reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Dezinfectarea serelor și solariilor

Dezinfectarea serelor și solariilor este una dintre operațiunile care au devenit de o deosebită importanță în ultimii ani. Pe de o parte pentru că tot mai mulți dăunători au ajuns și în regiunea țării noastre, iar pe de altă parte pentru că ciclul lor de reproducere s-a scurtat, astfel încât infestează spațiul mult mai repede. În mediile protejate, așa cum sunt serele și solariile, iarna gerul nu poate distruge toți dăunătorii culturilor, căci perioada în care acționează, dacă există, nu este suficient de lungă.

În aceste condiții, dezinfectarea devine o condiție fără de care nu se poate practica agricultura în spații protejate. Doamna Valeria Tudor, care conduce centrul de testare a hibrizilor al firmei Seminis, ne-a spus că, „la ora actuală, dezinfectarea trebuie făcută în fiecare an. În caz contrar, producția din cel de-al doilea an riscă să fie pierdută din cauza bolilor și a dăunătorilor existenți atât pe structura solarului, cât și în sol“. Așadar, iată câteva reguli care trebuie urmate atunci când se face această operațiune.

Nici instalația de irigare nu trebuie neglijată

Prima dintre operații constă în dezinfectarea structurii și învelișului serei sau solarului. Este de la sine înțeles că această operațiune se desfășoară în perioada în care nu mai există niciun fel de cultură. Se poate utiliza o gamă foarte largă de substanțe, cu concentrații destul de puternice. Se pulverizează pe toți stâlpii și pe toată suprafața de acoperire, într-o cantitate suficientă ca substanța să pătrundă chiar și în cele mai mici și mai ascunse spații și să distrugă toate depozitele de dăunători, fie ei insecte sau fungi. După pulverizare, sera se închide și se păstrează astfel timp de două-trei zile.

Odată cu dezinfectarea structurii și a foliei, trebuie făcută și dezinfectarea sculelor cu care se lucrează în solar. La fel de importantă este și instalația de irigare. Aceasta reprezintă, de cele mai multe ori, principala cale de răspândire a unor dăunători. De altfel, unii specialiști cred că tripsul a ajuns în România tocmai prin intermediul unor astfel de instalații, second-hand, aduse din Spania sau Olanda!

Trebuie să mai adăugăm că dezinfectarea instalațiilor de irigat trebuie făcută și la interior, lucru simplu de realizat, dar care necesită atenție. În timpul operațiunii trebuie urmărit ca substanța utilizată să nu se dilueze prea mult, astfel încât să devină ineficientă.

Solul, principala rezervă de dăunători

După dezinfectarea structurii trebuie să urmeze dezinfectarea solului. Nu spunem nicio noutate dacă reamintim că în sol se adună cea mai mare parte dintre larvele insectelor dăunătoare și din sporii ciupercilor care afectează legumele. Dacă nu sunt distruse, ele se vor dezvolta imediat ce noi răsaduri vor fi plantate și vor avea condiții prielnice.

Deși poate părea un fel de misiune imposibilă, dezinfectarea solului este o operațiune destul de simplă. Ba chiar există mai multe feluri în care poate fi făcută. Prima dintre metode, cea mai simplă, este împrăștierea pe suprafață a unor substanțe și înglobarea lor la o adâncime cuprinsă între 15 și 30 cm. După aceea solarul se sigilează pentru câteva zile. În această perioadă se păstrează o temperatură de peste 6°C și se asigură o umiditate de aproximativ 60% față de cea din perioada de producție. Respectiva substanță se descompune și emite gaze care, traversând stratul de sol, distrug toate insectele sau fungii existenți.

O altă modalitate, mai eficientă, constă în stropirea pământului din spațiul protejat cu o soluție pe bază de formol. Imediat după aceea, se acoperă cu folie și se sigilează sera pentru câteva zile. Formolul este unul dintre cele mai sigure și mai eficiente dezinfectante cunoscute, astfel încât nu se pune problema ca vreun dăunător să îi reziste.

Chiar și pământul se poate opări

În sfârșit, o a treia metodă este mai prietenoasă cu mediul și nu utilizează substanțe chimice, dar necesită o instalație specializată. Este vorba despre sterilizarea solului folosind abur fierbinte. În acest fel, toți dăunătorii sunt distruși prin opărire. Dezinfecția termică constă în folosirea aburului supraîncălzit, la 135-140°C. Scopul urmărit este acela de a realiza timp de 5-6 ore temperatura de 80°C la adâncimea de 30 cm în sol. Dacă temperatura aburului este de 110-115°C, timpul în care se asigură  temperatura de 80°C la 30 cm adâncime în sol trebuie crescut la 10-12 ore.

Traveele se acoperă cu prelate de polietilenă fixate pe margini și la capete cu săculeți din plastic umpluți cu nisip sau cu pământ. Sub prelate sunt introduse furtunuri, racordate la un dispozitiv ce deservește mai multe rânduri.

După dezinfecția termică solul se lasă în pauză timp de 10-15 zile pentru refacerea florei microbiene.

De fapt, după expirarea timpului de acțiune pentru fiecare dintre metodele utilizate, solul se afânează, iar sera se aerisește. Solul se lasă în pauză timp de 14 zile.

Potrivit specialistului, dezinfectarea solasrului trebuie făcută în fiecare an, pentru că numai astfel putem avea certitudinea că vom putea valorifica terenul la întreaga lui capacitate.

După cum ne-a spus Valeria Tudor, cheltuielile pentru dezinfectarea unui solar, inclusiv dezinfectarea solului, se ridică la aproximativ 1.000-1.200 lei/mia de metri pătrați. Adică, dacă e să socotim în tomate, de exemplu, prețul a aproximativ 400 kg. În schimb, așa este evitată pierderea de producție provocată de dăunători și boli.

Alexandru GRIGORIEV

Cultură de legume în solarii și în câmp la Malcoci

Jalbă Constantin, un tânăr antreprenor, a început un business cu sere de legume în urmă cu trei ani în primul sat înființat de germani în Dobrogea, satul Malcoci, județul Tulcea. De anul acesta vrea să se ocupe și de cultivarea legumelor în câmp deschis și să investească în utilaje, pentru o eficientizare corectă a muncii sale.

De la novice la producător cu experiență

Constantin a început acest business în anul 2016 și spune că este o afacere de familie. Acesta dețin două sere cu o suprafață totală de 3.000 mp, în care produce diverse sortimente de legume (tomate, castraveți, dovlecei, ardei, ridichi, salată etc.) și verdețuri (pătrunjel, mărar, ceapă verde, usturoi verde etc.), în diferite perioade ale anului. Terenul pe care sunt amplasate serele are o suprafață totală de 8.000 mp, astfel încât în perioadele calde ale anului cultivă legume și în câmp deschis. Serele au o structură din lemn și sunt învelite cu o folie de foarte bună calitate, cu o grosime de 200 microni pentru a asigura condiții optime plantelor. „Am pornit afacerea din fonduri proprii, cu aproximativ 100.000 lei, iar ulterior am obținut și o finanțare din fonduri europene. Pot spune că sunt începător în acest domeniu, însă mă documentez permanent pentru a găsi cele mai gustoase și productive soiuri de legume. De altfel, îmi cresc propriile răsaduri și iată că în acest an reușesc să țin pasul cu producătorii experimentați. Colaborez cu câteva lanțuri de magazine de pe piața locală, astfel încât produsele ajung proaspete și în scurt timp la consumatori“, spune Constantin.

legumicultor prima

De la seră la cultivarea legumelor în câmp

Cu toate că nu a fost așa de la început deoarece a întâmpinat și câteva probleme, legumicultorul de la Malcoci a răzbit cu voință și multă muncă. „Din cauza lipsei de experiență, perioada de început a afacerii mele nu a fost una profitabilă, dar odată cu experiența crește și profitul. Deși la prima vedere cultura plantelor și legumelor pare o afacere ușoară, pot să vă asigur că necesită foarte multă răbdare, atenție, organizare, planuri bine puse la punct, informare permanentă și, nu în ultimul rând, voință și putere de muncă. Dacă ții cont de toate acestea cu siguranță vei avea o afacere profitabilă“, mai adaugă antreprenorul. „Planurile de viitor sunt multe, iar pe unele dintre acestea deja le pun în practică“, precizează legumicultorul, mai ales că vrea să își extindă activitatea. „Începând cu acest an mă ocup și de cultivarea legumelor în câmp pe o suprafață de 3 ha, cu ceapă, pepeni și roșii. De asemenea, îmi propun să investesc în utilaje pentru a-mi ușura și eficientiza munca“, a încheiat Constantin Jalbă, legumicultor în localitatea Malcoci, județul Tulcea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sprijinul pentru tomate și pregătirea răsadurilor de roșii în județul Teleorman

Dorința de a mânca legume cu gust, cultivate în România, se resimte tot mai mult în ultimii ani, mai ales de când pe rafturile din supermarket și chiar pe cele din piețe au apărut produse din import, unele mai puțin gustoase, dar foarte aspectuoase. Chiar dacă producătorii români și-au dorit să poată comercializa legume o perioadă mai lungă, acest lucru nu a fost posibil din cauza condițiilor climatice de la noi din țară. Însă, odată cu lansarea programului de sprijin pentru tomate în spații protejate, lucrurile au început să se schimbe, iar roșiile românești au fost gata de comercializare încă din prima parte a lunii mai.

Ajutorul de minimis

Programul de susținere a tomatelor a debutat în 2017, atunci când 8.026 de producători agricoli au beneficiat de 3.000 euro/an/beneficiar pentru a realiza investiți astfel încât să poată livra roșii în piață mult mai devreme decât de obicei, iar în 2018 numărul beneficiarilor a ajuns la 16.550. Drept dovadă că programul a avut succes, și în acest an producătorii pot beneficia de acest sprijin, considerat de mulți dintre ei crucial în menținerea pe piață.

Județul Teleorman este unul dintre acele județe în care s-au înregistrat printre cei mai mulți beneficiari, mai exact 343 de beneficiari în primul an și 571 de beneficiari în 2018, după cum ne-a precizat directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană. „Această formă de sprijin a fost foarte bine primită de producători și bineînțeles de consumatori pentru că au avut la dispoziții roșii românești pe o perioadă mai lungă decât de obicei. Legumicultorii și-au primit banii imediat după ce au depus documentele justificative, de aceea cred că în acest an credem că vor aplica pentru acest sprijin în jur de 700 de persoane“, a mai declarat Stelian Găină.

Fonduri investite în centrale

Pentru a fi printre primii fermierii care aduc pe piață roșii românești, producătorii din județul Teleorman au semănat răsadurile de roșii încă din luna decembrie, iar la vizita noastră în solarii acestea mai aveau doar două săptămâni până la plantarea în solar.

Viorica Ciocănel din comuna Bragadiru a beneficiat încă din 2017 de sprijinul pentru tomate, iar în această perioadă a investit în solarii, așa cum poate nu a reușit să o facă în cei aproximativ 20 de ani de activitate. Lucrează alături de familia ei 53 de ari, unde cultivă roșii, vinete și castraveți. „Unele solarii sunt încălzite cu centrale și am reușit să achiziționăm o centrală în primul an. A fost mai dificil pentru că sunt și costurile pentru combustibil destul de mari, cred că au depășit 10.000 lei. În decembrie am semănat răsadurile, iar la jumătatea lunii februarie vor fi mutate în solar; cred că la începutul lui mai vom avea roșiile gata de comercializare. Acest program a fost bine-venit pentru noi, pentru că din surse proprii ne-ar fi fost mult mai greu să facem astfel de investiții și să avem solarii încălzite. Sperăm să mai țină câțiva ani, așa cum s-a promis“, a declarat Viorica Ciocănel.

Un alt legumicultor cu state vechi din localitatea Bragadiru care a beneficiat de acest sprijin este Viorel Matei. Acesta lucrează aproximativ 1 ha pe care cultivă doar legume în solar – roșii, castraveți, vinete și fasole. „În acest moment am 6 centrale, deci încălzesc în 37 de ari. Primele centrale le-am achiziționat în urmă cu 3 ani, unele dintre ele le modific acum pentru a fi mai performate. Investiția în acest moment ajunge la 800.000 lei; am investit încet, câte puțin în fiecare an. Încerc să câștig timpurietate, astfel încât să pot avea și un preț mai bun în primă fază, chiar dacă acest lucru presupune și costuri mai mari pentru că plata combustibilului pentru centrale este destul de mare. Clar acest sprijin de 3.000 euro ne ajută foarte mult și putem să ne dezvoltăm și noi afacerea“, a afirmat legumicultorul.

rasaduri VMatei

Condiții pentru obținerea banilor

Pentru a o obține cei 3.000/ha, beneficiarii trebuie:

– să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp;

– să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

– să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

– să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Sfaturi pentru combaterea agenților de dăunare în răsadnițe, sere și solarii

Pentru obținerea unor răsaduri viguroase, sănătoase și pentru evitarea pierderilor provocate de boli și dăunători în sere, solarii și răsadnițe, vă recomandăm respectarea următoarelor măsuri de prevenire și combatere:

  1. Amplasarea răsadnițelor se va face în locuri adăpostite, însorite și pe cat posibil nu în același loc ca în anul precedent. - Înainte de utilizare se va face dezinfecția tocurilor răsadnițelor, ramelor, uneltelor cu produse pe bază de cupru: ZEAMA BORDELEZĂ TIP,,Mif” – 2%; CHAMP 77 WG – 0,3%; ALCUPRAL 50 PU – 0,2%.
  • Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniță bine fermentată si cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferință din lucerniere, miriști sau mușuroaie. Dacă amestecul de pământ este refolosit, se va dezinfecta obligatoriu, eficientă fiind zeama bordeleză tip ,, Mif” = 0,5%. Se va respecta timpul de pauză până la semănat 12-14 zile, timp în care amestecul se acoperă cu prelată și se lopătează de 3-4 ori.
  • Dacă nu s-a făcut dezinfecția solului cu această soluție, înainte de semănat cu 5-7 zile, amestecul de pământ se poate trata cu unul din produsele: CAPTAN 80 WDG = 0,15% prin prăfuire; sau prin stropire cu soluție de Previcur energy - 0,1% sau Topsin 500 SC - 0,07%, 3-4 l soluție/mp împotriva putregaiului plantelor, mană, putregaiul rădăcinilor.
  1. Patul germinativ, atât în răsadnițe cât și în sere sau solarii, imediat după semănat se stropește la suprafață cu 3 l/mp de semănătură cu: Previcur energy = 0,1%; sau Topsin 500 SC = 0,14%; sau Merpan 80 WDG = 0,125 % sau FOLPAN 80WDG - 0,15% sau TRIUMF 40 – 0,3% .
  2. Tratarea chimică a seminței: DITANE M 45 2g/kg sămânță sau Previcur energy = 2 ml/kg sămânță.
  3. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate și exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca șocuri mari de temperatură, care să sensibilizeze răsadurile.
  4. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal cu unul dintre produsele: Previcur energy = 0,1% sau Acrobat MZ 69 = 0,2% sau Aliette 80WG= 0,2% sau Champ 77 WP = 0,2% sau Ridomil Gold MZ 68 WG = 0,25% sau Topsin 500 SC = 0,15%. Se vor utiliza 15-20 litri suspensie/100 mp., la interval de 6-7 zile.

Cele mai bune rezultate se vor obține dacă se amestecă un produs cu acțiune preventivă cu un altul cu acțiune curativă (la doza jumătate pentru fiecare produs de contact). Produsele de protecția plantelor vor fi alternate pentru a nu crea rezistență.

  1. La apariția focarelor de boală, cum ar fi căderea plăntuțelor, plantele bolnave se smulg și se distrug, iar golurile se dezinfectează chimic:
  • PREVICUR 607 SL - tomate, castraveți - 0,15%; ardei, vinete 0,2%;
    • sau
  • PROPLANT 72, 2 – 0,15-0,25% (ardei, vinete, tomate).
    • sau
  • PROPLANT 80 WDG - tomate 0,15% sau FOLPAN 80 WG = 0,15% (tomate răsad);
  • MERPAN 80 WDG - 0,15% (4-5 l soluție / mp, pentru combaterea căderii plăntuțelor, mana de sol, putregaiul rădăcinilor;
  1. Pentru stimularea răsadurilor de legume se recomandă unul din produsele: Atonik = 5ml/10 litri apă sau Stabilan (1 litru soluție/mp) sau Cycogan 400 = 0,1% ( 1 litru sol./mp).;

Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi stagnată, prin tratarea plantelor, după apariția celei de-a treia perechi de frunze adevărate, alternând, cu produse pe bază de cupru.

  1. La apariția dăunătorilor se va efectua și combaterea acestora:
  • Coropișnița se combate cu produsul COROCID FORTE - 5 Kg/ha sau SINTOGRILL SUPER - 0.3 grame/mp. sau COROCID SUPER - 20 kg/ha; (Administrate pe sol cu o ușoară încorporare pentru combaterea coropișniței) și META GOLD 3% = 7 kg/ha sau ALLOWIN - 5 kg/ha sau Agrosan B = 1,5 gr/mp - (fără încorporare în cazul melcilor) tratamentul se aplică înainte de plantare și TRIKA EXPERT = 10-15 kg/ha (în cazul viermilor sârmă)
  • La apariția melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varză și salată, care sunt preferatele acestui dăunător, se intervine cu: Optimol = 5 kg/ha cu 7 zile înainte de plantat/semănat, (produsul Optimol este repelent pentru șoareci și cârtiță)
  • La depistarea afidelor, musculiței albe de seră sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Karate zeon = 0,02% sau ACTARA 25; (0,20- 0,80 kg/ha), iar pentru acarieni: Vertimec 1,8% EC – 0,1%; MATCH 050 EC 0,10 – 0,20 %; MOSPILAN 20 SP – 0,025 %,

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU BOLILE ȘI DĂUNĂTORII AMINTIȚI!

Citiți cu atenție prospectele produselor de protecția plantelor înainte de utilizare! Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător !

Respectați cu strictețe perioadele de remanentă a produselor de protecția plantelor utilizate, a normelor de lucru, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor conform Protocolului de colaborare nr. 3242/F/21.10 2016 dintre MADR – ANF si ROMAPIS, Ordinului comun nr. 45/1991/127/68/15b/1991 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Asociației Crescătorilor de albine, din România, Ministerului Transporturilor, Ministerul Mediului, Departamentului pentru Administrație locală, privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide si a Legii nr. 383/2013 a apiculturii si Legea nr. 280/2015, privind modificarea Legii apiculturii.

Fermierul va tine evidenta la zi, după efectuarea fiecărui tratament fitosanitar/erbicidat, prin completarea într-un registru, după modelul de mai jos:

Nume si prenume fermier/soc. comercială......
Domiciliu fermier/sediul social al societăți .....
(Comuna, județul)
Ferma (nume/număr, adresa).....
Ambalajele clătite se depozitează in magazii și se returnează distribuitorului.

Atenționare! Fiecare utilizator de PPP (persoane fizice sau juridice) trebuie să dețină registrul privind evidența tratamentelor fitosanitare după următorul model:

tratamente fitosanitare
Producătorul agricol numerotează paginile registrului. La spatele registrului (pe ultima pagina) se menționează câte pagini conține registrul, purtând semnătura (și ștampila, după caz) fermierului sau administratorului societății. Utilizatorii profesioniști de produse de protecție a plantelor au obligația să păstreze, pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, evidența produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează. Nerespectarea de către utilizatorii profesioniști a prevederilor art. 67,alin(1) din Regulamentul(CE) nr.1107/2009 privind menținerea evidenței atrage după sine sancțiuni cu amenzi de la 8.000 lei la 10.000 lei.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR ALBA

Recomandări pentru combaterea dăunătorilor culturilor de legume în spații protejate

Temperaturile înregistrate în această perioadă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare specifice culturii de legume în spații protejate. Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă fermierilor monitorizarea atentă a culturii în scopul aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare. Măsura se recomandă pentru a crește randamentul producțiilor preconizate a fi obținute, mai cu seamă că producătorii de tomate în spații protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevăzută în Programul de Guvernare, trebuie să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp.

Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculiței miniere (Liriomyza trifolii) pot fi efectuate tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor omologate:

  • VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha,
  • ALVERDE – 1,0 l/ha,
  • NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha
  • AFFIRM – 1,5 kg/ha,
  • ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha

Toate tratamentele fitosanitare se înregistrează în registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, cu respectarea timpului de pauză de la ultimul tratament până la recoltare.

Pauza este necesară întrucât la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora să fie conforme cu normele de siguranță alimentară care să nu pună în pericol sănătatea consumatorului.

Timp de pauză recomandat:

  • VOLIAM TARGO  - 3 zile
  • ALVERDE           - 3 zile
  • NUPRID 200 SC   - 3 zile
  • AFFIRM              - 3 zile
  • ACTARA 25 WG  - 3 zile

Pentru orice apariție suspectă de organisme dăunătoare producătorii agricoli sunt rugați să se adreseze inspectorilor fitosanitari din județele în care au amplasată cultura.

Sursa: madr.ro

Solar pentru legume îngropat, o idee excentrică, dar lăudabilă

Dacă pentru mulți fermieri ideea unui solar îngropat pare un lucru imposibil, pentru soții Enescu din Buhuși, județul Bacău, a reprezentat o provocare la care au răspuns cu multă trudă și curaj. Astfel, Elvis și Manuela, foști emigranți, cu cei doi fii ai lor Eduard și Manuel așteaptă sfârșitul anului pentru a lua o decizie: să se extindă, să facă reconversie sau să se întoarcă în a doua patrie a lor, Italia.

Solarul îngropat de la Buhuși, viitor al legumiculturii bio

Povestea unui astfel de solar îngropat are rădăcini adânci, dar a luat viață anul trecut și pare a fi o provocare pentru familia Enescu, care a lăsat pentru moment țara adoptivă, Italia, pentru țara mamă. Iată ce spune Elvis, „stâlpul de rezistență“ al acestui solar: „În anul 2004, pe când eram în Italia, am cumpărat o casă cu teren și o livadă de cireș și vișin; acest colțișor a devenit pe zi ce trece locul unde visele noastre începeau să se materializeze. Mult mai târziu, în anul 2014, când casa era aproape gata, am hotărât să renunț la munca din Italia și să mă întorc în România fără soție pentru a mă extinde în sectorul agricol cu un solar, pe care l-am construit singur după un proiect propriu, pe care l-am studiat mult, iar singurul ajutor la proiectare a fost al unui inginer din Italia, care m-a ajutat la calcularea rezistenței la greutate a zăpezii pe timp de iarnă, dar și la alegerea materialelor.

solar legume 2

În România consumul de roșii este aproape dublu față de țările UE

De altfel, având în vedere că la acea vreme România intrase în UE, familia Enescu și-a făcut multe planuri cu fondurile europene, dar realitatea din România a fost alta: „Văzând asta, am început construcția solarului pe bani proprii. Astfel, ne-am pus pe treabă! În anul 2016 am terminat solarul și am avut prima producție, care nu a fost pe măsura așteptărilor deoarece, recunosc, am făcut și multe greșeli. În următorul an am adus-o și pe soția mea în țară pentru a avea un sprijin valoros și un ajutor pentru a putea vinde produsele noastre pe piața orașului. De aici a început totul. În acest an am făcut toate studiile de piață, din toate punctele de vedere: client, preferințe, putere de cumpărare și am avut un real succes cu produsele noastre gustoase deoarece nu am folosit fertilizanți de sinteză chimică și ne-am încăpățânat să mergem înainte pe această idee. Știam că într-o zi foștii prieteni și vecini, care ne știau de copii sau adolescenți, ne vor descoperi și că vom avea succes. Dar toți acești ani de studii de piață i-am făcut pe banii aduși din Italia, fără a avea profituri. Anul acesta am renunțat la hibrizi aproape de tot și am cultivat doar soiuri de roșii care conform studiilor făcute de mine, sunt cele mai dorite legume din România. De altfel, sunt studii care arată că țara noastră, față de UE, consumă roșii aproape dublu. De aici și ideea de a cultiva soiuri vechi de roșii românești și din alte zone ale regiunii balca­nice. Solarul nostru are un mare potențial datorită faptului că este îngropat și acest lucru îl descopăr de la un an la altul. De altfel, putem cultiva soiuri de roșii mai sensibile în solar cu o timpurietate ridicată. Să nu uităm că pământul este un acumulator termic care te ajută și toamna târziu.“

Investiție de peste 30.000 de euro pusă la încercare

solar legume 3

Solarul îngropat de la Buhuși este o afacere de familie care a ajuns la o investiție de peste 30.000 euro, fiind posibil doar din fonduri proprii. Munca depusă începe să fie răsplătită greu, dar sigur cu culturi fel de fel, doar bio: „Reușim să menținem o astfel de afacere prosperă cu foarte multă muncă, seriozitate și calitate, dar și datorită terenului pe care nu l-am ales, ci doar a fost o coincidență că se potrivea pentru solar. Astfel, în acest an am ajuns să cultivăm roșii, ardei galben, roșu și kapia, varză, ceapă verde, salată și spanac italian, cu care am avut mare succes anul trecut. De altfel, mai avem: pătrunjel, leuștean, țelină, mărar, bietole, cicorino, busuioc, cimbru, cartof, măr și pe viitor avem în gând și căpșuni, zmeur, mur, cais și prun. Despre solar pot să vă spun că are o deschidere de 14 m, un util de 10 m și o lungime de 100 m.“

Produse bio doar pentru cei cu buzunarul mare

Valorificarea produsele se face în piața orașului Buhuși și uneori în târgurile săptămânale din împrejurimi. Elvis ne spune că produsele bio sunt costisitoare și nu oricine ajunge să-și permită legume sănătoase, ținând cont de salariile din țară. Sfaturile și nemulțumirile se contopesc deopotrivă! Astfel, munca devine cheia succesului, iar lipsa muncitorilor în zonă dă probleme de cap fermierului nostru, la început de drum: „Menționez că în primul an nu am ieșit pe plus, dar mă declar mulțumit că am studiat piața. Acest tip de afacere ar merita dacă românii ar câștiga mai mult. Din acest motiv noi vrem să vindem celor care își permit astfel de produse bio. Celor care doresc să pornească de la zero acest tip de afacere le recomand să fie pregătiți pentru multă muncă și sacrificiul de a nu fi tot timpul cu familia. Printre altele, sunt întristat de faptul că în zonă nu avem cu cine munci deoarece oamenii se mulțumesc cu ajutoarele de la stat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Cum funcționează bioreactorul pentru solar sau seră

Articolul de față este realizat pe baza informațiilor furnizate de echipa prof. univ. Ioan Stamatin din cadrul Facultății de Fizică (Universitatea București) și face parte dintr-o serie de materiale dedicate proiectelor inovatoare pe care aceștia le-au dezvoltat în cadrul Centrului 3NanoSAE. Conceptul bioreactorului a apărut în contextul proiectului FC-Farm (Băleni, județul Dâmbovița) al cărui scop a fost implementarea unui sistem modular, dimensionat în funcție de necesități și care să asigure autonomie termică serei sau solarului pe timp de iarnă. În rândurile următoare vă prezentăm date tehnice cu privire la acest bioreactor.

Dimensionarea

Practic, bioreactorul este o structură cilindrică, putând fi folosit nu doar pentru a produce biogaz, ci și energie termică. Pentru o cantitate de circa 50 tone de compost, volumul calculat al bioreactorului este de 70 mc, înălțime 2,5 m, iar diametrul de cca 6 m. Bioreactorul experimental de la Băleni a fost alimentat cu 35-40 tone de deșeuri vegetale sub formă de vreascuri și uscături sortate din pădure. Densitatea compostului variază în funcție de starea de elaborare: mărunțirea (calitatea rumegușului). Densitatea inițială poate fi de 0,3 kg/mc, iar după umidificare poate ajunge la 1 t/mc. La un compost de o bună calitate, densitatea trebuie să fie cuprinsă între 0,6-0,7 t/mc, iar perioada pentru preparare este de circa 18 luni de fermentare. Trebuie avut grijă să se menţină un raport suficient de ridicat de umiditate (40%-50%) la orice moment în întreaga perioadă de elaborare, fiind necesar un sistem automat de udare.

Încărcarea și impregnarea cu apă

Experimentul celor de la Facultatea de Fizică a arătat că un metru³ de deșeuri lemnoase sub formă de rumeguș poate absorbi și reține circa 700 de litri de apă pe o perioadă de trei zile. Impregnarea se realizează pe măsură ce reactorul se încarcă. La fiecare 20 cm strat de încărcare se udă până la punctul de saturație. Excesul de apă ce se colectează la baza reactorului se drenează și se recirculă periodic prin pulverizare peste reactor, prin intermediul unui sistem de pompare.

Producerea de energie termică din fermentare

bioreactorul b

Bioreactorul construit în solarul de la Băleni a fost izolat termic cu baloți de paie. Pe parcursul fermentării compostului din uscături se degajă caldură, temperatura medie ajungând la 60°C. Căldura este rezultatul proliferării și activității bacteriilor.

Experimental s-a demonstrat că, folosind bioreactorul de 50 tone, se poate produce apă caldă la 600°C (la intrare 100°C) la o rată de 4 l/min pentru 6 luni fără a interveni în bioreactor pe perioada de funcționare. Bioreactorul de 50 tone poate încălzi o incintă de 100 mp pentru cel puțin 6 luni. Un bioreactor cu amprenta la sol de 23-25 mp pentru o masă de încărcare de 17.000-20.000 kg, echipat cu 2-3 turnuri asigură încălzirea unui solar dublu inflat de 100-110 mp și volum de 200 mc.

Materia primă

Pentru alimentarea bioreactorului se folosesc vreascuri și uscături rezultate din curățarea pomilor, arbuștilor, resturile vegetale din seră sau solar. Spre exemplu, în pădure pe o suprafață de un hectar pot fi obținute din curățarea materialului lemnos neutilizabil circa 50 tone.

Materia primă folosită pentru alimen­tarea bioreactorului trebuie mărunțită și este de preferat ca acest lucru să se realizeze cu ajutorul unei mașini de răzuit și nu prin metoda de zdrobire-tăiere.

Dimensiunea vreascurilor mai mari de 10 cm necesită mașini de mărunțire de putere mare, dar este o metodă nerecomandabilă. Este de preferat să se folosească vreascuri și resturi lemnoase de dimensiuni medii-mici. Spre exemplu, dacă fragmentele sunt lungi și subțiri (grosimi de 1 mm) permit penetrarea și reținerea apei în condiții optime.

Laura ZMARANDA

Cu doar 500 de euro poți avea 15°C în solar toată iarna

Propunerile vin din partea unei echipe de cercetători ai Centrului 3NanoSAE, condusă de profesorul universitar Ioan Stamatin. Această echipă și-a propus să găsească soluții pentru încălzirea serelor și solariilor pe timp de iarnă, soluții care să poată fi replicate cu ușurință de orice agricultor. Și au reușit să își atingă obiectivul. Prin proiectul lor, FC - Farm, au demonstrat că este posibil să realizezi un sistem modular, care poate fi dimensionat (adăugând panouri solare, module de pile de combustie etc.) astfel încât să crești energia generată și, implicit, capacitatea serei.

15°C la interior, -10°C afară

„Am început prin a căuta un partener alături de care să cercetăm mai mult felul în care putem folosi panourile solare și fotovoltaice în agricultură. Am găsit un astfel de partener în compania E-laborator Feeria din Băleni – Dâmbovița, care dorea implementarea unui nou concept de sere bazat pe surse de energie sustenabile – pile de combustie, energie solară, biomasă – și pe apă reciclată fără conținut de pesticide, erbicide și alte toxine similare. Odată ce am avut solarul, unul dublu inflat, am început proiectul de cercetare și am instalat, cred, peste 300 de senzori cu ajutorul cărora am monitorizat radiația solară, ultravioletele, bioxidul de carbon, umiditatea. Practic, voiam să aflăm cum să construim o seră sau un solar care să aibă variația de tempe­ratură aproape constantă, indiferent de anotimp.“

solar iarna ieftin caldura 15 grade

„Proiectul a durat trei ani și s-a ajuns la o combinație interesantă a mai multor tipuri de surse de energie, spune profesorul Ioan Stamatin, cel care a condus proiectul de cercetare. Principalul element folosit pentru a crește temperatura în interiorul solarului a fost panoul termosolar. Potrivit profesorului Stamatin, acesta funcționează similar unei sobe. Datorită materialelor ușoare din care este realizat, polistiren cu îmbinare pe rășini și placă din aluminiu, panoul poate fi mutat oriunde. Placa de aluminiu, înnegrită cu vopsea pe bază de negru de fum sau de graffit (este permisă orice vopsea neagră), se poate încălzi până la 90-100°C. Aerul rece care intră în contact cu placa se ridică prin convecție (o formă de transmitere a căldurii specifică doar gazelor și lichidelor care depinde de prezența materialelor), se încălzește și iese afară ca aer cald.

Nu este necesar un ventilator care să ajute la circulația aerului pentru că panoul realizează singur acest lucru prin diferența de temperatură, aer rece și cald. Aerul cald este trimis în seră și se recirculă până se ajunge la o temperatură fixată inițial din termostat. Cantitatea de energie care vine de la soare pe metru pătrat este de 1.000 de wați.

„Nu vorbim despre panourile solare de 1.000-2.000 de euro, ci despre simple panouri termosolare cu recirculare de aer. Cu două panouri termo-solare montate în interiorul solarului am reușit să menținem în perioada decembrie-februarie o temperatură de cca. 15°C, în vreme ce afară erau –10°C.“

În completare, panouri fotovoltaice și bioreactor

În cadrul proiectului s-a realizat și un bioreactor care este practic o structură cilindrică de 2-3 metri. Ideea, spune profesorul Stamatin, nu a fost aceea de a produce biogaz, ci de a folosi energia termică produsă de activitatea electrobiochimică a microorganismelor termofile (fermentație). Bioreactorul, care poate avea orice dimensiune, 10-20-30 de tone, a fost izolat termic cu baloți de paie, iar în interiorul lui temperatura ajungea la 60-70°C. În solar a contribuit cu un surplus de 4-6°C. În primăvară-vară bioreactorul poate fi demontat, iar îngrășământul rezultat poate fi reutilizat apoi în seră sau solar. În octombrie poate fi reasamblat, astfel încât în noiembrie să fie dat în folosință. În descrierea proiectului de cercetare se arată că, pentru a contribui la sustenabilitatea și autonomia solarului, s-a optat și pentru instalarea unui sistem fotovoltaic Off Grid cu o putere instalată de 3,0 kW. Acest tip de sisteme sunt recomandate în zone unde lipsește cu desăvârșire energia electrică sau în zone unde au loc întreruperi de curent frecvente. Un sistem fotovoltaic cu o putere instalată de circa 3 kW este suficient pentru a acoperi toate nevoile serei pentru că are o capacitate de producție de circa 10 kWh media zilnică anuală. Acumulatorii solari stochează până la 7.2 kWh energie, care poate fi folosită pe timp de noapte sau de vreme nefavorabilă, atunci când panourile fotovoltaice nu mai pot fi utilizate. În vederea stocării eficiente a agentului termic în cadrul proiectului a fost achiziționat și un boiler mixt de încălzire și stocare, cu o capacitate de 500 litri și o putere termică de 25kW.

Practic, aceste trei componente – panoul solar, bioreactorul și panoul fotovoltaic – se completează. Panoul care încălzește și recirculă aerul ajută la creșterea progresivă a temperaturii în interiorul solarului. Printr-o prestabilire din termostat a temperaturii, când se ajunge la gradele solicitate această recirculare se oprește și intră în funcțiune celelalte sisteme. „Prin această combinație – panou solar, bioreactor, panouri fotovoltaice – am reușit să creăm o temperatură minimă de 10°C și maximă de 20-25°C. Putem să facem și invers, să răcim.“

„Scopul proiectului a fost ca instrumentele folosite de noi să poată fi reasamblate de oricare legumicultor într-un alt concept. Practic, dacă ai solar sau seră îi poți asigura încălzirea pe timp de iarnă printr-un panou termosolar. Prețul unui astfel de panou este de aproximativ 500 de euro. Poți veni în completare cu un sistem de panouri fotovoltaice și un bioreactor. Suplimentul de electricitate poate fi folosit pentru funcționarea unui boiler electric care să încălzească apa. Și atunci sera sau solarul pot deveni sustenabile, cu costuri net mai reduse. Astfel prețul legumelor de solar ar fi constant.“

„Cred că am reușit să demonstrăm prin acest proiect că soluțiile propuse de noi sunt viabile. Dar parcursul de la o soluție viabilă la implementare la nivel industrial presupune existența, în primul rând, a unui prototip de seră sau solar care să funcționeze câțiva ani în condiții normale. Să treacă testul câtorva anotimpuri. Proiectul nostru s-a derulat pe trei ani, dar practic o singură iarnă a funcționat. “

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Lucrări de sezon la cultura de cartof dulce „Obținerea lăstarilor în solar“

Introducere

Diversificarea sortimentului de specii și soiuri de plante este unul dintre obiectivele de cercetare ale Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, începând cu anul 2012 s-a luat în studiu cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas), plantă originară din America Centrală, cu toleranță bună la secetă, care se dezvoltă bine în condițiile solurilor nisipoase. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar.

Tuberculii de cartof dulce au un conținut însemnat de fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, şi de magneziu, un mineral antistres. În prezent, la stațiune se studiază 5 soiuri de origine coreeană: Yulmi, Juhwangmi, Hayanmi, KSP 1, KSC 1.

În condițiile din România, cartoful dulce se reproduce prin lăstari, obținuți în condiții de solar.

Condiții de producere a lăstarilor de cartof dulce

lastari cartof a

- Pregătirea substratului nutritiv format din pământ negru + nisip + turbă, în raport de 1:1:1. Atunci când lăstarii de cartof dulce se produc an de an în același solar există riscul unor infecții cu agenți de dăunare (boli, dăunători, buruieni). În acest sens, substratul de cultură din solar se sterilizează prin aplicarea produsului BasamidTM Granule, în doză de 5 kg/100 m2, care are un efect nematocid, fungicid, insecticid și erbicid. Produsul se aplică la temperaturi mai mari de 6°C, pe sol umed și se încorporează cu motocultorul, apoi se acoperă cu folie pentru a reține gazul sterilizant o perioadă cât mai lungă în sol. Se recomandă plantarea tuberculilor după cca 20-25 zile de la aplicarea Basamidului.

- Materialul biologic de plantare la cartoful dulce (lăstarii) se obține prin plantarea în solar a tuberculilor cu diametru de 3-4 cm, în perioada 20-25 martie.

- Plantarea tuberculilor se efectuează în rigole, în poziție orizontală, la distanța de 2-3 cm unul de altul, după care se acoperă cu amestecul nutritiv în grosime de cca 2 cm.

- Se urmărește crearea unui microclimat optim în solar, atât pe timpul zilei, menținând o temperatură în aer de cca 25-28°C, prin aerisire și irigare, cât și pe timpul nopții, prin protejare dublă în tunel, acoperit cu folie PE, pentru menținerea unei temperaturi minime de 12°C.

Recoltarea lăstarilor de cartof dulce

- Lăstarii se recoltează la cca 40-45 de zile de la plantarea tuberculilor în solar, când aceștia au lungimea de 30-35 cm, iar planta are 6-7 noduri. Recoltarea se realizează prin tăiere la 2-3 cm de la sol.

- După fiecare recoltare a lăstarilor se fertilizează cu N50 și se udă pentru a crește o nouă generație de lăstari.

- Se pot obține cca 3-4 generații de lăstari în solar, care se plantează în câmp astfel încât să se asigure cca 120 de zile perioadă de vegetație a cartofului dulce, de la plantarea acestora în câmp până la recoltare.

Operațiuni după recoltarea lăstarului de cartof dulce

lastari cartof b

- Pentru ușurința manipulării la plantarea în câmp, lăstarii se fac mănunchi de 100 bucăți, se păstrează în poziție verticală 24 de ore, la o temperatură de 20°C și se plantează a doua zi, după orele 17-18. Această operație are rolul de a înfometa planta, astfel încât procentul de prindere a lăstarilor să fie cât mai mare.

- Înainte și după plantare, în câmp se asigură o umiditate optimă a solului.

- Plantarea lăstarilor se face în teren bilonat, protejat cu mulch PE + irigare prin picurare.

- Lăstarul trebuie plantat  în poziție îngenuncheat, cu cel puțin 3 noduri introduse în sol, din care se formează rădăcini, care se tuberizează și ajung la maturitate sub formă de tuberculi după cca 120 de zile.

- Sunt necesari cca 40.000-45.000 de lăstari/ha.

Aurelia Diaconu, Reta Drăghici

Afaceri la cheie, fabricile de solarii

Schimbarea modului de viață, adoptarea și de către români a unui stil de viață și, implicit, de alimentație modern s-au reflectat și în horticultura din țara noastră. Deschiderea comercială largă de la începutul anilor ’90 a condus la creșterea consumului de legume proaspete și în sezonul rece. În locul verzelor, murate sau păstrate în depozite, al fasolei uscate și al cartofilor, precum și al conservelor, au început să fie folosite cantități din ce în ce mai mari de castraveți, roșii, ardei, vinete, aduse din Grecia, Turcia, Italia, Spania și cine mai știe de pe unde.

Din câmp în spații protejate

Legumicultorii români nu puteau rămâne pasivi în fața acestei situații. De aceea, pe măsură ce a crescut cererea, au încercat să profite de această nișă și să crească și ei oferta. Că acest fapt s-a mulat pe o realitate evidentă și că este o chestiune fezabilă o demonstrează inclusiv programul „Tomate Românești“, declanșat de Guvernul României anul acesta. Deocamdată fermierii autohtoni reușesc să ofere cantități însemnate de legume în cea mai mare parte a sezonului rece, cu excepția intervalului ianuarie-aprilie. Specialiștii spun, fără însă să fi ajuns la o concluzie definitivă, că probabil nici nu va fi posibilă o producție suficientă și eficientă în acest interval. Din cauza climei specifice țării noastre, producerea legumelor în sere pe timpul iernii ar implica costuri mult prea mari față de prețul importurilor. Dar aceasta este de-acum o altă poveste...

Ceea ce este cert e că numărul fermierilor care produc legume în solarii este în creștere, de la an la an. Fie că este vorba de produse destinate autoconsumului gospodăriei, fie că încearcă să își creeze un nou domeniu de activitate, tot mai mulți sunt cei care încep să practice agricultura în spații protejate. Pe lângă legumele deja enumerate, în solarii se cultivă, mai nou, și soiuri care până nu demult creșteau doar în câmp. Așa se întâmplă cu fasolea, cu salata, dar și cu cartofii. Rezultatul? Producții timpurii, care pot fi vândute cu preț mai bun!

Cum se naște o nouă afacere

Dar legumicultura în spații protejate implică, aprioric, existența acestor spații. Or, în acest domeniu, până de curând, în România nu au existat rețete. Marea majoritate a gospodarilor își construiau solariile pe lângă casă, folosindu-se de imaginație și de ce aveau la îndemână. Așa se face că foarte multe dintre solarii semănau cu un fel de căsuțe destul de joase – în jur de doi, până la 2,5 metri la coamă, învelite în folii de toate tipurile imaginabile, așezate pe o structură de lemn, adesea crengi nefasonate. Desigur, pentru o gospodărie făceau față destul de bine. Asta chiar dacă la aproape fiecare furtună sau ninsoare mai trebuiau cârpite, iar aerisirea era o veșnică problemă.

Odată cu creșterea suprafeței cultivate în regim protejat, s-a vădit și necesitatea apariției unor firme specializate care se ocupă de construirea solariilor. Căci una este un solar de 200-300 m.p. și alta unul de 1.000, 2.000 sau chiar 4.000 m.p. În acest din urmă caz, lucrurile nu se mai pot face „după ureche“, spun specialiștii. De aceea, pentru realizarea și, apoi, instalarea solariilor este nevoie de cunoștințe în domeniu, de un minimum de utilaje, ca și de mână de lucru specializată. Așa a apărut o nouă afacere conexă în agricultură: fabricile de solarii.

Un solar, ca o casă

Fabricile de solarii se găsesc pe tot teritoriul agricol al țării dar, cu precădere, în marile bazine legumicole. Cu toate acestea, am întâlnit o fabrică de solarii și în zona Brașovului, dar și în vecinătatea Aiudului sau a marilor orașe, inclusiv București, Cluj, Arad, Craiova etc. Și este firesc să fie așa, pentru că cererea este, așa cum am arătat, în creștere.

Dar ce presupune o fabrică de solarii? După cum am văzut în mai multe locuri, în primul rând este necesară o hală de dimensiuni cel puțin medii, respectiv 25 x 50 metri, care să adăpostească utilajele necesare realizării structurii solariilor. Pentru că vorbim despre solarii realizate de profesioniști, pentru profesioniști și făcute să dureze, structura se realizează din metal. În funcție de varianta constructivă aleasă pentru solar se utilizează fie stâlpi din profil metalic, uniți între ei cu bare în „T“, fie, în cazul solariilor tip „Buzău 77“ sau tunel, țeavă de oțel cu diametrul de 16-20 mm.

Fixarea în pământ a stâlpilor se face în fundații de beton, în general, pentru a asigura rezistența necesară.

Structura de rezistență se acoperă apoi cu diferite tipuri de folii. Și în această situație, un rol determinant îl joacă tipul de solar a cărui realizare se dorește. De regulă, pentru optimizarea costurilor, se folosesc folii de tipuri diferite pentru acoperiș și pentru pereții laterali.

Stâlpii și folia, doar partea ce se vede!

Acoperișul solarului, care este partea cea mai expusă agresiunii factorilor de mediu, trebuind să suporte atât ploaia, zăpada, eventual grindina, cât și expunerea maximă la ultraviolete, se realizează din folie mai groasă, de până la 200 microni. Pentru cei care doresc să investească într-un solar mai rezistent și mai performant, specialiștii pot utiliza și folii care conțin aditivi ce măresc rezistența la UV și la temperaturile ridicate provocate de arșiță. Este știut că acești doi factori au cel mai important rol în uzura plasticului, în general.

Pentru pereții laterali se folosește o folie ceva mai subțire, cu grosimea cuprinsă între 100 și 150 de microni. Iarăși, pentru cei care doresc să utilizeze solarul în condiții optime, specialiștii pot realiza și pereți laterali cu învelișul în două straturi. Cel din interior este, de fapt, o plasă foarte deasă, care permite aerisirea, dar păstrează totuși o circulație limitată a aerului și împiedică pătrunderea unor dăunători. În exterior se folosește folie normală, care, atunci când este cazul, se rulează pentru a permite aerisirea.

Drenajul, la fel de important ca și construcția

Dar un solar nu înseamnă numai stâlpii și folia. Deși acestea sunt cele mai vizibile (și cele mai costisitoare elemente ale solarului), ele reprezintă doar o parte. La fel de importante sunt, spun specialiștii, pregătirea terenului înainte de instalarea construcției, amenajarea sistemelor de udare, de drenare, de aerisire și de încălzire.

Așa se face că, înainte de ridicarea solarului este recomandată o prelucrare primară a solului, care, evident, după instalarea construcției și la fiecare cultură se reface în funcție de necesități. Apoi, instalarea unui sistem eficient de drenare este foarte importantă pentru acest tip de agricultură. Altfel, apa provenită din condens, care se va scurge pe pereții laterali, va provoca, probabil, inundarea unor porțiuni din suprafața protejată. Sistemul de irigare trebuie și el bine ales și instalat. Se pot folosi aproape toate sistemele utilizate și în spații deschise: cu picătura, cu pulverizatoare fixe sau mobile, pe șanțuri etc. Alegerea se face în funcție de posibilitățile de investiție, de sursele de apă și de culturile proiectate.

În fine, dacă se dorește utilizarea solarului pe o perioadă cât mai lungă în sezonul rece, atunci trebuie instalat și un sistem de încălzire. Aici intervin o multitudine de factori, legați atât de culturi, cât și de microclimatul local.

În concluzie, construcția unui solar, cu excepția unuia pentru hobby, a devenit o chestiune pentru profesioniști. Deci, adresați-vă lor!

Alexandru GRIGORIEV

Au ajuns pe piață primele tomate produse în solariile din Prahova

Programul MADR pentru susținerea produselor românești deficitare, cu subprogramul tomate, începe să dea roade. Directorul Direcției Județene Agricole Prahova, Mita Enache, a anunțat că prima producție din spațiile protejate a fost livrată en-gross pe piețele ploieștene. Recolta de tomate vine de la Daniel Matei, din comuna Tomșani. Prețul este deocamdată destul de ridicat pentru consumatori, dar extrem de favorabil pentru intermediari ori producători, 15 lei/kg.

În zilele următoare sunt așteptate alte cantități în special din solariile legumicultorilor din Balta Doamei și Olari. În Registrul Unic al DAJ deschis special pentru acest program s-au înscris 186 de fermieri. Sprijinul constă în alocarea sumei de 3000 de euro agricultorilor care dețin minimum 1.000 mp solarii sau sere cultivate cu tomate, cu o producție de cel puțin 2 kg tomate/mp și care fac dovada că valorifică pe piață 2.000 kg de pe suprafața înscrisă pentru ajutor. Valorificarea celor 2.000 kg trebuie să se facă în perioadele ianuarie-mai inclusiv și noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Solariile din Colibași, vizitate de ministrul Petre Daea

În data de 15 martie 2017 ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea, s-a deplasat la mai multe solarii din localitatea Colibași, județul Giurgiu, la centrul local APIA Comana, la sediul Primăriei Colibasi și la ferma Agroindustriala Pantelimon.

În solariile din Colibasi, ministrul a apreciat evoluția răsadurilor de roșii ale mai multor beneficiari înscriși în Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate, subliniind faptul că producătorii agricoli trebuie să se organizeze pentru a-și putea valorifica producția într-un mod mai avantajos.

În acest context, ministrul a afirmat ca în localitatea Colibași sunt solarii și sere pe o suprafață de patru sute de hectare și că legumicultorii de aici au fost de acord să se organizeze într-o cooperativă, pentru a-și putea valorifica mai bine pe piață marfa obținută. Ministrul a salutat inițiativa membrilor cooperativei BIOPROD, cu un număr de şase membri fondatori, constituită la finele lunii februarie 2017, la doar o lună de zile de la prima sa vizită în Colibași în calitate de ministru.

Ministrul a mers să vadă și sediul unde se va construi cooperativa, în cadrul căreia se va regăsi un depozit de legume finanţat din resurse proprii. Construcţia urmează a se finaliza în lunile iulie-august, iar dotarea depozitului va fi făcută prin accesarea de fonduri europene, prin măsuri din PNDR 2014 -2020.

La finalul vizitei din județul Giurgiu, ministrul Agriculturii s-a deplasat și la Centrul APIA de la Comana pentru a vedea cum decurge procesul de primire a cererilor de sprijin.

Referitor la campania pentru anul 2017, Petre Daea a spus ca depunerea de cereri a început cu data de 1 martie și să se va încheia pe 15 mai. Până acum, la Centrele județene/locale APIA au fost programați un număr de 171.900 fermieri, din care s-au prezentat la APIA un procent de 72,02 %, respectiv 123.797 fermieri, în campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017.

Vizita în teren a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a continuat în județul Ilfov, la ferma Agroindustriala Pantelimon.

Măsuri de combatere a dăunătorilor în răsadniţe, sere şi solarii

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin Oficiul Fitosanitar Alba, face unele recomandări producătorilor de material săditor. Pentru obţinerea unor răsaduri viguroase, sănătoase şi pentru evitarea pierderilor provocate de boli şi dăunători în sere, solarii şi răsadniţe este bine să respectați următoarele măsuri de prevenire şi combatere.

1. Amplasarea răsadniţelor se va face în locuri adăpostite, însorite şi pe cât posibil nu în acelaşi loc ca în anul precedent. Înainte de utilizare se va face dezinfecţia tocurilor răsadniţelor, ramelor, uneltelor cu zeama bordeleză tip „Mif“ = 2%. Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniţă bine fermentată și cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferinţă din lucerniere, mirişti sau muşuroaie. Dacă amestecul de pământ este refolosit, se va dezinfecta obligatoriu, eficientă fiind zeama bordeleză tip „Mif“ = 0,5%. Se va respecta timpul de pauză până la semănat 12-14 zile, timp în care amestecul se acoperă cu prelată şi se lopătează de 3-4 ori. Dacă nu s-a făcut dezinfecţia solului cu această soluţie, înainte de semănat cu 5-7 zile, amestecul se poate trata cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU= 0,25% prin prăfuire sau prin stropire cu soluţie de Previcur energy = 0,1% sau Topsin M 70 = 0,1%, câte 3-4 l soluţie/mp împotriva putregaiului plantelor, mană, putregaiul rădăcinilor.

2. Sămânţa de tomate, vinete, castraveţi, varză, salată, ardei poate fi tratată înainte de semănat cu 2-3 zile, cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU = 4g/kg sămânţă sau Apron XL 350 ES = 1 ml/ kg prin prăfuire sau umectare.

3. Patul germinativ, atât în răsadniţe cât şi în sere sau solarii, imediat după semănat se stropeşte la suprafaţă cu 10 - 15 litri suspensie/mp de semănătură cu: Previcur energy = 0,1% sau Captadin 50 PU = 0,2% sau Topsin 500 SC = 0,15% sau Merpan 50 WP = 0,2%. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate şi exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca şocuri mari de temperatură, care să sensibilizeze răsadurile.

4. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal cu unul dintre produsele: Previcur energy = 0,1%, Acrobat MZ 90 = 0,2%, Bravo 500 SC = 0,2%, Aliette 80WG = 0,2%, Captadin 50 PU = 0,2%, Champ 77 WP = 0,3%, Ridomil Gold MZ 68 wg = 0,25%, sau Topsin 500 SC = 0,15% ori Verita = 0,25%. Se vor utiliza 15 - 20 litri suspensie/100 mp, la interval de 6-7 zile. Cele mai bune rezultate se vor obţine dacă se amestecă un produs cu acţiune preventivă cu un altul cu acţiune curativă. Produsele de protecţia plantelor vor fi alternate pentru a nu crea rezistenţă.

5. La apariţia focarelor de boală, cum ar fi căderea plăntuţelor, plantele bolnave se smulg şi se distrug, iar golurile se dezinfectează chimic cu Previcur energy = 0,1% (3 l soluție/mp)

6. Pentru stimularea răsadurilor de legume se recomandă unul dintre produsele: Atonik = 5ml/10 litri apa, Stabilan 0,1% sau Cycogan 400 = 0,1% (1 l soluție/mp). Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi stagnată, prin tratarea plantelor, după apariţia celei de-a 3 perechi de frunze adevărate, alternând, cu produse pe bază de cupru.

7. La apariția dăunătorilor se va efectua şi combaterea acestora: coropişniţa se combate cu produsul Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp sau Corocid forte = 0,5-1 g/mp. La apariţia melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varză şi salată, care sunt preferatele acestui dăunător, se intervine cu; Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp (sau 5 kg/ha) sau Optimol 4 G = 1,5 g/mp (produsul Optimol este repelent pentru şoareci şi cârtiţă) sau Agrosan B = 1,5 g/mp. La depistarea afidelor, musculiţei albe de seră sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Karate Zeon = 0,02%, Fastac 10EC = 0,02%, sau Confidor energy = 0,08%, iar pentru acarieni : Sanmite 20 WP = 0,075%, Envidor 240 SC = 0,04%, Apollo 50 SC = 0,04% sau Vertimec 1,8% EC = 0,1%.

ATENŢIE!

Se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi. Efectuarea tratamentelor se va face respectând măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător, a animalelor, normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, precum și cele de sănătate şi securitate în muncă.

În cadrul Programului SCAPA, ambalajele din carton provenite de la produse se vor plia și depozita până la predarea în termen de 3 luni către distribuitorul de produse. Ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu, de 3 ori, cu folosirea apei rezultate în rezervorul mașinii de tratat. Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Atenţionare! Fiecare utilizator de ppp (persoane fizice sau juridice) trebuie să deţină registrul privind evidenţa tratamentelor fitosanitare după următorul model (vezi tabel revistă).

Producătorul agricol numerotează paginile registrului. La spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul, purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

Utilizatorii profesionişti de produse de protecţie a plantelor au obligaţia să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin 3 ani, evidenţa produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează. Nerespectarea de către utilizatorii profesionişti a prevederilor art. 67, alin (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind menţinerea evidenţei atrage după sine sancţiuni cu amenzi de la 8.000 lei la 10.000 lei.

Ing. Dan GALATAR, ing. Ana BĂDILĂ

Izbiceni. Localitatea unde fiecare familie are un solar

Primarul are solar din 1974...

...deci din primul an după absolvirea Facultății de Agricultură din cadrul Universității din Craiova. Acum ing. Mircea Velica lucrează împreună cu băiatul, care este tot inginer agronom, 3.000 mp de legume în sistem protejat și peste 25 ha în câmp (aici se include și cultura de pepeni). Este primar de 14 ani pentru că a înțeles să se implice în dezvoltarea comunității și să-și lase amprenta pentru posteritate. Este un om plin de forță, parcă din ce în ce mai tânăr, deși este născut în 1948 („o altă generație pașoptistă“). De fapt, este precum un vulcan care clocotește, gata să erupă în orice clipă. Dacă primarul se mândrește cu realizările obștești, inginerul agronom prezintă cu mândrie solariile moderne, de tip tunel, cu folie de umbrire în care cultivă azi soiurile de mâine. Are o colaborare cu compania americană Seminis (din 2005 a fost achiziționată de Monsanto) care produce și comercializează semințe de legume în peste 120 de țări.

Uite că acum culegem și noi ardeii cu scara

„Când spuneam în 2004 că o să culegem ardeiul cu scara, fermierii spuneau că îi iau de proști. Acum nimeni nu se mai miră de acest fapt. Tehnologia a pătruns în fiecare solar din comună, dar încă nu reușim să ne vindem producția în comun.“ Fermierii construiesc solarii tip tunel, din țeavă galvanizată, cu proiect, pentru a putea beneficia de asigurări.

Au fost încercări de asociere cu oarecare impact, dar mai sunt multe de făcut în această direcție. Nu au reușit încă să-și facă un depozit pentru legume și trece această nerealizare în plan personal, ca pe o vină. Și lipsa asocierii e o vină asumată, deși acum funcționează totuși 3 cooperative agricole în comună, cu suprafață mică deocamdată. „Eu sunt membru în Cooperativa Ecoleg Izbiceni și îmi exprim speranța că se va adopta reducerea TVA la legume și fructe, asta pentru a încuraja producția fiscalizată, iar pe formele asociative să se primească o subvenție suplimentară, care să poată susține contribuția la sistemul de pensii și sănătate, ceea ce ar aduce mai ușor legumicultorii în aceste forme de asociere.“

Vasile Golgojan, viceprimarul localității, încearcă al treilea ciclu de producție

Într-o comună cu 500 ha de solarii iată că și vicele este fermier. Și încă unul de top. „Am 3.000 mp de cultură în spațiu protejat desfășurate în 5 solarii de 7-800 mp. Totul este construit din fonduri și în regie proprie. Am accesat doar Măsura 141. O sumă mică, dar foarte bună. Solariile sunt cu folie dublă, prevăzute cu 2 rânduri de manivele ridicătoare, fiecare având centrală termică pe combustibil solid.“

Anul acesta încearcă să obțină a treia producție, mai ales că și-a dotat cele 5 solarii cu instalații termice. În februarie a pus primul ciclu de tomate și pe 10 iunie a trecut la a doua recoltă care și-a încheiat ciclul pe 20 august, iar acum este la al treilea ciclu, de data aceasta sădind ardei capia. Prima recoltă a dat producții de 1,5 kg /plantă la 12.000 plante/solar. Este vorba de soiurile Precos și Paris. În a doua cultură a sădit roșii olandeze Izmir și a obținut o producție de peste 3 kg/plantă. Într-unul dintre solarii are și un rând cu roșii cherry ciocolatii, pentru că produc tot timpul. Răsadurile le fac ei din semințe certificate cumpărate de la firme de top. Într-unul dintre solarii încearcă și cultura a treia de roșii. Centralele le-a realizat tot în regie proprie și au costat cam 10.000 lei bucata. „Copilul meu lucrează la Romstal, inginer, așa că am beneficiat de specialist gratis.“

A încercat și să mărească spațiul de cultură cu niște jgheaburi suspendate. Au dat satisfacție însă doar în prima parte a producției, neavând destul spațiu pe verticală.

Vicele are doi copii: cel care lucrează la Romstal în Corabia, dar și în fermă și altul care este jurist la Craiova și are doi copii.

A avut un contract cu o cooperativă, Dor de gust. „Până la urmă se pare că Agricover a renunțat, dar e adevărat că nici fermierii nu s-au ținut de contracte. Încă nu suntem pregătiți pentru a livra marfa în supermarket. Este nevoie de cooperative. E de fapt singura șansă să rezistăm concurenței europene și nu numai.“

Vasile Glogojan are 65 ani și a absolvit Școala Tehnică Sfântu Gheorghe – Deva. Este viceprimar din 2007 și lucrează pământul de când se știe.

Roșia gustoasă, la ea acasă

Comuna de pe Olt are 1.500 de familii, însumând circa 5.000 de suflete. 99% din locuitorii apți de muncă sunt fermieri legumicultori. În Izbiceni sunt 5.000 ha teren agricol, din care pe 500 ha se cultivă legume în spații protejate, iar pe alte 500 ha se cultivă legume în câmp. Pe celelalte 4.000 ha se cultivă grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb. Mihai Velica, Monea Aurel și Ion Marin sunt printre cei mai mari fermieri pe cultura mare. Toată suprafața are acces la irigații, dar anul acesta nu prea au avut nevoie.

Producerea răsadurilor de legume pentru solarii

„Jocul“ temperaturilor

Legumicultorii care au semănat tomatele mai devreme, unii chiar la sfârşitul lui decembrie – începutul lui ianuarie, şi care au început sau se pregătesc să înceapă repicatul vor trebui să fie extrem de atenţi cu regimul termic. Acesta va trebui să fie mai redus cu câteva grade pentru a nu favoriza o creştere vegetativă şi mai ales pentru a limita alungirea plantelor.

Această alungire este favorizată atât de nebulozitatea accentuată, cât şi de reducerea cantităţii de lumină ca urmare a măsurilor şi mijloacelor pe care le folosim pentru protejarea plantelor faţă de frigul de afară. Nu de puţine ori plantele sunt acoperite de trei rânduri de folie: primul sub forma unor tunele joase, al doilea la dolie, sub forma unui ecran şi, în fine ultimul, folia de acoperire propriu-zisă a solarului.

Referitor la regimul termic din perioada de produs răsad de tomate, fac câteva precizări. Pentru germinaţia optimă a seminţelor se asigură o temperatură de 20-22°C. După germinare, temperatura se scade la 17-18°C, dacă lumina este favorabilă, sau la 13-15°C, dacă lumina este nefavorabilă. După repicare, din nou se creşte temperatura la 20-22°C, timp de 3-4 zile, după care se revine la temperatura de 17-18°C.

Foarte important este ca, după apariţia celei de a doua frunze adevărate, timp de 2-3 zile, temperatura să se reducă la 8-10°C, ceea ce va favoriza inducerea primei inflorescenţe mai devreme, adică după mai puţine frunze, şi a unui număr mai mare de flori în prima inflorescenţă, adeseori datorită ramificării acesteia. Din păcate, acest „joc“ al temperaturilor este destul de dificil de realizat de majoritatea legumicultorilor, atât din cauza sistemului tradiţional în care se produce de regulă răsadul la noi cât şi a perioadei în care se face repicatul. Momentul optim pentru repicare este cel în aşa-zisa fază „de cruciuliţă“, adică după formarea primei perechi de frunze adevărate.

Importanţa asigurării necesarului de fosfor

Temperatura în zona sistemului radicular trebuie să fie de 18-20°C şi nu mai redusă de 12°C. În caz contrar, absorbţia unor elemente minerale va fi redusă semnificativ. Cel mai afectat element, în condiţii de temperaturi scăzute, este fosforul. Absorbţia acestuia se poate reduce şi cu peste 70%, conducând la deficit de fosfor, ceea ce va însemna un sistem radicular slab dezvoltat, dar mai ales o stare energetică deficitară a întregii plante. Să nu uităm că fosforul este principalul transportor de energie al plantei.

Simptomele vizibile care apar în cazul temperaturilor mai scăzute faţă de optim sunt pe frunze. Acestea capătă o culoare violacee, mai ales pe partea inferioară, semn al unei absorbţii deficitare a fosforului. Folosirea în acest caz a unor îngrăşăminte foliare complexe, bogate în acest element, cum ar fi FOLIMAX 0,3%, este foarte benefică. Fenomenul este amplificat în cazul în care amestecul nutritiv este unul clasic, pe bază de pământ de ţelină, mraniţă şi nisip. Acest amestec este de regulă mai rece şi are un conţinut scăzut de fosfor hidrosolubil, mai ales dacă nu s-a adăugat superfosfat sau un îngrăşământ complex bogat în fosfor, pe bază de fosfat mono sau diamoniacal, ori fosfat de potasiu sau chiar acid fosforic.

Buna asigurare cu fosfor a plantelor legumicole favorizează:

• un sistem radicular bine dezvoltat;
• o mai bună lăstărire;
• prelungeşte vegetaţia;
• creşterea numărului de flori şi procentul de legare a acestora;
• creşterea timpurietăţii;
• scăderea sensibilităţii plantelor la: Alternaria, Botrytis, Fusarium, Erwinia, Phytophtora.

Alegerea turbei adecvate

Şi cultivatorii care au ales turba ca substrat pentru producerea răsadurilor pot avea probleme, dacă au semănat sau repicat mai devreme. Printre multiplele avantaje pe care le are acest substrat se numără şi acela că permite plantelor un ritm mai accentuat de creştere. Deci ar trebui să semănăm mai târziu cu cca două săptămâni. Realizăm în acest fel şi o importantă economie de energie. Sau ce am dat în plus, ca bani, pentru procurarea turbei, recuperăm printr-un consum mai mic de energie pentru încălzit. Dar rămân celelalte avantaje, printre care lipsa agenţilor patogeni şi a seminţelor de buruieni, o bună capacitate de reţinere a apei ş.a.

Atenţie la tipul de turbă pe care îl folosim! În general, pe piaţă sunt două tipuri: pentru semănat şi pentru repicat. Cel pentru semănat, mult mai fin mărunţit, are o rezervă de elemente nutritive mai mică. Asta înseamnă că, dacă prelungim momentul repicării, plantele nu vor mai avea suficientă hrană şi vor dezvolta o culoare verde gălbui. În acest caz va trebui intervenit cu îngrăşăminte foliare complexe, cu macro şi micro elemente, aminoacizi şi alte substanţe bioactive, de genul FOLIMAX 0,3-0,5%. Aceste intervenţii se vor face şi în cazul folosirii unei turbe adecvate, specială pentru repicare, dacă se prelungeşte perioada de producere a răsadului cu mult peste cea optimă. De exemplu pentru tomate, vârsta optimă este de 45-55 de zile. Ea poate să crească la 65 de zile dacă se folosesc ghivece mai mari pentru repicat şi dacă se efectuează 1-2 răriri ale răsadurilor, adică o scădere a desimii plantelor pe m2, pentru a evita alungirea acestora.

Prevenirea bolilor şi normele de udare

Referitor la agenţii patogeni, atenţie la ciupercile de sol care sunt favorizate de temperaturile scăzute şi de umiditatea relativă ridicată a aerului. Este vorba de Pythium debaryanum, Rhizoctonia solani şi Fusarium spp., care provoacă aşa-numita „cădere“ a plantulelor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni galbeni, varză, conopidă şi salată. De aceea recomand ca, ori de câte ori condiţiile de mediu permit, să se aerisească răsadniţa sau solarul răsadniţă. Concomitent se vor efectua tratamente preventive cu Previcur sau Proplant 0,15%, sau Previcur Energy 0,1%, sau Folpan, sau Merpan 0,15%. Prevenirea alungirii plantelor se poate face cu un produs pe bază de Cycocel, 0,1-0,15%. Tratamentul se aplică începând din faza de 2-3 perechi de frunze adevărate. Un efect retardant îl are şi aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză. Atenţie la temperatura apei cu care se realizează soluţiile de tratament! Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 15°C şi mai mare de 25°C. De asemenea, este bine ca, înainte de efectuarea tratamentelor cu 24-48 de ore, plantele să nu se ude.

Referitor la udarea răsadurilor în această perioadă, în condiţii de temperaturi mai scăzute, normele vor fi mai mici la intervale ceva mai mari, pentru a se evita excesul de umiditate. Aceşti doi parametri sunt în funcţie de componentele amestecului nutritiv, de caracteristicile hidrofizice ale acestuia, adică de capacitatea de reţinere a apei.

Dr. Victor LĂCĂTUŞ
Director ştiinţific, ICDLF Vidra
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS