reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Peste 190 noi soiuri de plante vor fi înregistrate în Catalogul Oficial al Soiurilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în această perioadă, s-a întrunit la sediul ISTIS din București, Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole și horticole, în conformitate cu legislația în vigoare.

Comisia a fost formată din reprezentanți din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) și profesori universitari din cadrul USAMV București.

Soiurile propuse Comisiei pentru înregistrare și-au încheiat ciclul experimental în anul 2018 și corespund criteriilor stabilite de legislația în vigoare, sunt distincte, uniforme și stabile, iar soiurile din speciile de culturi de câmp posedă valoare agronomică și de utilizare satisfăcătoare.

Câteva dintre noile soiuri au fost testate pentru rezistența la boli, prin infecții artificiale (de exemplu lucerna) sau pentru rezistența la lupoaie la floarea-soarelui, stabilită în câmpul experimental static al ISTIS. La solicitarea aplicanților, s-a verificat rezistența la tratamentele cu erbicide pe bază de imidazolinone, cycloxydim și erbicidele sulfonilureice.

Discuțiile în cadrul ședinței s-au derulat pe baza documentației tehnice realizate de către ISTIS. Materialul a fost transmis membrilor comisiei înaintea reuniunii, pentru consultare.

Comisia a propus pentru înscriere în Catalogul oficial a unui număr de 198 soiuri noi, din care: 142 soiuri din specii de culturi de câmp, 34 soiuri de legume, 17 soiuri de pomi și arbuști fructiferi, 1 soi de viță de vie și 4 soiuri de plante ornamentale. Propunerile comisiei au fost aprobate de către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În ultimii ani, în perioada de testare, la soiurile candidate s-a urmărit influența schimbărilor climatice asupra rezultatelor de producție și a însușirilor fiziologice, în vederea promovării unor soiuri cu mare adaptabilitate la condițiile de mediu existente.

Sursa: madr.ro

Soiuri românești noi. Grâu de primăvară - Soiul timpuriu Jarissa

Soi de grâu omologat în 2018 de către compania ITC.

Beneficii:

  • soi semialternativ;
  • casa premium pentru panificație: P 12,5-14%, Gluten 29-33%;
  • rezistent la principalele boli ale spicului, inclusiv fuzarioza;
  • rezistent la septorioză, făinare și rugini;
  • rezistent la cădere;
  • tolerant la secetă și arșiță;
  • potențial de producție: peste 5 t/ha.

Caracteristici:

  • tulpina de talie medie spre înaltă, foarte rezistentă la cădere;
  • capacitate de înfrățire bună;
  • spic mare aristat, de culoare albă;
  • bob oval, roșcat;
  • perioada optimă de semănat: primăvara devreme, îndată ce este posibil;
  • norma de semănat: 200-220 kg/ha (450-550 boabe germinabile/m²).

Porumb Cera 380

soi cera 391 q tek 19482

Noul soi de porumb creat de compania Expert Agribusiness va fi disponibil pentru fermieri începând cu 2019.

Hibrid simplu mijlociu. Uniformitate excelentă, stay-green până la recoltare, prolificitate.

Avantaje:

  • rezistent la temperaturi scăzute de germinare;
  • pornire rapidă în vegetație;
  • uniformitatea inserției știuletelui;
  • pierdere rapidă a apei din bob la maturitate;
  • spor de producție superioară altor hibrizi în condiții de aprovizionare bună cu apă și elemente nutritive.

Însușiri morfo-fiziologice:

  • tulpină de înălțime medie spre înaltă;
  • frunze semierecte de culoare verde-închis;
  • inserția știuletelui medie spre înaltă;
  • număr de rânduri de boabe: 83-86%;
  • bob mare, dentat;
  • MMB:340-400 g.

Recomandări tehnologice:

  • CERA 380 se recomandă pentru zonele I și II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atât la irigat cât și la neirigat.

Densitate recomandată:

  • irigat: 75.000 plante recomandabile/ha;
  • neirigat: 60:000 plante recoltabile/ha.

Potențial genetic

  • irigat: 10,8-15,7 t/ha boabe STAS;
  • neirigat: 8,6-13,2 t/ha boabe STAS.

Trei soiuri productive de piersici turtite

Unele dintre cele mai căutate fructe din sezonul trecut au fost piersicile turtite. Mulți dintre cumpărători considerau că astfel de piersici sunt o noutate pentru țara noastră, însă există și numeroase soiuri create în cadrul stațiunilor de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură din România, nu doar fructe de import care predomină pe rafturile supermarketurilor. Ce-i drept, e adevărat că nu există suprafețe însemnate cu astfel de piersici, așadar cei interesați să investească în pomicultură pot ține cont de această piață de nișă aflată în creștere.

Tocmai de aceea vă propunem trei soiuri românești de piersici turtite, care vă asigură fructe de calitate, producții bune, dar și venituri mai ridicate.

Soiul Filip

piersici turtite filipO creație a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța este soiul Filip. Acesta este primul soi de piersici turtite omologat în țara noastră. Se recomandă plantarea mai ales în Dobrogea și intră pe rod în cel de al treilea an, oferind o producţie medie de 30-35 kg/pom, revenind 18,7-22,0 tone/ha pentru o densitate de 625 pomi/ha (distanţa de plantare 4/4 m) sau de : 25,0-29,0 tone/ha pentru o densitate de 833 pomi/ha (4/3 m). Pomul rodește pe ramuri mixte, este rezistent la ger, are o mare capacitate de regenerare și este autofertil. Piersicile sunt mici, cântăresc până la 65 de grame, au culoarea roșu-închis și se coc în cea de-a doua decadă a lunii iulie. Pulpa este albă, fără infiltraţii de roşu, fină, aromată cu 12-14% substanţă uscată, iar sâmburele este foarte mic şi aplatizat.

Soiul Monica

piersici turtite monica

Omologat în anul 2007 de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța, Monica este un soi ce poate oferi o producție de aproximativ 30 kg/pom. Pomul are vigoare medie, rodeşte pe ramuri mixte lungi și este autofertil. Distanța de plantare recomandată este de 4,5/4 metri sau 4/3 metri, iar forma de conducere să fie coroană de tip vas sau vas-ameliorat. Este un soi cu toleranță ridicată la boli și dăunători, care necesită rărirea fructelor. Piersicile sunt de culoare roșu-carmin, se coc la începutul lunii august și pot cântări chiar și 100 de grame. Au pulpa albă-crem, aromată, dulce, cu gust de smochină şi miere, cu aciditate redusă și sunt recomandate pentru consumul în stare naturală, dar şi pentru procesare, sub formă de compot, ca fructe întregi în sirop, gem şi nectar.

Soiul Florin

piersici turtite florin

Un alt soi omologat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța este Florin. Pomul a apărut în 2002 și oferă unele dintre cele mai mari fructe de acest gen, 120-150 de grame. Trebuie plantat pe terenuri fertile, expuse la soare și oferă producții de aproximativ 27 kg/pom. Rodește încă din anul II de producție, este un soi autofertil cu înflorire AVB abundentă, iar fructele se coc în prima decadă a lunii iulie. Piersicile sunt de culoare roșu-deschis, iar pulpa este galben-portocalie, fără infiltraţii de roşu în jurul sâmburelui, aromată, cu 10-12% substanţă uscată şi gust dulce-acrişor. Fructele se pot consuma atât în stare naturală, cât şi preparate sub formă de compot, gem şi nectar.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 24-25

Soiul de tomate de câmp „Florina 44“

Soiul de tomate Florina 44 a fost obținut la SCDL Buzău ca rod al cercetărilor întreprinse în ameliorarea tomatelor în perioada 1996-2016. Soiul nou obținut a fost brevetat și introdus în lista plantelor de cultură în România, începând cu anul 2017.

Principalele caracteristici:

– Soi cu creştere determinată (Sp), destinat cultivării în câmp;

– Obţinut din linia 44 în urma lucrărilor intensive de ameliorare;

– Planta crește sub formă de tufă și este compusă din 46 de lăstari principali cu o înălțime medie de 60-65 cm;

– Vigoarea plantei este medie, prezintă un număr de 60-80 frunze, cu foliole de mărime medie;

– Fructul imatur este verde, cu ușor capac, iar la maturitatea fiziologică se transformă în roșu strălucitor;

– În inflorescență se găsesc 4-6 fructe mari, rotunde, greutatea medie a fructului este de 180-220 g;

– Fructele sunt ferme, rezistente la crăpare şi arsura solară şi au capacitate bună de păstrare după recoltare (peste 10 zile);

– În secțiune transversală fructul prezintă un pericarp cu o grosime de 7-8 mm și 4 lojii seminale;

– În fruct se găsește un număr mic de semințe, între 60-80, care sunt bine dezvoltate și vizibil acoperite cu perișori aurii fini;

– Fructul are aspect comercial atractiv, cu gust plăcut, echilibrat;

– Fructul poate fi recoltat și cu codița deoarece prezintă pedicel scurt, mărindu-se astfel durata de păstrare după recoltare;

– Prezintă toleranță faţă de principalele boli specifice tomatelor cultivate în câmp.

Eficienţa economică:

– Potenţial de producţie = 50-60 t/ha;

– Calitate şi valoare comercială ridicată.

Domeniul de aplicabilitate:

– Poate fi cultivat în toate zonele ţării favorabile cultivării tomatelor în câmp;

– Gustul și aroma deosebite de care dispune îl recomandă pentru a fi consumat în stare proaspătă, iar substanța uscată de peste 6,2% îl recomandă pentru industrializare.

– Principalele caracteristici biochimice ale fructului: substanța uscată totală (s.u.t.) – 5.35%; substanța uscată solubilă (s.u.s.) – 4.50%; aciditate – 0.39%; zahăr total – 2.88%; raport zahăr: aciditate – 7.38%; acid ascorbic – 11.97 mg/100g; licopen – 8.18 mg/100g.

Beneficiarii potenţiali:

Cultivatorii şi consumatorii de tomate.

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 - pag. 10

Soiul de soia Ada TD

Creat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda și omologat în 2016, acest soi se remarcă prin cel mai ridicat potenţial de producţie dintre soiurile create aici și înscrise în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură din România (2016), reali­zând în condiţii de irigare, în anul 2015, la Centrul de Testare de la Mircea Vodă, o producţie de 5.703 kg/ha. Soiul timpuriu de soia Ada TD se caracterizează printr-o perioadă de vegetaţie scurtă, adecvată cerinţelor zonei, ajungând la maturitate în prima jumătate a lunii septembrie, fiind astfel bun premergător pentru cerealele de toamnă.

Caractere morfologice

Este un soi cu o talie înaltă, de 115 cm. Înălţimea medie de inserţie a păstăilor bazale de 18 cm conferă soiului siguranţa recoltatului mecanizat, cu pierderi minime. Colorația antocianică a hipocotilului este prezentă. Tipul de creștere a plantei este determinant, iar portul plantei este erect. Culoarea perișorilor este galbenă-maronie. Planta este foarte înaltă. Frunza, slab gofrată, cu foliolele laterale de formă ovală-ascuțită și lungi. Intensitatea culorii verzi este medie. Floarea este de culoare violetă. Păstaia, de culoare brun-închis. Sămânța este de mărime medie și are forma sferică. Culoarea de fond a tegumentului seminței este galben-verzui, iar hilul este brun deschis. Culoarea feniculului este la fel ca a tegumentului. Epoca începutului înfloritului este timpurie spre medie.

Însușiri fiziologice

Soiul Ada TD face parte din grupa soiurilor semitimpurii și prezintă rezistență bună la cădere și scuturare. Este tolerant la secetă și la principalele boli. În condiţii de infecţie naturală, soiul este foarte rezistent la bacterioză (Pseudomonas glycinae) şi rezistent la mană (Peronospora manshurica).

Însușiri de calitate

Conținutul mediu de proteină este de 40,64%, iar conținutul mediu de ulei este de 22,26%.

Limitele de variaţie a conţinutului în proteină a avut valori de 37,6-43,4%, în timp ce pentru conţinutul în grăsimi limita inferioară a fost de 18,9, iar cea superioară de 22,6%. Valorile conţinutului în proteină plasează soiul în grupul soiurilor cu conţinut bun în proteină create la SCDA Turda, alături de Onix, Mălina TD şi Cristina TD.

Capacitatea de producție

Producția medie de sămânță realizată în rețeaua ISTIS, în doi ani de testare (2014-2015), a fost de 2.895 kg/ha. Comparativ cu martorul, soiul Oni, Ada TD a realizat sporuri de producţie cuprinse între 5 și 23%. Producția medie de proteină a fost de 1.117 kg/ha, iar producția medie de ulei a fost de 644 kg/ha.

Acest soi se poate cultiva în zonele favorabile culturii soiei. Rezistenţa foarte bună la cădere şi scuturare a noului soi de soia Ada TD, coroborată cu înălţimea de inserţie ridicată a păstăilor bazale îi conferă soiului o bună pretabilitate la recoltatul mecanizat.

Derogare pentru neonicotinoide

În urma intervențiilor făcute de reprezentanții MADR la Comisia Europeană, fermierii români au primit o derogare ce le permite să folosească anumite substanțe pentru tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui. Având în vedere infestarea endemică și masivă a unor zone întinse din România cu Tanymechus (rățișoară) și Agriotes (vierme-sârmă), se permite utilizarea unor substanțe din clasa neonicotinoidelor pentru combaterea acestora. Derogarea este valabilă până la data de 16 mai 2017. După această dată, toate cantitățile de sămânță tratată cu neonicotinoide și nesemănate vor fi distruse, iar cantitățile de substanțe rămase nefolosite vor fi predate distribuitorilor, pentru neutralizare.

Iată și lista cu produsele comerciale pentru care a fost permisă utilizarea temporară:

CRUISER 350 FS (350 g/l Tiametoxam), NUPRID AL 600 FS (600g/l Imidacloprid), PONCHO 600 FS (600g/l Clortianidin) și SEEDOPRID 600 FS (600g/l imidacloprid).

(Alexandru GRIGORIEV)

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 16

Pleiada soiurilor și hibrizilor performanți de la Amzacea

Agro Arena, evenimentul organizat de BASF și Euralis la Amzacea în județul Cluj, a așternut la picioarele fermierilor 3 ha cu loturi demonstrative ale celor mai performanți hibrizi. Un portofoliu de primăvară generos pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sorg și soia potrivit pentru condițiile pedoclimatice din zona Dobrogei.

Anul acesta condițiile meteo din această zonă au fost foarte bune, arșița încă nu s-a manifestat, așa încât culturile arată excelent. Totuși, pentru că se știe că în Dobrogea media precipitațiilor este între 300-350 mm, specialiștii au ales cei mai buni hibrizi care se pretează la condițiile pedoclimatice ale acestui areal. Vorbim atât la floarea-soarelui, cât și la porumb de plante în al căror cod genetic „stă scris“ toleranță la secetă.

Lozul câștigător, diversitatea hibrizilor

Pălăriile galbene ale celor 7 hibrizi de floarea-soarelui prezenți la Amzacea au zâmbit invitaților la primele ore ale dimineții. Și-au expus mândri siluetele hibrizii care au convins și anii trecuți că merită atenția fermierilor.

„Avem cei mai mulți hibrizi din portofoliu, cei mai timpurii hibrizi din piață și aici trebuie menționat Arcadia, un hibrid sulfo, nou, dar și ceilalți hibrizi Clearfild – Novamis, Euromis și Genesis, un hibrid Clearfild Plus“, a declarat Emil Budică, director de vânzări Euralis pe zona de sud. Pentru că fiecare an este diferit și alegerea hibrizilor pe care ni dorim în cultură este greu de realizat, am obținut un sfat de care merită să ținem cont. „Dacă se anunță un an mai secetos, atunci e clar că hibrizii mai timpurii vor performa mult mai bine; dacă avem un an cum este acesta, înclin să mizez pe un hibrid semitardiv cum este Teramis. El este un hibrid Clearfild linoleic, cu un potențial destul de ridicat de producție, care a oferit și producții de 4.200 kg/ha. De obicei nu știm din primăvară cum va fi anul, de aceea este bine să structurăm suprafața pe mai mulți hibrizi timpurii, semitimpurii sau semitardivi. Acest lucru ne ajută și la recoltat pentru că vom avea un recoltat eșalonat și de asemenea suntem acoperiți din punctul de vedere al condițiilor meteo“, a menționat Emil Budică.

Și încă un lucru important subliniat chiar de gazda evenimentului, domnul Dumitru Manole: „Uitați de semănat în aprilie-mai. Faceți această operațiune atât la floarea-soarelui, cât și la porumb în martie, pentru că veți avea mult mai multe beneficii. Scăpați de arșiță, dar și de atacul dăunătorilor“, a punctat acesta în fața fermierilor.

Gama Tropical Dent, porumbul care nu se lasă pârjolit de arșiță

La porumb au fost prezenți toți hibrizii din gama Tropical Dent, o nouă grupă genetică, a cincea în lume, caracterizați prin stabilitate, randament și toleranță foarte bună la secetă. Primul prezentat în arenă a fost Copit, un 250 FAO, bun și pentru prima, dar și pentru a doua cultură, al doilea a fost Galery, 340 FAO, Milord – un hibrid nou, 370 FAO, Metod 380 FAO – unul dintre cei mai vânduți hibrizi Euralis pentru rezultatele obținute anul trecut, cu frunze erecte, un hibrid de densitate care în condiţii de fertilizare dă rezultate foarte bune. Senzor, un hibrid caracterizat prin genetica roots power (rădăcini puternice), unde s-a lucrat mult pe linia maternă. Dacă anul trecut îl aveam doar pe Senzor, anul acesta îl avem pe Senzor roots power, un hibrid updatat, cu o capacitate mai bună de a înrădăcina. Dacă este cultivat în condiţii agrotehnice bune, poate rezista foarte bine la secetă. Este un FAO 400, unul dintre cei mai cunoscuţi şi vânduţi hibrizi Euralis. Următorul este Cortes, care deşi este un 420 FAO, înfloreşte odată cu hibrizii 370 FAO, are o rezistenţă foarte bună la condiţii extreme şi alături de Metod este cel mai bine vândut. Anul trecut la Ziua Porumbului la domnul Sitaru a fost confirmat cu o producţie de 11.000 kg/ha și să nu uităm că în 2015 condițiile climatice au fost mai neprielnice față de anul acesta. A dat rezultate bune atât în Dobrogea, cât şi în sudul ţării. A urmat Brazon Duo, un hibrid FAO 450 cu toleranţă la cicloxidim, ceea ce înseamnă că putem erbicida în vegetaţie cu Stratos (erbicid specific pentru culturile dicotile) pentru o combatere a buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. De acum aș marșa foarte mult pe noua genetică Tropical Dent pentru că aici avem două opțiuni: Metodul și Cortesul care anul acesta ar putea oferi producții și de 12-13 t/ha.

An bun pentru soia

Deși vorbim de o cultură pretențioasă, care are nevoie de apă, soia pare că ia amploare și fermierii încep să o cultive pe suprafețe din ce în ce mai mari. Am văzut la Amzacea câteva soiuri care la momentul sosirii noastre arătau impecabil. Vorbim de soiurile Mentor, Gladiator, Sponsor și Palador care anul acesta s-au comportat foarte bine, pentru că și precipitațiile de lunile trecute le-au ajutat. La jumătatea lunii iulie plantele erau pline de păstăi, bobul era în formare, cultura era curată, semne că producțiile vor fi mulțumitoare. Din pleiada de soiuri expuse întotdeauna căutăm vedetele, pentru ca și dumneavoastră să vă fie mai ușor la momentul achiziționării semințelor. Ei bine, de această dată vedeta, ridicată în slăvi de toată lumea, a fost Mentor, un soi ce face parte din grupa de maturitate 0, adică un soi foarte timpuriu, cu o talie de 70-80 cm, număr mare de păstăi, ramificații multe, boabe deja formate, ceea ce înseamnă că la începutul lunii august se va începe recoltatul.

De menționat că în ziua semănatului s-a făcut și un tratament cu bacterii fixatoare de azot marca BASF, lucru demonstrat de reprezentanții Euralis și BASF care au ținut să ne arate nodozitățile formate la nivelul rădăcinilor în urma acestei bacterizări. „Un plus, atât pentru cultura de soia, cât și pentru sol, pentru că la anul, când se revine cu o altă cultură, vom fi nevoiți să dăm mai puțin azot“, a explicat Laurian Delicoti, tehnician și director de vânzări Euralis.

Ca un ultim argument al specialiștilor vă spunem că soiul Mentor este recomandat și în condiții de neirigat, celelalte soiuri arătându-și întregul potențial doar în condiții de irigare. Înainte de a ne depărta de această cultură, Laurian Delicoti cântărește sola din priviri și spune: „Promite cel puțin 3.500-4.000 kg/ha.“

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 20-21

Pomi și arbuștii fructiferi. Soiuri noi în pepinierele Roman

A venit primăvara și e cazul să ne bucurăm de ea așa cum se cuvine. Cum altfel decât admirând de aproape splendoarea culorilor vii ale florilor, arbuștilor ornamentali sau pomilor fructiferi. Probabil fiecare doamnă la vremea asta pune în coșul de cumpărături și o floare, dar cum rămâne cu pomii, tentația fiind mare și aici? Totuși, cât ar fi tentația de mare, nu opriți pe marginea drumului pentru astfel de achiziții. Alegeți întotdeauna material săditor certificat. Vizitați pepiniere cunoscute sau dedicate înmulțirii pomilor fructiferi. Noi vă facem cunoștință cu domnul dr. ing. Marius Viorel Roman, producător autorizat de material săditor pomicol și o adevărată enciclopedie când vine vorba de pomi.

O vizită la pepinierele Roman din Afumați și o discuție cu specialiștii de acolo vă vor lămuri ce specii se potrivesc arealului în care vreți să plantați și ce soiuri vor aduce cele mai mari satisfacții în funcție de scopul plantației pe care v-o doriți. Trebuie spus din start că paleta de specii este extrem de variată, incluzând peste 200 de soiuri, de la pomi fructiferi precum cais, piersic, măr, cireș, gutui, prun, nectarin, vișin, migdal, nuc și alun până la viță-de-vie, trandafiri și specii de arbuști fructiferi cum sunt: kiwi, aronia, goji berry, căpșun, zmeur, coacăz negru, coacăz roșu, mur.

Noutăți la sâmburoase

Dacă vorbim de cireș, din toată oferta „ceea ce recomand ca noutate pentru țara noastră ar fi soiul de cireș altoit pe portaltoiul Gizela 5 și, mai nou, pe Gizela 6, pentru că, pe lângă faptul că sunt foarte productive, portaltoiul induce precocitate, intrarea pe rod rapidă a pomilor. Încă din anul 3 avem producții bune, iar din anul 4 plantațiile pot produce până la 10 tone/ha. La maturitate deplină, după cinci ani de la plantare putem obține între 15 și 20 de tone de fructe/ha. În plus, pomii fiind de vigoare mică, recoltarea se face cu ușurință, intervențiile privind tăierile de rodire și fructificare sunt nesemnificative, ceea ce reduce foarte mult costul de producție. Cu alte cuvinte, avem producții mari cu cheltuieli mici“, afirmă Marius Roman.

Tot la capitolul sâmburoase se adaugă peste 20 de soiuri de cais. Și aici merită menționate soiurile Carmela, Viorica, Rareș pentru faptul că sunt extratimpurii și cu fructe mari, gustoase.

Dintre soiurile mai vechi și tardive putem menționa Sulina, Surmona, Sirena, Litoral și altele. Apoi putem recomanda alte 20 de soiuri de piersic, dar merită să amintim soiul Herăstrău, cu fructe turtite, pretabil atât în stare proaspătă, cât și pentru industrializare. Grație formei, fructele se așază foarte bine în borcane, au un sâmbure mic, deci randamentul este mare. Avem și peste 10 soiuri de nectarin cum ar fi Tina, un soi extraordinar și din punctul de vedere al calităților organoleptice, al gustului, al productivității și al coloritului, dar și al mărimii fructului. Concurează foarte bine cu soiurile care vin din import ca aspect, dar sunt mult mai gustoase decât acestea“, explică producătorul de material săditor.

Specii noi: aronia și goji

Pe lângă speciile cultivate tradițional la noi în țară – coacăz, mur, zmeur, afin – în pepinierele Roman se înmulțesc și specii mai recent introduse în cultură: aronia și goji. Ca regulă generală, perioada optimă de plantare este toamna, de la 15 octombrie și până la survenirea înghețului la sol. Dacă toamna este mai lungă și avem o iarnă mai blândă putem planta chiar și în decembrie, ianuarie, în ferestrele iernii sau, în cazuri excepționale, primăvara devreme, în luna martie.

Informații detaliate despre fiecare specie și soi puteți obține fie în pepiniera aflată în localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița, unde se organizează an de an vizite și degustări, fie în Afumați, județul Ilfov, unde există un punct de desfacere.

Aronia este o specie rezistentă la umiditate și pretențioasă la lumină; se va planta în zone însorite. Distanța de plantare este de 3 metri între rânduri și de 1,5 metri între plante pe rând, iar la un hectar se plantează cca 1.650-2.100 plante. Cultura intră pe rod la cca 2-3 ani de la plantare, iar recolta ajunge la aproximativ 8-12 kg/planta. Recoltarea fructelor se face începând cu 15 august.

Plantele sunt rezistente la boli și dăunători, precum și la factorii climatici extremi. Fructele se pot consuma în stare proaspătă, industrializate, precum și în industria farmaceutică, având calități terapeutice.

Goji este o plantă pretențioasă la lumină, fiind recomandat să se planteze în locuri însorite, iar atunci când se respectă acest criteriu dezvoltarea lor este foarte rapidă. Planta intră foarte repede pe rod astfel, începând cu anul 3 de la plantare, cultura intră pe rod, obținându-se circa 8 kg/ plantă. Plantele sunt rezistente la temperaturile scăzute din timpul iernii, rezistând chiar și la 30°C; în schimb, nu suportă excesul de umiditate. Distanța de plantare este de 3/2 metri (3 metri între rânduri și 2 metri între plante pe rând). Fructele, care au o serie întreagă de recomandări terapeutice, se pot consuma uscate sau sub formă de sucuri.

Patricia Alexandra POP

„CORNUL CAPREI“, un soi de ardei iute lung

În 2012, cercetătorii Vînătoru Costel, Zamfir Bianca, Bratu Camelia de la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău au obţinut, folosind ca material genetic de bază o populaţie locală tradiţională din bazinul legumicol Buzău, un soi de ardei iute lung, denumit Cornul Caprei.

Principalele caracteristici

Soiul poate fi cultivat atât în spaţii protejate, seră şi solar, cât şi în câmp, în toate zonele ţării favorabile speciei, cu precizarea că poate fi cultivat cu succes şi în sistem ecologic. Acest soi se încadrează în grupa de maturitate 02. Prezintă vigoare mare, având o înălţime în câmp de 55 cm şi de peste 80 cm în seră. Se remarcă prin stabilitate şi uniformitate genetică a principalelor caractere, în special prin calitatea fructelor caracterizată prin gust şi aromă pronunţată şi conţinut ridicat în capsicină. Diametrul tufei este de 50-60 cm în seră şi de 35-40 cm în câmp. Numărul fructelor/plantă – 12-16 în seră şi 8-10 fructe în câmp. Planta prezintă foliaj bogat, de culoare verde închis, cu rezistenţă sporită la principalii agenţi patogeni, VMT şi Fusarium Oxysporum. Fructul are culoarea verde închis, iar la matu­ritatea fiziologică se colorează în galben portocaliu. Un caracter distinct al fructului sunt încreţiturile uşoare care apar aproape de receptacul. Din acest motiv a fost denumit popular Cornul Caprei. Greutatea totală medie a fructelor/plantă este de la 700 g în câmp şi de 1,1 kg în seră, iar greutatea medie a unui fruct este de la 44,6 g în seră, iar în câmp de 35-40 g. Lungimea fructului poate varia de la 14-17 cm în câmp la 17-20 cm în seră. Greutatea seminţelor/fruct ajunge la 2 g în câmp şi 1,5 g în seră. MMB = 7 g.

Eficienţa economică

Soiul are un potenţial mare de producţie, în spaţii protejate putând depăşi 50 t/ha, iar în câmp, 30-35 t/ha. Poate fi folosit pentru consum în stare proaspătă şi sub diverse preparate industrializate: boia, ketchup, sosuri, murături, salate etc. Caracteristica forte a acestui soi este aceea că poate fi conservat prin murare, singur sau în diverse combinaţii cu alte legume. Cercetările întreprinse au arătat că acest soi nu-şi depreciază fermitatea pulpei în procesul de conservare. Potenţialii beneficiarii sunt cultivatorii individuali şi asociaţi, industria alimentară, unităţi din domeniul procesării legumelor.

Soiuri noi de grâu şi orz de toamnă la INCDA Fundulea

Cu ocazia „Zilei grâului şi orzului“ care a avut loc pe 3 iunie 2015 la INCDA Fundulea, au fost evidenţiate noile creaţii de grâu şi orz ale cercetătorilor din acest institut, creaţii care au fost prezentate în câmpul de ameliorare şi în loturile demonstrative alături de alte soiuri proprii sau de altă provenienţă, dovedindu-se superioritatea acestora.

Sunt binecunoscute de cultivatori soiurile valoroase de grâu ca Flamura 85, Dropia, Glosa, Litera, Izvor ş.a. care s-au cultivat pe suprafeţe ce depăşesc 60% din suprafaţa cultivată cu grâu în ţara noastră şi care s-au dovedit rezistente la factorii nefavorabili de mediu şi la boli obţinând producţii ridicate şi cu calităţi de panificaţie corespunzătoare.

Faţă de aceste soiuri, care reprezintă o ştachetă foarte ridicată, şi-au propus cercetătorii de la INCDA Fundulea, în frunte cu acad. Nicolae N. Săulescu, ca, printr-o muncă minuţioasă, de mai mulţi ani, să obţină noi creaţii, superioare celor existente. Astfel, în ultimii 4 ani (2011-2014) au fost omologate 4 soiuri de grâu de toamnă care răspund celor mai ridicate exigenţe ale cultivatorilor.

F.D.L. MIRANDA este un soi semiprecoce omologat în anul 2011. Are talia ceva mai înaltă (100-110 cm), este rezistent la iernare şi cădere şi este cel mai rezistent soi în ceea ce priveşte încolţirea boabelor în spic. Realizează sporuri de producţie de 10-20% faţă de soiurile martor amintite mai sus. Este un soi bun pentru morărit şi panificaţie. Se recomandă a se cultiva în sudul şi vestul ţării, în Moldova şi Dobrogea.

OTILIA este un soi precoce omologat în 2013, cu talia mai mică (75-92 cm). Este rezistent la iernare şi cădere, dar şi la secetă şi arşiţă. Realizează sporuri de producţie de 5-6% faţă de soiul Glosa şi de 9-14% faţă de celelalte soiuri luate ca martore.

PAJURA – soi precoce omologat în 2014, cu caracteristici superioare privind rezistenţa la iernare, cădere, secetă şi arşiţă, dar şi la principalele boli ale grâului. Realizează sporuri de producţie de 5-8% faţă de Glosa şi este bun pentru morărit şi panificaţie.

PITAR – soi precoce omologat în 2014, are talia 80-95 cm, cu masa hectolitrică mai mare (79-82 kg/hl) şi este superior soiului Glosa în ceea ce priveşte calităţile pentru morărit şi panificaţie.

Soiuri de orz şi orzoaică de toamnă

AMETIST – soi semiprecoce de orz, cu 6 rânduri de boabe în spic, omologat în 2012. Are talia medie, cu spicul lax, rezistent la iernare, cădere şi boli, cu conţinutul în proteină de 9,9-12,3%. Realizează producţii de 6,5-8,7 t/ha. Se cultivă în toate zonele favorabile orzului.

SMARALD – soi omologat în 2013, are spic de lungime medie, este rezistent la factorii de mediu şi boli şi realizează producţii ridicate, până la 9,3 t/ha. Faţă de soiul martor Dana, înregistrează sporuri de 19%.

SIMBOL – soi omologat recent, în 2015. Are talia medie spre înaltă şi poate realiza producţii ridicate şi la densităţi mai reduse de plante (350-380 plante/m2). A înregistrat spor de producţii de 17% faţă de soiul Dana.

ARTEMIS – soi de orzoaică, cu două rânduri de boabe în spic. A fost omologat în 2012. Este un soi semiprecoce, cu talia medie spre înaltă, rezistent la iernare, cădere şi boli, în special la virusul îngălbenirii şi piticirii. Realizează producţii de 6,5-8,6 t/ha. Se poate cultiva în toate zonele pretabile culturii orzului.

Din cele de mai sus rezultă că, în viitor, cultivatorii îşi pot alege de la Institutul Fundulea cele mai valoroase soiuri de grâu şi orz, adaptate cel mai bine la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră, cu potenţial de producţie ridicat şi calităţi superioare de panificaţie la grâu şi de furajare sau alte folosinţe la orz.

Reamintim că un mare fermier, dr. ing. D. Muscă de la Curtici – Arad, cultivă pe sute de hectare numai soiuri de la INCDA Fundulea şi obţine constant, an de an, producţii de 7-8 t/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Noi soiuri de legume de la Buzău

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură vine în întâmpinarea legumicultorilor cu două soiuri noi. În continuare vom prezenta caracteristicile acestora.

Soiul de ridichi de lună ANTIŢA

Acesta este un soi timpuriu, destinat cultivării în seră, solar, câmp, cu o toleranţă bună faţă de agenţii patogeni, cu potenţial de producţie. Este un soi rezistent la crăpare, cu gust plăcut, destinat consumului în stare proaspătă. Greutatea medie a fructului este de 40.8 g şi are un diametru de 4,2 cm. Are forma rotundă, culoare exterioară roşu deschis, iar culoarea interioară este albă, fără influenţe de roşu în pulpă. Soiul de ridichi de lună ANTIŢA a fost omologat în anul 2014 şi îl are drept autor pe dr. ing. Costel Vânătoru din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Soiul de busuioc VIOLET DE BUZĂU (Ocimum basilicum var. violaceum)

Este un soi de busuioc roşu ce urmează să fie omologat în şedinţa ISTIS din luna noiembrie 2015. Acesta poate fi cultivat cu succes atât în spaţii protejate, cât şi în câmp deschis (30 cm între plante pe rând şi 70 cm între rânduri), dar şi în ghivece.

Principalele caracteristici: • este un soi semi­timpuriu, ce înfloreşte vara-toamna; • este o plantă anuală, varietate de busuioc roşu-violet; • talia plantei este de 60-70 cm; • diametrul tufei are 40-45 cm; • forma plantei este erectă. Tufa este ramificată, uşor răsfirată, cu un foliaj mediu-bogat, cu frunze uşor zimţate; • forma limbului frunzei este eliptică; • culoarea frunzelor este neobişnuită, violet-purpurie, datorită conţinutului mare de antocianine; • floarea are corola de culoare roz-violet; • seminţele eliptice de 2/1 mm au culoarea negru uşor maroniu şi sunt mate; • masa a 1.000 de seminţe este 1,3 g, iar la un gram sunt 750 de seminţe; • polenizarea este liberă. Potenţialul de producţie. Este un soi rezistent la bolile şi dăunătorii specifici, cultura neînregistrând pierderi. Producţia de iarbă proaspătă este de 10-12 t/ha. Busuiocul VIOLET DE BUZĂU are o capacitate de păstrare a seminţelor medie (3-4 ani), fără a se diminua prea mult capacitatea de germinare. Domeniul de aplicabilitate. Este o plantă condimentară, ornamental – decorativă, ce se cultivă prin semănat direct şi prin răsaduri şi care suportă o mare flexibilitate în funcţie de scopul culturii. Se utilizează în scop culinar, ornamental şi medicinal, existând posibilitatea utilizării şi în industria parfumului datorită aromei puternice mentolate, foarte plăcute. Beneficiari potenţiali pot fi societăţile agricole de profil, cultivatorii privaţi sau asociaţi, industria alimentară, cosmetică şi medicina complementară.

Autorii soiului sunt dr. biol. Floarea Burnichi şi CS III Bebea Petruţa din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Totul începe cu soiuri de calitate

Comuna Ulmu, judeţul Călăraşi, a fost recent scena prezentării a patru noi soiuri de grâu din portofoliul companiei Syngenta. Cortina a fost trasă direct în câmp, acolo unde participanţii prezenţi la evenimentul organizat de Alcedo, în parteneriat cu Syngenta, au putut vedea cu ochii lor noile creaţii ştiinţifice testate în loturile demonstrative ale companiei. Este vorba despre Bologna, Moisson, Ingenio, Illico, soiuri despre care reprezentanţii companiei spun că au fost create pentru a răspunde exigenţelor fermierilor. Două dintre acestea, mai exact Illico şi Ingenio, vor debuta pe piaţă anul acesta. Celelalte două, Bologna şi Moisson, vor fi disponibile începând cu anul viitor.

Pentru că totul începe cu soiuri de calitate venim în înaintarea celor interesaţi de performanţă cu prezentarea succintă a câtorva caracteristici ale noilor creaţii.

Illico este un soi nearistat, destinat segmentului de panificaţie, recomandat în special pentru sud-vestul Moldovei. Acesta are un potenţial de producţie ridicat, cu o densitate optimă de 400-450 boabe germinabile/m², toleranţă bună la cădere, în condiţii pedoclimatice normale, care rezistă la -15° Celsius fără strat de zăpadă şi -20° Celsius cu strat de zăpadă, timp de cinci zile consecutiv. În ceea ce priveşte toleranţa la secetă, soiul Illico are nevoie de 450 litri de apă/ciclu vegetaţie pentru un minim de producţie.

Ingenio, cel de-al doilea soi care va fi comercializat de anul acesta, este un soi aristat, cu o calitate ridicată pentru panificaţie, cu un potenţial de producţie ridicat şi o productivitate stabilă. Are o toleranţă medie la -13° Celsius fără strat de zăpadă (vârful frunzelor este afectat moderat când nu este afectat de zăpadă) şi -19° Celsius cu strat de zăpadă. Pentru o producţie minimă are nevoie de 400 litri apă pe ciclu de vegetaţie. Se pretează pentru sud-estul, sud-vestul şi sudul Moldovei.

Tehnologia aplicată celor două varietăţi de grâu cuprinde produsele Menara, Amistar Xtra, Karate Zeon, dar şi regulatorul de creştere Moddus.

Bologna este un soi ameliorator, semitimpuriu, cu putere de înfrăţire foarte bună. În plus, este un soi de grâu umblător, asta însemnând că, în cazul în care nu poate fi semănat în toamnă, poate fi semănat primăvara devreme. Este un soi foarte bun de panificaţie. Are un gluten de până la 32%.

Moisson este realizat pentru producţii foarte mari, cu o toleranţă foarte mare la boli. O caracteristică esenţială a acestui soi este că frunza stindard este de fiecare dată sub lan. Ţinând seama de faptul că 40% din producţie este realizată de frunza stindard, această particularitate îi conferă o rezistenţă sporită în faţa arşiţei. În câmpul de cercetare, producţia medie obţinută a fost de 8,5 tone.

Laura ZMARANDA

Soiul de grâu de toamnă „PAJURA“

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea a înregistrat în 2014 un nou soi de grâu de toamnă Pajura. Este un soi recomandat pentru zona de vest a ţării, câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova şi se adresează societăţilor comerciale, asociaţiilor de proprietari şi cultivatorilor particulari.

Principalele caracteristici

Soiul are tufa plantei semierectă în faza de înfrăţire:

– frunza steag are portul aplecat după înflorit;

– frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros intens;

– talia medie a plantei este cuprinsă între 75-92 cm, fiind mai scurtă decât a soiurilor martor Dropia şi Glosa cu cca 5-10 cm;

– spicul este de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semierectă la maturitate;

– boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, culoarea roşie. În condiţii normale de cultură, masa a 1.000 de boabe este de 40-44 g, iar masa hectolitrică de 77-80 kg/hl ;

– este un soi precoce, având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiurilor martori Dropia şi Glosa, cu rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă şi arşiţă;

– este rezistent la Rugina brună şi Făinare şi mijlociu de rezistent la Septorioză şi Rugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la Fuzarioză;

– are un nivel bun de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic.

Pajura este un soi intensiv cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeaua ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică a INCDA - Fundulea, a realizat sporuri medii de producţie de 5-8% comparativ cu soiul Glosa.

Producţiile ridicate se bazează pe realizarea de densitate mare de spice pe unitate de suprafaţă şi pe o rezistenţă bună la bolile foliare.

Soiul Pajura are o calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere asemănător cu soiul Glosa. În aceleaşi condiţii tehnologice, sporurile sunt mai mari în condiţii favorabile căderii şi de atac al bolilor foliare.

Soiul de grâu de toamnă PITAR

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Fundulea a înregistrat în 2014 un nou soi de grâu de toamnă Pitar. În rândurile următoare vă prezentăm câteva date despre această nouă creaţie a cercetătorilor de la Fundulea, un soi recomandat pentru a se extinde în cultură  în zonele de vest şi sud ale ţării, Dobrogea şi Moldova.

Principalele caracteristici

Soiul are tufa plantei semierectă în faza de înfrăţire:

– frunza steag are portul semierect după înflorit;

– frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros puţin intens;

– talia  medie a plantei este cuprinsă între 80-95 cm, fiind de aceeaşi talie ca soiul martor Glosa;

– spicul este de culoare albă, de densitate medie, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semimutantă la maturitate;

– boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, culoarea roşie. În condiţii normale de cultură, masa a 1.000 de boabe este de 42-44 g, iar o masă hectolitrică de 79-82 kg/hl;

– soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiului martor Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă şi arşiţă;

– este rezistent la Rugina brună şi Făinare şi mijlociu de rezistent la Septorioză şi Rugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la Fuzarioză;

– este un soi cu nivel bun de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic.

Pitarul are un potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeaua ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică a INCDA - Fundulea, a realizat sporuri medii de producţie similare cu ale soiului Glosa. Acest nou soi se remarcă prin calitate foarte bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere superior soiului Glosa.

Soiul de ardei iute VLADIMIR

Deşi aflată în ultima vreme la marginea preocupărilor, mai ales financiar vorbind, rezultatele cercetării agricole răzbat totuşi într-o piaţă concurenţială marcată de importuri precum cea din ţara noastră. Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău este una dintre unităţile care au avut o activitate intensă în omologarea unor soiuri noi de legume. Primăvara anului acesta, luna martie mai exact, a început cu brevetarea unui soi de ardei iute denumit Vladimir, creaţie a doamnei biolog Floarea Burnichi.

Principalele caracteristici

Cercetările întreprinse în cadrul staţiunii au relevat faptul că acest soi este puţin pretenţios faţă de condiţiile ecologice şi nu necesită lucrări speciale de întreţinere. Dacă este cultivat în spaţii protejate necesită palisare. Planta are o vigoare medie, cu o înălţime de 186.3 cm în seră şi 65.8 cm în câmp, iar diametrul mediu al tufei este de 36.8 cm în seră, respectiv 52.1 cm în câmp. Foliajul este bogat şi are o culoare verde intensă. Soiul de ardei iute este unul semitimpuriu, cu un interval de 90 zile de la răsărit la prima recoltare şi prezintă un număr mediu de fructe pe plantă: 102 în seră şi 142 în câmp. Fructele au aspectul unor pendule, de formă îngust triunghiulară şi prezintă două loji seminale. Acestea au o lungime medie de 9.2 cm în seră şi 10.3 cm în câmp şi diametrul  bazal de 1.4 – 1.7 cm. Greutatea medie a fructului este de 9.4 g în seră şi 12.2 g în câmp, iar grosimea medie a pulpei este de 0.2 mm. Fructul are un pericarp gros, aspect, gust şi aromă plăcute, este picant. La maturitatea de consum ardeiul are o culoare verde închis, iar la maturitatea fiziologică culoarea este roşu intens cu luciu. Greutatea medie a seminţelor per fruct este de 0.54 g în seră şi 0.71 g în câmp, iar numărul mediu este de 120 seminţe în seră şi 158 seminţe în câmp. Masa a 1.000 de seminţe este în medie de 4.5 g.

Potenţial de producţie

Soiul de ardei iute Vladimir este foarte productiv, atât în spaţii protejate (sere, solarii), cât şi în câmp.

Din punctul de vedere al eficienţei economice, în cazul cultivării lui se pot obţine uşor producţii de la 33 tone până la 55 tone/ha pe terenuri permeabile, cu un conţinut adecvat în elemente fertilizante şi peste 2.5 t/1.000 m2 în cazul culturilor din sere şi solarii. Producţia mare înregistrată per plantă şi la unitatea de suprafaţă asigură un beneficiu substanţial cultivatorului. Acest soi prezintă o capacitate de păstrare bună şi este destinat consumului în stare proaspătă, dar şi pentru industrializare. Un alt avantaj care recomandă cultivarea ardeiului Vladimir este fenomenul de plasticitate ecologică şi faptul că se poate cultiva în toate zonele cu condiţii pedoclimatice corespunzătoare acestei culturi.

În medicină, consumul fructelor de la acest soi ajută la creşterea secreţiei gastrice, a peristaltismului intestinal şi la scăderea presiunii arteriale prin efectul vasodilatator, fiind folosite şi în ameliorarea durerilor musculare şi reumatismale, a herpesului şi zona zoster. În plus, capsaicina din fructele de ardei iute vitalizează organismul, întăreşte sistemul imunitar, determină reducerea colesterolului din sânge. Este foarte eficient în curele de slăbire prin faptul că accelerează arderea grăsimilor. Combate oboseala corzilor vocale, degerăturile şi angina, iar în industria cosmetică ajută la tratarea alopeciei (a cheliei).

Laura ZMARANDA

Soiul de fasole pitică „CLARISA“

Până în anul 1989, cultivarea fasolei în ţara noastră era aproape o tradiţie, această cultură leguminoasă fiind nelipsită din orice asolament agricol. Deşi în practica agricolă această cultură a cunoscut declinul, nu a dispărut şi din activitatea de cercetare ştiinţifică. Vă prezentăm în rândurile următoare soiul de fasole pitică de grădină cu păstaie galbenă, cilindrică, omologat în anul 2014 şi care o are ca autoare pe doamna biolog Floarea Burnichi, cercetător în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Legumicultură Buzău.

Scurtă descriere

Soiul de fasole pitică pe care vi-l prezentăm este unul timpuriu, cu perioadă scurtă de vegetaţie, de 90 zile de la răsărit la maturitatea tehnologică. Portul plantei este determinat, cu o înălţime medie de 47.4 cm, iar numărul mediu de lăstari pe plantă este de 7.5. Tufa de fasole pitică este compactă şi prezintă un număr mediu de frunze pe plantă de 27, iar coloritul foliajului este verde închis. Soiul are o creştere determinată, de aceea tulpina are o lungime medie de 7.1 cm. Florile sunt albe, dispuse în racem scurt şi în fiecare inflorescenţă sunt 2-3 flori. Perioada înfloritului se desfăşoară pe o durată de 15-20 zile. Pentru o bună polenizare în această perioadă, temperatura optimă trebuie să fie de 20-22° Celsius, iar umiditatea relativă a aerului 85%. Păstăile sunt subţiri, fine, elegante, de culoare galben – verzui la maturitatea fiziologică şi galben deschis la maturitatea tehnologică. Acestea au o lungime medie de 16.7 cm, forma lor în secţiune este cilindrică, fiind uşor curbate, cu o curbură a stilului medie şi au o grosime medie de 7,5 mm. Prezintă un număr de boabe/păstaie de 6-7, iar cel mediu al păstăilor/plantă este de 35-45, cu o greutate totală medie/plantă de 300 g. Greutatea medie a unei păstăi este de 6.3 g. Masa a 1.000 de boabe este de 215 g. Păstăile sunt lipsite de aţe, au codiţe lungi, sunt de calitate superioară, foarte fragede şi se încadrează în grupa soiurilor cu păstaie extrafină.

Pentru soiul de fasole pitică de grădină cu păstaie galbenă, cilindrică se foloseşte tehnologia cadru de cultivare a fasolei pentru păstăi în câmp. La însămânţare trebuie acordată o atenţie deosebită temperaturii, temperatura optimă de vegetaţie fiind de 20-25° Celsius. Temperaturile scăzute, sub 9° Celsius, împiedică creşterea şi dezvoltarea plantelor, seminţele putrezind în sol, iar cele de peste 30° Celsius determină avortarea florilor şi stânjenesc formarea păstăilor. Soiul de fasole pitică de grădină cu păstaie galbenă, cilindrică prezintă rezistenţă la agenţii patogeni şi dăunătorii specifici; de aceea este recomandată pentru cultivarea în sistem ecologic.

Din punctul de vedere al eficienţei economice, soiul de fasole pitică „CLARISA“ are o producţie mare, peste 12 t/ha. Perioada de vegetaţie este scurtă, de aceea poate fi cultivat în cultură timpurie, înaintea altor culturi sau succesiv. Datorită uniformităţii plantelor şi a maturităţii tehnice concentrate a păstăilor (peste 80% la primul recoltat), soiul se pre­tează la recoltarea mecanizată şi este recomandat pentru consum în stare proaspătă şi industrializare.

Laura Zmaranda

„SONIA DE BUZĂU“, soiul de tomate tip cireaşă

În ultima vreme asistăm la o „invazie“ de fructe şi legume din import. Materialul săditor şi seminţele de sorginte străină au luat, de asemenea, locul soiurilor româneşti, chiar dacă practica şi ştiinţa au dovedit că acestea din urmă sunt uneori mult mai potrivite pentru agricultura autohtonă. În contextul acestui fenomen, revista Lumea Satului şi-a propus să continue pledoaria pentru soiurile româneşti, create şi omologate de oamenii de ştiinţă din ţara noastră. În rândurile următoare vă prezentăm una dintre creaţiile doamnei dr. biolog Floarea Burnichi, cercetător în cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Este vorba despre un soi de tomate tip cireaşă omologat în anul 2014.

Principalele caracteristici

„Sonia de Buzău“ este un soi timpuriu de tomate cireaşă tip cocktail, cu coacere concentrată a fructelor în ciorchine. Acest soi prezintă plante viguroase, foliaj bogat, cu un număr mediu de 46 de frunze/plantă, pilozitate medie şi o înălţime de aproximativ 2,7 metri. Numărul mediu de frunze sub prima inflorescenţă este cinci, iar numărul de frunze între inflorescenţe variază între două şi trei. Frunzele, poziţionate pe plantă asemeni unor pendule, sunt mari, penate, cu băşicare slabă şi suprafaţa fotosintetic activă a plantei mare. „Sonia de Buzău“ este caracterizată printr-o inflorescenţă liniară sau ramificată dihotomic, cu o distanţă medie între inflorescenţe de 22 cm.

Numărul mediu de fructe pe plantă (8 etaje) este de 102, iar numărul mediu de fructe în ciorchine este 12,7. Fructele au formă cordiformă, au o înălţime medie de 3,8 cm şi un diametru de 3,7 cm. Acest soi prezintă două loje seminale în secţiune transversală. În cazul fructului imatur culoarea este verde deschis, cu calotă verde în zona pedunculară, iar fructele ajunse la maturitatea tehnologică au o culoare roşie intensă, uniformă, cu luciu. Greutatea medie este de 38,7 grame, iar fructele au o fermitate foarte bună, sunt dulci şi aromate. Substanţa uscată solubilă (% s.p.) este 6,8. 

Eficienţa economică

Soiul de tomate tip cireaşă „Sonia de Buzău“ este tolerant faţă de bolile specifice tomatelor timpurii cultivate în spaţii protejate şi câmp. Este un soi pretabil pentru cultivare atât în sistem protejat (seră, solar), cât şi în câmp deschis în toate zonele favorabile din punct de vedere pedoclimatic cultivării tomatelor. Se poate cultiva şi în sistem ecologic, fiind creat în condiţiile pedoclimatice specifice ţării noastre. Se poate recolta cu ciorchine, iar potenţial de producţie este de peste 4,5 kg/plantă şi 70-80 t/ha.

Tomatele din acest soi pot fi consumate în stare proaspătă, dar pot fi folosite şi pentru industrializare.

Laura ZMARANDA

ICDLF VIDRA - Soiuri noi de ardei

Dezvoltarea agriculturii este condiţionată de tehnologiile moderne, dar şi de crearea unor soiuri productive, rezistente la boli şi dăunători. Aici intervine rolul major al cercetării agricole, care, deşi nu „în pas de cadenţă“, reuşeşte, totuşi, să breveteze soiuri noi. În rândurile următoare vă prezentăm trei dintre cele mai recente realizări ale Institutului de Cercetare Dezvoltare Legumicultură şi Floricultură Vidra. Este vorba despre două soiuri noi de ardei, brevetate în 2014, şi un soi aflat în curs de omologare.

ASTEROID 204

Este un soi de ardei gogoşar semitimpuriu, care poate fi recoltat prima dată la 134-144 de zile de la răsărire, urmând apoi alte 3-4 recoltări. Asteroid 204 este un soi care se pretează pentru cultivarea în câmp şi este destinat consumului în stare proaspătă şi pentru industrializare. Acest tip de ardei gogoşar are o productivitate de 43-51 tone la hectar, prezintă rezistenţă la VMT şi toleranţă ridicată la Verticillium dahliae şi Alternaria capsici. Caracteristici reprezentative sunt fructele mari, 120-210 g, rotund-turtite, cu 3-4 lobi, colorate verde închis înainte de coacere şi roşu închis lucios, la maturitatea fiziologică. Pericarpul are grosimea de 9-12 mm, este suculent şi crocant.

CORNEL 209

Un alt tip de ardei brevetat în cursul anului 2014 este soiul semitimpuriu Cornel 209. Caracteristicile acestuia sunt asemănătoare soiului Asteroid 204. Creat de asemenea pentru cultura în câmp, acest soi are o capacitate de producţie de 50-53 t/ha. Poate fi recoltat la 137-147 de zile de la răsărire şi prezintă fructe mari (150-250 g), rotunde-aplatizate cu 3-4 lobi, colorate verde închis înainte de coacere, roşu intens la maturitatea fiziologică, iar grosimea pericarpului este de 12 mm. Acest soi prezintă rezistenţă la VMT şi toleranţă la Verticillium dahliae şi Alternaria capsici.

VIDRA 9

Aflat în curs de brevetare, acest soi de ardei gras  semitardiv prezintă rezistenţă la VMT şi toleranţă ridicată la Verticillium dahliae şi Alternaria capsici sp. annuui şi se pretează pentru cultura în câmp, dar şi pentru cultura în spaţii protejate. Este recomandat pentru zona de sud, sud-est şi vest a ţării şi are o capacitate de producţie de 43-48 t/ha. Fructul are o greutate medie spre mare (100-140 g), formă cordiformă, uşor alungită, cu pericarp gros (6-7 mm), dulce, suculent şi crocant. Culoarea fructelor este galben-ivoriu la maturitatea de consum şi roşu la maturitatea fiziologică.

Laura ZMARANDA

Ştefan Wagner „Părintele“ a 50 de soiuri de trandafir

Omul de ştiinţă Ştefan Wagner s-a născut pe 1 februarie 1932 în comuna Unirea, judeţul Alba, într-o familie cu tradiţie în horticultură.

După încheierea studiilor elementare a fost vreme de doi ani ucenic grădinar la pepinierele Ambrosi – Fischer din Aiud. A completat această experienţă prin înscrierea la Şcoala Tehnică Horticolă Odorheiul-Secuiesc şi mai târziu la Facultatea de Horticultură din Bucureşti. Formarea sa profesională a fost apoi încununată prin obţinerea doctoratului la Universitatea din Craiova. A devenit, la rândul său, mentor în grad de conferenţiar pentru miile de studenţi de la Institutul Agronomic şi Facultatea de Horticultură din Cluj.

Activitatea sa profesională s-a extins şi în cercetare, din 1956 până în 1997 activând ca cercetător principal gradul I.

Dedicarea sa profundă faţă de trandafiri l-a determinat să înfiinţeze în 1990 Asociaţia Amicii Rozelor din România, pe care a condus-o în calitate de preşedinte executiv până în 2010 şi mai apoi ca preşedinte onorific. În plus, din 1991 este membră a Federaţiei Mondiale a Societăţilor Naţionale de Roze – organizaţie înfiinţată în 1968 şi prin votul pozitiv al dlui Wagner, fapt care atestă România ca membră fondatoare a federaţiei alături de alte 12 state.

Ucenic în pepinieră şi mai apoi om de ştiinţă, Ştefan Wagner, creatorul unui tezaur superb de roze, este unul dintre cercetătorii români care au dus faima ţării noastre în întreaga lume. Ne-am oprit asupra poveştii sale şi am întors intrigaţi filele timpului.

Octogenar, dar cu o memorie impecabilă, dl Wagner ne-a împărtăşit câteva dintre amintirile copilăriei sale, petrecută în sânul unei familii obişnuite marcată în mod firesc de împliniri şi neîmpliniri. Această reîntoarcere a sa în timp a deschis porţile către universul floricol pe care tatăl său îl construise ca pe o afacere chiar cu un an înainte de a se naşte ultimul copil al familiei. Cine ar fi putut intui că băiatul născut atunci va consemna în cartea istoriei cercetării agricole un nume care nu va fi şters niciodată? Acolo, în mica pepinieră de pomi şi trandafiri a familiei, Ştefan Wagner a descoperit o parte dintre secretele horticole. La doar nouă ani cunoştea deja multe dintre lucrările din pepinieră, altoitul şi lucrările aferente lui.

Pasiunea pentru trandafiri a început însă mai târziu, în 1946, când a devenit ucenic de grădinar la marea pepinieră din Aiud a firmei Ambrosi – Fischer sub „mâna de fier“ a bunicului său, un austriac extrem de serios şi riguros în ceea ce priveşte munca. Plin de recunoştinţă, dl Wagner mărturiseşte că acesta i-a insuflat dragostea pentru roze şi, ca urmare, în 1948, când şi-a terminat ucenicia la pepinieră, era deja un bun cunoscător, dar şi un admirator al trandafirilor. Activitatea de cercetare şi, respectiv, ameliorare a trandafirilor a început-o în 1962 sub îndrumarea lui Rudolf Palocsay, un ameliorator renumit. A fost începutul unei cariere şlefuite permanent printr-o documentare profundă şi mereu actualizată la cerinţele şi noutăţile din domeniu. Vreme de 41 de ani Ştefan Wagner a creat 50 de soiuri de trandafiri, dintre care jumătate ca singur autor, restul în colaborare cu „urmaşa sa“, dna inginer Gabriela Roman. Cercetările sale au avut un ecou puternic şi în domeniul pomicol. A fost primul cercetător care a introdus şi studiat în ţara noastră portaltoi de măr din seria MM, portaltoiul MM 106 fiind folosit şi astăzi pe scară mare în pepiniere. În plus, a creat şase soiuri noi de portaltoi şi soiuri de cireş şi vişin.

Dintre toate soiurile pe care le-a creat, cel mai aproape de sufletul său este „Foc de tabără“, o floribundă roşie ca focul ce a câştigat locul II la concursurile de noutăţi de la Roma, în 1973, şi din Cehia, în 1975.

Laura Zmaranda

La SCDL Buzău, sunt conservate soiuri vechi de roşii şi se nasc hibrizi valoroşi

De-a lungul anilor, la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău au fost create soiuri valoroase de roşii, cu o constituţie genetică bine definită şi care rezistă în timp, printre acestea numărându-se Buzău 22, Buzău 47 sau Buzău 1600. Acestea sunt înmulţite în continuare, pentru că sunt cerute de cultivatori care le apreciază atât pentru gust şi aromă, dar şi pentru productivitate. Deşi au fost create în urmă cu peste 30 de ani, ele îşi păstrează şi astăzi calităţile deosebite. Despre realizările mai vechi sau mai noi ale staţiunii, dar şi despre pasiunea pe care o cere munca de ameliorare am discutat cu şeful Laboratorului de ameliorare al SCDL, Costel Vânătoru.

Fermierii se întorc la creaţiile româneşti

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS