Procesul de tasare-compactare are loc, în special, pe solurile grele, cu conținut ridicat de argilă, când se lucrează la un grad de umiditate ridicat cu utilaje grele, prin treceri repetate.

Efectele procesului de tasare-compactare se manifestă atât asupra solului prin creșterea rezistenței la lucrările mecanice și a consumului de combustibil, prin reducerea porozități și permeabilității, precum și prin degradarea structurii, dar și asupra plantelor prin îngreunarea răsăririi, a pătrunderii rădăcinilor în adâncime și, în final, asupra nivelului și calității recoltelor.

În țara noastră suprafața expusă procesului de tasare-compactare este de peste 3,7 mil.ha moderat tasată, peste 2 mil. ha puternic tasată și peste 550.000 ha excesiv tasată.

Pe asemenea, pe suprafețe apa din precipitații se infiltrează greu, băltește sau se scurge la suprafața solului, provocând eroziune. Regimul aerohidric este deficitar și activitatea microbiologică redusă.

De exemplu, porumbul cultivat pe asemenea teren are sistemul radicular redus cu 41 %, suprafața foliară a unei plante s-a redus de la 5.504 cm2 la 2.804 cm2, iar înălțimea a scăzut de la 1,70 m la 1,40 m.

Influența gradului de tasare la o arătură la 30 cm se manifestă astfel:

Tasare

Patinare

Rezistența la tracțiune

Productivitate

Consum

Mică

11,3%

940 daN/cm2

0,49 ha/ora

22,83 l/ha

Mare

15,3%

1.480 daN/cm2

0,34 ha/ora

38,75 l/ha

Toate acestea ne demonstrează că sunt necesare măsuri care să ducă la evitarea procesului de tasare-compactare.

În primul rând trebuie să se asigure cantități suficiente de materie organică pentru sol care prin descompunere aerobă formează humus și nutrienți. Se vor administra gunoi de grajd, îngrășăminte verzi, toate resturile vegetale astfel încât solul să beneficieze de minimum 10 t/ha materie organică în fiecare an.

Prezența materiei organice și a humusului face solul mai elastic, cu o bună permeabilitate și un regim aerohidric favorabil creșterii și dezvoltării plantelor.

Humusul împreună cu argila din sol formează complexul coloidal argilo-humic care constituie liantul pentru unirea particulelor elementare de sol (praf, nisip) în agregate structurale stabile.

Dacă este necesar, se vor aplica amendamente pentru corectarea pH-lui.

Este indicat ca lucrările solului să varieze ca adâncime, de la un an la altul, pentru a evita formarea hardpanolui, iar la 3-4 ani să se efectueze o afânare adâncă.

Pe asemenea terenuri sunt necesare asolamente de lungă durată, cu ierburi perene, cu peste 20% leguminoase.

Terenurile expuse procesului de tasare-compactare trebuie lucrate cu multă atenție pentru a evita provocarea acestui fenomen, și anume:

  • se lucrează numai la umiditatea optimă și cât mai puține treceri;
  • se folosesc agregate complexe care efectuează mai multe lucrări la o trecere și acestea trebuie să fie cât mai ușoare.

Exemplu: densitatea aparentă pe urmele roților tractorului a fost:

 

suprafață necălcată

pe urmele roților

la tractoare mijlocii

0,96 g/cm3

1,31 g/cm3

la tractoare mari

1,09 g/cm3

1,41 g/cm3

În funcție de lățimea pneului tasarea a fost:

  • la pneu obișnuit s-a tasat pe 12-15 cm;
  • la pneul cu balon mare s-a tasat pe 5-6 cm;
  • când au fost roți duble s-a tasat pe 2-3 cm.

În funcție de umiditatea solului tasarea a fost:

  • pe sol uscat – tasare superficială;
  • pe sol umed roțile au pătruns în sol 2-3 cm;
  • pe sol foarte umed au pătruns 8 cm.

În funcție de utilajul tractat roțile au pătruns:

  • când a tractat grapa cu discuri au pătruns în sol 12 cm;
  • când a tractat cultivatorul au pătruns 8 cm.

În funcție de presiunea din pneuri, tasarea a fost:

  • la 1 bar presiune densitatea aparentă sub roți = 1,31 g/cm3;
  • la 1,4 bari, presiune mai mare, densitatea = 1,39 g/cm3.

În mod normal presiunea pe sol nu trebuie să depășească 1 daN/cm2.

Folosirea tractoarelor care au pneuri cu balonul mare, cu presiune redusă în pneuri sau cu roți duble exercită cea mai mică presiune asupra solului.

Tractoarele și combinele echipate cu șenile reduc presiunea pe sol cu 60%.

Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că pe terenurile tasate-compactate nivelul producției a scăzut la porumb cu 11-26%, la floarea-soarelui cu 10-29%, iar la sfecla de zahăr, cu 19-44%.

Este la îndemâna fermierilor să ia toate măsurile care să ducă la evitarea procesului de tasare-compactare a solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Intrarea în scenă a tasării pe rând, văzută ca evoluţie a tehnologiei aplicate asupra solului, a fost firească şi strict necesară. După 10-15 ani creştea producţiei este o mare bucurie, însă în mod dureros solul este puternic afectat de pulverizare.

Ø Tasarea în sine este cunoscută; urma tasării pe rând care aduce progresul este abandonată din necunoaştere... Tribuna Viaţa Satului ne poate ajuta în acest sens;

Ø Suprafaţa împodobită cu urmele tasării schimbă impactul atmosferic şi nu este un amănunt; ocroteşte viaţa solului (valoare incalculabilă) şi plantele la îngheţ, iar valoarea sporului de recoltă depăşeşte cu mult „economiile“ obţinute direct şi indirect prin agresivitatea vitezei şi a utilajului;

În decada anilor ’90 tasarea pe rând era o noutate şi era firesc să încercăm să cunoaştem cum putem folosi cât mai eficient urmele la care se întrevedea un impact semnificativ, iar deschiderea optimă a fost studiată în poligon şi verificată în experimentări comparative pe parcursul a 10 ani şi a rămas 17,5 cm între rânduri.

Schiţa desenată sugerează clar zona de acumularea a apei pe teren neted şi în rigolă, determinând schimbarea favorabilă a arhitecturii de înrădăcinare printr-o mai bună dezvoltare a plantelor cu sporul firesc de recoltă.

Acumularea şi conservarea apei din precipitaţii reprezintă factorii decisivi privind sporul de recoltă. Urma tasării realizează prin spălarea versanţilor acumularea pe rând a fertilizanţilor naturali şi artificiali (la rădăcina plantelor).

Acţiunea de atenuare a curenţilor de aer contribuie la reducerea evaporării apei din sol şi a eroziunii de apă şi de vânt, precum şi a confortului termic pentru plante. Protejarea la îngheţ s-a confirmat în 19 noiembrie ’93 şi la 27 feb 2003.

tasare tabel

La Staţiunea Valul lui Traian s-a realizat un poligon cu rigole orientate pe direcţia celor 4 puncte cardinale şi supus unor încercări diferite: evaporarea apei, temperatura în rigolă şi pe terenul neted a fost studiată în diferite momente: vară, toamnă şi s-au înregistrat diferenţe şi peste 10 grade faţă de cele din terenul neted. Acest fapt ilustrează potenţialul schimbării pe care-l instalează NOUL IMPACT ATMOSFERIC.

tasare 1

Ing. Eugen FLOREA

Semănatul păioaselor a început în Anglia anului 1701, cu prima semănătoare, iar pentru a acoperi seminţele s-a nivelat solul.

Ce se întâmplă când bate vântul puternic pe terenul neted? Acesta spulberă particule de sol. Dar când sunt plăntuţe? Le „descalţă“. Şi când e frig? Le îngheaţă. Şi când plouă? Apa se scurge unde poate, nestigherită.

Către sfârşitul secolului al XX-lea, dezvoltarea tehnică a condus la o afânare excesivă a solului în ceea ce priveşte pregătirea pentru semănat. Acest fapt a determinat folosirea tăvălugului în toamnele secetoase pentru a grăbi răsărirea, dar se reface capilaritatea, iar pierderile de apă prin evaporare au impus tasarea pe rând.

Producţia de grâu semănat la 17,5 cm în anii 1994-2002 (2013)

semanatul paioaselor tabel

Cu timpul s-a ajuns la alcătuirea de astăzi a agregatelor complexe cu pregătirea simultană a terenului pentru semănatul cu tasare pe rând şi nivelat. Este o perfecţionare valoroasă, dar cu un mare neajuns: s-a păstrat nivelarea.

Trebuie semnalat un „amănunt“: din cauza vitezei mari la semănat, brăzdarele semănătorii la cea mai mică denivelare se ridică din sol şi lăsă seminţe la suprafaţă. Astfel devine necesară nivelarea după tasarea pe rând.

Normalizarea situaţiei este simplă. Se reduce viteza la semănat de la 60 ha la cca 40 ha şi dispare motivaţia nivelării; apar urmele tasării pe rând.

Din punctul de vedere agrofitotehnic tasarea pe rând este un progres tehnologic epocal care a detronat nivelarea care a dăinuit 300 de ani. Suprafaţa rigolată, ca urmare a urmelor tasării pe rând, schimbă impactul atmosferic din negativ în pozitiv. Efectele principale: se îmbunătăţesc radical condiţiile de vegetaţie prin bilanţul mărit al apei din precipitaţii, o nouă arhitectură de înrădăcinare, confort termic pentru plante, reducerea eroziunii de apă şi de vânt, protejarea solului şi plantelor la îngheţ toate acestea se oglindesc în sporul de recoltă. Acesta a fost determinat experimental şi verificat în producţie mulţi ani, datele fiind prezetate în tabelul alăturat. (Totul în condiţiile şi nivelul tehnic al anilor ’90). Dar sporul la nivelul zilei este evident cu mult mai mare depăşind cu mult costul „economiilor“ obţinute prin viteza de lucru mărită şi a efectelor colaterale ale acesteia. La 100 ha semănate sporul poate fi de cca 60 de tone.

O precizare importantă: folosirea urmelor distanţate la 17,5 cm nu reduce producţia. Aceasta este motivată de condiţiile optime de acumulare şi conservare a apei din precipitaţii rezistentă la colmatare pentru confortul termic, protejarea la îngheţ confirmată în 27 februarie 2003.

Conducătorii experimentărilor:

  • Comana: ing. Johanis Binder;
  • Stațiunea Valul lui Traian: dr. ing. Marioara Nicolaescu;
  • Castelu: ing. Eugen Florea;
  • Stațiunea Lovrin: dr. ing. Sabina Pop;
  • Amzacea: dr. ing. Dumitru Manole.

Ing. Eugen FLOREA

Impactul atmosferei cu suprafață netedă este dăunător, astfel:

1. Produce eroziune de apă și de vânt.

2. Suprafața netedă este expusă frecvenței curenților de aer care amplifică temperatura pozitivă, mărind evaporarea apei și activând starea de secetă, sau negativă până la înghețul plantelor.

3. Netezirea terenului după tasarea pe rând, în mare viteză, cum fac agregatele cu pregătire simultană a terenului, pulverizează drastic solul, grăbind deșertificarea.

Tasarea pe rând face un salt calitativ, substanțial în tehnica semănatului, grăbeşte răsărirea omogenă, înrădăcinarea și înfrățirea masivă înaintea iernii, contribuind astfel la sporul de recoltă.

Modelarea solului prin tasarea la cca 17,5 cm între rânduri, orientate pe cât posibil perpendicular pe direcția vântului dominant, contribuie la:

– bilanț mărit al apei din precipitații;

– reducerea eroziunii de apă și de vânt;

– reducerea evaporării apei din sol datorată atenuării frecvenței curenților de aer;

– previne deșertificarea solului;

– se întrunesc astfel condiții de sporirea recoltei și protejarea plantelor la îngheț. Modelarea solului prin urmele roților de tasare este urmarea firească a drumului tehnicii spre viitor.

Ing. Eugen FLOREA

Se apreciază că solurile tasate și compactate reprezintă, în țara noastră, aproximativ 6,6 mil. hectare, cele mai predispuse acestor fenomene fiind solurile argiloase, mai ales atunci când sunt lucrate nerațional (lucrări numeroase, la grad de umiditate necorespunzător, cu utilaje neadecvate).

În anii mai bogați în precipitații și pentru anumite lucrări obligatorii, precum erbicidarea, se intră pe teren chiar dacă gradul de umiditate este ridicat și, inevitabil, se produce tasarea solului. În asemenea condiții ar fi indicat să se folosească elicopterul sau avionul pentru tratamente.

Aprecierea compactării solului se poate realiza, în mod practic, scoțând cu sapa o bucată de sol de forma unei cărămizi și dacă solul respectiv se sfărâma ușor, în bucăți mici nu este compactat. Dar dacă sfărâmăturile sunt mai mari și colțuroase este compactat.

Se mai poate aprecia gradul de tasare și compactare mergând în câmp după o ploaie de 15-20 mm și observând dacă:

- solul se usucă în mai puțin de 5 zile, nu este compactat și pe asemenea suprafețe se poate aplica sistemul de lucrări minime ale solului;

- se usucă în mai mult de 8 zile, solul respectiv este tasat și sunt necesare lucrări de afânare prin arătură, lucrarea cu cizelul sau cu scarificatorul, în funcție de adâncimea stratului compactat.

Mai precis, măsurarea gradului de tasare-compactare a solului se execută prin determinarea densității aparente (d.a.) a solului.

Astfel, întâlnim:

• soluri afânate, după arătură, când au d.a. = 0,8-1,0 g/cmc;

• soluri așezate, cele mai favorabile culturilor agricole, când au d.a. = 1,0-1,4 g/cmc;

• soluri tasate (în stratul 0-40 cm) și compactate (în stratul peste 50 cm) când au d.a. = peste 1,5-1,6 g/cmc.

Neajunsurile solurilor tasate și compactate se manifestă prin aceea că apa provenită din precipitații se infiltrează greu, băltește, se scurge la suprafața solului, se evaporă, deci se pierde.

Pe astfel de soluri regimul aerohidric și de nutriție este necorespunzător, iar activitatea micro­biologică din sol și creșterea rădăcinilor sunt stânjenite.

Utilajele agricole pot provoca fenomenul de tasare și compactare a solului în următoarele condiții:

l În funcție de mărimea tractoarelor s-a constatat că, prin măsurarea d.a. pe urmele roților tractorului comparativ cu suprafața necălcată de tractor, s-au obținut:

• la tractoare mijlocii:

– pe stratul 0-10 cm d.a. crește de la 0,96 la 1,31 g/cmc;

– pe stratul 0-20 cm d.a. crește de la 1,06 la 1,44 g/cm3.

• la tractoarele mari:

– pe stratul 0-10 cm d.a. crește de la 1,09 la 1,41 g/cm3;

– pe stratul 0-20 cm d.a. crește de la 1,14 la 1,62 g/cm3.

• În funcție de lățimea pneului tractorului s-a constatat că:

– tractoarele cu pneul normal tasează solul pe 12-15 cm adâncime;

– tractoarele care au pneul mare tasează pe 5-6 cm adâncime;

– tractoarele echipate cu roți duble tasează pe 2-3 cm adâncime.

• În funcție de umiditatea solului s-a constatat că:

– pe solul uscat are loc o tasare superficială;

– pe solul umed roțile pătrund la 2-3 cm adâncime;

– pe solul foarte umed pătrund la 8 cm adâncime.

• În funcție de presiunea în pneuri s-a măsurat d.a. pe urmele roților tractorului și s-a constatat că:

– la presiunea de 1 bar, d.a. a fost 1,31 g/cmc;

– la presiunea de 1,4 bari, d.a. a fost 1,39 g/cmc.

• În funcție de utilajele tractate de tractor s-a constatat că:

– atunci când tractează grapa cu discuri, un utilaj mai greu, când tractorul are roți simple pătrund 12 cm în sol, iar când este echipat cu roți duble pătrund 5,5 cm în sol;

– când tractează un cultivator, un utilaj mai ușor, când tractorul are roți simple pătrund 8 cm în sol, iar când este echipat cu roți duble pătrund 4 cm în sol.

S-a mai constatat că, atunci când tractoarele sunt echipate cu anvelope radiale, acestea au influență mai redusă de tasare a solului deoarece exercită o presiune mai mică pe sol. Totodată, anvelopele radiale, fiind foarte flexibile, oferă o protecție asupra suprafeței solului.

Pentru a preîntâmpina fenomenul de tasare-compactare a solului sunt necesare următoarele măsuri:

– lucrările solului să se efectueze numai la umiditatea optimă;

– să se practice o agricultură rațională cu folosirea asolamentelor și obligatoriu cu solă amelioratoare și cu o fertilizare organo-minerală echilibrată;

– să se alterneze adâncimea arăturii și periodic să fie înlocuită cu lucrări superficiale;

– să se aplice sistemul lucrărilor minime și fără arătură cu metode de combatere integrată a buruienilor;

– să se folosească utilaje agricole cât mai ușoare și cu presiune redusă în pneuri;

– tractoarele să fie echipate cu roți mari, duble, cu zăbrele sau cu crampoane neuzate;

– să se folosească agregate complexe, care la o singură trecere execută mai multe lucrări.

Deci, mare atenție când și ce utilaje folosim la lucrările agricole.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 28-29

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti