoane juridice cu domiciliul fiscal în România;
  • instituții și unități de cercetare-dezvoltare vitivinicolă, definite conform legislației naționale în vigoare;
  • persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale;
  • asociații de doi sau mai mulți producători și/sau organizații interprofesionale, care realizează o operațiune de producție, de prelucrare, de ambalare sau de comercializare a produselor din sectorul vitivinicol și care propun programe de investiții, altele decât cele finanțate prin PNDR, care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
    • exploatează plantații viticole înscrise în Registrul plantațiilor viticole, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terții și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
    • achiziționează struguri pentru vin, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terți și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
    • comercializează produse vinicole achiziționate de pe piața internă

Condiția principală pentru accesarea tuturor operațiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiții este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terți și să comercializeze producția vinicolă obținută.

Solicitările de investiții se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor județene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiții, documentația solicitată de către APIA, acțiunile din cadrul operațiunilor eligibile precum și Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

În baza Organizării Comune de Piață unice aferente sectorului vitivinicol, începând cu anul      2009, Romania a beneficiat de fonduri europene prin programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol.

Pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018 producătorii de struguri pentru vin pot accesa fonduri FEGA prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, cu o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro, pentru următoarele 5 măsuri de sprijin:

  • promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în UE care constă în acțiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată și indicații geografice, precum și submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie
  • restructurarea și reconversia podgoriilor
  • asigurarea recoltei
  • investiţii
  • distilarea subproduselor.

Pentru măsura de investiții, contribuția Uniunii Europene este de maximum 50% din costurile eligibile, fondurile reprezentând finanțare FEGA, iar contribuția beneficiarilor este de minimum 50%.

Specialiștii stațiunilor de cercetare din viticultură au verificat plantațiile din zonele lor de activitate după episodul de zăpadă, îngheț și brume târzii din perioada 19-25 aprilie. Directorul dr. ing. Marian Ion, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, a declarat că „starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună, cu excepția unor suprafețe, minore ca întindere, amplasate la șes și la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi cuprinse între 15-100%. O situație aparte o prezintă plantațiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în unele plantații amplasate pe versanți, unde pagubele sunt de până la 60%“.

– Dle director, vorbind despre Moldova, știm că plantațiile din podgoria Hușilor n-au fost afectate, deși nordul a fost sub viscol și zăpadă.

– Colegii noștri de la Iași ne-au transmis că, în podgoriile din partea de nord a Moldovei (centrul viticol Copou-Iași), în zilele de 20 şi 21 aprilie au fost ninsori abundente, însoțite de vijelie și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al vârfurilor lăstarilor și al frunzulițelor tinere, prag menționat în literatura de specialitate la -0,2 şi -0,3°C. În următoarele zile s-au menținut valorile negative ale temperaturilor minime la nivelul solului, ceea ce a condus la apariția brumei. S-au consemnat pierderi de producție de 95 % la soiurile pentru vin Fetească albă (13,55 ha) și Muscat Ottonel (7,02 ha), amplasate pe văi și de 70% la soiul pentru struguri de masă Chasselas dore (3,0 ha). E adevărat, soiurile au fost afectate și de înghețul din ianuarie și februarie, pornirea în vegetație bazându-se doar pe mugurii situați pe coardele de bază. Brumele au afectat lăstarii porniți, refacerea butucilor fiind posibilă doar din mugurii dorminzi. Vorbim însă de o suprafață de 20,57 ha afectată aproape în totalitate. Celelalte soiuri existente în cultura la SCDVV au suferit mai puțin. În plantațiile viticole din podgoriile Cotnari și Huși condițiile climatice au fost asemănătoare, dar aici nu s-au semnalat pierderi de producție. La Odobești, temperaturile negative au afectat lăstarii principali și implicit producția de struguri în plantațiile viticole situate pe amplasamente limitrofe pădurilor, la șes precum și la plantațiile viticole tinere cu formă de conducere semiînaltă și înaltă, dar pierderile n-au fost încă estimate la dimensiunea lor reală. În zona de sud și sud-est a Moldovei (podgoria Dealul Bujorului) au fost -3,4°C, deci lăstarii principali și implicit producția de struguri au fost afectați în proporție de 15-90%, în funcție de soi și amplasare.

– Vreme severă, cu temperaturi care au coborât la -7°C, a fost în Transilvania, deci ne-am aștepta ca acolo să se fi semnalat pierderi mari.

– Noi avem date despre zona centrală, din podgoria Târnave (Jidvei, Tauni, Cenade, Sona, Blaj) și cunoaștem că sunt pierderi pe 7% din suprafața de 2.500 ha. Au fost afectate plantațiile amplasate pe șes și pe văile râului Târnava Mica, cu pierderi estimate între 20-60%. În vest, în plantațiile din podgoria Miniș-Maderat – pe văi sunt amplasate doar soiuri de vin (albe și roșii) – s-au înregistrat pagube în procent de 15%. Nu a fost cazul de pierderi la plantațiile de pe versanți sau platouri.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 24

Condițiile climaterice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea bolilor: mană, făinare, rujeolă, putregaiul negru (tratament preventiv) care pot cauza pierderi importante la cultura: VIȚA DE VIE.

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului II (tratament de siguranţă mai ales în zonele favorabile făinării şi rezervă mare de acarieni) folosind unul dintre amestecurile de mai jos, după caz:

1. DITHANE M 45 = 0,2% sau MILDICUT = 0,1% + COSAVET 80 DF= 0,3% sau

2. MIKAL FLASH = 0,3% + TOPSIN 70 WDG = 0,1% sau

3. ANTRACOL 70 WP = 0,2-0,3% + KARATHANE GOLD = 0,05% sau

4. FOLPAN 80 WDG = 0,15% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,04% sau

5. DITHANE M-45 = 0,2% + KUMULUS DF = 0,3% sau

6. CAPTAN 80 WDG= 0,15% + SULPHUR 80 WG= 0,3%  sau

7. ACROBAT MZ90/600 WP = 0,2% + THIOVIT JET 80 WG = 0,3%.

Perioada optimă de tratament 9.05.-13.05.2017

RECOMANDĂRI: Pe parcelele cu atac de acarieni, se recomandă folosirea în amestec a produsului ENVIDOR = 0,04% sau MILBECNOCK = 0,08% sau alte acaricide. Pot fi folosite şi alte produse omologate pentru testele amintite.

Citiţi cu atenţie prospectele produselor de protecţia plantelor înainte de utilizare. Luaţi măsuri ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. În conformitate cu ORDINUL COMUN al MADR nr. 45/1991;MT nr. 1786/TB/1991; MM nr. 68/1992; Departamentul pentru Administraţia Locală nr. 15b/3404/1991 şi Asociaţia Crescătorilor de Albine nr. 127/1991, tratamentele cu produse de protecţia plantelor, se vor efectua numai pe baza avertizărilor emise de UNITĂŢILE FITOSANITARE prin STAŢIILE DE PROGNOZĂ ŞI AVERTIZARE.

Respectaţi cu stricteţe normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, pe cele de sănătate şi securitate în muncă, de protectia animalelor.

Sursa –Oficiul Fitosanitar Alba

În perioada 20-25 iulie 2016, Stropiți vița-de-vie pentru combaterea manei, făinării, putregaiului cenușiu, pătării roșii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

1. NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau SULFOMAT 80 PU – 0,4% + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% sau CABRIO TOP 1,5 – 2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE ZEON – 0,015% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

3. RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% + DECIS MEGA 50 EW - 0.150 l/ha + NISSORUN 10 WP – 0,03%.  

4. DITHANE M-45 – 2 kg/ha + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Alte recomandări:

- Dacă în perioada recomandată intervin condiţii nefavorabile de lucru, tratamentul se va prelungi cu numărul de zile în care nu s-a putut lucra.

- Nu se va stropi la temperaturi ce depăşesc 22˚C.

Produsele acaricide se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de dăunare de 5-10 acarieni pe frunză.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Sursa - Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Condiţiile climaterice pot favoriza apariţia şi dezvoltarea unor boli ale viţei de vie: mană (Plasmopara viticola), făinare (Uncinula necator) putregai negru (Guignardia bidwellii) şi putregai cenuşiu (Botrytis cinerea).

Pentru prevenire şi combatere, se recomandă executarea tratamentului VII la viţa de vie, trat. VI ptr. mană utilizînd unul din produse, sau din amestecurile de mai jos, după caz:

  • MILDICUT = 0,4%sau RIDOMIL GOLD MZ 68WG=0,25%sau PERGADO F =0,25% sau MELODY COMPACT 49WG=0,15%sauEQUATION PRO=0,04%sau VERITA=0,25%
  • DITHANE M 45 = 0,2% + FOLICUR SOLO 250EW = 0,04% sau BUMPER 250EC = 0,02% sauTHIOVIT JET 80 WG = 0,3% sau KUMULUS DF = 0,3% sau TOPSIN M 70 = 0,1-0,12% + CANTUS = 0,1-0,12% sau MYTHOS = 0,3%        
  • CHORUS 75 WG = 0,05% sauTELDOR500SC = 0,1% sau ROVRAL 500SC = 0,1%
  • CABRIO TOP = 0,2% sau UNIVERSALIS 593 SC = 0,2% sau SHAVIT F 72 WDG = 0,2%.

Alte recomandări:

  • Cantitatea de solutie folosită = 1.000 l/ha
  • Nu trataţi la temperaturi de peste 25 grade C

Sursa - Oficiul Fitosanitar Alba

Vremea din această primăvară a fost una capricioasă nu atât sub aspectul precipitațiilor, cât mai ales al variațiilor mari de temperatură. Au fost intervale în care s-au înregistrat diferențe și de 20 de grade Celsius în 24 de ore. La aceste șocuri termice s-au adăugat câteva fenomene meteorologice extreme, cu ruperi de nori și căderi masive de grindină, cu îngheț după perioada de înflorire sau înmugurire a plantelor. În Dolj, de exemplu, în săptămâna 1-7 mai, după ploi și frig prelungit, au înghețat frunzele viței-de-vie. În Prahova, Brașov și Cluj, pe 7 mai, stratul de grindină a măsurat, pe alocuri, 5-10 cm. Ploi, brume târzii, îngheț și grindină s-au înregistrat în mai multe localități din județele Neamț, Bacău, Alba, Vaslui și Buzău.

Cum și dacă aceste extreme meteo au afectat culturile legumicole și viticole – secvențial, fenomenul neputând fi generalizat – și în ce fel pot fi limitate eventualele pierderi de producție vom afla în cele ce urmează:

Vița-de-vie: Atenție, nu ratați tratamentul împotriva manei, făinării și a putregaiului negru/cenușiu!

Dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj: „Variațiile de temperatură nu afectează neapărat plantațiile de viță-de-vie. Sunt însă alte fenomene care s-au manifestat, cu impact major asupra producției. Stațiunea noastră a fost ocolită de manifestările extreme prezente în ultimul timp. Dar în săptămâna 1-7 mai a căzut bruma, a fost deci un îngheț târziu, iar în unele zone, a Târnavelor (n.n. – și Dolj), de exemplu, lăstarii, ajunși la 5-10 cm, au fost distruși, cu impact asupra producției. Pe 6 și 7 mai a bătut grindina în mai multe județe (n.n. Alba, Cluj, Prahova, Buzău, Vaslui), distrugând lăstarii de rod, cu diminuări anticipate de producție de 20-80%. În Alba cea mai afectată este zona Ciumbrud-Aiud (n.n.– ceva și din Jidvei-Șona).“ Cele două fenomene extreme s-au manifestat însă pe areale restrânse, nu la scară zonală sau națională, deci nu poate fi vorba despre diminuări generalizate de recoltă. Există însă un alt fenomen cu larg impact, respectiv precipitațiile: „Faptul că plouă neîntrerupt împiedică intrarea în teren, pentru executarea lucrărilor mecanice și manuale (erbicidat, afânarea solului cu cultivatorul, lucrările în verde chiar și mai ales combaterea bolilor). În privința tratamentelor, variațiile mari de temperatură prelungesc perioada de incubație pentru mană, aceasta ajungând și la 14-20 de zile. La vița-de-vie mai este încă până la înflorit (prima fenofază sensibilă), dar nu foarte mult. Încă nu avem infecții și nici atac. Dacă va ploua în continuare și nu se poate intra la stropit atunci se complică situația. Recomandarea ar fi să se prindă musai o fereastră pentru tratamentul preventiv cu un produs sistemic; dacă intră infecția de mană și de făinare (ultimul agent patogen în zona de sud și est, unde se manifestă focare de făinare), greu o mai oprești! E mult mai dificil să faci apoi tratamente de recuperare.

Tot în perioada aceasta pot apărea infecții de putregai gri și putregai negru. Pe urmă, stresul provocat de oscilațiile de temperatură favorizează dezvoltarea bolilor lemnului. Ele sunt vreo 20 cu totul, dar mai frecvente sunt trei-patru, printre care și cancerul bacterian, cu efecte negative în perspectivă asupra recoltei“. Atenție, așadar: aplicați necondiționat tratamentele în intervalul de timp optim pentru mană, făinare, putregaiul negru și putregaiul cenușiu; dacă nu o veți face, riscați în viitor ca plantația de viță să fie afectată major de acești agenți patogeni.

Cartoful timpuriu, avantajat în această primăvară

Vasile Costache, fermier, reprezentant al Grupului de producători de cartofi timpurii din Lungulețu-Dâmbovița, comună în care locuitorii cultivă în masă cartof timpuriu și varză de toamnă: „În ceea ce ne privește, suntem avantajați de această primăvară în care regimul termic și pluviometric a evoluat astfel încât vegetația este mai timpurie cu două săptămâni, cel puțin. În funcție de soiuri, deja au apărut primele recolte; în cea mai mare parte cartoful este deja înflorit.“ Cât despre lucrările de îngrijire, fermierii au prins ferestre de timp bun sau, dacă nu, tot au intrat cu utilajele în câmp: „Sacrificăm câteva rânduri, dar salvăm restul.“ Un risc totuși există: „Aparatul foliar și în general toată vegetația au crescut excesiv. Acolo unde cartoful este foarte des, pe fondul umidității ridicate, sunt condiții pentru atacul de mană. Dacă nu se poate aplica trata­mentul, intervin pierderi de cultură.“

Legumele, risc de putrezire

Precipitațiile îndelungi, dublate de temperaturile scăzute, pe alocuri sub limita de îngheț, au afectat producția de legume (verdețuri) timpurii.

Mariana Ștefan, inginer la Oficiul Fitosanitar Prahova, ne spunea că, pe anumite zone, culturile de ceapă și de spanac sunt parțial compromise: „La o asemenea umiditate ridicată, planta pur și simplu putrezește în pământ. Aparatul foliar este și el afectat de temperaturile scăzute. Culturile nu mai pot fi salvate cu absolut nicio intervenție.“ În spațiile protejate, acolo unde microclimatul poate fi dirijat, lucrurile nu stau rău. Au existat în Prahova doar unele cazuri izolate, determinate de poziția solarului/serei, când acestea au fost inundate și, se înțelege, plantele au fost complet distruse. Sau, în solarii, au apărut probleme la tomate și la castraveți în toate zonele cu tradiție legumicolă (Balta Doamnei, Olari, Gherghița, Tomșani, Puchenii Mari etc.).

Iulian Manea, legumicultor din Tomșani, ne spunea: „Au început să se manifeste putregaiul și căderea florilor. E adevărat că umiditatea poate fi dirijată, dar vremea rece de afară, cu temperaturi nocturne scăzute, ne împiedică să facem o aerisire corectă sau dacă o facem tot sunt afectate florile. Niciodată, de când facem noi legumicultură, n-a fost o așa primăvară dificilă. Pe urmă, am fost nevoiți să încălzim până târziu, iar la piață castravetele s-a ieftinit încât mă tem că nu vom reuși să facem față cheltuielilor, mai ales în condițiile unei producții diminuate și a cheltuielilor suplimentare pentru tratamente.“ Legumicultorii au aplicat stropirile corespunzător, cu un plus pentru a limita efectele putregaiului coletelor plantelor și putregaiului cenușiu (Bravo, Folpan, Rovral sau Dithane M45), intervenții care nu erau inițial planificate în tehnologia de cultură.

În județul Prahova, pe un coridor începând cu Puchenii Mari și până la Comarnic inclusiv, cu trecere prin localitățile Bărcănești, Râfov, Tinosu, Bănești, Scorțeni și Câmpina, pe 7 mai s-a petrecut un fenomen meteo rar, o grindină extrem de puternică și de lungă durată, care a distrus complet vegetația. Oamenii spun că n-au mai văzut niciodată așa ceva. Culturile agricole din zonă nu mai pot fi recuperate.

Maria BOGDAN

În varianta în care doriți să vă produceți vița-de-vie în gospodărie, iată câteva sfaturi practice:

Luna februarie-martie: se cumpără portaltoii de la unitățile de cercetare ori firme autorizate; se recoltează altoii din soiurile pentru care se dorește multiplicarea (Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Fetească albă și neagră, Chardonnay, Merlot). Se fasonează portaltoii și altoii, se țin la umectare și apoi se altoiesc manual (în despicătură). După altoire, materialul va fi parafinat (parafină cu biostimulatori) prin imersie, pentru asigurarea calusării la punctul de altoire. Butașii sunt stratificați în cameră caldă, într-un substrat format din păiș (în loc de turbă) și nisip fin. După fixare, aceștia sunt complet acoperiți cu alt strat de nisip. Urmează două săptămâni cu temperaturi de peste 30°, o săptămână cu temperaturi mai mici și o alta de acomodare sau călire (aerisire puternică).

Aprilie-mai: Butașii sunt scoși în câmp și plantați pe biloane, la o distanță care să asigure o densitate de 25-30 fire la metru liniar. Biloanele sunt protejate cu folie, pentru a împiedica evaporarea apei și pentru a menține solul curat de buruieni. Pe timpul verii se udă ori de câte ori este nevoie și se aplică toate tratamentele specifice împotriva bolilor și dăunătorilor.

Noiembrie: se recoltează materialul săditor, se sortează pe soiuri, în pachete de 20 de bucăți și se stratifică din nou, cât să reziste întreaga iarnă, în varianta în care plantarea se va face primăvara.

Maria BOGDAN

Recent, la Editura MASR din Bucureşti a văzut luminiţa de la capătul tunelului şi a tiparului cartea cu titlul de mai sus, având ca autori trei specialişti, posesori ai unei practici îndelungate şi de calitate: V. Guţu, Fl. Mateescu şi M. Avarvarei. Ea se adresează în primul rând viticultorilor amatori, care pot avea astfel la dispoziţie un GHID care să le călăuzească lucrările ce trebuie executate în vie, cramă şi pivniţă.

Lucrarea este alcătuită din două părţi, şi anume:

Partea l-a – Cartea viei, în care sunt prezentate capitolele:

1. Înfiinţarea viilor pe lângă casă, din hibrizi direct producători;

2. Tehnologia obţinerii viţelor altoite;

3. Înfiinţarea plantaţiei de viţă-de-vie;

4. Sisteme de susţinere;

5. Tăierile de formare şi întreţinere;

6. Forme de conducere;

7. Lucrările de întreţinere a viilor pe rod şi 8. Boli şi dăunători.

Partea II-a – Cartea vinului cuprinde capitolele:

1. Inventarul minim necesar pentru obţinerea, condiţionarea şi păstrarea vinului;

2. Materia primă, prelucrarea şi condiţionarea primară;

3. Fermentarea mustului;

4. Întreţinerea vinului după încetarea fermentării.

Tot în cadrul părţii a II-a mai sunt prezentate şi două capitole speciale, şi anume: a) 44 de întrebări şi răspunsuri despre vin şi b) Să ne confecţionăm singuri un teasc.

La finalul cărţii sunt prezentate pe patru pagini 36 de poze color (foarte reuşite) privind cele mai rapace boli şi cei mai periculoşi dăunători ai viţei-de-vie. Aceste figuri pot avea un rol determinant pentru identificarea agenţilor patogeni care pot apărea în plantaţiile viticole.

Doritorii îşi pot procura această carte prin intermedierea Editurii MAST din Bucureşti, str. Sirenelor nr. 22, sector 5, telefon; 021-410.19.36 sau 0740-320.350.

Virgil Grecu

Atunci când dorim să plantăm butași de viță-de-vie în grădină este bine să ne asigurăm că materialul săditor este unul de calitate și din soiul dorit. În consecință, ar fi de preferat să-l procurăm de la centre autorizate sau măcar de la o sursă sigură. Prețul unui butaș variază între 3 și 13 lei, în funcție de soi (mai scumpi strugurii de masă), firma furnizoare (mai scăzute la micii producători) și de cantitatea cumpărată. În ultima vreme au apărut în comerț și butașii la cuburi nutritive, lucru care dă o mai mare siguranță la prindere. În orice caz, materialul va trebui să îndeplinească următoarele condiții: poartă o etichetă cu denumirea soiului și numele producătorului; punctul de altoire să fie solidificat; să nu prezinte răni sau tumori; rădăcinile să fie sănătoase, cu cel puțin trei ramificații de 2 mm grosime și 10-15 cm lungime; cordița să aibă 15 cm etc.

sapat groapa pentru plantat butas vita de viePlantarea este simplă. Trebuie respectați următorii pași:

- terenul se desfundă din toamnă, la 40-50 de cm;

-fasonare butas vita de vie atunci când plantarea nu s-a efectuat din toamnă, primăvara, cât mai devreme posibil, când timpul o permite, trecem la pregătirea solului (fărâmițare bolovani, afânare, nivelare);

- săpăm gropi de 50 x 50 cm. La fundul lor lăsăm un strat de 20 cm grosime de pământ reavăn, pe care vom așeza materialul de plantat;

- se fasonează butașul (se taie rădăcinile la 8-10 cm – se strâng în mână și tot ce iese din pumn se suprimă; se îndepărtează cioturile ori rădăcinuțele ucate; cordița se scurtează la 3-4 ochi);

- urmează mocirlirea într-un amestec de balegă şi pământ, prin inundarea a 20 cm din butaș;

- se pune vița în groapă, cu rădăcinile răsfirate pe mușuroi, pe peretele vestic, astfel încât partea parafinată să rămână afară. Se acoperă un sfert de groapă cu pământ și se tasează bine. Adăugăm 5 kg de mraniță, udăm cu 5-10 litri de apă, în funcție de umiditatea solului, completăm cu pământ, mai tasăm odată, apoi iar se pune pământ, dar fără să acoperim parafina, care trebuie să rămână afară;

- se mușuroiește vița indiferent de epoca de plantare.

mocirlire butas vita de vie- distanțele de plantare sunt de 2-2,20 m între rânduri și de 1,00 m pe rând, în cazul suprafețelor mai mari, care urmează să fie lucrate mecanizat, și de 1,50/1,00 m pe suprafețe mici, întreținute manual.

După plantare vom efectua următoarele lucrări de îngrijire: prașile pentru îndepărtarea buruienilor, udarea, la o lună de la plantare și, în caz de secetă, se repetă la încă o lună; în jurul datei de 15-30 iulie se desface mușuroiul și se realizează copcitul, pentru a înlătura rădăcinile care au pornit de sub nodul parafinat/sub punctul de altoire; se elimină, după caz, masa vegetativă (puiet) lăstărită din port­altoi. De preferat este ca, după această lucrare de toaletare, să nu se mai acopere cu pământ butașul, pentru a se usca și a se matura bine porțiunea respectivă.

plantare butas vita de vie

Pentru a obține o boltă plantarea se face la fel, doar că întâi vom merge cu un rând (aliniament), la un metru distanță între butași. Rândul opus se orientează la distanța pe care o presupune spațiul aflat la dispoziție și lățimea la care dorim să proiectăm bolta.

Maria BOGDAN

Ultima decadă a lunii ianuarie a stat sub semnul gerului extrem cel puțin în sudul și centrul țării, acolo unde se concentrează importante podgorii: Dealu Mare, Dealurile Buzăului, Târnave, Sebeș-Apold, Alba, Aiud). La începutul perioadei de frig, în noaptea de 19 spre 20 ianuarie, s-au înregistrat minime absolute de -25°C la Brașov, -19°C în Ploiești plus localitățile limitrofe și -14 ... -15°C în restul teritoriului aflat sub atenționare de cod galben.

În aceste condiții de ger este de așteptat ca vița-de-vie să aibă de suferit mai ales acolo unde pragul de suportabilitate la temperaturi joase (-18°C … -20°C, la soiurile pentru struguri de masă, și de -20°C ... -22°C, la soiurile pentru vin) a fost depășit. Specialiștii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească – Prahova confirmă această ipoteză mai ales că intervalul în care s-au înregistrat temperaturi sub -20°C a fost îndelungat, respectiv de 6-7 zile.

Ce ar fi de făcut în plantațiile afectate de îngheț? Tot inginerii de la ICDVV spun că avantajul major ar fi că încă nu s-au efectuat tăierile de rodire. Recomandările lor sunt, în cazul în care pierderile de ochi sunt mai mari de 20%, următoarele:

– refacerea potențialului de producție al butucilor: dacă nu s-au efectuat tăierile de rodire, se fac tăierile de compensare, în funcție de pierderile de ochi înregistrate;

– refacerea potențialului vegetativ al butucilor (dacă a fost afectat, parțial, lemnul anual și dacă pierderile de ochi sunt peste 7%), prin folosirea lăstarilor sterili emiși din ochii dorminzi, ochii șterși și ochii unghiulari rămași viabili pe cordoane. (Modalitate practică de intervenție: lăstarii care apar pe cordoane se ciupesc timpuriu, în faza de 3-5 frunze; 1-2 coarde mai viguroase, formate pe cordoanele degarnisite, se taie la 10-12 ochi și se cercuiesc pe sârma portantă; 1-2 lăstari la baza tulpinilor se păstrează, ciupindu-se la 10 cm sub sârma portantă);

– refacerea tulpinilor și a cordoanelor, metodă bazată pe existența cepilor de siguranță ori pe apariția lăstarilor din mugurii dorminzi de la baza tulpinilor. În primul caz, din coardele crescute din cepii de siguranță se alege una pentru formarea noii tulpini, iar 2-3 se folosesc pentru compensarea producției de struguri. Tulpina și coardele afectate de ger sunt înlăturate. Coarda aleasă pentru formarea noii tulpini se scurtează sub nivelul sârmei portante și se leagă de tutore. După dezmugurit se înlătură lăstarii porniți pe noua tulpină, mai puțin 3-4 plasați în partea superioară, care folosesc la formarea noului butuc. În varianta refacerii din lăstarii porniți de la baza butucului, din ochii dorminzi, se păstrează 3-4 coarde, una fiind folosită pentru noua tulpină, restul servind pentru menținerea echilibrului vegetativ. Anul următor lăstarii apăruți în partea de sus a tulpinii se păstrează pentru a forma butucul.

Încărcături de ochi recomandate:

– 13-17 ochi/mp pentru soiurile de calitate superioară (Pinot gris, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Chardonnay, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot noir etc.)

– 15-20 ochi/mp pentru soiurile cu potențial de producție mijlociu (Riesling italian, Fetească albă, Sauvignon, Merlot etc.);

– 16-24 ochi/mp pentru soiurile cu potențial de producție ridicat (Fetească regală, Băbeasca neagra, Cadarcă etc.);

– 24-28 ochi/mp pentru soiurile de mare producție (Galbenă de Odobești, Plavaie, Aligoté, Mustoasă, Roșioară, Zghihară).

Maria BOGDAN

Cu ocazia aniversării a 150 de ani de activitate, compania BASF a anunțat lansarea pe piața din România a unui nou fungicid inovator pentru combaterea făinării la vița-de-vie, Vivando. „Fermierii așteptau de mult un produs pentru prevenirea apariției făinării. Având în vedere că în cursul acestui an făinarea a creat cele mai mari probleme cultivatorilor de viță-de-vie, Vivando va îmbogăți lista de produse destinate combaterii acesteia“, a declarat Robert Baicoianu, Speciality Crops Manager BASF.

Acesta are o acțiune preventivă și parțial curativă bazată pe metrafenonă, o substanță din familia chimică a benzofenonelor. Observațiile morfologice cu privire la modul biologic de acțiune al făinării au arătat că, în urma aplicării preventive, metrafenona a inhibat germinarea sporilor, dezvoltarea tubului germinativ și formarea apresoriei. Mai exact, metrafenona blochează penetrarea agentului patogen în cuticulă și disturbă procesele normale de dezvoltare a miceliului și sporularea. Noul produs a fost deja testat pe loturi demonstrative în Ungaria, unde și-a demonstrat eficacitatea.

Practic, prin modul său unic de acțiune, Vivando inhibă ciuperca în diferite stadii de dezvoltare și infecție, acționând pe mai multe niveluri și protejând planta împotriva atacului de făinare. Produsul dispune de 500 g/l substanță activă, se aplică în doză de 0,2 l/ha, iar aplicarea lui sub formă de vapori este recomandată de la stadiul de 5-6 frunze până la coacere, în 3 tratamente pe sezon și nu mai mult de 2 tratamente consecutive. Intervalul dintre tratamente este de 12-14 zile, cu o reducere la 10-12 zile în cazuri favorabile de atac pentru făinare.

Riscul dezvoltării rezistenței prin folosirea fungicidelor este bine cunoscută. De aceea, utilizarea substanțelor active trebuie făcută cu responsabilitate pentru a menține eficacitatea lor pe termen lung. În ceea ce privește produsul Vivando, acesta nu prezintă rezistență încrucișată la produsele utilizate sau recomandate împotriva făinării la struguri. Totuși, reprezentanții BASF sfătuiesc fermierii să alterneze acest fungicid cu produse aparținând altor grupe chimice. „Vivando ar trebui folosit ca parte a unei strategii a managementului rezistenței care include atât tratamente chimice împotriva făinării, cât și metode nechimice care reduc presiunea bolii, cum sunt lucrările în verde“, spun cei de la BASF.

În urma studiilor realizate pe loturi demonstrative, Vivando a prezentat o bună rezistență la spălare, fiind necesară numai o oră de la aplicare până când pot surveni ploi. Mai mult, noul produs nu necesită reaplicare după ploaie, asigurând un control optim al făinării atunci când este aplicat într-un program care să cuprindă fungicide cu diferite moduri de aplicare. Dar la întocmirea acestui program trebuie să se țină cont de condițiile locale. Ar mai fi de adăugat că Vivando este sigur pentru acarienii prădători și albine.

În concluzie, controlul preventiv al făinării, dublat de o activitate reziduală de lungă durată, face din Vivando o alegere excelentă pentru a fi utilizat pe tot parcursul sezonului.

Nicuşor Oprea Banu, Patricia Alexandra POP

Pentru a avea o producţie sigură de struguri, tratamente preventive împotriva celor mai frecvente boli şi dăunători – mana, făinarea, putregaiul cenuşiu şi acarienii – sunt aproape obligatorii în plantaţiile comerciale de viţă-de-vie. Vă prezentăm intervenţiile foto-sanitare din prima perioadă de vegetaţie, de la lăstărire şi până la compactarea ciorchinilor, cu precizarea că gama de substanţe este mult mai largă decât cea din tabel, dar dozele utilizate trebuie să respecte recomandările din prospectul produsului.

Mana (Plasmopara viticola)

Este cea mai cunoscută şi periculoasă boală a viţei-de-vie. Se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei – frunze, cârcei, lăstari –, dar cel mai periculos şi păgubitor este atacul de pe ciorchini.

Factori determinaţi în apariţia bolii: umiditatea de 80% (ploi, ceaţă, rouă), la infecţia primară şi 75%, la infecţia secundară; temperatură-minimum 10°C sau 11°C, la infecţia secundară.

Simptome: frunze – pete gălbui, cu aspect unde­lemniu, pe faţa superioară a frunzelor, care devin, spre toamnă, colţuroase, brun-ruginii, cu un puf albicios corespunzător petelor, pe faţa inferioară; lăstari şi cârcei – pete alungite, brun-roşietice, acoperite de puf albicios la umiditate ridicată; lăstari lignificaţi - pete alungite de culoare brun-violacee; ciorchini - boabele se îngălbenesc şi apoi se acoperă cu puf albicios, la umiditate ridicată, se brunifică (acţionează ca putregaiul gri) şi se usucă, atunci când este timp secetos. Infecţia poate continua şi după ce boabele sunt mari, se brunifică, se zbârcesc şi cad cu uşurinţă (acţionează ca putregaiul brun).

Făinarea (Uncinula necator)

Atacul cel mai păgubitor şi des este cel de pe boabe şi se dezvoltă începând cu o temperatură a aerului de cel puţin 5°C, factor favorizant fiind şi lumina difuză din aparatul vegetativ.

Simptome: frunze-miceliu albicios, care se brunifică ulterior, trecând şi printr-o nuanţă roşiatică, lobul se încreţeşte; ciorchini-miceliu albicios la început, brun mai târziu, boabele se usucă şi cad cu ciorchine cu tot. În toamnele ploioase, boabele atacate de făinare pot fi gazda perfectă pentru putregaiul cenuşiu, cele două boli fiind devastatoare pentru plantaţie.

Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea)

Ciuperca  iernează sub formă de scleroţi şi, în condiţii prielnice, poate afecta toate organele plantei, pe toată durata perioadei de vegetaţie, însă riscant pentru producţie este atacul pe boabele intrate în pârgă.

Condiţii favorabile infecţiei: umiditate mai mare de 95%; temperatură -18 până la 20°C; leziuni produse de grindină, boli şi insecte.

Simptome: frunze – pete iniţial gălbui şi apoi roşietice, pe care se dezvoltă un mucegai cenuşiu; lăstari – ţesuturile de la noduri sunt acoperite efectiv de un mucegai de culoare cenuşie; fructele mature se colorează în galben-cenuşiu spre violaceu, boabele se înmoaie, crapă, se acoperă de mucegai, putrezesc şi cad.

Dăunătorii frecvenţi: acarienii (cei mai periculoşi dăunători ai plantaţiilor viticole, putând reduce randamentul cu până la 40%, atacul fiind favorizat de temperaturile ridicate şi higroscopicitatea scăzută), molia (2 sau 3 generaţii, atacă bobocii florali, inflorescenţele şi lăstarii tineri – G1, boabele verzi – G2 şi boabele pârguite sau coapte – G3).

Maria BOGDAN

Făinarea sau oidium-ul viţei de vie (Uncinula necator), mai puţin cunoscută de către micii viticultori, este o boală la fel de importantă și de păgubitoare precum mana viţei-de-vie (Plasmopara viticola).

În țara noastră boala a fost descoperită în anul 1951, iar în prezent este răspândită în toate podgoriile, fiind o boală care în anumiți ani depășește pierderile provocate de mană. Întrucât conidioforii ciupercii germinează la temperaturi de peste de 3-4°C, în condiții de umiditate atmosferică ridicată, făinarea este prima boală care apare la vița-de-vie, în anii cu condiții climatice favorabile. Deși apare la temperaturi de 3-4°C, boala este favorizată de temperaturile de 20-25°C și de umiditatea atmosferică moderată (50-80%). Această boală a devenit tot mai dăunătoare, în condițiile restrângerii folosirii fungicidelor cuprice pentru combaterea manei.

Asemănător manei, făinarea atacă toate organele verzi ale viței-de-vie (frunze, lăstari erbacei, inflorescențe, struguri în formare, ciorchini, boabe și cârcei în stare erbacee), pe toată durata perioadei de vegetație. Pe frunze, atacul se manifestă sub forma unui miceliu pâslos de culoare alb-cenușiu, acoperit cu o pulbere cu aspect de „făinare“, reprezentând conidiile ciupercii, ce se întinde treptat, pe ambele suprafețe ale limbului, sub formă de pete neregulate. Sub pâsla de miceliu țesuturile se brunifică sau se înroșesc ușor. Atacul pe frunze produce răsucirea acestora. Frunzele cad, în lipsa vânturilor puternice, doar spre toamnă. Atacul, cel puțin pe frunze, nu poate fi confundat cu atacul produs de mană, întrucât acesta se manifestă sub forma unor „pete untdelemnii“ cu aspect regulat, iar în dreptul acestora, pe suprafața inferioară, se formează un puf albicios, reprezentând organele de înmulțire ale ciupercii.

Pe lăstarii și cârceii nelemnificați se observă aceleași pete alb-cenușii, uneori pulverulente.

Cel mai păgubitor este atacul pe inflorescențe, apărut chiar înainte de înflorit, așa cum s-a întâmplat în anul 2014, sau după legarea florilor, când inflorescențele se usucă. Boabele atacate mai târziu crapă și se brunifică, iar semințele ies în evidență. Lichidul ce se scurge în afară, după crăparea boabelor, oferă un mediu propice pentru dezvoltarea altor microorganisme, respectiv mucegaiuri. În toamnele ploioase, boabele atacate de oidium sunt supuse infecțiilor cu Botrytis fuckeliana (putregaiul cenușiu), producând pagube foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană de pe organele parazitate se constată, uneori, prezența periteciilor, care apar ca niște formațiuni punctiforme mici, de culoare neagră.

În sud-vestul țării, perioada aprilie-septembrie din anul 2014, s-au înregistrat 640,7 mm precipitații, repartizate pe un număr de 74 zile din 183, comparativ cu suma lunară multianuală din perioada de vegetație 1956-2014, de 311,4 mm. Zilnic s-a format rouă care a persistat până la orele 11-12. În asemenea condiții, care au surprins chiar și viticultorii cu experiență, tratamentele chimice și-au diminuat eficacitatea, iar producția de struguri a fost compromisă în unele plantații.

Atacul de făinare se poate recunoaște ușor, chiar fără a analiza simptomele, întrucât organele atacate emană un miros de „baltă“ sau de pește proaspăt.

Urmele lăsate de atacul produs de ciuperca Uncinula necator se pot observa pe coarde, după căderea frunzelor, sub forma unor pete mai închise la culoare. Pentru a reduce sursa de infecție se recomandă ca lăstarii atacați să fie tăiați, îndepărtați din plantație și distruși prin ardere.

Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri, mai ales în mugurii lăstarilor infectați, fiind bine protejată de rigorile iernii și în cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii în primăvară. Primăvara, miceliul se dezvoltă concomitent cu începutul creșterii lăstarilor, formându-se organele de înmulțire ale ciupercii.

De aceea, pentru prevenirea și combaterea atacului produs de ciuperca Uncinula necator, primul tratament se efectuează atunci când lăstarii au 5-7 cm lungime. Acest moment coincide cu apariția primelor fructificații ale ciupercii și tratamentul are rolul de a distruge sursa de infecție. Al doilea tratament se va efectua la două săptămâni după primul sau înainte de înflorit, tot cu caracter de siguranță. Al treilea tratament se efectuează imediat după fenofaza de înflorit, iar următoarele la circa 10-14 zile, în funcție de dezvoltarea organelor verzi ale viței-de-vie receptive la oidium (frunze tinere, lăstari tineri, struguri).

Soiurile mai sensibile sunt cele cu struguri de masă și cele cu struguri pentru vin alb, cu pielița boabelor subţire și boabe așezate dens pe ciorchine.

În colecția ampelografică a CCDCPN Dăbuleni există 50 de soiuri nobile și hibrizi moderni sau rezistenți.

Substanţele chimice recomandate pentru preve­nirea și combaterea făinării sunt numeroase și pot fi cu acţiune de contact sau sistemică: Folicur Multi 50 WP, Folicur Solo 250 EW, Sulfomat 80 PU, Quadris SC, Bumper 250 CE, Cabrio Top, Falcon 460 EC, Flint Max 75 WG, Karathane Gold 350 EC, Kumulus S, Manoxin C 50 PU, Manoxin M 60 PU, Mystic 250 EC, Orius 25 EWShavit F 72 WDG, Shavit F 72 WP, Shavit F 71,5 WP, WDG Stroby DF, Sulphur 80 WDG, Systhane Forte, Talendo, Thiovit Jet 80 WG, Topas 100 EC, Topsin 500SC.

Dr. ing. Iulian RĂȚOI

Tăierea în uscat a viţei-de-vie este operaţiunea de reducere a numărului de coarde şi de scurtare a lungimii acestora, prin care se schimbă poziţia relativă a elementelor de producţie pe butuc şi a ochilor pe elementul de rod, prin stabilirea unei încărcături de rod specifice fiecărui soi în parte, în scopul de a crea un echilibru între creştere şi rodire.

Încărcătura de rod şi repartizarea acesteia pe elementele de rod este specifică în funcţie de caracteristica de a fructifica a fiecărui soi, pe elemente scurte (cepi 2-3 ochi), lungi (coarde de 8-18 ochi) sau mixte (verigi de rod cu cepi de 2-3 ochi şi coarde de 8-18 ochi), vigoarea soiului şi de forma de conducere a butucului de viţă-de-vie.

Tăierea de fructificare se aplică la butucii de viţă-de-vie în plină producţie. Această lucrare se poate efectua începând de toamna, după căderea frunzelor, şi până primăvara, înainte de dezmugurit.

În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei este răspândită forma de conducere clasică sau joasă a butucilor. În acest caz sistemul de tăiere de fructificare folosit este cel mixt (Guyot multiplu), respectiv cepi lungi de 2-3 ochi şi coarde lungi de 8-12 ochi. În anii favorabili din punct de vedere climatic, în perioada de repaus activ, când temperatura nu coboară sub limita de îngheţ a mugurilor (temperaturi de -15...-18°C), se poate folosi tăierea de tip Guyot semiînalt cu braţe înlocuite periodic.

Elementele de rod sunt secţionate prin nod pentru reducerea pierderilor de apă şi substanţe minerale în timpul fenofazei „plânsul“. Lemnul de un an de prisos se va îndepărta prin scurtarea acestuia la 1-2 mm deasupra punctului de inserţie pentru a nu diminua rezerva de muguri dorminzi.

În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, în iarna 2014/2015, după o perioadă de toamnă şi 30 zile din luna decembrie când nu au fost probleme de viabilitate a mugurilor, deoarece temperatura nu a coborât sub -15° C, în data de 31 decembrie 2014 s-a înregistrat temperatura de -20,4° C, iar în data de 1 ianuarie 2015 s-a înregistrat temperatura de -25,1o C. Înălţimea stratului de zăpadă a fost de 25-30 cm. Aceste temperaturi coborâte şi faptul că în majoritatea plantaţiilor, în anul 2014, atacul principalelor boli, mana şi făinarea, a fost foarte virulent, iar butucii au intrat în starea de repaus slab pregătiţi, au contribuit la pierderi importante de muguri. Au pierit toţi mugurii din complexul mugural (principal, secundari, terţiari), situaţi deasupra stratului de zăpadă. Mugurii care au rezistat au fost cei situaţi la baza butucului, în stratul de zăpadă. Aşadar, pentru campania de tăiere de fructificare din primăvara anului 2015, în plantaţiile conduse în formă clasică (joasă), din sudul şi sud-vestul Olteniei, se recomandă sistemul de tăiere scurt, în cepi de 2-3 ochi, în număr cât mai mare, chiar dacă sunt inseraţi direct pe scaunul butucului, pentru a compensa încărcătura de rod ce-i revine unui butuc, conform figurii.

În situaţia unor suprafeţe mai mici se amână tăierea până după intrarea în vegetaţie. Când lăstarii nou apăruţi au lungimi de 5-8 cm se poate efectua tăierea. Aceasta se face cu mare atenţie pentru a nu rupe lăstarii existenţi pe butuc, deoarece sunt foarte sensibili şi se desprind uşor de la punctul de inserţie. În acest caz se îndepărtează toate acele porţiuni de lemn care nu au lăstari. Această situaţie este valabilă pentru toate soiurile, întrucât deasupra stratului de zăpadă nu a rezistat niciun mugure.

În arealele în care viţa-de-vie este condusă pe tulpini semiînalte se va proceda la îndepărtarea tulpinii şi la scurtarea coardelor existente pe cepii de siguranţă de la baza butucului, însă, în vederea refacerii formei de conducere, în absenţa tutorelui, se îndepărtează cordoanele şi se poate menţine tulpina, care va folosi la palisarea lăstarului care va forma noua tulpină, sau se poate reconstitui forma de conducere a butucului cu ajutorul lăstarilor porniţi din mugurii dorminzi. La fel se va proceda şi în plantaţiile din anul al treilea în care forma de conducere semiînaltă era deja constituită.

În plantaţiile tinere, în vârstă de 1-2 ani, în care s-a optat pentru forma de conducere semiînaltă, se vor îndepărta tulpinile, se va lăsa un cep de 2-3 ochi şi se va relua constituirea formei de conducere semiînalte, eventual pe două tulpini, pentru a grăbi realizarea acesteia şi obţinerea rodului în anul următor.

La tăierea de fructificare mixtă în formă joasă, rărirea elementelor de producţie are în vedere:

- apropierea elementelor de rod de scaunul butucului;

- cuplarea coardei cu cepul aferent, pe acelaşi braţ şi cât mai aproape între acestea;

- tăierea în verigi după regula „cepul primul“;

- solicitarea egală a butucului pe cele două părţi, paralele cu direcţia rândului;

- lăsarea unui spaţiu liber în axul central al butucului în vederea îmbunătăţirii microclimatului;

- lăsarea în plus a 2-4 cepi pentru înlocuire, coborâre sau siguranţă.

Dr. ing. Iulian RĂŢOI
Centrul de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni

Crearea soiurilor de viţă-de-vie necesită o lungă perioadă de cercetare, de observaţie a comportării surselor de altoi şi portaltoi, apoi studii comparative, încercarea şi înmulţirea clonilor etc.

În primul an se aleg butucii elită în funcţie de observaţiile efectuate în plantaţia-mamă, care trebuie să aibă vârsta mai mare de 20 ani, privind vigoarea, fertilitatea şi starea fitosanitară a butucilor, utilizând o scară de bonitare simplă, stabilită în prealabil, de la 1 la 10.

Pe baza observaţiilor efectuate se realizează o primă selecţie a butucilor elită, cca 10-15, alegerea definitivă a acestora concretizându-se numai după observaţiile şi determinările efectuate la recoltarea strugurilor (producţia/butuc, conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului). Elitele selectate sunt supuse analizei virusologice în vederea depistării infectării cu viruşi prin testul ELISA şi prin indexare.

De la butucii elită aleşi se recoltează, înainte de apariţia gerurilor, un număr cât mai mare de coarde altoi. Acestea se etichetează şi se depozitează peste iarnă în condiţii corespunzătoare păstrării viabilităţii mugurilor de rod până în primăvara anului următor.

În anul doi coardele altoi recoltate de la butucii elită se altoiesc pe un portaltoi recomandat în zonă, utilizând o tehnologie unitară. Butaşii altoiţi sunt apoi forţaţi şi plantaţi în şcoala de viţe, separat pe fiecare clon în parte. La scoaterea din şcoala de viţe descendenţele vegetative (clonii) sunt analizaţi privind: calitatea sudurii la punctul de altoire, lungimea cordiţei, gradul de maturare a lemnului cordiţelor de un an, vigoarea sistemului radicular în ansamblu şi procentul de viţe altoite de calitatea I, după care se face o nouă triere a clonilor, reţinându-se numai clonii valoroşi. De asemenea, în urma rezultatelor analizelor virusologice, realizate între timp, sunt îndepărtaţi clonii care au fost identificaţi ca fiind infectaţi cu virusuri. Se continuă totodată şi observaţiile asupra butucilor elită din plantaţia mamă, efectuându-se aceleaşi observaţii ca şi în primul an, pentru a stabili dacă elitele alese şi-au păstrat însuşirile anterioare pentru care au fost selectate.

În cel de-al treilea an, cei mai valoroşi cloni sub aspect productiv şi calitativ, liberi de virusuri şi alte fitoplasmoze, sunt plantaţi în câmpul comparativ de cloni, fiecare clon într-o parcelă de formă alungită, unde rămân până la finalizarea testării lor pe parcele mai mari în câmpul de încercare a clonilor. Fiecare parcelă trebuie să cuprindă acelaşi număr de plante (minimum 20 viţe/clon), pentru a garanta o corectă comparare a clonilor.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie se efectuează, pe durata a minimum 3 ani, următoarele observaţii: procentul de goluri apărute, vigoarea de creştere apreciată după lungimea lăstarului principal măsurată la fenofaza maturării strugurilor, maturarea lemnului coardelor de un an, uniformitatea de ansamblu a plantelor şi starea lor fitosanitară.

În anii patru – şase şi chiar şapte se realizează forma de conducere a butucilor în câmpul comparativ. Pe tot parcursul existenţei sale în câmpul comparativ se aplică un sistem agrofitotehnic specific zonei şi la un nivel superior, astfel încât butucii de viţă-de-vie să fie cât mai uniform dezvoltaţi.

Se continuă efectuarea observaţiilor şi determinărilor realizate în anul III. Începând cu anul V, când practic toţi butucii încep să rodească, se fac şi determinări privind producţia de struguri/butuc, conţinutul mustului în zahăr şi acidi­tatea acestuia.

În baza observaţiilor şi determinărilor realizate se efectuează o nouă selecţie a clonilor, fiind reţinuţi numai clonii valoroşi. De la aceşti cloni se aleg toamna coarde altoi, separat pe fiecare clon în parte, care se păstrează în mod corespunzător pentru a nu fi afectată viabilitatea mugurilor de rod.

În paralel se recoltează coarde altoi şi din plantaţia-mamă, pentru înmulţirea materialului iniţial care va servi drept martor în câmpul de încercare.

În anul şapte şi opt coardele altoi recoltate de la cei mai valoroşi cloni şi de la materialul iniţial din plantaţia-mamă se altoiesc în primăvară pe doi portaltoi recomandaţi în zonă. Butaşii altoiţi sunt forţaţi şi plantaţi în şcoala de viţe. Se altoieşte suficient material astfel încât să rezulte cel puţin 100 viţe altoite/clon/portaltoi.

În anii opt – treisprezece, cu viţele obţinute în şcoala de viţe se înfiinţează câmpul de încercare a clonilor. Pentru a avea o garanţie asupra valorii clonilor selectaţi, în câmpul de încercare trebuie să existe un număr egal şi cât mai mare de plante pentru fiecare clon – cel puţin 200 viţe/clon, respectiv câte 100 viţe pentru fiecare port­altoi. Este indicat ca plantarea clonilor şi martorului să se realizeze în parcele separate în minimum 3 repetiţii. În câmpul de încercare se aplică tehnologia de cultură specifică zonei şi la un nivel superior, astfel încât să se asigure o dezvoltare uniformă a butucilor.

Clonii promovaţi în câmpul de încercare sunt testaţi timp de 3 ani de rodire normală (de regulă anii 3, 4 şi 5 de la înfiinţarea câmpului de încercare), fiind comparaţi cu martorul reprezentat de soiul populaţie. Se fac observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi calitatea acesteia, vigoarea butucilor exprimată prin cantitatea de lemn eliminat la tăierea în uscat, rezistenţa la boli, ger şi secetă. În cazul soiurilor pentru struguri de vin se efectuează cel puţin două microvinificări, separat pe fiecare clon în parte, şi se determină însuşirile chimice şi organoleptice ale vinurilor obţinute.

În toată această perioadă se continuă observaţiile şi determinările efectuate asupra clonilor selectaţi aflaţi în câmpul comparativ pentru a putea avea o imagine de ansamblu cât mai precisă privind calităţile acestora. Datele obţinute pe tot parcursul acestor ani sunt centralizate şi interpretate, întocmindu-se dosarul de omologare a clonilor care s-au dovedit a fi cei mai valoroşi

Începând cu cel de-al unsprezecelea an se efectuează şi vizite de preomologare în câmpul de încercare a clonilor din partea inspectorilor ISTIS.

Anul XIII (XIV). Depunerea la ISTIS a dosarului de omologare a clonului şi omologarea acestuia.

Notă: Mărimea strugurelui, a bobului ca şi uniformitatea acestora interesează în mod special soiurile pentru masă, la fel şi consistenţa miezului şi culoarea uniformă a epidermei.

ICDVV Valea Călugărească

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti