Lumea satului 750x100 19 martie
update 28 Mar 2020

Asolament special pentru zonele irigate

Folosim noțiunea de asolament „special“ din următoarele motive:

– Se prognozează că, la nivelul anului 2020, vor fi amenajate pentru irigații, în țara noastră, 2 milioane ha;

– Pe baza actualei genetici superioare, când soiurile și hibrizii cultivați pot atinge niveluri de producție foarte înalte, apare un excedent de producție;

– Se exportă cantități importante de cereale în condiții de eficiență scăzută.

Din aceste motive, în strategia Ministerului Agriculturii se prevede dezvoltarea masivă a sectorului zootehnic pentru verificarea superioară a producției agricole, pentru reducerea importului de produse zootehnice și pentru creșterea exportului nu de cereale, ci de carne, lapte și mărfuri procesate.

Luăm ca exemplu o fermă de 1.200 ha din zonele irigate în care, în urma cartării pedologice și agrochi­mice minuțioase, a rezultat o variație a calității tere­nului așa cum se observă în tabelul 1.

asolament tabel

Menționăm legenda abrevierilor din tabel:

P = porumb, G = grâu, So = soia,

Fs = floarea-soarelui, Sf = sfeclă-de-zahăr și

I = ierburi perene.

Pe baza punctelor de bonitare rezultă 400 ha de calitate foarte bună, 500 ha de calitatea bună, 200 ha de calitate mediocră și 100 ha cu fertilitate slabă.

Se mai știe că, în condiții de irigare, cea mai mare eficiență o au culturile furajere, urmate de cultura porum­bului. Folosim porumbul drept cultură principală pentru asigurarea bazei furajere, cu o pondere de 50% în structura culturilor deoarece, în condiții de irigare, se pot obține 18-20 t/ha boabe, ceea ce nu se poate obține de la alte culturi.

Porumbul poate fi folosit atât ca furaj concentrat în rația furajeră, dar și ca porumb siloz de foarte bună calitate.

În fermă având un sector zootehnic dezvoltat, s-a alcătuit următoarea structură de culturi anuale: 50% porumb; 20% grâu; 20% soia și câte 5% floarea-soarelui și sfeclă-de-zahăr. Acestea ocupă 80% din suprafață.

Pe 20% din suprafață se cultivă sola săritoare de ierburi perene, alcătuită din trifoi și raigras cu durata de 2 ani. Succesiunea culturilor în timp și spațiu se poate urmări în tabelul alăturat, cu mențiunea că o parcelă are suprafața de 50 ha.

Sola cu ierburi perene nu este folosită în parcelele cu fertilitate foarte bună, este rar folosită în parcelele favorabile, în schimb se repetă la 3 ani în parcelele puțin favorabile și la 2 ani în parcelele cu fertilitate redusă.

Culturile mai pretențioase la rotația culturilor (sfecla-de-zahăr) se cultivă numai în parcelele foarte favorabile, floarea-soarelui în cele favorabile, iar grâul apare peste tot având în vedere că el are întotdeauna ca premergătoare soia, cea care eliberează terenul la jumătatea lunii septembrie și lasă solul bogat în azot.

Porumbul, care ocupă cea mai mare suprafață, se cultivă peste tot având în vedere că el este mai puțin pretențios la planta premergătoare, suportă cultura repetată, are plasticitate mai mare și dă rezultate bune în toate condițiile, reacționând pozitiv la tehnologii de cultură corespunzătoare.

Fermierul urmărește cu atenție ca îngrășămintele organice, leguminoasele anuale și ierburile perene să se folosească, cu precădere, pe parcelele cu fertilitate mai redusă.

În afară de realizarea obiectivelor de mai sus, prin asolament, rotația judicioasă a culturilor, prin prezența leguminoaselor anuale și a solei cu ierburi perene, se ajunge la o relativă uniformizare a capacităților de producție a solului și, în plus:

– se reduce necesarul de pesticide cu 40-50%;

– se reduce necesarul de azot cu 30-50% și de fosfor și potasiu cu 20-40%;

– se reduc costurile de producție cu 20-40%.

Cu structura culturilor menționată mai sus se rezolvă, în mare măsură, sursa de furaje a sectorului zootehnic și prin valorificarea producției ferma respectivă devine rentabilă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Aurel Placinschi va iriga în 2019 circa 3.400 ha

În județul Iași Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași, cu ajutorul creditelor bancare a început să investească în sisteme de irigare. Astfel, în primăvara acestui an acesta dorește să irige o suprafață de 600 ha în afara suprafețelor deja existente, iar în toamnă să termine sistemul de irigare pe raza comunei Țigănași și a satului Cârniceni.

Reabilitarea sistemului de irigații

În prezent, Aurel Placinschi, care administrează peste 5.000 de hectare de teren agricol în satele Ţigănaşi, Probota, Trifești şi Victoria şi deţine o fermă cu 200 de vaci de lapte, spune că: „Noi suntem în faza de 40% din reabiliarea acestor sisteme începute acum 5 ani. Prima dată am format acele organizații ale udătorilor, apoi după acestea am format federațiile. Am reușit să luăm de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) tot sistemul de irigații în administrarea noastră, ceea ce a fost un fapt bun deoarece ne-a ajutat să realizăm mai ușor anumite suprafețe de udat pentru că la început am improvizat, respectiv am folosit apă din canale, am băgat apă cu stația de la bază, am reușit să băgăm apă în canale și de acolo o luam cu motopompe și așa încet-încet am început să udăm primele suprafețe. În continuare am trecut pe investiții, credite bancare destul de mari, scopul fiind reabilitarea stațiilor de udare, apoi a conductelor și, în final, am băgat și instalații în așa fel încât în momentul de față să avem 1.250 ha făcute complet, respectiv stație, conducte și instalații de udare“, a precizat Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași.

Tineretul muncitoresc

În continuare, domnul director al Agricola 96 SA Țigănași vrea să reamintească faptul că tânărul Cosmin Davidoaia este inginerul agronom care lucrează deja de 2 ani în construcția acestui sistem. Acesta este de părere că este foarte bine că noua generație de ingineri tineri ajunge să se implice și să pună suflet în acest fel de lucrări.

De aceea am fost în fermă și l-am căutat pe cel care se ocupă de sistem de irigare, care se va extinde în viitorul apropiat în această parte a Moldovei: „Eu sunt cel care se ocupă de tot acest proiect de irigare; domnul Placinschi atrage fondurile, face credite, iar eu implementez banii pe care dumnealui mi pune la dispoziție. Sperăm ca în vara anului 2019 să irigăm o suprafață de cca 3.400 ha, asta însumând cele 4 organizații, respectiv Prutețul, Frăsuleni, Cârniceni și Țigănași. Adaug că sunt absovent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară «Ion Ionescu de la Brad», Iași și lucrez la Agricola 96 S.A. Țigănași de doi ani jumătate, iar de aproximativ 2 ani mă ocup de sistemul de irigații de la această societate. Acest sistem a fost preluat de către domnul director Aurel Placinschi în urmă cu aproximativ 8-9 ani, dar până acum 2 ani se lucra foarte greu. El a preluat stația de la Hermeziu, care preia apa din Prut, apoi se introducea pe canalul Dalat prin niște canale secundare. În acea perioadă se trăgea apă cu motopompe, iar prin intermediul tamburilor se irigau anumite suprafețe. Era o muncă foarte grea, care solicita o forță mare de muncă și nu dădeam randament.“

Implementarea sistemului de irigații

La Agricola 96 SA Ţigănași de doi ani a început să se implementeze un nou sistem de irigații, acesta fiind alcătuit din mașini pentru irigat de tip liniar și mașini de tip pivotant: „Pe Lunca Prut nu putem folosi doar pivoți deoarece totalitatea solelor sunt divizate în lățimi de 400 m. Din această cauză folosim mai mult sistemul de irigat liniar. Acum doi ani am format o federație cu numele Federația Organizațiilor Utilizatorilor a Apei pentru Irigat «Aqua Lunca Prut», iar domnul director Aurel Placinschi a conceput această organizație pentru a putea realiza credite la bănci și a justifica toate cheltuielile care s-au realizat pe acest sistem de irigații. Deocamdată, pe Lunca Prutului avem stația de aducțiune a apei din Prut“, a mai adăugat Cosmin Davidoaia, inginer agronom, Agricola 96 SA Ţigănași.

Această federație a Organizațiilor Utilizatorilor a Apei pentru Irigat „Aqua Lunca Prut“ cuprinde 4 organizații, respectiv: Prutețul, Frăsuleni, Cârniceni și Țigănași. „Prutețul cuprinde aproximativ 500-600 ha, iar Frăsuleni 700 ha, aceste hectare găsindu-se pe Lunca Prutului începând de la Hermeziu până la Frăsuleni. Pe Lunca Prutului avem o stație de bază cu care extragem apa din Prut; ea se află în acest moment într-o întreagă abilitare, iar apa ajunge la stațiile de punere sub presiune prin cădere. Pe canalul Dalat avem prima stație, numindu-se ASP2. Cu acestă stație irigăm aproximativ 600 ha și avem 3 pivoți care au un sistem de irigare pivotant și liniar. După care, în cadrul organizației Frăsuleni avem 2 stații, fiecare irigând aproximativ 350 ha. La a doua stație avem aceeași suprafață și irigăm cu 3 liniare; mai dispunem și de un sistem de tamburi pe care-l conectăm la hidranți și irigăm acolo unde nu se poate iriga cu sistemul de irigare liniară. La SP3, la sfârșitul canalului Dalat, avem 5 liniare cu care irigăm tot 350 ha. Canalul Dalat are aproximativ o lungime de 11 km, iar la sfârșitul canalului Dalat vrem să construim anul acesta încă o stație de punere sub presiune sau mai bine zis de aducțiune a apei pe Cârniceni. Am sudat și am băgat în pământ, în toamna anului 2017, 8 km de conductă.

Pentru ca această federație și acest sistem de irigații să funcționeze, dar mai ales să atragem fonduri europene și să justificăm toate cheltuielile și toți banii care se introduc în acest proiect am mai înființat 2 organizații: „Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigat Cârniceni“, cuprinzând o suprafață de 1.000 ha, unde irigăm doar prin intermediul pivoților. În cadrul acestei organizații se vor mai construi stații de punere sub presiune, una având un bazin de aproximativ 40.000 m3. A doua organizație se numește „Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigat Țigănași“, cuprinzînd aproximativ 1.100 ha, unde vom iriga tot prin intermediul pivoților“, a precizat Cosmin Davidoaia, inginer la Agricola 96 S.A. Țigănași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agricultura Constanței, la pământ cu sistemul de irigații

Chiar dacă este cel mai urbanizat județ din România, cu o pondere de locuire la oraș de 80%, Constanța deține suficient teren agricol: 558.204 ha din suprafața totală de 707.129 ha (78,93%). Pe categorii de folosință predomină arabilul (484.103 ha), pășunile naturale (58.693 ha), vița-de-vie (11.007 ha) și livezile (3.096 ha). În 1989 existau amenajări pentru irigații pe 431.022 ha (77,21% din suprafața agricolă), iar în 2016, statistica spune că există amenajări pe 430.830 ha, din care suprafață agricolă - 421.400 ha. Alte cifre (datele nu seamănă de la o instituție la alta) vorbesc despre o suprafață amenajată de 423.341 ha. Viabile din punct de vedere sunt însă mai puțin de 30% din amenajările de altădată.

Vom ţine cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, în 2015, afirmă că există amenajări totale pe o suprafață de 167.008 ha (38,74% din totalul suprafeței amenajate), din care mai sunt viabile economic sisteme de irigații ce acoperă 127.581 ha (29,59%). În administrarea filialei ANIF sunt următoarele amenajări: Seimeni - 22.784 ha, din care 16.484 ha viabile; Nicolae Bălcescu - 29.813 ha, din care 24.455 ha viabile; Sinoe - 60.474 ha, din care 42.161 ha viabile; Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha, din care 17.025 ha viabile; Orezărie Hârșova - 2.954 ha viabile; Incinta Ciob. Gârliciu - 2.489 ha viabile; Carasu CDMN/PAMN Sud - 3.341 ha viabile; Galeșu - 4.726 ha viabile; Carasu/ Movilița - 8.043 ha viabile; Basarabi - 5.903 ha viabile. În 2016 au fost încheiate contracte pentru 7.438 ha, fiind irigate efectiv doar 6.918 ha. Înseamnă că mai puțin de 2% din suprafața amenajată în 1989 a fost irigată sau, referindu-ne la suprafața viabilă, s-au aplicat udări pe 5,4% din terenuri. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 23 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar dintre acestea, doar cinci și-au reabilitat infrastructura secundară prin fonduri europene.

