Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lansează în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2022 sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole, prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile europene alocate sunt în valoare de 48 de milioane de euro, împărțite în trei componente, după cum urmează: 30,5 milioane de euro sunt disponibile pentru înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing (ca și componente secundare). Pentru înființarea, extinderea și modernizarea pepinierelor, inclusiv condiționare și marketing (ca și componentă secundară) sunt alocate 7,5 milioane de euro în această sesiune. De asemenea, alte 10 milioane de euro sunt puse la dispoziția solicitanților pentru achiziția utilajelor de recoltare (modernizarea exploatației).

Sprijinul public nerambursabil acordat prin aceasta submăsură este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și poate ajunge până la 90%. Valoarea fondurilor acordate prin submăsura 4.1a este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.500.000 euro, în funcție de tipul investiției și de beneficiar.

Pragurile de calitate lunare încep, în prima lună de sesiune, de la 90 de puncte pentru componenta înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, respectiv 85 de puncte pentru componenta achiziție utilaje de recoltare și de la 60 de puncte pentru înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing și scad treptat până la pragul minim de 15 puncte pentru toate componentele.

Precizăm că, pentru prima dată, modalitatea de repartizare a fondurilor neutilizate din cadrul unei componente către componenta sau componentele supralicitate se va face în ordinea prestabilită în urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prima opțiune pentru realocarea fondurilor neutilizate este componenta de înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, cea de-a doua opțiune este achiziția utilajelor de recoltare, iar cea de-a treia opțiune vizează componenta de înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing.

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 septembrie 2022, ora 9:00. Termenul limită de primire a solicitărilor de finanțare este 12 decembrie 2022, ora 16:00.

Sursa: afir.info

Forumul OptiTech™ pentru Pomicultură ediția 2021, organizat online de Syngenta la începutul lunii martie, a evidențiat faptul că pomicultura a devenit o adevărată artă ținând cont de provocările actuale: schimbările climatice, finanțarea, reglementările europene – noul Pact Verde European (Green Deal) și sustenabilitatea în agricultură, reglementarea substanțelor active și utilizarea produselor de protecție a plantelor. Toate acestea conduc la nevoia de încredere, comunicare, știință și inovație. Gazdele evenimentului au fost: Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Republica Moldova, și Andrei Măruțescu, director relații publice și comunicare pentru Europa de Sud-Est.

În cadrul acestei videoconferințe online s-a discutat despre probleme cu care se confruntă pomicultorii, dar și despre soluții pe care aceștia le au la îndemână. Iar soluțiile au venit, firește, din partea specialiștilor. De pildă, prezentarea rapănului, boală provocată de Venturia sp., una dintre cele mai păgubitoare boli ce afectează livezile, s-a realizat dintr-o livadă din județul Vrancea de către Marieta Larion. „Bazat pe datele înregistrate în sistemele de suport pentru luarea deciziilor, cum sunt stațiile meteo, determinăm strategia de combatere și momentul optim de aplicare: înainte de apariția bolii, se recomandă utilizarea produselor preventive de contact precum cupru. Syngenta recomandă produsul Coprantol™ Duo, omologat la doza de 2.5 kg/ha, iar după confirmarea infecției cu rapăn și a intensității acesteia, utilizarea produselor cu acțiune curativă: Chorus® 50 WG și Score 250EC®. Recomandăm aplicarea fiecăruia împreună cu un alt produs partener de contact, în doză întreagă din fiecare produs.“

Ce prevede Submăsura 4.1 a pentru livezi

Noutățile cu privire la suprafețele de livezi nou înființate prin submăsura 4.1 a, au fost prezentate de către Mihail Coman, directorul general al ICDP Mărăcineni, alături de criteriile de accesare a fondurilor pentru pomicultură, în perioada următoare: „Ne așteptăm ca, în linie cu recomandările Comisiei, pomicultorii să se confrunte cu eliminarea mai multor produse de pe piață. Până în anul 2025, 8 substanțe fungicide (echivalentul a 29%) vor dispărea din portofoliul substanțelor disponibile astăzi la îndemâna pomicultorilor; 11 insecticide, echivalentul a 39% vor dispărea, iar 3 substanțe erbicide, reprezentând 11%, vor fi eliminate. Ne așteptăm ca aceste substanțe să fie eliminate până la momentul când livezile moderne vor fi în plină producție și sperăm ca, din timp, împreună cu companiile din industrie, să putem veni cu soluții pentru a susține dezvoltarea speciilor pomicole și o plajă suficientă de tehnologii de protecție la îndemâna pomicultorilor.“ Mihail Coman a vorbit și despre acțiunile eligibile pentru sprijin, precum și despre beneficiarii eligibili. Potrivit directorului general al ICDP Mărăcineni, operațiuni eligibile sunt: înființarea de perdele de protecție a plantațiilor pomicole și promovarea agriculturii de precizie la nivelul proiectelor și acțiuni de protejare a mediului prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei, reducerea consumului de energie etc. Beneficiarii eligibili sunt organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, urmând a fi făcută demarcare între sprijinul primit prin FEADR și cel prin FEGA.

Sfaturi de la specialiști olandezi: tehnica răritului chimic

De asemenea, la solicitarea pomicultorilor din România, în cadrul Forumului OptiTech™ a fost organizată o sesiune dedicată tehnicii răritului chimic, cu ocazia căreia Ronald Damme a prezentat experiențele din Olanda cu privire la această tehnologie și a făcut recomandări pentru utilizarea Brevis® pentru a ajunge la producții optime: „Beneficiul net al răritului chimic este o producție mai timpurie; cu cât efectuați mai repede răritul, cu atât mai mari ca dimensiuni vor fi merele dumneavoastră. Avem acum un nou instrument, mai «previzibil»; cu Brevis®, luând în calcul condițiile meteo, putem estima ce doză trebuie aplicată. Pentru cele mai bune rezultate tehnice, prima aplicare Brevis® trebuie să fie făcută la fructul central de 8-10 mm. Dacă e nevoie de a doua aplicare trebuie făcută la o dimensiune a fructului de aproximativ 15-16 mm. Dacă așteptați prea mult, Brevis® nu va fi eficient! De aceea trebuie să estimați de la început, împreună cu specialiștii Syngenta, dacă este nevoie de tratament.”

Simona Nicole David

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole“

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv, 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro) care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. (Va urma).

Maria Bogdan

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 de proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv, 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 de proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 –  Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro), care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro.

(Va urma)

Maria BOGDAN

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat  finanțare pentru achiziționarea și instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploatații pomicole prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 412 pomicultori în valoare de 204 milioane de euro prin submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”.

Dintre aceștia, 85 au prevăzut prin proiect achiziționarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafața culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar și cererea pe piața românească  a produselor de calitate la prețuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generație și în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse și plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploatațiilor pomicole, menite să protejeze livezile și culturile de arbuști. Dacă finanțarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătățit mult în acest sector ca urmare a simplificărilor procedurale și administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenției. Ultimul Raport de selecție intermediar evidențiază această creștere a numărului de proiecte depuse, dar mai ales a calității acestora prin punctajele foarte mari obținute. Anvelopa financiară alocată pentru investiții în exploatații pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide  o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

În plus față de proiectele contractate deja, AFIR a primit în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie și martie), 81 de solicitări de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații pomicole ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro. Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare și selecție în vederea finanțării. În cazul în care vor fi finanțate, suprafața exploatațiilor pomicole care va fi protejată prin finanțarea acestor proiecte este de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanțare care prevăd și achiziționarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest și au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Sursa: afir.info

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în perioada 15 februarie – 15 august 2019 a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 Euro, din care 3.500.000 Euro pentru obținerea de material de înmulțire și plantare fructifer.

Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM 4.1a este de 10 puncte. Pragurile de calitate lunare, pentru sM 4.1a sunt următoarele:

Componenta fără obținere de material de înmulțire și plantare fructifer

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         75 puncte

16 martie – 15 aprilie              60 puncte

16 aprilie – 15 mai                   50 puncte

16 mai – 15 iunie                     35 puncte

16 iunie – 15 iulie                    25 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Componenta ”obținere de material de înmulțire și plantare fructifer”

Perioada de depunere          Prag de calitate

15 februarie – 15 martie         50 puncte

16 martie – 15 aprilie              45 puncte

16 aprilie – 15 mai                   35 puncte

16 mai – 15 iunie                     25 puncte

16 iunie – 15 iulie                    15 puncte

16 iulie – 15 august                 10 puncte

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Depunerea Cererilor de Finanțare pentru submăsura 4.1a se va face on-line pe  https://online.afir.info/, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând cu data de 15 februarie 2019, ora 09:00.

Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.1a este 15 august 2019, ora 16:00.

Sursa: madr.ro

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea și/ sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

Peste 445,8 milioane de euro disponibile în Trimestrul I al anului 2019, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, va deschide în Trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

Astfel, în primul trimestru al acestui an vor fi disponibile fonduri pentru Submăsurile (sM):

• sM 4.1a - Investiții în exploatațiile pomicole (51.013.105 euro),
• sM 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații (200.000.000 euro),
• sM 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile (14.775.003 euro) și
• sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale (13.677.431 euro).

De asemenea, infrastructura locală va beneficia de finanțare prin deschiderea unor noi sesiuni pentru:

• sM 7.2 - Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică - ITI Delta Dunării (16.777.774 euro),
• sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente (13.761.860 euro) sau
• sM 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro).

Grupurile de Acțiune Locală vor avea la dispoziție o nouă oportunitate de finanțare prin  sM 19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B "Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate (9.270.000 euro).

În aceeași perioadă de timp a trimestrului unu, vor fi lansate sesiuni pentru Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor (sM 15.1) și Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor (sM 17.1), valoarea totală a fondurilor disponibile pentru aceste submăsuri fiind de 110.151.918 euro.

Reamintim că în acest moment sunt deschise sesiuni de primire a proiectelor pentru:

• sM 1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (cost standard),
• sM 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri,
• sM 4.1 - Investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, Schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă sM 4.2, Schema de minimis pentru proiectele finanțate prin sM 4.2, dar și Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole (sM 4.2).

Pe lângă aceste linii de finanțare, cei interesați au la dispoziție sM 8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, sau sM 16.1/ 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol/ pomicol - Etapa 2. Mai mult decât atât, din data de 3 ianuarie a fost deschisă primirea de proiecte pentru sM 16.4/ 16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare (agricol/pomicol).

Valoarea fondurilor alocate pentru submăsurile disponibile în acest moment este de 475.836.748 de euro.

Detalii privind modul de accesare sau alte informații relevante sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info), APIA (www.apia.org.ro) și MADR (www.madr.ro).

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit până în prezent 596 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții în exploatații pomicole și în unități de procesare a produselor din sectorul pomicol prin submăsurile 4.1a, respectiv 4.2a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Valoarea fondurilor solicitate ajunge la 268 milioane euro.

„Sectorul pomicol are o alocare separată în valoare de 322 milioane de euro, dată fiind importanța pe care acesta o are în viziunea programatică a PNDR. Mai mult, liniile de finanțare acoperă atât producția, cât și procesarea produselor provenite din pomicultură. Inițierea unei investiții în pomicultură nu este un proces simplu, ci dimpotrivă, necesită o mult mai mare pregătire și proiectare. Ținând cont de aceasta, am reușit să aducem multe îmbunătățiri procesului de accesare și implementare, dialogul permanent pe care îl avem cu beneficiarii făcând posibilă cunoașterea unor situații concrete și reale cu care aceștia se confruntă. Astfel, în acest moment am ajuns la un grad de solicitare a fondurilor de 83% din totalul alocării.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 4.1a (Investiții în exploatații pomicole) numărul cererilor de finanțare depuse a ajuns la 554, valoarea fondurilor solicitate prin aceste cereri fiind de 251,1 milioane euro. Plățile efectuate sunt în valoare de 4,3 milioane euro, dat fiind specificul acestui tip de proiecte care necesită un timp mai lung pentru a demara investiția și pentru a solicita rambursarea banilor.

În zona ITI Delta Dunării, prin sM 4.1a au fost depuse până în prezent 10 proiecte a căror valoare de 5,3 milioane euro depășește alocarea de 5 milioane disponibilă pentru această zonă.

Fondurile au fost solicitate pentru finanțarea unor investiții precum înființarea de plantații pomicole de nuci, meri, pruni sau arbuști fructiferi, pentru reconversia livezilor de pomi fructiferi și pentru modernizarea exploatațiilor pomicole.

Prin submăsura 4.2a (Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol) au fost solicitate fonduri în valoare de 11,6 milioane euro, valoarea contractelor fiind de 4,2 milioane euro.

Printre obiectivele proiectelor care au fost selectate pentru finanțare se numără și construcția unor secții pentru depozitarea legumelor, producția de superalimente ecologice, reabilitarea și dotarea unor linii de procesare a fructelor.

„În această perioadă am publicat pe site-ul AFIR spre consultare publică, până pe 4 decembrie 2017, Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.1a. Așteptăm cu deosebit interes propuneri constructive pentru îmbunătățirea acestui document care stabilește modalitatea de accesare și de implementare a proiectelor. Ca de fiecare dată, toate propunerile venite de la potențialii beneficiari vor fi analizate cu cea mai mare deschidere și responsabilitate pentru a putea crea împreună cadrul propice accesării acestor fonduri, atât de necesare dezvoltării pomiculturii.” a precizat Adrian CHESNOIU.

AFIR a primit până în prezent 43.114 de cereri de finanțare a proiectelor de investiții prin intermediul tuturor submăsurilor de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fermierii, procesatorii, antreprenorii și primarii care au depus respectivele cereri de finanțare, au solicitat Agenției fonduri nerambursabile de 6,9 miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții, ceea ce reprezintă un procent de peste 76% din alocarea totală a PNDR 2020.

Plățile efectuate până în prezent pentru investițiile realizate de beneficiarii PNDR se ridică la 2,5 miliarde de euro.6

Informații suplimentare

Sprijinul financiar nerambursabil pentru exploatațiile pomicole acordat prin submăsura 4.1a din PNDR 2020 poate ajunge până la 1.050.000 de euro pentru un proiect, finanțarea nerambursabilă fiind în proporție de maximum 90%.

Printre investițiile eligibile se numără reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de plantare etc, înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie sau înființarea și modernizarea pepinierelor pentru producerea de material de înmulțire și material de plantare fructifer, inclusiv costurile pentru: material plantare, pregătire sol, lucrări de plantare, plase antigrindină etc.

Intensitatea sprijinului acordat prin submăsura 4.2a din PNDR 2020 este 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari. Pentru întreprinderi micro şi mici, inclusiv forme asociative, sprijinul nu va depăși 600.000 euro/ proiect sau 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanț alimentar integrat. Întreprinderile mijlocii (inclusiv forme asociative) beneficiază de o finanțare maximă de 800.000 euro/ proiect sau, în cazul investiţiilor care conduc la un lanț alimentar integrat, finanțarea ajunge la 1.100.000 euro/ proiect. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile este de 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, în cazul întreprinderilor mari.

Lista completă a investițiilor și cheltuielilor eligibile este detaliată în Ghidul Solicitantului, disponibil pe www.afir.info, secțiunea investiții prin PNDR.

Sursa: afir.info

În cadrul târgului INDAGRA a avut loc o întâlnire a pomicultorilor organizată de Casa Olandeză a Pomicultorului, o inițiativă lăudabilă care are loc de câteva ori pe an și care își propune dezbaterea unor probleme esențiale privind implementarea proiectelor ce vor fi finanțate din fonduri europene.

De această dată în vizorul specialiștilor a fost Submăsura 4.1.a – Investiții în exploatații pomicole: „Fără aceste întâlniri riscăm să rămânem cu proiecte scrise și nefinanțate. Lucrurile merg bine și, cum am informat și Ministerul Agriculturii, suntem surprinși de interesul mare care s-a născut în acest an, avem deja peste 300 de proiecte depuse. Mai sunt câteva lucruri de cizelat în ceea ce privește costul standard și de pepinieristică. Problema pepinierelor pomicole nu a fost inițial gândită, dar dacă la mijlocul acestei Submăsuri 4.1.a există pepiniere care doresc să fie susținute financiar e foarte bine și vom scrie aceste costuri standard și aceste ghiduri“, declara pentru Lumea Satului Mihai Coman, directorul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni la finalul întâlnirii.

Făcând o analiză a ceea ce s-a întâmplat din 2015 până în prezent, concluzia este că nu există niciun contract finalizat, ci doar plăți parțiale. De ce? Cauzele sunt multe: birocrația, numărul mare de documente solicitate la momentul depunerii dosarelor, termenele foarte lungi de obținere a acestora, lipsa materialului săditor certificat, lipsa firmelor specializate în execuția integrată a lucrărilor de înființare și a personalului calificat în pomicultură. „Inițial, când am gândit acest proiect și am văzut suma, speram ca suprafața de livadă până în anul 2020 sau imediat după să fie de peste 10.000 de hectare. Acum, în 2017, ne aflăm la jumătatea perioadei de susținere financiară și putem spune că s-au făcut proiecte, s-au avizat pentru jumătate din bani, însă, dacă ne uităm la suprafață, aceasta este de până la 4.000 ha. Acest lucru înseamnă că sunt foarte multe alte cheltuieli care se fac în afară de materialul săditor.

Domnul Valeriu Tabără, prezent și el la această întâlnire, a semnalat faptul că în această submăsură nu primesc o atenție deosebită bazinele pomicole, ci dimpotrivă banii par a fi risipiți pe proiecte, după cum și-a manifestat interesul fiecare. „Dacă Polonia se bucură de bazine pomicole de 40.000 de hectare pe o singură specie – măr, România, cu cele 10.000 ha de livezi pe care sperăm să le ridicăm cu această submăsură din PNDR, face doar un mic progres. Înseamnă puțin, dar în același timp mult, pentru că se reîncepe refacerea suprafețelor pomicole. Venim de la peste 300.000 ha, de la un ritm de plantare de 4.000-5.000 ha/an, și nu sunt nostalgic. Asta s-a întâmplat în România. Cu acest pas ne întoarcem la refacerea acestor livezi, este doar un început“, remarca și Mihai Coman.

Tot în cadrul acestei întâlniri s-a vorbit despre dorința ca acest program pomicol să se continue și după 2020. „România are obligația ca, acolo unde trebuie, să continue negocierile pentru reluarea acestei submăsuri sub o formă sau alta (PNDR sau reconversie), spunea Mihai Coman.

• Valoarea celor 327 de proiecte depuse în sesiunea mai – august 2017, cu prelungire până la 30 septembrie, se ridică la 149.388.858 euro. Pentru aceeași Submăsură 4.1 a – Investiții în exploatații pomicole se va deschide o nouă sesiune în luna decembrie a acestui an și, conform deciziilor adoptate în cadrul Comitetului de Monitorizare desfășurat în luna septembrie, alocarea aferentă pentru anul 2017 este de circa 85 mil. euro.

• În topul investițiilor pomicole ca suprafață stau 3 specii: afin, nuc și alun, dar în aceeași măsură ca număr de plante avem cireșul și mărul. Pentru afin, nuc și alun materialul săditor se produce în România, dar pentru măr și cireș, fiind vorba de soiuri universale, pomii certificați pot fi cumpărați și de la pepinierele din Europa. Vorbim desigur de soiurile care au fost testate și sunt avizate de rețeaua de stațiuni pomicole din țară.

De aceeași părere este și Mihai Ciobanu, consultant pe fonduri europene: „Ar trebui făcute demersuri ca în 2020, în noul program european, pomicultura să ocupe un loc important și să fie alocată o sumă mai mare. Să ne uităm la Polonia sau mai bine la Republica Moldova, care are 20.000 ha numai de nuc și toate investițiile sunt făcute pe fonduri rambursabile de la Banca Mondială, în timp ce noi mai avem 2.000 ha de nuc.“

Pentru creșterea gradului de accesare a acestei submăsuri oficialii români au operat o serie de simplificări, dintre acestea enumerăm: au eliminat obligativitatea folosirii soiurilor testate științific, se permite procesarea fructelor provenite de la terți, nota de favorabilitate a scăzut de la 2.4 la 2.0, scăderea dimensiunii fermelor eligibile de la 8.000 euro la 4.000 euro, creșterea pla­fonului de sprijin pentru pepiniere de la 600.000 euro la 1.050.000 euro, permiterea utilizării materialului de plantare fructifer CAC pentru alun și nuc pentru sesiunile deschise în anul 2017. Problema este dacă, la momentul implementării proiectelor, va exista suficient material săditor certificat pe piața din România. Mai ales că în această perioadă este un termen de refacere a plantațiilor mamă și fiecare stat a semnat ordine care au copiat niște directive europene prin care se îngrădește suprafața totală cu material săditor standard sau CAC (necertificat).

Am cerut părerea specialistului pentru a obține o perspectivă a demersului început în acest an prin Submăsura 4.1.a întrebând cum va arăta sectorul pomicol în 2020. Iată și răspunsul: „În 2020 toate livezile părăsite vor fi defrișate, lucru deosebit de important, pentru că ele reprezintă o sursă importantă de boli și dăunători în România. Să nu uităm că după 1990 ne-am trezit cu 300.000 ha, din care în anul 2000 o bună parte erau părăsite. Ele și-au făcut ciclul de 20-25 de ani. Va fi o pomicultură mult mai modernă, nu ne trebuie suprafețe mari, ci pot fi și mai mici, dar cu densități mari, intensive, superintensive cu 3.000-4.000 de pomi/ha. Nu vom ajunge să acoperim cererea de fructe, investiția în pomicultură necesită răbdare, de aceea este obligatoriu încă un ciclu de dezvoltare pentru a putea vorbi de un consum de 60-70% din producția internă.

„În opinia mea, programul pomicol merge bine, doar că lungimea sesiunilor ar trebui să aibă 6-8 luni pentru că este un proces anevoios. Trebuie foarte multe documente, studiu pedologic, ridicarea topo, curbe de nivel, studiu hidrogeologic și proiectul tehnic, ceea ce durează dacă vrei să faci proiecte bune, implementabile și, în final, de succes. Din păcate, multe dintre proiectele depuse le-am văzut, sunt proaste, nu vor fi un succes pe termen lung. Am remarcat totuși disponibilitatea celor de la AFIR de a mai elimina din documente și a le munta către faza de contractare, pentru că nu sunt esențiale la faza de depunere. Ceea ce nu merge bine este implementarea proiectelor, procedurile nu sunt foarte clare pentru acest stadiu sau, mai bine spus, sunt clare la nivel de procedură, dar nu sunt înțelese de experții din teritoriu, fiind un domeniu nou pentru ei. Au primele cereri de plată, primele dosare de achi­ziții. La celelalte măsuri au avut timp să învețe din 2004 până în 2017. Implementarea merge greu, niciun proiect nu este finalizat, dar acesta nu este un semnal de alarmă foarte mare pentru că mai avem 3 ani de implementare. Pomicultura va absorbi toți banii, ba chiar ar trebui făcute demersuri la nivel de secretari de stat care merg la Bruxelles să pregătească o cerere suplimentară pentru cei 10% care se pot obține ușor pe această măsură și eventual banii necheltuiți pe alte măsuri să fie realocați pomiculturii. Spun asta pentru că o livadă este o investiție cu impact economic, are o durată de minimum 18 ani la superintensiv până la 80 de ani la afin sau alun“, a afirmat Mihai Ciobanu, consultant pe fonduri europene.

Patricia Alexandra POP

Submăsura 4.1a din PNDR a pornit cu stângul. Cel puțin sub aspectul neclarificării unor aspecte din caietele de sarcini, dar mai cu seamă din cauza „maldărului‟ de documente solicitate și a deficitului de material săditor pomicol.

În ce stadiu se află investițiile în pomicultură la sfârșitul anului 2016, am aflat dintr-o detaliată prezentare a directorului general ICDP Mărăcineni, dr. ing. Mihai Coman, cu prilejul unei întâlniri a pomicultorilor, pe care v-o prezentăm în continuare.

Proiecte tehnice avizate/2016, conform Legii nr. 348/2003

Proiecte tehnice avizate/2016: suprafețe (ha) și număr plante

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 22-25