Adama Sultan iulie 2020
update 8 Jul 2020

Vară, soare, umbră și răcoare!

Nimic nu este mai plăcut, pe caniculă, decât umbra generoasă și plină de parfum a coniferelor. Din fericire, acestea vin la pachet cu multe alte avantaje: purifică aerul, izolează fonic și oferă un aspect impecabil grădinii. Și încă ceva... ne putem bucura de toate aceste beneficii fără să mai fim nevoiți să dăm o fugă până la munte.

Tuia

tuia

Numit și arborele vieții datorită proprietăților sale medicinale, acest conifer este unul dintre cele mai rezistente plante la poluare. Dacă nu ai o grădină în care să-l plantezi, poți să-l cumperi în ghiveci și să-l crești pe balcon. Poartă-i de grijă peste iarnă, pentru că este sensibil la geruri mari și de lungă durată. În niciun caz nu vei păstra ghiveciul peste iarnă în casă. Mai bine îl protejezi afară cu o rogojină sau cu sac de iută.

Chiparosul de baltă

chiparosul de balta

Este un alt confer care nu își pierde frunzele peste iarnă. Regatul oferit de el toamna este dat de frunzele galbene, roșii, apoi de culoarea bronzului. Crește cel mai bine în zonele cu multă umiditate, în plin soare sau la semiumbră. Are și rădăcini aeriene, numite pneumatofori, foarte decorative.

Molidul

molid

Adesea confundat cu bradul, are ace mai ascuțite și cu patru muchii, pe când bradul are doar două. Crește înalt și este sensibil la aerul uscat și la secetă. Dacă ai un molid în grădină trebuie să-l hidratezi intens. Îi place ca pământul să fie bogat în hrană. Nu-i prea place să fie amplasat în plin soare, dar se adaptează și la astfel de condiții mai vitrege.


Coniferele se plantează, de obicei, toamna târziu, ca și ceilalți arbori. Dar dacă, atunci când le cumperi, sunt în ghivece, pot fi plantate tot timpul anului deoarece nu le deranjezi rădăcinile.

Cei trei ani de acasă
Cel mai bine este ca, în primii 2-3 ani, să îi ancorezi, să fixezi trei sârme prinse la un capăt de trunchi și legate, cu celălalt capăt, de un țăruș înfipt în pământ la o distanță de circa 1 metru. Asfel, când bate vântul, arborele nu se va înclina. După acest interval, rădăcinile se vor dezvolta și planta va sta drept, fără să mai fie nevoie să fie ancorată. În acești 2-3 ani  trebuie să îi uzi vara cu generozitate, în fiecare dimineață sau seara târziu, când se mai răcorește.
  • Publicat în Social

Gardul viu - ultimele tendințe

Dacă vă doriți un gard ecologic, natural și uneori înmiresmat, atunci gardul viu este alegerea potrivită. Mai mult de atât, această alternativă a gardurilor clasice aduce cu sine o serie de avantaje: ne protejează de vânt, furtună, reține praful, noxele și, în același timp, transformă grădina într-un loc minunat. Cu puțină atenție și efort minim putem obține toate aceste beneficii.

„Gardurile vii au rolul de a îndeplini anumite funcțiuni în ansamblul vegetației, precum separarea unor spații, protejarea sau chiar mascarea unor zone neplăcute. Ele sunt, în general, elemente care ordonează spațiul. Deseori le întâlnim sub forma unor  borduri foarte mici până la garduri înalte, folosite ca ziduri verzi. Prin tunderea lor, gardurile vii devin adevărate piese arhitecturale“, ne explică conf. univ. arh. peisagist, Anca Stănescu

Tuia, mesteacănul și mahonia roșie, trio-ul cu care nu dai greș

Despre mahonia roșie nu se știu prea multe. Potrivit specialiștilor, acest arbust este o specie rustică puțin pretențioasă. În iernile foarte reci, dacă nu se asigură protecție, o parte din frunziș degeră, dar se reface fără probleme în sezonul următor. De asemenea, planta suportă bine tunderea. Mahonia roșie se încadrează armonios în majoritatea tipurilor de grădini.

„Mahonia roșie se caracterizează printr-o culoare intensă și o întreținere foarte ușoară. Timp de două săptămâni se evidențiază prin florile sale galbene care oferă un spectacol cromatic. Apoi, după această etapă apar semințele sale decorative sub formă de ciorchine, de culoare albastru spre mov. În România am văzut și exemplare înalte de 2 m, în primii 4-5 ani creșterea mahoniei fiind foarte lentă. De asemenea, aș mai menționa că este o specie rezistentă, nu am făcut niciun tratament sau fertilizări, este o specie destul de rustică“, spune Ionuț Olteanu, ing. horticultor și producător de arbori și arbuști.

Există nenumărate combinații de specii pentru realizarea gardului viu. Spre exemplu, putem utiliza garduri vii compuse din arbori și arbuști. De asemenea, pentru compunerea lor se folosesc  specii rășinoase. În acest caz, tuia este deseori întâlnită.

„Folosirea tuiei pentru un gard viu este recomandată deoarece rămâne verde tot timpul, are o creștere rapidă și este ușor de întreținut. Această specie este foarte iubită și fixată în mintea beneficiarilor datorită culorii sale intense. Noi, cei care realizăm grădini, mai glumim câteodată și spunem că suntem o țară de «tuiști». Ca să mai dispară din monotonia tuiei am mai venit cu varietăți noi în decor, precum tuia aurie, presociparis, juniperus, chamaecyparis, ca să mai alternăm un pic imaginea instalată de clasica tuie“, adaugă Ionuț Olteanu, ing. horticultor și producător de arbori și arbuști.

Folosirea mesteacănului în realizarea unui gard viu a devenit o nouă modă. Coloritului alb strălucitor al scoarței, forma și transparența coroanei, toate aceste caracteristici fac ca această specie să dea un aspect deosebit zonelor verzi. Mesteacănul poate fi folosit în parcuri, grădini, scuaruri, în grupuri de 3-5 bucăți în amestec cu alte foioase sau rășinoase.

„Încurajez formarea gardurilor vii din mesteacăn, este o alegerea mai curajoasă deoarece impactul vizual este foarte puternic. Aceștia când ajung la maturitate oferă un adevărat spectacol. În alte țări mesteacănii se folosesc atât în designul interior cât și în cel exterior“, mai adaugă Ionuț Olteanu.

Cum plantăm gardul viu?

Dacă dorim să plantăm gardul viu în linie dreaptă trebuie să legăm o sfoară între doi ţăruşi şi să plantăm pe lângă aceasta. Groapa de plantare în cazul plantelor cu balot sau ghiveci trebuie să fie de 1,5 ori mai adâncă şi de 2 ori mai lată decât balotul de pământ. În cazul plantelor cu rădăcină nudă se va săpa un şanţ de cca 40-50 cm lăţime. Se vor planta 3-5 plante bine mocirlite/metru liniar. Pământul scos din groapă se va amesteca în proporţie de 3:1 cu compost sau mraniţă macerată. Înaintea plantării, părţile de rădăcini deteriorate se vor îndepărta, iar plantele se vor păstra timp de 12 ore în apă. Când aşezăm plantele în groapă trebuie să avem grijă ca lăstarii să fie orientaţi spre exterior.

Important: După plantare udați zilnic gardul viu, cel puțin două săptămâni.

Bine de știut...

La gardurile vii cea mai importantă lucrare este tunderea, mai ales în primii ani. Dacă nu se taie regulat, vor ajunge la înălţimea dorită mai repede și nu se vor îndesi. Ulterior se vor forma diferite goluri în coroană care sunt extrem de dificil de corectat, uneori imposibil. Creşterea rapidă împiedică îndesirea bazei.

În cazul gardurilor din foioase, cum ar fi carpenul sau lemnul câinesc, ca remediu împotriva chelirii poate ajuta o tăiere de întinerire radicală. Aceasta constă într-o tăiere masivă la 30 cm deasupra solului, primăvara. Gardul viu din foioase se va tunde în repausul vegetativ.

Evitați tunderea coniferelor în primăvară; dacă doriți să-i tundeți atunci o puteți face la începutul verii sau la sfârşitul acesteia.

Ruxandra HĂBEANU

Abonează-te la acest feed RSS