Amenajări propuse pentru reabilitare

Planul Național pentru Reabilitarea Infrastructurii Primare de irigații cu fonduri guvernamentale cuprinde toate amenajările. În prima etapă vor fi reabilitate:

  • amenajarea Carasu/Galeșu, 4.726 ha (6 OUAI înființate, 2 au accesat Măsura 125), reabilitare stație de pompare Galeșu, stații de repompare, 17.133 ml conductă de aducțiune, 7.700 ml conducte de distribuție, 19 construcții hidrotehnice;
  • Carasu/Movilița, 8.034 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect accesat), reabilitare stație de pompare de bază, aducțiune Poarta Albă, stații de repompare SP Basarabi Pădure, 62.749 ml canale de aducțiune, 18.138 ml canale de distribuție, 45 de construcții hidrotehnice;
  • Carasu CDMN/PAMN Sud, 3.341 ha (4 OAUI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pomoare de bază;
  • Sinoe, 60.474 ha (2 OUAI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pompare de bază, 2 stații de repompare, 48.001 ml canale de aducțiune, 11 construcții hidrotehnice.

În a doua etapă, programată pentru 2018-2020 (teoretic; practic, abia în acest an se fac formalitățile pentru prima etapă!), sunt propuse pentru reabilitare următoarele sisteme de irigații: amenajarea Carasu/ Basarabi - 5.903 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Orezărie Hârșova - 2.954 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Seimeni - 22.784 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Nicolae Bălcescu - 29.813 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha (4 OUAI înființate).

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 20

Reabilitarea sistemului de irigații se va face, dar cu pași mărunți

După marea „dezirigare“ a României, când au fost concediați peste 1.500 de angajați ai ANIF-ului și întregul sistem de irigare a fost lăsat pe mâna hoților, astăzi acest domeniu dă primele semne de revitalizare. La început de an totul era doar pe hârtie în campania de guvernare a PSD-ului și multă lume nu dădea 2 bani pe promisiunile făcute. Fără să ne propunem proslăvirea unui partid, trebuie să admitem că noua echipă guvernamentală a demonstrat că realitatea se poate schimba. Fermierii au azi apă gratuit în canalele principale de irigații, iar primul tronson CA1 din amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare, județul Călărași, a fost reabilitat.

O moștenire veche de 46 de ani

Lansarea campaniei de irigare 2017, făcută la Nodul hidroameliorativ Pietroiu-Ștefan cel Mare, județul Călărași, în prezența președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și a ministrului Agriculturii, Petre Daea, dă fermierilor certitudinea că, de anul acesta, apa pentru udarea culturilor îi va costa cu 40% mai puțin, iar infrastructura impermeabilizată va avea pierderi de 15%. Din păcate, din sistemul național de irigații pe care l-a avut cândva România, sute de kilometri de canale de aducțiune și distribuție sunt și acum pradă degradării, iar procesul de modernizare se va face cu pași mici, după cum arată cifrele furnizate de ANIF.

Pus în funcțiune în anul 1971, Sistemul Hidroameliorativ Pietroiu – Ștefan cel Mare acoperă o suprafață de 52.428 ha, din care 30.506 ha în județul Ialomița și 21.922 ha în județul Călărași. Dintr-un total de 115 km de canale, circa 123 km au fost propuși spre reabilitare. Această rețea este compusă din 3 canale de aducțiune, întinse pe o distanță de 115 km, și 10 canale de distribuție cu o întindere de 355 km, doar că din acestea doar un tronson de 50 km și respectiv 72 km sunt propuși pentru reabilitare.

Stația de punere sub presiune SPP1, vizitată de autorități cu această ocazie, dispune și acum de agregate din 1971, „practic, aici este cel mai vechi sistem de irigat din Bărăgan. Motopompele vechi consumă mult și poluează fonic. Nu le-am dat afară, le-am păstrat în stație, pentru că altfel nu aveam cu ce să irig. În 2013 am accesat Măsura 125, însă nu ne-au ajuns banii să schimbăm toate agregatele și am fost nevoiți să accesăm și Măsura 43, cu ajutorul căreia vom înlocui toate cele 5 agregate. Cele noi consumă 400 kw/h, iar cele vechi consumă 550 kw/h, deci avem o economie de 150 kw/ha la consumul de energie“, spunea Viorel Nica.

Fără impermeabilizare, canalele vechi au pierderi de 70%

Prezent la eveniment, în calitate de gazdă, Florin Barbu, directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), spunea că „investiția în reamenajarea canalului CA1, care măsoară 4,2 km, s-a ridicat la 6 mil. lei inclusiv TVA. Lucrările au constat în impermeabilizarea și refacerea capacității de transport a apei, pierderile fiind în acest moment, după reabilitare, la 15% față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70%“.

Apetitul fermierilor pentru irigarea culturilor ar trebui să fie mare, având în vedere că apa, ca element agrotehnic, dublează sau chiar triplează producția. „Diferența de producție între porumbul irigat și cel neirigat este de 10 tone, iar la grâu de peste 3 tone, afirma Viorel Nica, fermierul care exploatează lângă Fetești 3.600 ha, irigate în totalitate și președintele Ligii Utilizatorilor de apă. „Apa fiind gratuită, deja sunt înregistrate cereri pentru udarea unei suprafețe de 400.000 ha și oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. În primul rând crește producția, la unele specii, cu 50%, iar la altele se dublează“, a declarat și Liviu Dragnea.

Datele furnizate de oficialități arată că „în PNDR 2007-2013 au fost aplicate 138 de proiecte cu o finanțare de 138 mil. euro, adică 1 mil. euro pe fiecare proiect, iar pe Măsura 43 din noul PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte cu o valoare de 42,9 mil. euro. Pentru anul 2017-2018 sunt la dispoziția organizațiilor de udători 385 mil. euro pentru refacerea infrastructurii secundare de irigații“, afirma Florin Barbu la vizitarea punctului Pietroiu – Ștefan cel Mare.

Tot dumnealui a menționat faptul că proiecția costurilor pentru 2017 reprezintă 90 mil. lei, bani care vor veni de la Bugetul de Stat pentru ducerea apei gratis la stațiile de punere sub presiune, toate celelalte cheltuieli pentru infrastructura secundară revenind în sarcina organizațiilor de udători.

Din cele 40 de amenajări aflate în vizorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care acoperă în jur de 380.000 ha, 9 vor intra în execuție în luna august, iar celelalte 31 vor intra în faza de construcții-montaj în 2018, având termen de finalizare 4 ani. „Pe această amenajare sunt constituite 12 organizații de udători care au preluat infrastructura prin protocol în proprietate. Din acestea, 3 organizații au accesat Măsura 125 din PNDR 2007-2013, astfel a fost reabilitată o suprafață de 8.200 ha“, a mai spus Barbu.

Acces gratuit la apa din magistrale pentru toți fermierii

Pentru fermierii grupați în asociații de udători lucrurile sunt clare, de când au apă gratuit în canalele magistrale, costurile diminuându-se cu 40% la mia de metri cubi apă pompată de ANIF. Costurile de aducere a apei de la SPP1 în câmp ajung în cadrul UAI-ului la 250 lei/mia de mc. La acestea se adaugă instalațiile propriu-zise de udat și manipularea lor. „În cadrul exploatației avem 12 instalații de irigat tip pivot, cu rază de 900 m și o singură instalație irigă 190 de hectare. Ele au fost achiziționate în leasing pe 7 ani, dar se acoperă cheltuiala și ne rămâne și profit“, aprecia Viorel Nica, argumentând beneficiile sistemului de irigare pe care îl deține.

În ceea ce îi privește pe proprietarii care nu sunt grupați în asociații de udători, aici Liviu Dragnea vede două modalități prin care aceștia pot avea acces la aceste canale: „Pot folosi direct motopompe sau orice fel de instalații, pentru a duce apa exact pe suprafața lor de teren, sau se pot organiza în asociații de udători și MADR, împreună cu ANIF-ul, le vor organiza stații de punere sub presiune. Pe de altă parte, pentru ca aceștia să poată contracta un proiect pe fonduri europene, Guvernul a aprobat garanții de 80% pentru împrumuturi de până la 3 mil. euro pentru investiții în agricultură“, a anunțat Liviu Dragnea.

Până în 2020 se vor iriga 2 mil. hectare

După cum spuneam, primii pași în reamenajarea sistemului existent de irigații au început, însă evoluția lucrărilor nu va fi uimitoare. În primă etapă a programului de reabilitare a infrastructurii vor intra 1,3 milioane hectare. Abia în 2020 vom putea vorbi de o suprafață de 2 mil. hectare udate.

„Primul obiectiv pentru noi este ca ceea ce avem să fie reabilitat și 2 mil. ha din terenul agricol al României să fie irigat pentru a crește producția agricolă cu 30-50%. Aceasta va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru reechilibrarea balanței comerciale. Al doilea obiectiv îl reprezintă extinderea sistemului de irigații. Personal i-am cerut ministrului Agriculturii ca anul acesta să nu se concentreze pe altceva decât pe a duce la capăt primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiști și finanțiști, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații“, a declarat Liviu Dragnea.

„Sistemul trebuie privit în ansamblul lui. Obiectivul nostru înseamnă 3 operațiuni majore: punerea în stare de funcționare a stațiilor de pompare, iar aici ați văzut cum într-o locație veche s-au înlocuit agregatele de pompare vechi, mai puțin eficiente și foarte poluante fonic cu altele noi, cu randamente mai bune, astfel încât apa să plece cu un cost mai mic. Al doilea obiectiv pe care noi îl vedem în sistemul acesta de reabilitare este organizarea asociațiilor de utilizatori în așa fel încât aceștia să poată accesa fonduri europene, care înseamnă 431 mil. euro, și să se realizeze infrastructura secundară. Pentru că de la aceste pompe apa pleacă pe sub pământ, ajunge la hidranții care sunt construcții subterane, de care se leagă apoi instalațiile de irigat care duc apa la plante. Deci, reabilităm pas cu pas fiecare sistem, așa încât el să fie funcțional. Nu ne ducem acum în zone unde nu se poate duce apa la plantă“, a explicat și ministrul Agriculturii Petre Daea.

Pagini realizate de Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 6-8

Anexa 6 sau ghimpele din coasta OUAI-urilor

În urmă cu puțin timp am fost prezenți la Ziua Câmpului, organizată la Agrichim Fetești. Cu ocazia acestui eveniment l-am provocat pe Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, la o discuție despre reabilitarea sistemului de irigare. Un subiect delicat, care a stârnit multe polemici și dispute de-a lungul timpului.

Potrivit domniei sale, în România ANIF-ul deține infrastructura principală pentru 800.000 de hectare pe care le poate pune în funcțiune. Există însă condiția ca fermierii să fie organizați în OUAI-uri și să își modernizeze infrastructura de irigat. Un alt impediment, spune dl Nica, este Anexa 6.

„În luna septembrie anul trecut a apărut printre criteriile de selecție o nouă cerință, și anume Anexa 6. Aceasta, de care știe toată lumea începând cu prim-ministrul și până la ultimul fermier, trebuie reevaluată și extinsă pentru că îi împiedică pe fermieri să înființeze noi OUAI-uri. În plus, organizațiile deja existente care au modernizat infrastructura, dar care nu sunt în zone fiabile nu pot depune proiecte. În urma discuțiilor cu fermierii, ISPIF a realizat o variantă extinsă a Anexei 6 care prevede mărirea suprafeței viabile de la 800.000 de hectare până la 1.700.000 de hectare. Însă Bruxelles nu și-a dat încă acordul pentru extinderea ei, iar noi suntem în momentul de față într-o mare nebulozitate.“

Legat de fondurile destinate sistemelor de irigații, Viorel Nica spune că în noiembrie 2015 s-a aprobat, ca lege organică, acordarea a peste 1 miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. De asemenea, pentru modernizarea echipamentelor la OUA-uri și a stațiilor de punere sub presiune s-au cheltuit pe Măsura 125 aproximativ 138 de milioane de euro nerambursabili. Dl Nica spune că avem la dispoziție peste 400 de milioane de euro nerambursabili pe Măsura 43 „și totuși stăm la rând cu depunerea proiectelor din cauza Anexei 6. Ministerul Agriculturii ar trebui să forțeze un pic nota și, cu sprijinul prim-ministrului, această problemă să ajungă pe masa cui trebuie.“

„Mulți privesc irigațiile ca pe un moft, însă prin irigații completezi necesarul de apă al culturilor astfel încât să obții producția planificată. Spre exemplu, pentru a obține o producție de 15 tone de boabe la hectar, porumbul are nevoie din luna iunie până în august de peste 1.500 de litri de apă pe m².“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 22

Reabilitarea sistemului de irigații: greu la deal cu boii mici!

Legea nr. 269 din 2015 prevede că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Documentul intră mai în amănunt și eșalonează pe ani alocările: în 2016, 145 milioane de euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât, la final, să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiții multianual. Dar în lege există și o condiție pentru ca plățile să curgă: Guvernul să-și asume Strategia sectorului de irigații. În luna decembrie anul trecut, la aprobarea bugetului, strategia de fapt nu era gata, deci Guvernul nu avea ce să-și asume.

Totuși, în bugetul MADR pentru 2016 este alocată pentru modernizarea infrastructurii de irigații suma de 135,8 milioane lei. Facem un mic calcul: 135,8 milioane de lei, față de 145 milioane de euro (638 de milioane de lei, la un curs de 4,4 / euro), valoare promisă prin Legea nr. 269, reprezintă 21,28%. Așadar, marea strategie națională 2016-2020 privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații pleacă din start cu motoarele turate la un sfert. Există însă și o explicație, dacă e să ne împiedicăm în justificări. Ea a fost oferită în comisiile reunite de agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților, la dezbaterea bugetului, de secretarul de stat în MADR, Sorin Radu: „S-a aprobat Legea irigațiilor. Dispunem în buget de o sumă de 135 de milioane de lei. Acum este în curs de finalizare strategia de îmbunătățiri funciare (...) Ulterior adoptării acesteia, odată cu stabilirea obiectivelor de investiții, vor fi alte etape premergătoare lucrărilor efective, acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate, care sunt și ele consumatoare de timp. Acesta este motivul pentru care nu am alocat în buget o sumă mai mare; ar exista riscul în mod obiectiv ca ea să nu poată fi consumată în totalitate în anul 2016.“

Planuri mărețe; așteptăm rezultatele

Dacă ar fi să ne luăm după aceste precizări, întrebarea noastră adresată ANIF referitoare la modul în care vor fi folosiți cei 135,8 milioane de lei în 2016 (despre ce investiții este vorba, în ce zonă/arie/localitate se vor desfășura lucrările majore, ce suprafață deservesc sistemele reabilitate, cine anume le va reabilita și suma care se va cheltui cu aceste proiecte) nu și-ar mai avea sensul. Adică mare parte din bani se vor consuma cu „acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate“ și mai puțin pe lucrări efective. Răspunsul oferit este, de altfel, destul de comprimat / rezervat / evaziv, motiv pentru care-l vom reproduce în mare parte: „Pentru anul bugetar 2016 au fost alocate fonduri în valoare de 135,8 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii de irigații. În principal este vorba despre amenajările de irigații pe care au fost constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) şi care au accesat Măsura 125 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații. Aceste amenajări sunt dispuse cu precădere în Lunca Dunării. Infrastructura principală de irigații care va fi reabilitată/ modernizată cuprinde cca 1,2 milioane ha corespunzând amenajărilor pe care sunt constituite OUAI-uri care au accesat Măsura 125, urmând ca și alte amenajări să fie reabilitate odată cu accesarea Măsurii 4.3 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații de către OUAI-uri. Cu ajutorul investițiilor derulate prin acest program se va putea ajunge la o suprafață reabilitată de până la 2 milioane ha. Sumele care vor fi cheltuite în acest scop sunt prevăzute, de asemenea, în Legea nr. 269/2015, atribuirea execuției lucrărilor urmând a fi făcută conform legislației în vigoare.“ Lămuritor, nu?

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS