Sebastian și Ioana Alexandra Jitariu, doi soți în vârstă de 33 de ani din Frumușica, județul Botoșani, au ales să investească într-o cramă de familie, unde fac vinuri artizanale, în ediție limitată. Crama Jitar este o cramă de familie, singura de acest tip din județul Botoșani, unde se produc, cu dragoste pentru sănătatea omului și a pământului, vinuri artizanale în agricultura ecologică.

Cramă butic

Povestea Cramei Jitar a început relativ recent când, întorși din Italia, proprietarii – doi soți pasionați de vin – au investit într-o plantație de vie și o cramă situate în nordul Moldovei. Experiența în domeniul culturilor și a vinurilor ecologie i-a ajutat pe cei doi amatori de vin să se lanseze repede în afacere și să obțină un vin bio, de cea mai bună calitate.

Vinurile de la Crama Jitar sunt fabricate din struguri aleși bob cu bob, pentru a se putea obține un gust și o aromă deosebită. Se pune mult accent pe detalii în cadrul acestei crame. De exemplu, dacă o viespe înțeapă o bobiță de strugure, aceasta trebuie aruncată pentru că miezul ei se oțetește și poate scădea calitatea întregii cantități de vin produs. Cei doi tineri folosesc pentru vinurile lor struguri din soiurile: Fetească Neagră, Fetească Albă, Pinot Gris și Sauvignon Blanc. La aroma deosebită a vinurilor Crama Jitar contribuie și butoaile de stejar folosite pentru învechirea vinului. Procesul de fabricație al vinului artizanal este puțin diferit de cel al vinului tehnic. Acesta implică mai mult lucru manual și o atenție deosebită la fiecare detaliu. Chiar și presarea se face tot manual, iar apoi, după ce fermentează și se sedimentează, se filtrează foarte puțin, doar o dată înainte de a fi comercializat și a ajunge în paharele iubitorilor de vin de pretutindeni. Și astfel se obține un gust altfel, mai fresh, mai brut, mai natural.

„Povestea noastră începe în urmă cu zece ani în Alpii din Sudtirol, când am descoperit pasiunea pentru viticultură și oenologie. Pe atunci lucram la Schnalshuber hof, o renumită pensiune agroturistică din Merano, unde am și deprins arta vinificării. În 2017, am decis să ne întoarcem în țară pentru a planta o vie nouă după modelul viilor südtiroleze și pentru a reproduce și pe meleagurile natale o părticică din dragostea și respectul agricultorilor italieni pentru consumatori și natură. Cultivăm gustul bun și credem cu tărie în agricultura ecologică și durabilă. Avem Fetească Neagră, Sauvignon Blanc și Fetească Neagră, pe o suprafață de 1 hectar, cu potențial de extindere. Putem spune că avem o Fetească Neagră deosebită, în inox și maturată în baric 6 luni. Noi am făcut investiția pe termen lung, cu banii noștri, iar tot ceea ce am câștigat am reinvestit. Pentru a accesa fonduri europene avem nevoie de o suprafață mult mai mare. Ca planuri de viitor, dorim să ne îndreptăm spre un public de calitate, care să aprecieze adevăratul produs artizanal“, a specificat Sebastian Jitariu, producător.

Beatrice Alexandra MODIGA

Făinarea viței-de-vie este produsă de agentul patogen Uncinula necator, care a fost observat prima dată în țara noastră în anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungând astăzi să fie prezent în orice plantație de viță-de-vie, din orice colț al țării noastre.

Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarță și mai ales în mugurii lăstarilor infectați, dar și sub formă de peritecii pe corzile și resturile vegetative.

Primăvara, pe miceliul ectoparazit se formează conidii, care răspândesc ciuperca pe întreaga perioadă de vegetație. Conidiile preferă o temperatură de 24-26 grade, dar fereastra de germinare este de la 3-4°C până la 34°C. După germinare, ciuperca se fixează pe organele verzi ale plantei cu ajutorul haustorilor și le acoperă în scurt timp cu un miceliu albicios cu aspect purulent.

Făinarea atacă fără ezitare toate organele verzi ale plantei, iar țesuturile acoperite de miceliu se brunifică și se necrozează. Mai grav, în cazul strugurilor dar și al castraveților, determină crăparea pulpei și scurgerea conținutului, creând astfel condiții ideale pentru ca alte boli să se instaleze (mana, putregaiul cenușiu).

Este deci clar că această boală este foarte păgubitoare și afectează grav cantitatea, dar mai ales calitatea strugurilor sau a castraveților.

Vinul obținut din strugurii atacați de făinare este de o calitate slabă, nu mai este pretabil pentru învechire și își va pierde și din colorit.

Făinarea este favorizată de temperaturi situate în jurul valorii de 20°C și de umiditatea relativă din aer în intervalul 50-80%; popular este cunoscută ca fiind o boală specifică temperaturilor ridicate și cu ceață.

În cazul castraveților, aceste condiții se întâlnesc adesea în solarii, unde temperatura și umiditatea sunt ridicate în cea mai mare parte a timpului, de aceea trebuie gândit un plan eficient de combatere și o planificare foarte bună a tratamentelor, precum și alternarea sau combinarea substanțelor active pentru acțiunea multisite.

Karathane™ Gold 350 EC este un fungicid care țintește făinarea viței-de-vie și a castraveților datorită conținutului de meptildinocap 350g/l. Meptildinocap este o substanță activă, cu un mod de acțiune unic, care este foarte eficientă și pentru care nu s-a semnalat încă niciun risc de apariție a fenomenului de rezistență. Tocmai din acest motiv, Karathane™ Gold 350 EC poate fi folosit cu succes în programele tehnologice pentru alternarea fungicidelor cu diferite moduri de acțiune.

Este omologat în România pentru combaterea făinării la vița-de-vie (Uncinula necator) și a făinării la cultura de castraveți (Sphaerotheca fuliginea).

Avantaje:

  • Acționează atât preventiv (interval de 10 zile), cât și curativ sau eradicativ (interval de 5 zile).
  • Mod de acțiune unic, care elimină pericolul de apariție alrezistenței.
  • Acționează inclusiv la temperaturi extreme (4°C- 35°C), când alte produse sunt ineficiente.
  • Foarte competitiv din punctul de vedere al costului pe hectar.
  • Se poate utiliza și la cultura de castraveți din solar.
  • Compatibilitate bună pentru a se folosi în tank mix cu alte fungicide sau produse insecticide.

Adrian IONESCU

Category Marketing Manager Fungicides, Insecticide, Biologicals & SAT România & Moldova

Vița-de-vie (Vitis vinifera), una dintre cele mai importante culturi la nivel mondial, este deosebit de dependentă de utilizarea fungicidelor chimice. Într-o perioadă în care reducerea tratamentelor fitosanitare a devenit un obiectiv prioritar, promovarea în practică a unor soiuri rezistente sau măcar tolerante reprezintă o alternativă de reducere a riscurilor patogene și de diminuare a inputurilor externe.

Baza genetică a rezistenței la paraziți este prezentă la numeroase specii sălbatice din genul Vitis (V. rupestris, V. riparia, V. berlandieri, V. amuriensis) și la specii de genuri înrudite (de exemplu Muscadina). În încercarea de a transfera factorii de rezistență genetică de la specii sălbatice la Vitis vinifera, în trecut s-au obținut hibrizii direct producători interspecifici (Fragolino, Isabella, Clinton, Noah). Acești hibrizi au avut o răspândire largă, dar de scurtă durată, ca urmare a calității slabe a vinului și a prezenței substanțelor toxice precum metanolul. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană (UE) a interzis exploatarea hibrizilor atât în scopuri comerciale, cât și pentru autoconsum.

vinuri Blaj

În prezent, observăm o schimbare foarte importantă în utilizarea soiurilor rezistente la boli datorită în mare parte necesității sustenabilității ecologice a podgoriilor. Din acest motiv, UE autorizează de câțiva ani înregistrarea în catalog a hibrizilor sau, mai bine zis, a liniilor de introgresiune, cu condiția să aibă cel puțin 95% din genomul Vitis vinifera.

Având în vedere apetitul consumatorilor pentru vinuri ecologice „curate“, cultivarea soiurilor alternative sau rezistente PIWI (Pilzwiederstandsfahig), cu rezistență/toleranță la principalele boli, mana viței-de-vie( (Plasmopara viticola) și făinarea viței-de-vie (Uncinula necator), a crescut la nivel mondial. În ultimii ani, țări ca Brazilia, China, SUA și cele din nordul Europei și-au extins suprafețele cultivate cu soiuri PIWI. Din 2017 până în 2020 au fost omologate la nivel mondial 17 soiuri rezistente. Ultimele generații de soiuri PIWI sunt acceptate în: Germania, Elveția, Ungaria, Austria, Cehia. În Germania, 2% din suprafața viticolă este cultivată cu soiuri roșii PIWI (Regent) și 11% cu soiuri PIWI albe (Iohaniter). La nivel internațional există, de mai bine de 20 de ani, asociația PIWI între viticultori și vinificatori, care încearcă să deschidă potențialul vinurilor obținute din soiuri rezistente, către un public mai larg, pentru că în prezent aceste soiuri, în ciuda beneficiilor pentru mediu, nu sunt cunoscute și utilizate pe scară largă, deși după 1990, prin încrucișare și selecție s-au obținut arome care corespund cu cele ale soiurilor consacrate (Sauvignon, Cabernet, Riesling, Pino etc.) și o rezistență îmbunătățită în special la mană.

Evident, este mai bine să alegi soiuri locale autohtone adaptate climatului local și condițiilor generale de producție, care de obicei au moștenit rezistență mai mare la principalii patogeni și daunători regionali. Selecția clonală are de asemenea un potențial de adaptare foarte important deoarece diferite clone de la varietatea dată sunt mai rezistente la stresurile biotice și abiotice viitoare, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional. Portaltoii pot oferi, de asemenea rezistența plantelor în special la dăunători și agenți patogeni din sol.

Cercetarea românească este în măsură să ofere viticultorilor români material genetic de calitate din soiuri alternative și/sau rezistente, omologate la Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare viticole din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“. În viticultură obținerea unor noi varietăți este un proces extrem de lung și laborios din cauza timpilor de selecție mult mai lungi. De la primii hibrizi direct producători, printr-o muncă lungă și lentă de încrucișare, s-au obținut linii în care se află genomul V. vinifera crescut constant. Din fericire, după cartografierea genomului viței-de-vie este posibilă selectarea asistată de marker.

În România, pentru a stimula exportul de vin se vorbește tot mai mult de un Brand de țară construit cu vinuri ecologice obținute din soiuri autohtone, fie ele consacrate sau mai puțin populare recent omologate din care se obține un vin ecologic cu o identitate națională. Este o soluție pe care tot mai multe țări viticole o adoptă pentru a obține beneficii economice și ecologice. Piața globală a vinurilor ecologice a crescut în ultimii ani și este de așteptat să crească din 2022 până în 2030, cu o rată de creștere anuală de 10,2%, iar previziunile analiștilor sunt extrem de pozitive. La aceasta se adaugă oportunitățile de acces la finanțările europene destinate agriculturii ecologice prin Pactul Verde European.

La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj au fost omologate 5 soiuri alternative la soiurile consacrate, respectiv: Selena, Blasius, Astra, Amurg, Roze Blaj și trei soiuri PIWI cu rezistență dobândită la principalele boli fungice: Rubin, Radames și Brumăriu. (Fig. 1) Aceste soiuri sunt o alternativă la soiurile internaționale consacrate, permițând astfel producătorilor să ofere consumatorilor ceva diferit în ceea ce privește aroma, textura și stilul. Ele oferă, de asemenea, diversitatea portofoliilor de vinuri, acces la piețele de nișă și adaptare la un climat în schimbare.

Fig. 1. Soiuri alternative și rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

soiuri struguri fig1

În cazul soiurilor de struguri (PIWI) omologate la SCDVV Blaj: Radames, Rubin și Brumăriu, rezistente la boli criptogamice, în special mană (Plasmopara viticola) și făinare (Uncinula necator), de obicei sunt necesare două până la trei tratamente, aplicate în fenofazele sensibile la atac (înainte și după înflorit); aceasta corespunde unei economii de până la 75% nu numai în ceea ce privește pesticidele, ci și costurile cu motorina, orele de muncă, sechestrarea carbonului etc. (Fig. 2)

Fig. 2. Beneficile Soiurilor rezistente (PIWI) omologate la SCDVV Blaj

soiuri struguri fig2

Scurtă descriere a soiurilor rezistente PIWI omologate la SCDVV Blaj, alternativa obținerii unor producții de struguri și vin sigure, rentabile, ecologice, sănătoase, „curate“, contribuind în același timp la menținerea tipicității vinului local sau regional și, de ce nu, un Brand de Țară pentru România.

  • Radames soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare sexuată dirijată interspecifică (Traminer roz x Elita hibridă (SV 12376 x Regina Viilor). Omologat în 1994, Radames se remarcă prin rezistență ridicată la mană și făinare, prin fertilitate şi productivitate ridicată – vinul Radames este alb de consum current sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 11,0% și o aciditate de 5,3-7,2 g/L H2SO4, extract nereducător 19,1-20,0 g/L.
  • Rubin soi PIWI obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj prin hibridare (Traminer roz x descendenţă hibridă (SV 12375 x Regina Viilor). A fost omologat în 2007. Soiul de struguri Rubin prezintă o toleranţă foarte bună la bolile criptogamice şi la condiţiile de iernare, remarcându-se prin potenţial mare de producţie, calitate superioară. Vinul Rubin este un vin alb de consum curent sau calitate superioară, sec, cu un conținut de alcool între 9,5 și 11,9% și o aciditate de 4,0-5,0 g/L H2SO4, extract nereducător 19,0-20,1 g/L.
  • Brumăriu este primul soi cu rezistenţă biologică la bolile criptogamice obţinut la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, prin hibridare interspecifică (Saint Emilion x Rayon d`or). A fost omologat în 1983. Brumăriu se remarcă prin fertilitate şi productivitate mijlocie-mare, asigurând obţinerea unor vinuri albe-seci de consum curent. Are toleranţă foarte bună la condiţiile de iernare. Vinul Brumăriu este un vin alb de consum curent, sec, cu un conținut de alcool între 9,0 și 10,0% și o aciditate de 4,8-6,2 g/L H2SO4, extract nereducător 17,2-18,8 g/L.

Consumul de vinuri tradiționale legate de teritoriu nu se va opri, în plus va exista o nouă categorie de consumatori, destinată să devină din ce în ce mai mare, ceea ce va necesita vinuri obținute din struguri cultivați în podgorii durabile.

(Tab.1) Gradul de rezistență la principalii patogeni a soiurilor PIWI în condițiile anului 2022

soiuri struguri tab1

(Tab.2) Soiurile rezistente (PIWI) reduc utilizarea tratamentelor antifungice și a cheltuielilor cu inputuri externe cu până la 75%, în funcție de presiunea de infecție

soiuri struguri tab2

Liliana-Lucia TOMOIAGĂ – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

La sfârșitul lunii februarie, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași s-au finalizat, în bune condiții, tăierile în uscat la vița-de-vie (tăieri de formare și rodire) pe o suprafață totală de 75 ha. Despre soiurile stațiunii și tăierile efective am stat de vorbă cu dr. ing. Alexandru Lulu Cătălin, directorul SCDVV Iași, care a făcut referire și la condițiile climatice ale Podgoriei Copou.

„Până în prezent este un an excelent pentru vița-de-vie! Într-adevăr, precipitațiile sunt deficitare, ar fi ideal să ne apropiem de cantitatea normală de precipitații din zona noastră, undeva la 300-400 l/mp. Temperaturile minime înregistrate la Stația Agro Expert din Podgoria Copou au fost de -11º-14º C în depresiuni, pe văi. Nu avem pierderi de muguri anul acesta la vița-de-vie, nici la soiurile de masă sau la cele pentru strugurii de vin. Temperatura care dăunează viței-de-vie începe de la -17-18º C pentru strugurii de masă și -20-22ºC la soiurile pentru struguri de vin“, a specificat ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin, SCDVV Iași.

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificație Iași deține în momentul de față o suprafață de 75 ha, plantație viță-de-vie. „Soiurile mai reprezentative ar fi: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, precum și soiuri create la Stațiune: Busuioacă de Bohotin, clona 5 Iași, Chardonnay, Sauvignon; mai avem în portofoliu soiuri pentru struguri de masă precum: Paula, Gelu, Victoria și Aroma de Iași“, adaugă directorul Stațiunii.

Înainte de a începe lucrările de tăiat la vița-de-vie trebuie să ținem cont de trei factori, ne spune specialistul.

„Primul ar fi factorul climatic, ținând cont de temperaturile scăzute din timpul iernii, după care ar fi productivitatea soiului și potențialul de fructificare al soiului. În zona noastră condițiile climatice au permis efectuarea tăierilor la vița-de-vie în perioada normală, optimă pentru realizarea acestei lucrări. Sunt soiuri care se pot preta la tăieri scurte, adică tăiat în cep, speronat și soiuri la care tăiem efectiv în verigi de rod pentru a suplimenta numărul de muguri de rod. Spre exemplu, Feteasca Neagră rodește prin mugurii 3-4 de coardă și atunci trebuie tăiat în verigi de rod. Tăierile la vița-de-vie sunt de trei feluri: tăieri de formare, regenerare și de rodire. Tăierile de rodire trebuie făcute în fiecare an la vița-de-vie pentru că aceasta rodește doar pe coardă, anual, și în funcție de forma pe care o avem în zona viticolă.“

Spre sfârșitul lunii februarie, la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi a avut loc și o serie de instruiri privind efectuarea tăierilor în uscat la viţa-de-vie (tăieri de formare, rodire şi refacere a butucilor) pentru publicul larg, sub îndrumarea doamnei ing. dr. Gabi Zaldea şi ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin.

„La instruiri au participat studenţi şi masteranzi de la Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi, care şi-au exprimat dorinţa de a cunoaşte aspecte legate de tehnica tăierilor la viţa-de-vie. Înainte de a începe lucrarea de tăiat la vița-de-vie am făcut gratuit instructajul atât pentru viticultorii din zonă, cât și pentru studenți. Noi tot timpul am oferit consultanță, n-am perceput nicio taxă, chiar avem, să spunem așa, menționată în fișa postului consultare cu viticultorii din zonă“, a încheiat ing. dr. Alexandru Lulu Cătălin, SCDVV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Viticultura și vinurile n-au fost chiar preocupări pentru cei care au decis soarta agriculturii în general, în ultimii 30 de ani. Iar fără susținere substanțială din partea statului, cei care se încumetă să înceapă afaceri în acest domeniu pătrund greu pe o piață unde concurența este mare. Iar, dacă reușesc să pătrundă, le este dificil să se mențină.

După o viață de cultură mare, fermierul Ion Bălan din localitatea Baia, județul Tulcea, a pariat și pe viță-de-vie. Ba, mai mult decât atât, a transformat un vechi grajd din anii ’60 într-o cramă de toată frumusețea care arată ca o farmacie. Vinurile produse în Crama Hamangia spun poveștile locului, una dintre poveștile spuse fiind multiculturalitatea Dobrogei, căci aici regăsim aproape 20 de etnii și toți trăiesc în deplină armonie, așa cum, de altfel, a spus și Regele Carol I, la 1878. De altfel, una dintre gamele de vinuri ale Cramei Hamangia se cheamă Kultura, de la cultura viței-de-vie care este foarte veche în Dobrogea, dar și de la multiculturalitatea Dobrogei, căci aici avem în jur de 17-19 etnii. „Sunt dobrogean și îmi amintesc că mereu ne-am înțeles bine și cu rușii lipoveni, și cu italienii, și cu grecii, și cu turcii și cu tătarii”, își amintește Ion Bălan. Celelalte două sortimente de vinuri produse în cramă sunt Pagaia și Ataman.

Din 2.100 de hectare, 48 sunt cu viță-de-vie

Suprafața totală lucrată de fermierul Ion Bălan este de 2.100 de hectare, din care 48 de hectare sunt cu viță-de-vie – 46 de hectare cu vie pentru vin și 2,3 hectare cu soiuri de masa, 2 hectare cu nuci franțuzești și restul de 2.050 de hectare reprezintă cultură mare. Plantația viței-de-vie a fost înființată prin Programul de Reconversie în 2010-2011, mai puțin sistemul de irigații, care a fost realizat prin efort propriu. „La capătul fiecărei parcele de vie am plantat nuci care au atât rolul de a proteja împotriva vânturilor, cât și un aspect plăcut“, explică fermierul.

Perdea forestieră și bazine pentru irigat

În afară de perdeaua forestieră de nuci, fermierul a rezolvat și problema irigațiilor prin curățarea și amenajarea gropilor în care se depozitau gunoaie. „Între cele două sole de vie erau gropi pentru depozitarea gunoaielor, le-am curățat și le-am reprofilat. Vor fi bazine pentru irigarea viei și pe viitor le voi popula și cu pește. Toată lumea se gândește la un pește și un vin, că doar suntem aproape de Deltă“, spune fermierul. Și cum peștele merge bine cu vinul alb, care se bea și mai ușor vara, cele mai multe soiuri cultivate sunt de vin alb, respectiv Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rin. Doar două soiuri de struguri pentru vinuri roșii se cultivă aici, și anume Cabernet Sauvignon și Merlot.

Marketingul și vânzările, provocările cele mai mari

Dacă la cultura mare partea de valorificare nu-i dă bătăi de cap, când vine vorba de vinuri fermierul spune că aici lucrurile se complică din cauza problemelor de marketing și vânzare. „Vinul este produsul care se găsește în cele mai multe sortimente peste tot în magazine, este un domeniu extrem de concurențial pentru că avem vinuri din întreaga lume și ca să pătrunzi pe piață este foarte greu și apoi trebuie să te menții. Asta înseamnă calitate, un raport foarte bun calitate-preț și nu sunt admise greșelile. Aici, dacă ai greșit o dată, trebuie să o iei de la început, asta dacă o mai poți lua de la început“, explică Ion Bălan. Chiar dacă este complicată pătrunderea și menținerea pe o piață tot mai concurențială, solul, apa, soarele, altitudinea și brizele plăcute ale mării, specifice zonei lacunare Razim-Sinoe, sunt principalele elemente care fac ca potențialul plantației viticole Hamangia să fie unul deosebit, iar gustul vinurilor să fie unul de neuitat.

Dacă vița-de-vie a fost cultivată în 2010-2011, vinificarea în crama proprie a început în 2016, vinurile produse aici beneficiind de implicarea unei echipe tinere, oenologul și șeful cramei fiind tineri de până în 30 de ani. Proprietarul cramei intenționează să dezvolte și turismul viniviticol, Crama Hamangia aflându-se chiar pe traseul dintre litoral către Delta Dunării.


Pe lângă mare, Deltă și cei mai vechi munți, în Dobrogea mai sunt și alte atracții despre care se poate povesti la un pahar de vin...  Una dintre acestea este Cetatea Enisala, o fortăreață suspendată pe un colț de piatră, chiar în buza lacului Razelm, pe vremuri un golf al Mării Negre. Cetatea pare să păzească locurile acestea binecuvântate de Bunul Dumnezeu, locuri în care pot fi admirate păsări de apă ce ne amintesc că ne aflăm la limita de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Unică prin faptul că este singura cetate medievală păstrată în Dobrogea, Enisala a fost ridicată de genovezi în a doua jumătate a anilor 1.200. Genovezii au decis să ridice cetatea pe locul așezării antice Heracleea, iar scopul fortăreței era acela de a superviza rutele comerciale, pe apă și pe pământ, care uneau coloniile genoveze de la Isaccea sau Chilia de metropolă.

Cetatea Enisala a fost cucerită de otomani în anul 1388, de atunci datând și prima atestare a numelui Enisala (Yeni Sale – Satul Nou). Deși mici, Munții Măcinului păstrează toate caracteristicile unor munți, aici găsindu-se abrupturi montane de 200 de metri și o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găsește în alte părți prin Europa. De altfel, Parcul Național „Munții Măcinului“ este singurul din Europa unde putem găsi șase ecosisteme diferite: păduri, pajiști, tufărișuri, grohotișuri, mlaștini, stâncării, situri arheologice. Aici, pe cele 11.000 de hectare, găsim 50% din flora țării, dintre care peste 70 de specii sunt plante protejate ca specii rare sau vulnerabile și aproape 30 sunt endemice pentru această regiune. Dar atracțiile nu sunt doar acestea, Dobrogea oferind câte puțin din toate tuturor exploratorilor dornici de peisaje inedite și locuri pentru care să revină. Iar cine vizitează Dobrogea cu siguranță revine. Chiar și pentru un pahar de vin și o poveste la asfințit...


Simona-Nicole DAVID

În plantațiile viticole, lucrările horticole nu se opresc nici iarna, lunile cu vreme rece fiind rezervate anumitor intervenții care să asigure o producție bună în anul următor. Inginerul horticol Vlăduț Cimpoi, de la Staţiunea Didactică Ferma „Vasile Adamachi“ Iași, ne-a vorbit despre trei tipuri de tăieri aplicate viței-de-vie în sezonul rece. Tăierea de rodire se execută în perioada de repaus fiziologic al plantei, așadar de la căderea frunzelor toamna, până la dezmuguritul din primăvară. Dacă tăierea se face iarna este recomandat să se lase o încărcătură pe rod mai mare, urmând să fie corectată în primăvară în funcție de pierderile de muguri provocate de temperaturile din timpul iernii.

Trei tipuri de tăieri distincte

Tăierea de rodire pe cordon speronat. Primul tip de tăiere presupune tăierea de rodire pe cordon speronat, elementul de rod principal fiind reprezentat de cepul pe o lungime de 2-3 ochi; în acest caz coardele se taie la cep de 2-3 ochi. Distribuția cepilor trebuie să fie cât mai uniformă, iar la final trebuie să avem pe butuc un număr de la 10-15 ochi.

Tăierea de rodire pe cordon Cazenave. Al doilea tip de tăiere este reprezentat de cordonul Cazenave; în cazul acesta principalul element este veriga de rod, formată dintr-un cep de 2-3 ochi și o cordiță de 4 până la 7 ochi, se lasă un număr de 6 până la 8 cordițe, repartizate cât mai uniform pe butuc, numărul lor trebuind să fie de 4 până la 6 pe butuc.

Tăierea de rodire dr. Guyot. Al treilea tip de tăiere de rodire este reprezentat de dr. Guyot; are același element ca și la cordonul Cazenave, reprezentat de veriga de rod. De data aceasta coarda este de fapt mult mai lungă, de 12 până la 15 ochi, iar numărul de verigi de rod care se lasă este de 3-4 pe butuc. Specific acestui tip de tăiere este capul înălțat; în prima fază se elimină coardele care au fructificat în anul anterior. După care, din zona capului înălțat, 3-4 verigi de rod formate din cepi, cu 1-2 ochi și corzi lungi de 12-15 ochi, cozile trebuie să fie cât mai viguroase pentru a forma și în anul următor un cordon sănătos, iar la final trebuie să avem numărul de cepi egal, specifică Vlăduț Cimpoi, inginer horticol  la Fermei „V. Adamachi“ Iași.

taieri vita de vie

Executarea tăierilor de rodire

Tăierile de rodire la viţa-de-vie sunt în strânsă legătură cu formele de conducere a butucilor. Condiţiile de mediu şi însuşirile soiurilor cultivate în podgoriile din ţara noastră determină utilizarea a patru forme de conducere: cordon pe tulpină – cea mai răspândită formă dintre tăierile în uscat la soiurile pentru vin: putem avea tăieri în verigi de rod (cordiţe + cepi) sau tăieri în cepi roditori (speroane). Forma în cepi roditori se practică cu bune rezultate la soiurile Fetească Regală, Aligote, Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet, Merlot.

Guyot pe tulpină: se aplică în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi (în general de 8-12 ochi) şi din cepi de înlocuire de 2 ochi. Acest mod de tăiere se recomandă pentru soiurile care rodesc pe elemente de rod mai lungi (Fetească Neagră, Fetească Albă etc.). Braţe înălţate cu înlocuire periodică: se practică în zone de cultură protejată în care temperaturile negative în timpul iernii survin cu mare frecvenţă. La această formă se aplică o tăiere în verigi de rod (coarde + cepi de înlocuire sau cordiţe + cepi). Joasă (Guyot multiplu clasic): recomandată pentru zonele de cultură protejată și pentru soiurile mai sensibile la ger (de exemplu Merlot pe şes). Se practică tăierea în verigi de rod formate din coarde de diferite lungimi şi cepi de înlocuire.

Stropirile și tăierile în livadă

taieri vita de vie 2022

Căldura neobișnuită pentru luna ianuarie a pus în pericol pomii fructiferi și vița-de-vie în anumite regiuni ale țării. Temperaturile pozitive din timpul zilei păcălesc pomii fructiferi și vița-de-vie, grăbind dezvoltarea acestora. Astfel, un eventual îngheț în perioada următoare le va distruge, au avertizat specialiștii de la Facultatea de Horticultură USV Iași.

„În ferestrele iernii (lunile ianuarie-februarie), la pomii fructiferi se fac tăierile de întreținere, cu specificația să nu se înregistreze temperaturi foarte joase și vânt. Tot atunci se pot combate bolile și dăunătorii cu insectofungicide. În luna ianuarie este recomandată plantarea de pomi fructiferi“, a precizat șef. lucrări Marius Dascălu de la disciplina de Pomicultură, Facultatea de Horticultură USV Iași.

Variațiile bruște de temperatură sunt consecința schimbărilor climatice la nivel global, spun specialiștii și, din păcate, zăpada așteptată de agricultori mai întârzie.


„Tăierile în plantațiile cu suprafețe foarte mari se pot începe chiar din luna decembrie, dar în cele cu suprafețe mai mici este recomandat, în general, să se înceapă în luna ianuarie și februarie. Indiferent de sistemul de tăieri ales, este important să evitați tăieturile fără rost, iar rănile care rezultă în urma procesului să aibă o suprafaţă cât mai mică. O greşeală frecventă a viticultorilor amatori este că taie până la 80%-90% din masa de coarde a viei. Aceste tăieri excesive nu fac altceva decât să scurteze durata de viaţă a butucului şi nu au nici efectele dorite. Pentru ca această lucrare să decurgă cât mai bine, înainte de a vă apuca de tăieri trebuie să aveți în vedere să vă aprovizionați cu foarfece și fierăstraie de calitate pentru a vă ușura munca“, ing. horticol Vlăduț Cimpoi.


Beatrice Alexandra MODIGA

Cauzele apariției putregaiului negru la vița-de-vie

Sunt două categorii de factori care duc la apariția și dezvoltarea putregaiului negru:

Factorul etiologic – cel care cauzează apariția infecției și poate duce la răspândirea bolii.

Este foarte importantă diagnosticarea corectă, încă de la primele semne, și aplicarea schemelor corecte de tratament, în cazul existenței în plantație a unui focar de infecție.

Factori de risc – cei care favorizează dezvoltarea bolii. Printre aceștia, cei mai importanți sunt:

  • ploile prelungite – infecţiile se produc dacă organele susceptibile sunt umectate minimum 6-7 ore;
  • nivelul de umiditate din aer este de peste 85%, infecția fungică apare numai dacă organele pe care se poate dezvolta sunt umectate (precipitații, rouă, irigare prin aspersie);
  • temperatura minimă de germinare a sporilor este de 9°C;
  • temperatura optimă de germinare este de 20-26°C (temperaturile mai mari de 32°C sunt letale pentru miceliu);
  • perioada critică de producere a infecției pe boabe este cuprinsă între fenofaza sfârșitul înfloritului și fenofaza de pârgă.

Confuzie cu alte boli

Simptomele pot fi confundate cu atacul de antracnoză cauzat de ciuperca Elsinoë ampelina. Leziunile frunzelor sunt similare atunci când sunt văzute de la distanță, dar nu conțin micile picnidii negre specifice atacului putregaiului negru.

Simptomele de Excorioza (Phomopsis sp.) pe frunze pot fi, de asemenea, confundate cu cele ale putregaiului negru. Vița-de-vie infectată cu excorioză dezvoltă leziuni ale frunzelor mai mici decât cele cauzate de putregaiul negru, acestea fiind adesea înconjurate de un halou translucid și nu conțin picnidii.

Există, de asemenea, un complex de agenți patogeni, inclusiv Alternaria spp., Aspergillus niger, Botrytis cinerea, Cladosporium spp., Penicillium spp. Și Rhizopus arrhizus, care pot provoca putrezirea fructelor la vița-de-vie și, prin urmare, ar trebui luată în considerare și la diagnosticarea Black-Rot.

STRATEGIA DE CONTROL: Cunoașterea sensibilității fiecărei parcele la atacul ciupercii Guignardia bidwelli determină strategia de combatere, de aceea monitorizarea și diagnosticarea rapidă și corectă a patogenului sunt foarte importante.

putregai poze

Managementul fitosanitar al putregaiului negru poate fi împărțit în două faze distincte:

1. Profilaxia, care vizează reducerea surselor de inoculare

  • Monitorizați plantația în mod regulat pentru a detecta primele focare și distrugeți în permanență organele aeriene care prezintă simptome de putregai negru.
  • Reducerea inoculului se realizează prin eliminarea cu foarte multă grijă și atenție a coardelor care prezintă leziuni în timpul tăierii, fără a uita ciorchinii „cu boabe mumifiate“ agățați de coarde și de sârma sistemului de susținere.
  • După tăiere, lucrați solul (arătura de primăvară) pentru a îngropa boabele mumifiate căzute pe sol. Dacă sunt acoperite cu pământ, acestea nu produc spori.
  • Efectuarea corectă și la timp a lucrărilor în verde: legatul lăstarilor, plivitul lăstarilor sterili, copilitul, desfrunzitul, cârnitul pentru asigurarea unei bune aerisiri la nivelul butucului.
  • Desființarea viei abandonate din apropierea parcelei deoarece este sursă de inocul.

2. Lupta chimică reală

Aplicarea schemelor de tratament

  • În parcele cu risc ridicat în care există un precedent al atacului de putregai negru, cu pierderi de recolte de-a lungul anilor anteriori, aplicați protecție chimică preventivă în următoarele fenofaze considerate foarte sensibile la atac:
  • dezmugurit; stadiul 06 sau C;
  • lăstar de 4-8 cm; stadiul 09 sau E;
  • lăstar de 15 cm; stadiul 12 sau F;
  • înainte de înflorit; stadiul 19 sau H;
  • după înflorit; stadiul 25 sau J.

După aceste tratamente esenţiale, dacă vremea este ploioasă şi ceţoasă, tratamentele continuă la interval de 7 - 12 zile. Stropirile pot fi discontinue când vremea devine uscată.

  • În parcelele în care boala a fost prezentă, dar bine controlată:
  • Fungicidele antimană și antifăinare au efecte secundare semnificative în ceea ce privește putregaiul negru, însă vă recomandăm să alternați fungicide cu diferite moduri de acțiune.
  • În zonele în care această boală este absentă nu se aplică tratamente specifice
  • Se recomandă monitorizarea atentă a parcelelor pentru identificarea eventualelor simptome, în special în anii cu condiții climatice favorabile atacului.

De fapt, intervențiile posibile coincid cu tratamentele aplicate pentru alte boli. Astfel, în timpul dezmuguritului aplicarea primului tratament poate coincide cu protecția contra excoriozei Phomopsis viticola, de aceea se recomandă substanțe active cu efect simultan împotriva ambilor patogeni în timp ce intervențiile ulterioare pot coincide cu protecția împotriva făinării Uncinula necator și manei Plasmopara viticola.

Substanțele active autorizate pentru controlul putregaiului negru sunt fungicide polivalente cu spectru larg de combatere ce aparțin familiilor:

  • Ditiocarbamati (Mancozeb, Propineb, Metiram), cu o acțiune preventivă excelentă împotriva putregaiului negru și efect simultan preventiv împotriva excoriozei:
  • Triazoli care, pe lângă acțiunea anti-oidică, au o acțiune preventivă și curativă excelentă împotriva putregaiului negru: Topas 100EC 0,025%; Orius 255 EW 0,04, Folicur Solo 250 EW 0,04%; Spirox 0,5 l/ha etc.
  • Strobilurinele, o altă clasă de ingrediente active anti-oidice, au o acțiune colate- rală bună împotriva putregaiului negru: Cabrio Top 1,5-2 kg/ha, Universalis 593 SC 0,2%; Éclair 49 WG 0,05%, Kresoxim methyl - Stroby DF 0,02 etc.
  • Acetamide (cyflufenamid) acționează preventiv și curativ asupra făinării, colateral asupra putregaiului negru: Dynali 0,65 l/ha.

ATENȚIE! Pentru prevenirea fenomenului de rezistență a patogenului față de fungicide, alternarea produselor din familii diferite este obligatorie. Toate clasele de molecule menționate mai sus sunt foarte importante pentru apărarea împotriva acestei patologii, iar alegerea produsului trebuie să fie bine luată în considerare în funcție de situația climatică și „istorică“ a podgoriei; în situațiile în care atacurile au avut loc în anii precedenți există riscul de a suferi daune din ce în ce mai grave de la an la an.

În fermele ecologice. În parcelele afectate în anii anteriori, pentru protecția viei împotriva Black Rot începând cu stadiului dezmugurit (etapa D sau 06 sau BBCH 10), se aplică produse cuprice combinate cu produse pe bază de sulf muiabil.

Liliana-Lucia Tomoiagă, SCDVV Blaj

SCDVV Bujoru din Târgu Bujor, județul Galați, este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare. Evident că acestea, luate împreună, reprezintă pentru noi un câmp experimental, ne spune dr. biol. Aurel Ciubucă.

Instituţie publică cu finanţare extrabugetară

Cu cca 350 ha, SCDVV Bujoru deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetare s-au concretizat printr-un aport important în domeniu, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După Revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte, ne destăinuie Aurel Ciubucă.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând-o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV Bujoru este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

350 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate

Aurel Ciubucă, secretar științific al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Târgu Bujor, lucrează la această stațiune din 1979, pe domeniul vinificației, cu pregătire de biolog, ne vorbește despre soiurile cultivate și proiectele europene accesate de această stațiune. „Stațiunea a fost înființată în anul 1977, structurată pe domeniile de activitate necesare la acea vreme, de promovare și de dezvoltare a viticulturii și vinificație din zona noastră, în zona de influență a județului Galați și a Brăilei. În acest moment, noi dispunem de o suprafață de 352 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate. Din conveierul soiurilor albe amintim, ca preponderență, soiurile Fetească albă, Fetească Regală, Băbească gri, Aligote, iar din soiurile aromate și semiaromate Muscat Ottonel. În anul 2012 am realizat un proiect cu fonduri europene pe domeniul vinificației, unde am reabilitat laboratoarele de analize fizico-chimice cu aparatură modernă, de microbiologia vinului, de tehnologia de vinificație“, ne-a specificat acesta.


Sub aspect geografic, podgoria Dealurile Bujorului face parte din podgoriile din Valea Chinejei, cele mai noi podgorii ale Moldovei. Ea se întinde pe dealurile care mărginesc această vale, ale căror soluri au fost spălate de apele pluviale şi spulberate de vânt, rămânând pleşuvite de secole. O regiune în care extremele termice ale aerului, deficitul pluviometric şi dinamica atmosferei prezintă particularităţi rar întâlnite în altă zonă a ţării. Podgoria Dealurile Bujorului se încadrează în sectorul de climă continentală, ţinutul climei de stepă-dealuri.


Beatrice Alexandra MODIGA

Guignardia bidwellii sau Black-Rot, agentul patogen al Putregaiului negru al viței-de-vie, este o boală de focar cu o epidemiologie caracteristică și evoluţie rapidă. În lipsa măsurilor de prevenție și în condiții climatice favorabile, atacul se extinde exploziv, producând adevărate epidemii, cu pierderi majore de producție și implicații directe asupra calității vinului. În podgorii, simptomele pot fi prezente atât în sezonul de creștere, cât și în perioada de latență deoarece strugurii cu boabele infectate, mumificate rămân adesea agățate de coardele de viță-de-vie. De altfel, boala își datorează numele de putregaiul negru faptului că determină mumificarea și înnegrirea boabelor.

Simptomatologie

Agentul patogen atacă toate organele verzi ale plantei: frunze, lăstari, rahis, ciorchini, boabe.

Primele simptome ale bolii pot fi semnalate în prima decadă a luni iunie, mai întâi pe frunze, prin apariţia unor pete circulare maronii sau roșiatice cu dimensiuni de 0,5-2 cm, cu marginea negricioasă. Pe frunzele adulte petele sunt mai neregulate și mai confluente. Atacul începe pe frunzele de la baza lăstarului şi se extinde pe cele de la vârf. Pe partea superioară a limbului foliar, în dreptul petelor specifice apar formaţiuni negre, punctiforme, dispuse în cercuri concentrice, constituite din picnidiile şi picnosporii ciupercii. Chiar și lăstarii tineri de 10-20 cm sunt loviți de această ciupercă, simptomul tipic fiind reprezentat de crestături maro alungite, asemănătoare simptomelor atribuite excoriozei (Phomopsis viticola). Prezența unor pustule negre (picnidii) pe boabe este o caracteristică identificatoare a atacului de putregai negru.

Ciuperca atacă toate organele verzi: frunze, cârcei, lăstari, ciorchini, boabe. Primele simptome ale bolii pot fi semnalate în prima decadă a lunii iunie, mai întâi pe frunzele de la baza butucului, sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare (cu diametrul 2-10 mm), de culoare brun-gălbuie, cu halou brun-negricios. În scurt timp, ţesuturile din centrul petelor se necrozează şi în dreptul lor, pe ambele feţe ale frunzelor, apar formaţiuni punctiforme negre (picnidii cu picnosporii). Sunt sensibili la atac lăstarii tineri de 10-20 cm. Pe lăstarii erbacei atacul se manifestă sub forma unor pete oval-alungite, care evoluează în cangrene adânci, de culoare purpuriu-închis, purtătoare de picnidii negre. Ciorchinii sunt foarte vulnerabili la atac începând cu stadiul de înflorire, după aceea sensibilitatea lor la atac scade treptat până la pârgă.

Atacul caracteristic şi grav este pe boabele în creştere, când acestea ating 2/3 din mărimea normală. Iniţial, pe pieliţa bobului atacat apare o pată rotunjită (1 mm diametru), alburie, înconjurată de un inel brun. Petele se extind rapid şi cuprind în decurs de 48 de ore jumătate din suprafaţa bobului. Pe timp uscat, boabele atacate au un aspect deshidratat, se înnegresc şi se mumifică. Boabele infectate se acoperă cu picnidii negre, mici pustulare care sunt fructificaţiile asexuate ale ciupercii şi pseudotecii, fructificaţiile sexuate. În condiţii favorabile maladia se dezvoltă exploziv, atacul se propagă rapid de la un bob la altul şi, în final, strugurii se usucă parţial sau în totalitate. Boabele devin rezistente la atac atunci când ajung la 5% până la 8% zahăr.

Atacul de putregai negru pe boabe se poate confunda cu atacul de mana pe boabe (Rot-brun) antracnoza, monilioză, excorioza. Există, de asemenea, un complex de agenți patogeni, inclusiv Alternaria spp., Aspergillus niger, Botrytis cinerea, Cladosporium spp., Penicillium spp. Și Rhizopus arrhizus, care pot provoca putrezirea fructelor la viță-de-vie și, prin urmare, ar trebui luată în considerare și la diagnosticarea Black-Rot. În toate aceste cazuri prezenţa picnidiilor punctiforme negre confirmă prezenţa atacului de Black-rot. Unele publicații mai vechi au raportat că boabele devin rezistente atunci când ajung la 5% până la 8% zahăr, în timp ce cercetările din New York indică faptul că strugurii devin rezistenți mult mai devreme, la 3 până la 4 săptămâni după înflorire.

Biologie şi epidemiologie

Pentru a asigura controlul rațional și eficient al atacului, este important să înțelegem ciclul de dezvoltare a agentului patogen. Ciclul de dezvoltare a ciupercii este puternic influenţat de umiditate şi temperatură. Fungul patogen ierneazã în principal sub formă de peritecii (fructificaţiile sexuate), pe strugurii mumifiaţi, pe boabele căzute pe sol şi sub formă de picnidii (organele de reproducere asexuată), pe lemnul şi frunzele bolnave. Primele contaminări sunt posibile primăvara în fenofaza 2-3 frunzuliţe etalate. Infecția se produce când temperatura depăşeşte 9°C şi intervin ploi prelungite (frunzele sunt umectate cel puțin 6 ore). În aceste condiţii are loc emisia de ascospori din peritecii, care contaminează frunzele, florile şi fructele tinere şi produc majoritatea infecţiilor primare. După o perioadă de incubație de aproximativ 20 de zile, petele caracteristice mai întâi apar pe frunze. În perioada estivală, picnidiile mici negre de pe frunzele infectate produc infecţiile secundare pe ciorchini şi boabe. În condiţii prielnice patogenului (perioade calde şi umede), infecţiile secundare se produc permanent pânã la sfârșitul lunii iulie și prima jumătate a lunii august, după care ascosporii şi macroconidiile se transformã în organe de rezistenţã.

Evaluarea riscului de infecţie presupune: determinarea perioadelor de contaminare, pe baza datelor climatice: durata de umectare a frunzelor, temperatură, pluviometrie, higrometrie. Riscul de infecţie se poate calcula pe baza corelației dintre lungimea perioadei de umectare a frunzelor necesară pentru ca infecţia să aibă loc si temperatură.

putregaiul negru tabel

(Va urma)

Liliana-Lucia TOMOIAGĂ, SCDVV Blaj

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași a fost de curând gazda unui eveniment organizat de compania Corteva Agriscience & DaBacco, unde a avut loc prezentarea tehnică a culturii viței-de-vie. Soluțiile tehnice prezentate la plantația de viță-de-vie din cadrul stațiunii au demonstrat încă o dată că fără știință, tehnologii și tratamente chimice corect dozate și aplicate nu poți să fii competitiv și să ai o bună eficiență economică.

La mijlocul lunii august, în cadrul Stațiunii de Cercetare Viticolă din Iași, compania Corteva Agriscience, alături de partenerii DaBacco, a încununat cu succes rezultatele anului 2021, iar reprezentanții celor două companii au arătat și demonstrat fermierilor prezenți din Regiunea de N-E a Moldovei rezultatele foarte bune obținute în condițiile unui an dificil.

„Suntem o companie preocupată să aducă molecule noi care să fie în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. Produsele aplicate trebuie să scadă nivelul reziduurilor, lucru care trebuie să se regăsească în pașaportul vinului pe care fermierii trebuie să-l aibă atunci când fac export și atunci când comercializează vinul în țara noastră. De aceea, produsele Corteva se integrează cu succes în tehnologia unei ferme viticole și putem spune că noutatea absolută pentru anii 2020 și 2021 a fost Zorvec Zelavin Bria, produsul care a reușit să controleze cea mai dăunătoare boală, respectiv mana viței-de-vie. Folpet este o moleculă nouă pentru piața europeană și putem spune că are o acțiune de contact bună, dar și un efect foarte bun pentru bolile secundare, cum sunt putregaiul sau antracnoza, boli pe care le controlează secundar. Zorvec Zelavin Bria se încadrează cu succes în aplicarea unei scheme în controlul manei pentru că, aplicându-l în perioada înfloritului, reduce presiunea apariției bolilor. Pe lângă acest produs, Corteva are în portofoliu și produsul Talendo Extra. Astfel, culturile au o protecție foarte bună și împotriva făinării și când spun acest lucru mă refer la două substanțe active chimice foarte importante, și anume tetraconazol, un triazol care are efect bun pe făinare, și produsul deja consacrat, Talendo. Iată că cele două substanțe active încununează cu succes un nou produs, Talendo Extra“, a precizat în cadrul evenimentului George Andron, director de vânzări pentru culturi speciale România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.

„Totodată, când vorbim de protecția plantelor este nevoie și ca tratamentele fitosanitare să fie aplicate corect. De aceea, partenerii noștri DaBacco au venit cu tehnica necesară în plantațiile de viță-de-vie și astfel fermierii au putut să vadă cele mai noi tehnologii aplicate acestei culturi. Mă refer la lucrări aplicate atât la sol, cât și la butuc, de aceea aplicând o tehnică bună avem o presiune mică în ceea ce privește declanșarea bolilor. În cadrul Stațiunii Viticole de la Iași partenerii DaBacco au reușit să arate noile tehnologii tuturor fermierilor din zonele cărora ne-am adresat. Sperăm astfel să contribuim cu o calitate înaltă în producerea strugurilor pentru ca rezultatul final să fie un vin de calitate“, a mai adăugat George Andron.

SCDVV IAȘI, un partener pe măsură al celor două companii și gazda evenimentului: „Le-am arătat fermierilor din Regiunea de NE a Moldovei tehnologii noi, inovative, ce se impun în plantațiile viticole. Produsele fitosanitare pe care le-am folosit la Stațiunea Viticolă în anul climatic 2021 sunt Zorvec Zelavin Bria, Talendo Extra, aplicate atât înainte de înflorit, cât și după înflorit, două tratamente unul după altul, după care am folosit și Karathane, iar pentru molie am folosit Laser“, a specificat dr. ing. Cătălin Alexandru, director executiv SCDVV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Editura Academiei a publicat, deocamdată în on-line, o broșură cu valoare excepțională, Denumiri pentru soiuri de struguri în Moldova, scrisă de prof. Ion Nuță, în urmă probabil cu 30-35 de ani. Basarabean născut în 1937 la Bălți, în România Mare a acelor vremuri, Ion Nuță (d.-2011) a fost un reputat lingvist și istoric literar, cu studii efectuate la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ Iași. A predat întâi la o școală din Mogoșești, apoi a fost promovat cercetător principal în domeniul lingvisticii la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Universității „Al.I. Cuza“ și, ulterior, a activat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ al Academiei Române-Filiala Iași. A publicat în Iașul literar, Cronica, Convorbiri literare, Limbă și literatură, Ateneu etc. Este autorul mai multor volume, între care amintim: Chestionar dialectal, Noul Atlas lingvistic al României, Date despre localități, Dicționar de termeni viticoli, Tezaurul toponimic al României etc.

Printre scrierile lingvistului se regăsește și un capitol dedicat denumirii vechi a soiurilor de struguri din Moldova, o lucrare cu valoare științifică, documentară și sentimentală deopotrivă. Cel puțin în felul acesta putem afla o parte din zestrea spațiului nostru rural. De la prof. Nuțu aflăm, de exemplu, că primele încercări de clasificare a varietăților de struguri datează din 1844, iar începând cu 1850 tratatele de agricultură încep să descrie soiurile de viță-de-vie. Tot autorul ne spune însă că denumirile varietăților de struguri sunt mult mai vechi, având în vedere că toată Moldova, dar nu numai, avea deja podgorii de prin anii 1400 la Bucium, Uricani, Copou, Huși. Dar planta se cultiva prin Asia cu și mai multă vreme în urmă, poate cu cca 3500-3000 î. Hr., ajungând curând și pe teritoriile românești.

Denumiri populare date de culoarea boabelor

Galbenă, răspândită în toată Moldova, mai puțin Cotnari, definește probabil soiul Galbenă de Odobești, care popular a luat denumiri diverse: poamă galbenă sau galbenă grasă (Vrancea), bucium de poamă galbenă (Huși), gălbuie, gălbenușă (Iași), gălbenică (Vaslui), gălbișoară, gălbioară, gălbinoasă, gălbiniță, gălbinea (Vaslui, Iași). Se găsesc și forme compuse, cum ar fi galbenă ca aurul sau galbena cea sticloasă (Vaslui).

Pentru varietatea de struguri cu bobul negru, cultivatorii din mediul rural au găsit derivate diverse, cum ar fi negru moale, vânătă, poamă vineție, murgă (Vaslui, Botoșani, Iași).

În Botoșani, pentru o varietate care se aseamănă cu Grasa, s-a găsit varianta iordană, specialiștii sugerând că denumirea vine de la faptul că strugurii pot rezista până târziu, în iarnă, de sărbătoarea Iordanului. Ca denumiri arhaice sunt iordana neagră și albă, iordovan, iordovană, poamă iorgană, poamă iorgovană (iorgovan = liliac în versiune bănățeană).

Braghina (denumire la origine rusească) este un strugure cu boabe roșii, puternic brumate și cu pulpa foarte suculentă, cunoscut și sub numele brăghinoară, brăghioară, brăghiță, brăghinor, brăghinar. Braghina poate fi bătută, rară, mare, cu bobul mare, cu bobul mic, braghină de Drăgășani. Alteori, același strugure este numit roșioară, poamă roșie, strugure roș, vulpe bătută sau vulpe roșie bătută.

Crâmpoșie (crâmpei, crâmpoi, în Oltenia) definește un strugure alb-verzui sau ruginiu, cu boaba rară, lunguiață, asimilat în Moldova (Odobești, Cotnari, Huși, Copou) sub numele de viță crâmpoșie, crâmpoșie mică sau mare, poamă crâmpoasă, trosnitoare sau trăsnitoare (bobul trosnește între dinți), poamă cârligoancă (de la cârlig), clempușă, schimpoșie.

Tămăioasa (de la tămâie) se transformă, în Moldova, în busuioacă (miros de busuioc) de Moldova, albă, neagră, tămâioară, tămâiată, tămâiță, busuiociță, poamă tămâie, tămâie de butuc, busuioacă sau tămâioasă de Bohotin, tămâioasă vânătă (sau roșie) de Bohotin, joiana sau joienică (de la o plantă ce conține un suc gălbui).

Pentru soiurile hibride sunt o multitudine de denumiri „inventate“ de podgorenii satelor Moldovei, în funcție de mărimea, gustul și culoarea bobului, calitatea vinului: apoasă, bețivană, boscănată, crăpătoare, frumușică, malacă sau malagă, mălăioasă, mămăligoasă, neam rău, necăcioasă, țâșpoagă, vinoasă etc.

Denumiri după forma boabelor și a ciorchinilor

Soiul Băbească sau băbască (struguri rămuroși și boabe rotunde, rare, de culoare neagră-albăstruie) este denumit și crăcană, crăcănată, crăciță (Vrancea și Neamț), rară și răricică (Iași și Botoșani), rănțurată sau rășchirată (Galați și Vaslui), căldărușă sau căndeluță (de la planta cu același nume, Botoșani), cinci clopoței, rară neagră sau crăcană neagră, babă-crăcană (Iași și Botoșani).

Bășicata (bob alb, rotund, bășicat) este o denumire cu originea în podgoria Dealu Mare, preluată apoi în Moldova sub diverse forme: beșicată, bășicoasă, bășică, bășicuță, bășicată albă, neagră, acră, poamă acră, albă bășicată (Cotnari și Huși), poamă cu bășici, ghileșaie (de la o varietate arhaică de cireșe).

Berbecel (boabe mici, rotunde, dese, albe) este specific Olteniei, în Moldova fiind preluat peste tot și doar arar la Huși și Cotnari, sub regionalismele: poama berbecului, bărbăcuț, cucoană sau poama cucoanei (specific mai degrabă Argeșului), alb mărunțel, alb prăjit, albișoară, albuț, albitură, albuică etc.

Cruciulița (origine în Oltenia, derivat din cruce, care este și forma ciorchinuilui) a fost preluat în Moldova drept poamă cruciuliță, cruce întoarsă, poamă în cruci, poamă sfântă, sfântă bătută, cruce de strugure, neagră în cruci.

Țâța caprei (bob asemănător cu al soiului Coarnă) este un soi răspândit sub foarte multe denumiri populare, respectiv poama caprei, căprița, țâța caprei albă sau neagră, țâța oii, coada oii, poamă țâță, țâțche, poamă țâțari.

Țâța vacii (tot soi similar Coanei) este un soi cunoscut sub derivatele poama vacii, pulpa vacii, cornul vacii, ochiul vacii, văcărească.

Fetească (soi autohton, alb sau negru, care are la bază termenul fată + terminația esc) se întâlnește sub numele de festișoară, fetiță, poama fetei, poama albă sau neagră a fetei, rândunică, păsărească neagră sau albă, coada rândunicii, pădureață (Galați, Vrancea).

Grasa își are originea la Cotnari (Grasă de Cotnari), numindu-se și furmint, grasă românească, grasă de Cotnari, poama cea grasă, grasa cea mare, cotnăreancă, grăsuță, grăsulie, grăsană. Alteori, având în vedere că, în anumite condiții, pielița bobului crapă, i se mai spune plesnitoare, poamă crăpătoare.

Gordinul este unul dintre cele mai vechi soiuri, denumirea venind probabil de la varianta rusească a dârmozului. În Moldova este întâlnit sub numele de gordin țuguiat, mititel, păsăresc (boabe mici), alb, negru, mierliță, gordan, gorgan, băldoaie (via unei oarecare Băldioaiei).

Vulpe (struguri bifurcați la vârf, cu boabe negre, dese și rotunde) apare cel mai des ca hulpe, hulpoaică, vulpoșiță, vulpoaie, mierlesc, poamă mierlă, vulpe neagră, coada vulpii.

Zghihară (asemănătoare soiului Galbenă de Odobești) este un soi specific Hușilor, fiind atestat sub diverse alte forme precum chihoară, ghihară, zghihoară, zghiardă, chiharcă, zăsănească.

Maria BOGDAN

Începând cu anul 2021, viticultorii vor putea accesa Pachetul ORONDIS™ ULTRA, o soluție inovatoare ce combină două fungicide excepțional de puternice pentru combaterea manei viței-de-vie.

Mana viţei-de-vie, produsă de ciuperca Plasmopara viticola, are o răspândire generală şi este una dintre bolile majore la viţa-de-vie. Pot fi afectate toate părţile verzi ale plantei. Severitatea bolii este variabilă de la an la an, iar în funcţie de condiţiile climatice şi intensitatea atacului poate duce la: defolierea plantelor, distrugerea parţială sau totală a inflorescenţelor şi a boabelor. Atacul are impact semnificativ atât asupra calităţii strugurilor şi vinului, cât şi asupra cantităţii recoltei. Ciuperca iernează sub formă de oospori în frunzele infectate căzute pe sol toamna. Primăvara, când condiţiile devin favorabile, oosporii germinează, provocând primele infecţii (inecţii primare).

Pentru ca infecţia primară să aibă loc sunt necesare următoarele condiţii: solul să fie umed sau să existe prezenţa apei libere, temperatura să fie peste 11°C şi să existe organe verzi ale plantei. Din mo¬mentul provocării infecţiei până la apariţia simptomelor bolii este necesară o perioadă de timp (incubaţie) care este mai lungă sau mai scurtă în funcţie de temperatură.

Ciuperca atacă toate părţile verzi ale plantei. Pe frunze apar pete decolorate de culoare gălbuie numite „pete untdelemnii“ în dreptul cărora, în funcţie de umiditate şi temperatură, apare după o perioadă de timp un puf albicios. Mai târziu, petele se necrozează, se usucă şi ţesutul se rupe sau capătă aspectul de zdrenţuit. Atacul pe frunzele bătrâne, toamna, se caracterizează prin pete mici, colţuroase, brune, care dau aspect de mozaic, numindu-se „frunze mozaicate“. Pe lăstarii tineri, inflorescenţe, rahis, cârcei, atacul se manifestă prin brunificarea părţilor atacate şi uscarea lor.

Pe boabele tinere, când umiditatea aerului este ridicată, apare puful alb (conidioforii şi conidiile de atac) denumit „Rot – Gris“ (putregai gri). Pe boabele formate, atacul se manifestă prin brunificarea acestora, evoluând spre mumifieri, fără apariţia fructificaţiilor ciupercii. Boabele atacate se desprind uşor de rahis şi cad. Această formă de atac se numeşte „Rot-Brun“ (putregai brun). Organele tinere sunt mai susceptibile la atac şi pe măsură ce îmbătrânesc, sunt mai puţin receptive la atacul ciupercii.

Ce este pachetul Orondis™ Ultra?

Orondis™ Ultra Pack este un pachet dimensionat pentru 5 hectare de viță-de-vie, alcătuit din 2 fungicide excepționale, fiecare cu mod de acțiune diferit împotriva manei: Orondis™ și Pergado®. Cele 2 fungicide au un efect sinergic și constituie un standard în combaterea eficientă a manei viței-de-vie (Plasmopara viticola). Înainte ca boala să se dezvolte, cele două moduri puternice de acțiune lucrează în paralel:

  • în primul rând oxatiapiprolin prezintă un nou mod de acțiune, întrerupând mișcarea lipidelor între pereții plasmei;
  • mandipropamid inhibă regenerarea peretelui celular al sporilor;
  • împreună, cele două fungicide oferă un control puternic și de lungă durată al manei viței-de-vie.

Descrierea ORONDIS™

Orondis™ este un fungicid preventiv, curativ şi antisporulant, sistemic acropetal şi translaminar pentru controlul manei la vița-de-vie. Oxatiapiprolin aparţine grupei izoxazolinelor și este o substanţă activă nouă, dintr-o grupă nouă, cu un nou mod de acţiune care combină acţiunea biochimică şi genetică prin influenţa modulatoare asupra proteinei OSBP (oxysterolbinding protein) din celulele ciupercii, care controlează transcripţia genelor, cu efect regulator asupra metabolismului lipidic celular.

Zoosporii expuși la oxatiapiprolin își pierd viabilitatea la scurt timp de la aplicare și nu mai sunt capabili de germinare. Inhibarea completă a germinării zoosporilor are loc în decurs de 2 ore de la expunerea la oxatiapiprolin. Oxatiapiprolin stimulează dezvoltarea rădăcinii şi a sistemului foliar, nu influenţează vinificaţia şi nu are efect negativ asupra proprietăţilor organoleptice ale vinului.

Orondis™ trebuie să fie aplicat întotdeauna în amestec cu fungicide cu mod diferit de acţiune. Se vor aplica cel mult două tratamente cu Orondis™ (sau orice alt produs care conține substanțe active din grupul FRAC-49) pe sezon pentru vița-de-vie.

Descrierea PERGADO®

Syngenta Orondis locurile unde actioneaza

Pergado® este un fungicid care, datorită modului de acţiune inovativ, oferă protecţie de lungă durată împotriva manei la o gamă largă de culturi. Pergado® pătrunde rapid prin stratul superficial al frunzei, se translocă translaminar şi protejează în acelaşi timp faţa superioară şi inferioară a frunzei. Substanța activă, mandipropamid, este foarte activă împotriva germinaţiei sporilor şi inhibă creşterile miceliului în timpul perioadei de incubaţie.

Pergado® este recomandat să fie aplicat preventiv împotriva manei la doza de 0,6 l/ha. Intervalul dintre tratamente este de 10 zile în condiţii climatice şi de presiune a bolii normale. În condiţii de presiune ridicată a bolii, intervalul se va scurta la 7 zile.

Acţiunea puternică şi persistentă a produsului asigură un nivel înalt de combatere a manei. Datorită rezistenţei deosebite la spălare, oferă siguranţă în programul de combatere a manei.

Avantajele pachetului ORONDIS ULTRA

  • Orondis™ este excepțional ca tratament preventiv, controlând toate etapele cheie ale ciclului de viață al agentului patogen chiar și la o rată foarte mică și cu un control constant al bolii.
  • Mod de acțiune nou și eficacitate dovedită de Pergado® în protecția ciorchinilor.
  • Oxatiapiprolin se mișcă încet prin plantă; aceasta, combinată cu puterea sa excepțională, oferă un control de lungă durată, protecție a frunzelor în curs de dezvoltare, precum și a noilor creșteri.
  • Atât Orondis™, cât și Pergado® sunt excelente din punctul de vedere al rezistenței la ploaie, protejând planta de boli chiar și după ploaie.
  • Combinația a două fungicide cu efect complementar și excepțional de puternice.
  • Sistemie, distribuire bună și excelent în protecția ciorchinilor.

Recomandări de aplicare:

  • Se recomandă pentru etapele de la lăstar 20-25 cm, până după înflorit.
  • Intervalul dintre tratamente se va adapta în funcţie de condiţiile climatice, presiunea de infecţie şi evoluţia culturii.
  • Se recomandă alternarea fungicidelor pentru combaterea manei (de ex. Ridomil®, Orondis™, Pergado® F).
  • Ordinea de realizare a amestecului:

1. Apă (jumătate de volum în sprayer)

2. Pergado®

3. Se amestecă foarte bine între 3 și 5 minute

4. Orondis™

5. Restul de apă

Află mai multe despre pachetul ORONDIS ULTRA de la reprezentanții Syngenta și de pe website-ul companiei, pe www.syngenta.ro.

La VIŢA DE VIE – se vor aplica două tratamente pentru combaterea manei, făinării, putregaiului cenuşiu, pătării roşii a frunzelor , acarienilor astfel:

  • tratamentul 1 – dupa scuturarea coşuleţelor, creşterea intensă a lăstarilor (perioada 22 – 28 iunie 2020) ;
  • tratamentul 2 – completa formare a ciorchinilor.

 Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide :

1. NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25%  + FOLICUR SOLO 250 EW – 0,4 l/ha sau

SULFOMAT 80 PU – 0,4%  + DECIS 25 WG 0,003% sau AFFIRM – 1,5kg/ha sau KARATE ZEON – 0,015% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

2. SULFOMAT 80 PU – 0,4% sau CABRIO TOP 1,5 – 2 kg/ha sau UNIVERSALIS 593 SC – 2 l/ha + KARATE  ZEON – 0,015% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%.

3. RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau  ALCUPRAL  50 PU – 0,6% sau MIKAL FLASH – 3,0 kg/ha sau DITHANE M 45 – 0,2% + DECIS 25 WG 0,003% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.   

4. DITHANE M-45 – 2 kg/ha  sau KARATHANE GOLD 350 EC sau DRAGO 76 WP + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

Produsele acaricide la toate culturile de mai sus se vor folosi doar dacă s-a depăşit pragul economic de

dăunare de 5 – 10 acarieni pe frunză.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Pe site-ul Uniunii Europene Eurostat Statistics Explained este prezentată situația generală a culturii viței-de-vie în Europa și în statele membre. Astfel, în 2015, UE a avut 3.2 milioane de ha cultivate cu viță-de-vie în țările membre.

Au fost identificate 17 state cultivatoare de viță-de-vie pe suprafețe întinse. Trei state membre – Spania, Franța și Italia — dețin 74,1% din arealul cultivat cu viță-de-vie a UE. Portugalia, România, Grecia și Germania sunt pe locul următor în șirul producțiilor de struguri obținute, totalizând proporția de 18,2%, fiind urmate de Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Cehia, Slovenia și Slovacia. Cipru, UK și Luxemburg dețineau la acea dată (2015) mai puțin de 8.000 ha de viță-de-vie fiecare (0,3% din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie). Spre deosebire de datele statistice precedente, în 2015 Malta a fost sub nivelul admis pentru raportare pentru Eurostat în ceea ce privește cultura viței-de-vie, deținând doar 450 ha.

Una dintre cele mai relevante provocări pentru viticultură sunt bolile lemnului viței-de-vie (BLV), acestea fiind considerate cele mai distrugătoare boli ale acestei plante din ultimii treizeci de ani, fiind în creștere rapidă în toate țările cultivatoare. Aceste boli distructive cauzează în podgorii tot mai multe daune în fiecare an și preocuparea pentru combaterea lor crește rapid în toate țările cultivatoare de viță-de-vie. Hofstetter și colab. estimau în 2012 că, în cadrul economiei mondiale, costul pentru înlocuirea viței-de-vie moarte în plantații este estimat la peste 1,5 miliarde de dolari pe an. Declinul viței-de-vie cauzat de ciupercile de scoarță și lemn este un fenomen lent, care este puternic influențat de condițiile de cultură și de stresul la care sunt supuse plantele în urma modificării formelor de conducere, a introducerii pe scară largă a mecanizării în viticultură și datorită evenimentelor climatice.

Ciuperci diferite

Există patru boli majore ale lemnului viței-de-vie, toate cauzate de ciuperci diferite: esca, eutipoza, înnegrirea și moartea brațelor (BDA) și excorioza. Esca este o problemă majoră în Europa, în timp ce eutipoza se găsește în întreaga lume. BDA este de asemenea globală, dar nu este la fel de bine înțeleasă și nici identificată de mulți viticultori.

Complexitatea BLV rezultă din diversitatea ciupercilor asociate, perioada nedeterminată de latență a viței-de-vie (stare asimptomatică), expresia eratică (dezordonată) a simptomului foliar de la un an la altul și, probabil, corelată cu toate aceste puncte, lipsa strategiilor eficiente pentru controlul acestora. Metodele distincte (diferite) pot fi benefice pentru îmbunătățirea cunoștințelor noastre despre BLV. 

Complexitatea BLV-urilor ar putea fi explicată prin diversitatea ciupercilor și a metaboliților pe care aceștia le produc (toxine și exopolizaharide), în special contribuția lor la exprimarea mai multor simptome asociate cu BLV. Acești factori, împreună cu cunoștințele incomplete despre influența factorilor de mediu asupra dezvoltării simptomelor BLV, au dus la o lipsă de informații despre conexiunea dintre actorii care condiționează expresia BLV. De-a lungul anilor, au fost dezvoltate și transferate mai multe metode de la laborator în teren pentru a răspunde la întrebări despre BLV și pentru a testa diverse ipoteze.


În acest context cercetătorii de la SCDVV Blaj își propun înființarea unei platforme de studiu și prezentare a bolilor lemnului fungice, atât la nivel regional cât și la nivel național. Îi informăm pe această cale pe viticultori că ne-am bucura să avem întrebările, nelămuririle și sugestiile lor la adresa de e-mail:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și la numărul de telefon 0768.246.221.

Dr. ing. Veronica Sanda CHEDEA,
Ing. Alexandra Doina SÎRBU

Făinarea viței-de-vie produsă de agentul patogen Uncinula necator a fost observată prima dată în țara noastră în anul 1851. De atunci s-a extins continuu, ajungând astăzi să fie prezentă în orice plantație de viță-de-vie din orice colț al țării noastre.

Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarță și, mai ales, în mugurii lăstarilor infectați, dar și sub formă de peritecii. Primăvara, pe miceliul ectoparazit se formează conidia, care răspândește ciuperca pe întreaga perioadă de vegetație. Conidiile preferă o temperatură de 24-26°C, dar fereastra de germinare este de la 3-4°C până la 34°C. După germinare, ciuperca se fixează pe organele verzi ale plantei cu ajutorul haustorilor și le acoperă în scurt timp cu un miceliu albicios, cu aspect purulent.

Făinarea atacă fără ezitare toate organele verzi ale plantei, iar țesuturile acoperite de miceliu se brunifică și se necrozează sau, chiar mai grav, în cazul strugurilor determină crăparea boabelor și scurgerea conținutului, creând astfel și condiții ideale pentru ca alte boli să se instaleze (mana, putregaiul cenușiu).

Așadar este clar că această boală este foarte păgubitoare și afectează grav cantitatea, dar mai ales calitatea strugurilor. Vinul obținut din strugurii atacați de făinare este de calitate slabă și nu mai este pretabil pentru învechire. Făinarea este favorizată de temperaturi situate în jurul valorii de 20°C și de umiditatea relativă din aer în intervalul 50-80%.

În cazul castraveților, aceste condiții se întâlnesc adesea în solarii, unde temperatura și umiditatea sunt ridicate în cea mai mare parte a timpului, de aceea trebuie gândite un plan eficient de combatere și o planificare foarte bună a tratamentelor, precum și alternarea sau combinarea substanțelor active pentru acțiunea multisite.

Karathane™ Gold 350 EC este un fungicid care țintește făinarea viței-de-vie și a castraveților datorită conținutului de meptildinocap 350g/l. Acesta este o substanță activă cu un mod de acțiune unic, care este foarte eficientă și pentru care nu s-a semnalat încă niciun risc de apariție a fenomenului de rezistență. Este omologat în România pentru combaterea făinării la viță-de-vie (Uncinula necator) și a făinării la cultura de castraveți (Sphaerotheca fuliginea).

Amintim următoarele avantaje:

  • acționează atât preventiv (interval de 10 zile), cât și curativ sau eradicativ (interval de 5 zile);
  • mod de acțiune unic, care elimină pericolul de apariție a rezistenței;
  • acționează inclusiv la temperaturi extreme (4°C-35°C), când alte produse sunt ineficiente;
  • foarte competitiv din punctul de vedere al costului pe hectar;
  • se poate utiliza și la cultura de castraveți din solar;
  • compatibilitate bună pentru a se folosi în tank mix cu alte fungicide sau produse insecticide.

Ana Maria Pascariu
Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Romania & Moldova – Corteva Agriscience

Condițiile climaterice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea bolilor: mană + făinare care pot cauza pierderi importante la cultura: VIȚA-DE-VIE.

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului mai ales în zonele favorabile făinării  folosind unul dintre amestecurile de mai jos, după caz:

  1. MILDICUT (mană) = 0,2% + VIVANDO (făinare) = 0,02% sau COSAVET DF (făinare) = 0,3% sau
  2. MIKAL FLASH (mană) = 0,3% + TOPSIN 70 WDG (făinare) = 0,1% sau
  3. FOLPAN 80 WDG (mană) = 0,15% + FOLICUR SOLO 250 EW (făinare) = 0,04% sau
  4. DITHANE M-45 (mană) = 0,2% + KUMULUS DF (făinare) = 0,3% sau
  5. CAPTAN 80 WDG (mană) = 0,15% + SULPHUR 80 WG (făinare) = 0,3% sau
  6. ACROBAT MZ 69 WG (mană) = 0,2% + THIOVIT JET 80 WG (făinare) = 0,3%.

Perioada optimă de tratament  23.05.-28.05.2016

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU DAUNĂTORII AMINTIŢI!

Alte recomandări:

Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe perioadele de remanență a produselor de protecția plantelor utilizate, a normelor de lucru, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor conform Protocolului de colaborare nr. 3242/F/21.10 2016 dintre MADR – ANF și ROMAPIS, Ordinului comun nr. 45/1991/127/68/15b/1991 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociației Crescătorilor de albine, din România, Ministerului Transporturilor, Ministerul Mediului, Departamentului pentru Administrație locală, privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide și a Legii nr. 383/2013 a apiculturii și Legea nr. 280/2015, privind modificarea legii apiculturii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

La VIŢA-DE-VIE se vor efectua două tratamente pentru combaterea manei, făinării, pătării roşii a frunzelor, acarienilor cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  • tratamentul Icând lăstarii au 20-25 cm şi are loc degajarea ciorchinelui;
  • tratamentul II – începutul înfloritului cu unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

1. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.;

3. CURZATE MANOX – 0,15% sau VONDOZEB – 0,2% sau ZETANIL BLU – 0,3% + SULFOMAT PU – 0,3% + DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul  sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Domeniul Bogdan este, deocamdată, un nume care nu spune prea multe publicului larg. Dar, pe de altă parte, acest nume reprezintă o promisiune pe piața mondială a vinului, o șansă de a proba încă o dată potențialul viilor dobrogene.

Într-un an, medalii cât în șapte!

Primele sticle cu vin îmbuteliate de Domeniul Bogdan au apărut pe piață anul trecut. Și tot de atunci a început să plouă, la propriu, cu medalii obținute la concursurile internaționale de prestigiu. „La Millesime BIO am luat aur pentru Roze Cabernet Sauvignon 2017 și argint pentru Muscat Ottonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017. La Chardonnay du Monde 2018, a doua competiție din acest an, Franța a acordat medalia de argint vinului nostru Domeniul Bogdan Chardonnay 2017, în timp ce la Premiile Internaționale Decanter 2018 Anglia a onorat Domeniul Bogdan Fetească Neagră 2016 cu medalia de bronz. Ultimele două distincții, de argint, au venit după Concursul Mondial de la Bruxelles 2018, vinurile medaliate fiind Chardonnay 2017 și Riesling 2017“, a povestit dna Ivona Dobre, directorul general al Domeniului Bogdan.

Ce înseamnă aceste medalii? Să spunem doar că Millesime BIO este cea mai importantă competiție de vinuri bio din lume, lansată în 1993 de către asociația interprofesională Sudvinbio. Se organizează la începutul anului, iar la ediția 2018 au fost înscrise în competiție 1.416 vinuri. La Chardonnay du Monde 2018, concurs internațional organizat în luna martie, în Franța, s-au înscris 679 de eșantioane de vin din 39 de țări. Vinurile au fost jurizate de 300 de experți independenți. Decanter World Wine Awards este o competiție internațională de vinuri organizată de 15 ani în Marea Britanie și este recunoscută pentru procesul riguros de jurizare. La ediția din 2018 s-au înscris peste 16.900 de vinuri, produse de companii de pe toate cele cinci continente. Juriul a fost format din 275 de experți internaționali. În sfârșit, la Concursul Mondial de la Bruxelles, a cărui ediție din 2018 a fost organizată în luna mai în China, la Beijing au fost înscrise 9.180 de vinuri din peste 49 de țări.

Viticultura biodinamică, o filozofie nouă

„Unul dintre secretele acestor reușite îl constituie modul în care obținem strugurii. Noi practicăm o viticultură biodinamică. Suntem probabil singurii din România care folosesc acest sistem“, a explicat dl. Bogdan Mihalcea, fondatorul companiei. Pe cele 154 de hectare ale Domeniului Bogdan, aflate în zona comunei Peștera, în inima podgoriei Murfatlar, via se cultivă după alte reguli decât cele utilizate în marea majoritate a podgoriilor. În primul rând nu se folosesc niciun fel de substanțe de sinteză, nici ca îngrășăminte, nici pentru protecția plantelor sau combaterea dăunătorilor. Sunt utilizate doar substanțe naturale precum piatra vânătă de carieră sau preparatele din plante, în cantități homeopatice.

Pentru îndepărtarea dăunătorilor, între rândurile de vie sunt intercalate culturi de plante aromatice. Culturile tradiționale, care se fac și ele în vie, sunt rotite cu strictețe.

Dar conceptul de viticultură biodinamică nu se mărginește doar la atât. Fazele Lunii sunt avute în vedere atunci când se execută lucrări în vie. „Luna creează mareele. Deci, în mod cert influențează și circulația sevei în plantă, fie ridicând-o spre extremități, fie, dimpotrivă, coborând-o spre rădăcină. De aceea considerăm foarte important să ținem cont de aceste aspecte. De asemenea, între spalieri nu avem sârmă. O cantitate atât de mare de metal este influențată de magnetismul terestru și intră în contact imediat cu planta. De aceea am preferat benzi de plastic“, a mai dezvăluit dl Mihalcea câteva dintre secretele Domeniului Bogdan.

medalii viticultura 1

Și fermentarea mustului are o altă filozofie!

Povestea a început în anul 2011, când a început plantarea viei. Investiția a fost de peste șapte milioane de euro. Acum, pe cele 154 de hectare ale Domeniului Bogdan se obțin struguri din soiurile Fetească Neagră,  Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel și Riesling.

„2017 este primul an în care am putut beneficia și de strugurii noștri și de crama noastră, astfel că nu întâmplător această recoltă a dus la rezultatele excelente pe care le-am obținut. Este prima noastră participare la competițiile internaționale de vinuri bio din lume și am fost singurii producători români înscriși în astfel de competiții, astfel că medaliile obținute înseamnă enorm pentru noi ca echipă, ca brand, ca țară“, a mai spus Bogdan Mihalcea.

Dar viticultura biodinamică nu înseamnă numai o anumită filozofie de cultivare a viei, ci și un alt mod de preparare a mustului. „Între vinul organic și vinul biodinamic există o diferență majoră care se referă la transformarea mustului în vin, sub influența microorganismelor, mai precis a drojdiilor. În cazul vinului orga­nic, introducerea de drojdii selecționate, certificate biologic și nemodificate genetic, dă o direcție clară acestei transformări și garantează caracteristicile așteptate de la fiecare soi. În cazul vinului biodinamic transformarea mustului în vin se face doar în prezența populațiilor de microorganisme (sute de familii) prezente în strugurii dintr-un anumit ecosistem. Această particularitate conferă o complexitate extraordinară vinului. Însă, în același timp, producerea vinului biodinamic impune eforturi extraordinare pentru că mustul poate lua direcții multiple de transformare ireversibilă, iar singurele pârghii de control sunt temperatura, igiena și prelucrarea artizanală a vinului“, a povestit Dragoș Constantinescu, directorul cramei Domeniului Bogdan.

Fructele pasiunii

Deocamdată, compania se află de-abia la început de drum. Așa cum am spus deja, prima producție cu adevărat valorificabilă s-a obținut în 2017, când au fost îmbuteliați 300.000 de litri de vin. O mare parte din această cantitate a fost exportată în Cehia, Norvegia și Statele Unite ale Americii. Nici degustătorii marilor rețele de magazine din țară nu au rămas indiferenți la calitatea vinurilor Domeniului Bogdan, astfel încât acum este prezent și pe rafturile mai multor supermarket-uri.

„Domeniul Bogdan s-a născut din pasiune și din dorința de a bea un vin care să pună în valoare potențialul excepțional al terroir-ului dobrogean și care să redea României locul pe care îl merită pe harta vinurilor în lume“, a mai precizat Bogdan Mihalcea. „Noi dorim să oferim consumatorului în primul rând un vin bun și de calitate. Pentru aceasta invităm oamenii să bea vinul nostru. Faptul că mai este și bio, ba chiar mai mult, biodinamic, este un atu în plus!“

Alexandru GRIGORIEV

La VIȚA-DE-VIE – se vor efectua două tratamente pentru combaterea manei, făinării, pătării roşii a frunzelor, acarienilor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

  • tratamentul Icând lăstarii au 20-25 cm şi are loc degajarea ciorchinelui;
  • tratamentul II – începutul înfloritului cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

1. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + CALYPSO 480 SC – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;

2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% + DECIS 2,5 CE – 0,05% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%;

3. CURZATE MANOX – 0,15% sau VONDOZEB – 0,2% sau ZETANIL BLU – 0,3% + SULFOMAT PU – 0,3% + DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% + ENVIDOR 240 SC – 0,04%.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Autoritatea Naţională Fitosanitară - Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Grupul de firme Domeniile Lungu aduce o contribuție importantă în domeniul agricol românesc din regiunea de NE a Moldovei, având în componență cinci societăți comerciale cu capital integral privat. La Agro Industrial Ceres SRL din comuna Bivolari, județul Iași, am poposit și noi pentru a ni se explica cum se fac tăierile pe cele 155 de ha plantate cu viță-de-vie.

155 ha de viță-de-vie lucrate în două luni

Într-una dintre acele zile posomorâte de primăvară, pe o ploaie mocănească am ajuns în cele din urmă la Bivolari, în județul Iași, pentru a ne întâlni cu inginerul viticol Teliban Mihai Adrian și a afla arta care stă la baza creării acestui imperiu viticol de pe Domeniile Lungu: „Noi dispunem de 155 ha de viță-de-vie, din care 10 ha sunt struguri de masă, iar celelalte hectare sunt soiuri pentru vin. Astfel, avem Fetească Neagră, Busuioacă de Bohotin, iar pe suprafețe mai mici avem Fetească Albă și Fetească Regală.“

Înainte de a ne apuca de tăiatul la vie, inginerul ne sfătuiește să ținem cont de „vremea de afară, cu toate că tăierile se pot face de la căderea frunzelor, respectiv de la intrarea viței-de-vie în repaus până la dezmugurit. Recomand să se înceapă după data de 15 ianuarie. Noi, care avem suprafețe mari, începem mult mai devreme ca să reușim să terminăm lucrările la timp, deoarece după această lucrare mai urmează și revizuitul, legatul coardelor, scosul coardelor ș.a. Dacă ne referim doar la tăiere, la suprafața pe care o avem, în maximum două luni sfârșim această lucrare.

În funcție de tipul de tăiere, trebuie să urmărim să aducem butucul la forma finală, iar tăierile de rodire țin strict doar de acest aspect, în funcție de soi. În plantație tăiem pe cordon unilateral, doar în cepi la doi ochi și doar la soiul Fetească neagră îl tăiem în cep-cordiță la șase ochi.“

Cu privire la conducerea coardelor, această lucrare se face când ai coardă lungă sau la soiurile de masă deoarece acolo se impune acest tip de lucrare: „În schimb, noi nu facem astfel de lucrare pentru că formăm butucul și rezervăm doi cepi, iar pe aceștia nu ai cum să îi legi“, ne-a precizat inginerul.

După un control al viabilității mugurilor, prin tăiere se urmăresc: formarea tipului de tăiere dorit și menținerea acestuia pe întreaga perioadă de exploatare a plantației; corelarea proceselor de creștere cu cele de fructificare; îndepărtarea de pe butuc a elementelor de prisos, prin care se facilitează executarea celorlaltor lucrări de îngrijire; obținerea pe același butuc atât a lemnului de rod necesar pentru obținerea producției, cât și a elementelor de înlocuire necesare formării lemnului de rod pentru anul următor; îmbunătățirea recoltei de struguri din punct de vedere cantitativ, calitativ și al constantei timp.

Cepi la doi ochi sau cep-cordiță la șase ochi

Tăierile de formare se execută în primii ani după plantare și au drept scop formarea părților componente ale butucului, astfel încât butucii să intre la timp pe rod. În acest sens, inginerul viticol și-a pus pus foarfeca în acțiune și a început să ne arate secretele unui tăiat corect și productiv: „La noi în fermă, în anul doi, din coardele plecate din butuc s-a rezervat un cep de doi ochi și un cep de 1 ochi, urmând ca după pornirea în vegetație să rezervăm doi lăstari pe care să-i palisăm de tutore. În anul trei, din cei doi lăstari lăsați în anul anterior, rezervăm unul mai bine poziționat pentru formarea atât a tulpinilor, cât și a cordonului, bineînțeles unde ne permite, iar celălalt îi scurtăm la cep de un ochi. În anul patru, din coardele plecate în anul anterior, cu excepția celor de pe tulpină care au fost îndepărtate, se scurtează la cepi de doi ochi, dar nu mai deși de 10 cm unul față de celălalt. La soiul Fetească Neagră tăierea de formare se încheie în anul cinci, când se urmărește formarea a 5-6 verigi de rod cu cepi de doi ochi și cordiță de șase ochi.“

Tăierile de formare și rolul lor

La executarea tăierilor trebuie să se țină cont de o serie de principii teoretice care derivă din particularitățile biologice ale viței-de-vie: rodește pe coarde de un an, pe lemn de doi ani, dar și pe copili viguroși, cu excepția hibrizilor direct producători. Coardele cele mai fertile sunt cele cu diametrul cuprins între 7-14 mm, în timp ce coardele subdimensionate (firave) și cele supradimensionate (buioace) au o fertilitate mai scăzută.

Vița-de-vie are tendința de a se degarnisi la bază, formând creșteri vegetative la extremitatea brațelor sau a cordoanelor. Și, nu în ultimul rând, trebuie să se știe că epoca tăierilor se face de la căderea frunzelor până la reluarea vegetației în primăvară (fenofaza plânsului), iar stabilirea corectă a momentului se realizează în funcție de zona de cultură, forma de cultură, relieful terenului și de rezistența la ger a solului respectiv. Este de dorit ca executarea tăierilor să se facă spre sfârșitul iernii, începutul primăverii, când nu mai sunt pericole ca temperaturile să scadă sub -15°C -17°C, cu excepția situației în care există plantații mari sau cu forță de muncă insuficientă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti