Am descoperit la Săcele pe unul dintre cei mai mari iubitori ai plantelor din județul Brașov. Despre grădina lui Mate Levente se poate povesti, fără răgaz, ceasuri întregi. L-am provocat și la o discuție despre un subiect de actualitate, încălzirea serelor pe timpul iernii.

Materia primă pentru microcentrală

Levente și-a construit o mică afacere cu plante autohtone sau aduse de la mii de kilometri distanţă, dar spune că cel mai important lucru este pasiunea pentru grădinărit, nu profitul. Are în fiecare an, o mulțime de plante ornamentale, aromatice sau flori exotice, aduse din toate colțurile lumii. Dar o bună parte a celor peste 500 de specii de care se ocupă au nevoie de căldură și iarna. Levente s-a gândit care ar fi cea mai ieftină modalitate de încălzire, într-o zonă în care frigul nu iartă… Iată și rețeta pe care ne-a dezvăluit-o: „Anul trecut m-am gândit să fac un experiment, să încerc încălzirea cu compost de la plante, paie și gunoi de grajd. Cunoșteam metoda de pe Internet și m-am apucat, toamna trecută, de lucru. Ca materiale, am folosit ce am găsit la îndemână: lucernă proaspata cam 2-3 roabe, frunze și tulpini de porumb, tot 2-3 roabe, gunoi de grajd de la vite... Am citit că e mai bun cel de cal, dar e bun de la orice animal de curte, am cumpărat o căruță de gunoi cu 100 de lei, amestec de cal și vacă... Având o afacere în grădinărit am găsit destule buruieni, deci am pus și 2-3 roabe de buruieni, apoi tot vreo 2-3 roabe de compost, vechi de 3-4 luni. După o săptămână a fost nevoie să suplimentez cantitatea pentru că întreg materialul a scăzut cam cu 30-40 cm, astfel că am mai pus deasupra 2 roabe de lucernă și 2 roabe de tulpini de porumb. La urmă se pune apă din belșug pentru a face ca umiditatea să fie de cel puțin 40-60%. Acesta a fost principiul acestei centrale pe compost improvizate și a dat rezultate mulțumitoare. Astfel, în microcentrala mea aveam deja 40 de grade, după doar 2 zile. Nu am pus țeavă pentru a scoate și apă caldă. Tot compostul l-am acoperit cu baloți de paie, să nu se piardă căldura. Am vrut sa testez doar dacă se încălzește și dacă degajă destulă căldură, în mod pasiv, fară nimic suplimentar, ventilatoare, pompă de apă etc. După câteva zile temperatura din interiorul compostului, ajutată de bacteriile termofile, a urcat până la peste 50 de grade și s-a menținut constantă o bună parte a sezonului rece.“

Experiment reușit

Prin experimentul lui Mate Levente a menținut în seră o temperatură peste limita înghețului și în nopțile reci de iarnă, cu o cheltuială minimă. A folosit, în mare parte, doar ceea ce i-a oferit natura. Horticultorul din Săcele ne-a spus că pentru această iarnă se va pregăti mai bine pentru că are un an de experiență.

Încălzirea cu compost a fost experimentată pentru prima dată, la mijlocul secolului trecut de inventatorul francez Jean Pain care a făcut prima centrală pe compost în sudul Franței. Metoda sa își poate găsi utilitatea și în epoca supertehnologiilor, mai ales în serele mici, care nu au nevoie de multă căldură. Încălzirea este ecologică și poate asigura, cu metode 100% naturale, o temperatură optimă sau apa caldă în fermele de mai mici dimensiuni sau, precum am văzut la Săcele, menținerea prin arderile din interiorul compostului a unei temperaturi constante în seră pe timpul iernii.


Sistemul inovativ pe bază de compost poate să asigure fermei, casei de la țară și solarului toată căldura și apa caldă necesară pe timp de iarnă, facilități generate în mod 100% natural. La baza centralei verzi se află proprietatea compostului de a genera căldură, temperaturile din interior putând atinge și 65 de grade Celsius. Mai este nevoie de o pompă, de țeavă și de plasa de oțel, iar sistemul poate asigura nevoile de încălzire pentru o suprafață de 1.500 de metri pătrați, timp de cel puțin 12-16 luni, după care compostul trebuie schimbat. Dimensiunea standard recomandată pentru acest sistem este cea cu un diametru de 5 metri și înălțime de 2,5 metri. Sistemul este folosit în multe gospodării și ferme din întreaga lume, iar în străinătate se organizează chiar și seminarii în care toți cei interesați învață cum să își construiască singuri sursa de apă caldă și căldură.


Vasile BRAIC

Într-o seră modernă există o multitudine de procese care operează simultan și se influențează reciproc. Toate aceste procese sunt interconectate și dependente de automatizările din seră. Un sistem electric performant este vital pentru fiabilitatea operațională a afacerii.

Managementul integrat al proceselor

Productivitatea recoltei depinde de echilibrul optim între toate procesele din seră, de la cultivare și până la recoltare, de la managementul apei și până la realizarea climatului ideal. În scopul de a oferi plantelor posibilitatea să crească cât mai eficient, va trebui obținut și menținut constant un anumit climat. Parametrii de lumină, temperatură, umiditate a aerului și concentrație de CO2 trebuie echilibrați într-o manieră precisă și detaliată. În acest sens este nevoie și de o permanentă supraveghere și anticipare a parametrilor de vânt, ploaie și radiație solară din mediul extern.

Senzori

Senzorii de climă sunt special realizați și optimizați pentru sectorul horticol, fiind extrem de preciși, fiabili și cu o funcționalitate ireproșabilă, informațiile captate de către senzori fiind perfect integrate în procesele inteligente gestionate de către sistemul computerizat de control al climei:

  • monitorizare CO2;
  • measuring Box;
  • senzori de temperatură;
  • senzori PAR;
  • stație meteo;
  • senzori de prezență precipitații și intensitate precipitații;
  • senzori de umiditate;
  • senzori de radiație solară.

Panou de automatizare Solarino

SOLARINO are deja 15 clienți și este un sistem de control inteligent al unei sere sau al unui grup de sere. Controlul se poate face din controlerul local sau de la distanță de pe telefonul mobil. Funcționalitățile sistemului sunt:

  • acționare a elementelor de aerisire, umbrire, irigare și iluminare;
  • poate controla motoare pe 24V (personalizat 220V sau 380V);
  • controlul ventilației se face în funcție de temperatura interioară, exterioară și viteza vântului. Deschide / închide ferestrele de ventilație la o temperatură setată de utilizator din telefonul mobil și le închide forțat la depășirea unui prag critic al vitezei vântului. Poate acționa și ventilația forțată în cazul în care temperatura este mare și viteza vântului nu permite deschiderea ferestrelor;
  • acționarea umbririi se face manual sau automat în funcție de nivelul de radiație UV;
  • acționarea irigației se face în funcție de senzorul de umiditate în sol;
  • poate acționa și electrovalve de apă în procesul de irigație;
  • acționarea motoarelor de deschidere ferestre se poate face și manual de pe panoul central.

Parametrii aplicației

  • temperatura și umiditatea din interior, exterior; în funcție de acești doi parametri sistemul va acționa motoarele de deschidere ferestre pentru asigurarea microclimatului plantei;
  • viteza vântului și direcția acestuia sunt doi parametri prin care se urmărește protejarea serei de vânturi puternice din diferite direcții. În principal, dacă vântul bate cu intensitate dintr-o anumită direcție, sera va fi închisă parțial sau total pe acea direcție, lăsând totuși deschisă partea opusă pentru asigurarea climatului optim;
  • detector de ploaie prin care se urmărește închiderea parțială a ferestrelor pentru a proteja plantele de picăturile de ploaie, dar în același timp și pentru a permite ventilarea și păstrarea unei umidități optime în interior;
  • senzor de iluminare în cazul în care se dorește umbrire;
  • senzor de umiditate în sol care controlează irigația prin picurare.

Componente opționale

  • controler SMART de comandă;
  • router 3G industrial;
  • 2 x driver pentru motoare de acționare deschidere ferestre;
  • mod personalizat 1 x releu trifazat de putere pentru acționare irigații;
  • mod personalizat 3 relee comandă electrovane;
  • 2 relee comandă electrovane;
  • acumulator de backup;
  • sursă de 24V 10A;
  • acționare manuală
  • 2 x senzor de temperatură, interior, exterior;
  • 1 x anemometru pentru măsurarea vitezei vântului;
  • 1 x anemometru pentru măsurarea direcției vântului;
  • acces de pe telefonul mobil de la distanță;
  • sim GSM M2M cu Internet nelimitat (5 euro/lună);
  • stocarea datelor serei în cloud;
  • acces de pe orice dispozitiv mobil pe contul de client.

În acest moment soluția Solarino este prezentată în șase variante care diferă în funcție de dimensiunea și de echiparea acesteia cu senzori.

Toate versiunile sunt WiFi sau cu router 3G integrat pentru comunicația cu serverele de gestiune. Sistemele sunt autonome. Pot funcționa fără acces la Internet o perioadă, dar Internetul este important pentru a putea seta parametrii și pentru a urmări în timp real starea serei. Sistemul poate fi acționat și local pe mod manual și din telefonul mobil pe mod manual.

Varianta cea mai simplă, Standard silver, are următoarele componente și caracteristici:

  • 1 senzor de temperatură interior;
  • 1 senzor umiditate interior;
  • acționare 2 motoare;
  • control prin Internet (de pe telefon, tabletă, computer personal);
  • funcționare în mod automat;
  • comandă irigație.

Iar varianta cea mai complexă, Expert platinium:

  • 1 senzor temperatură interior;
  • 1 senzor de temperatură exterior;
  • 1 senzor de viteză vânt;
  • 1 senzor de direcție vânt;
  • 1 senzor de ploaie;
  • acționare 3 motoare separat;
  • control prin Internet (de pe telefon, tabletă, computer personal);
  • funcționează în mod automat;
  • control manual de pe panoul local;
  • acumulatori pentru autonomie la lipsa tensiunii;
  • comandă irigație de la distanță;
  • comandă iluminat sau ventilație de la distanță.

Toate soluțiile Solarino oferă, pe lângă controlul la distanță foarte precis, și o serie de instrumente analitice, grafice și rapoarte foarte detaliate.

George SCRIPCARIU

Pregătirea serelor pentru legume presupune o serie de lucrări. Acestea se referă atât la sol, cât şi la construcţii. Toate lucrările trebuie realizate cu precizie, cu scopul de a crea condiţiile necesare pentru creşterea şi fructificarea plantelor.

Spre deosebire de alte sisteme de cultură a legumelor, în sere, după încheierea recoltării, plantele se smulg din pământ, se taie sforile de susţinere, se strâng în grămezi, se încarcă în remorci căptuşite cu folie de polietilenă şi se transportă în afara serelor, la platforma de compostare a resturilor vegetale, betonată şi special amenajată la marginea sectorului de sere.

Dacă în cultură s-au semnalat focare de infecţie, plantele şi resturile vegetale din zona respectivă se scot separat, se stropesc cu diferite produse de protecţie a culturilor, se transportă separat şi se ard pentru a limita infecţia cu respectivii agenţi patogeni. De asemenea, terenul din zona respectivă se dezinfectează. Indiferent de cultura care s-a încheiat, resturile vegetale se strâng în întregime, lăsând terenul curat, pentru a uşura lucrările de pregătire a acestuia.

Fertilizarea și mărunţirea solului

Fertilizarea de bază se execută cu cantităţi mari de îngrăşăminte, ţinând seama de caracterul intensiv al producţiei legumelor în acest sistem. Astfel, se administrează circa 80-100 t/ha gunoi de grajd, de regulă la pregătirea terenului pentru ciclul I de cultură, 600-700 kg/ha superfosfat şi 400-500 kg/ha sulfat de potasiu indispensabil pentru primele faze ale culturilor. Dozele sunt orientative, necesarul de îngrăşăminte stabilindu-se pe baza cartării agrochimice, obligatorie pentru sere.

Mărunţirea solului se execută cu freza pentru păşuni FPP-1,3 în agregat cu tractorul U-445 la adâncimea de 15 cm prin 3 treceri pe travee (câte una pe lângă rândul de stâlpi şi una pe centrul traveei, suprapunându-se peste cele două, astfel efectuându-se o mărunţire foarte bună a terenului pe întreaga lăţime a traveei).

Dezinfecţia solului

Această etapă se face pe cale termică (acolo unde resursele financiare permit), cu abur, şi pe cale chimică folosind diferite produse de dezinfecţie, înaintea ciclului I. Dezinfecţia termică se execută cu abur supraîncălzit la 135-140°C, cu o instalaţie specială pentru dezinfecţie termică. Instalaţia este prevăzută cu conducte de distribuire a aburului, furtunuri de cânepă şi prelate de PVC care se aşază pe travee, fixate pe margine şi la capete cu săculeţi umpluţi cu nisip. Aburul ajunge sub prelate, iar acestea încep să se ridice în circa o jumătate de oră de la pornirea instalaţiei. Timpul de dezinfecţie este de 5-6 ore, dacă temperatura agentului termic este de 135-140°C, şi de 13-14 ore, dacă este de 110°C. După întreruperea alimentării cu abur, prelatele se mai lasă pe travee 3-4 ore, pentru scăderea lentă a temperaturii solului. Timpul de pauză este de 7-10 zile până la înfiinţarea culturilor, iar în vederea prevenirii reinfectării, la intrare în seră, se instalează dezinfectoare şi se dezinfecteză uneltele de lucru.

Producerea răsadurilor

Se execută în exclusivitate în sere, atât pentru ciclul I, cât şi pentru ciclul II. Răsadurile se produc repicate în ghivece sau palete alveolare după tehnologia generală de producere a răsadurilor pentru ciclul I şi prin semănat direct în ghivece pentru ciclul II. Acolo unde se produce o cantitate mare de răsaduri, întreg fluxul tehnologic este automatizat şi se desfăşoară prin semănat direct în palete alveolare. De reţinut este faptul că răsadurile nu trebuie călite deoarece plantarea are loc tot în seră. Vârsta răsadului depinde de specie, dar şi de ciclul de cultură. Astfel, răsadurile pentru ciclul I de cultură se produc într-o perioadă lungă de timp (70-80 de zile la tomate, 80-100 zile la ardei, vinete, 40-45 zile la castraveţi) datorită condiţiilor de mediu precare din perioada de producere (noiembrie – ianuarie), în timp ce pentru ciclul II de cultură vârsta răsadului este mult mai mică (30-35 de zile la castraveţi, tomate) deoarece condiţiile de temperatură şi lumină din perioada de vară sunt favorabile acestor specii. Se recomandă soiuri şi hibrizi valoroşi, rezistenţi genetic la boli şi cu un grad ridicat de adaptabilitate la condiţiile de mediu din aceste spaţii de cultură.

Înfiinţarea culturilor legumicole

În ultimii ani, datorită crizei energetice tot mai accentuate s-a produs un decalaj între cele două cicluri de producţie, apărând un ciclu intermediar pe durata noiembrie – ianuarie, când se cultivă specii mai puţin pretenţioase la căldură (salată, spanac, ceapă verde, ridichi de lună, mărar, pătrunjel de frunze etc.) şi cu perioadă scurtă de vegetaţie. Cele două cicluri principale sunt: ciclul I, care începe de la 10-15 ianuarie, uneori la început de februarie, şi durează până la sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie şi ciclul II, de la 15-20 iulie până la 15-20 noiembrie.

Tehnica de plantare constă în distribuirea răsadului de-a lungul rândului pe marcarea făcută anterior, la distanţa corespunzătoare între plante pe rând, executarea unei gropiţe cu lingura de plantat, scoaterea plantelor din ghivece, fixarea răsadurilor cu pământ la aceeaşi adâncime la ardei şi vinete, cu 2-3 cm mai adânc la tomate, mai la suprafaţă cu 1-2 cm la salată, pentru a nu acoperi mugurele din vârful de creştere. Se udă în vederea asigurării prinderii prin picurare.


Afânarea solului în sere are scopul de a asigura o bună aerisire a stratului de sol la nivelul rădăcinilor, ştiind că tasarea solului este foarte accentuată ca urmare a circulaţiei intense a muncitorilor pe travee pentru executarea lucrărilor de îngrijire. Se execută cu furca cu dinţi laţi (nu se foloseşte sapa) sau cu unelte de grădinărit, prima afânare fiind imediat după completarea golurilor şi prinderea răsadurilor. Următoarele afânări se execută când este nevoie, în funcţie de gradul de tasare a solului. Când irigarea se face prin picurare şi solul se mulceşte, solul nu se tasează şi ca urmare afânarea acestuia nu se mai execută.


Material realizat cu ajutorul prof. univ. dr. Gheorghița Hoza
Ruxandra HĂBEANU

Probabil vă mai amintiți de Cristian Tudor, tânărul care a dezvoltat o afacere de succes cu ajutorul microplantelor. În prezent, antreprenorul deține cea mai mare rețea de ferme verticale inteligente din estul și centrul Europei și dorește să lanseze un model de seră inteligentă pentru acasă. Microsera este o inovație urbană și constă într-o grădină verticală care susține creșterea simultană a 175 de ghivece cu plante aromatice. În doar două săptămâni acestea sunt gata de consum.

Acest tip de sere necesită o minimă intervenție din partea oamenilor întrucât umiditatea și intensitatea luminii din interior se pot seta prin telecomandă, de la distanță. De asemenea, sera poate fi setată să ude plantele pe baza unui program stabilit, în funcție de nevoile plantelor.

Dezvoltarea și fotosinteza au loc cu ajutorul luminilor de tip LED, Grow. Pentru a funcționa 100% în modul automat, sera are nevoie de acces la o sursă de alimentare cu apă potabilă, o sursă de energie electrică și scurgere.

Mai mult de atât, pentru că plantele cresc într-un mediu controlat, nu au nevoie de pesticide, insecticide sau alte substanțe periculoase pentru organismul uman. Plantele sunt crescute doar cu apă, nutrienți, lumină și nimic altceva. În acest fel, acestea  cresc mult mai rapid, sănătos și eficient. Cultivarea plantelor în asemenea unități de indoor-farming reduc mult atât costurile, cât și impactul asupra mediului.

planta crescuta in sera

„Montam agricultura noastră clasică acolo unde este nevoie de produs. Microsera poate fi amplasată direct într-un magazin, restaurant, într-o fabrică de procesare de legume sau chiar în propria locuință. În felul acesta avem trasabilitate 100% pe produs, iar clientul beneficiază garantat de prospețime. Este un sistem de creștere extrem de eficient. În primul rând se adresează nevoilor practice. Poți să produci mult mai ieftin și rapid. Chiar dacă la început investiția este un pic mai mare poți să amortizezi destul de rapid banii. Deși microsera pare un pic cam futuristă, eu o văd ca pe o agricultură a viitorului pentru anumite categorii de produse“, spune Cristian Tudor.  

Investiție de aproximativ 4.000 de euro

În microsere se cultivă o mulțime de plante precum pătrunjel, leuștean, busuioc, coriandru, mentă și altele. Acestea sunt crescute până ajung la un gramaj de 30-40 de grame, în aproximativ două săptămâni, apoi sunt expuse direct pe rafturi spre vânzare.

„Chiar dacă se numește microseră nu trebuie să ne ducem cu gândul la microplante. Momentan creștem doar plante de care magazinele au nevoie precum: busuioc, salată, leuștean și alte plante aromatice. Spre exemplu, în perioada aceasta leușteanul este foarte căutat deoarece nu este sezonul lui, iar  importurile se fac din țări foarte îndepărtate și costurile sunt foarte mari. Noi încercăm să satisfacem nevoia cererii din piață“, mai adaugă Cristian.

Tehnologia ne surprinde pe an ce trece, iar agricultura traversează un moment revoluționar datorită avantajelor ei. Costurile unei microsere pentru un restaurant cu consum mediu sunt de aprox. 3.500-4.000 de euro.


Pentru a asigura creșterea plantelor în condiții optime, microsera folosește un sistem de udare prin imersare similar cu cel din serele de producție, iar un sistem de ventilatoare asigură recircularea aerului.

Microplantele, crescute în acest tip de seră reprezintă o categorie de legume intrată mai recent pe piața din România. Acestea se regăsesc cu precădere în restaurante, dar și în bucătăria consumatorilor mai rafinați, datorită concentrației ridicate de nutrienți din vlăstari, aroma fiind mai intensă decât la plantele mature. De asemenea, microplantele sunt apreciate și pentru conținutul ridicat de substanțe benefice sănătății.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Dezinfectarea serelor și solariilor este una dintre operațiunile care au devenit de o deosebită importanță în ultimii ani. Pe de o parte pentru că tot mai mulți dăunători au ajuns și în regiunea țării noastre, iar pe de altă parte pentru că ciclul lor de reproducere s-a scurtat, astfel încât infestează spațiul mult mai repede. În mediile protejate, așa cum sunt serele și solariile, iarna gerul nu poate distruge toți dăunătorii culturilor, căci perioada în care acționează, dacă există, nu este suficient de lungă.

În aceste condiții, dezinfectarea devine o condiție fără de care nu se poate practica agricultura în spații protejate. Doamna Valeria Tudor, care conduce centrul de testare a hibrizilor al firmei Seminis, ne-a spus că, „la ora actuală, dezinfectarea trebuie făcută în fiecare an. În caz contrar, producția din cel de-al doilea an riscă să fie pierdută din cauza bolilor și a dăunătorilor existenți atât pe structura solarului, cât și în sol“. Așadar, iată câteva reguli care trebuie urmate atunci când se face această operațiune.

Nici instalația de irigare nu trebuie neglijată

Prima dintre operații constă în dezinfectarea structurii și învelișului serei sau solarului. Este de la sine înțeles că această operațiune se desfășoară în perioada în care nu mai există niciun fel de cultură. Se poate utiliza o gamă foarte largă de substanțe, cu concentrații destul de puternice. Se pulverizează pe toți stâlpii și pe toată suprafața de acoperire, într-o cantitate suficientă ca substanța să pătrundă chiar și în cele mai mici și mai ascunse spații și să distrugă toate depozitele de dăunători, fie ei insecte sau fungi. După pulverizare, sera se închide și se păstrează astfel timp de două-trei zile.

Odată cu dezinfectarea structurii și a foliei, trebuie făcută și dezinfectarea sculelor cu care se lucrează în solar. La fel de importantă este și instalația de irigare. Aceasta reprezintă, de cele mai multe ori, principala cale de răspândire a unor dăunători. De altfel, unii specialiști cred că tripsul a ajuns în România tocmai prin intermediul unor astfel de instalații, second-hand, aduse din Spania sau Olanda!

Trebuie să mai adăugăm că dezinfectarea instalațiilor de irigat trebuie făcută și la interior, lucru simplu de realizat, dar care necesită atenție. În timpul operațiunii trebuie urmărit ca substanța utilizată să nu se dilueze prea mult, astfel încât să devină ineficientă.

Solul, principala rezervă de dăunători

După dezinfectarea structurii trebuie să urmeze dezinfectarea solului. Nu spunem nicio noutate dacă reamintim că în sol se adună cea mai mare parte dintre larvele insectelor dăunătoare și din sporii ciupercilor care afectează legumele. Dacă nu sunt distruse, ele se vor dezvolta imediat ce noi răsaduri vor fi plantate și vor avea condiții prielnice.

Deși poate părea un fel de misiune imposibilă, dezinfectarea solului este o operațiune destul de simplă. Ba chiar există mai multe feluri în care poate fi făcută. Prima dintre metode, cea mai simplă, este împrăștierea pe suprafață a unor substanțe și înglobarea lor la o adâncime cuprinsă între 15 și 30 cm. După aceea solarul se sigilează pentru câteva zile. În această perioadă se păstrează o temperatură de peste 6°C și se asigură o umiditate de aproximativ 60% față de cea din perioada de producție. Respectiva substanță se descompune și emite gaze care, traversând stratul de sol, distrug toate insectele sau fungii existenți.

O altă modalitate, mai eficientă, constă în stropirea pământului din spațiul protejat cu o soluție pe bază de formol. Imediat după aceea, se acoperă cu folie și se sigilează sera pentru câteva zile. Formolul este unul dintre cele mai sigure și mai eficiente dezinfectante cunoscute, astfel încât nu se pune problema ca vreun dăunător să îi reziste.

Chiar și pământul se poate opări

În sfârșit, o a treia metodă este mai prietenoasă cu mediul și nu utilizează substanțe chimice, dar necesită o instalație specializată. Este vorba despre sterilizarea solului folosind abur fierbinte. În acest fel, toți dăunătorii sunt distruși prin opărire. Dezinfecția termică constă în folosirea aburului supraîncălzit, la 135-140°C. Scopul urmărit este acela de a realiza timp de 5-6 ore temperatura de 80°C la adâncimea de 30 cm în sol. Dacă temperatura aburului este de 110-115°C, timpul în care se asigură  temperatura de 80°C la 30 cm adâncime în sol trebuie crescut la 10-12 ore.

Traveele se acoperă cu prelate de polietilenă fixate pe margini și la capete cu săculeți din plastic umpluți cu nisip sau cu pământ. Sub prelate sunt introduse furtunuri, racordate la un dispozitiv ce deservește mai multe rânduri.

După dezinfecția termică solul se lasă în pauză timp de 10-15 zile pentru refacerea florei microbiene.

De fapt, după expirarea timpului de acțiune pentru fiecare dintre metodele utilizate, solul se afânează, iar sera se aerisește. Solul se lasă în pauză timp de 14 zile.

Potrivit specialistului, dezinfectarea solasrului trebuie făcută în fiecare an, pentru că numai astfel putem avea certitudinea că vom putea valorifica terenul la întreaga lui capacitate.

După cum ne-a spus Valeria Tudor, cheltuielile pentru dezinfectarea unui solar, inclusiv dezinfectarea solului, se ridică la aproximativ 1.000-1.200 lei/mia de metri pătrați. Adică, dacă e să socotim în tomate, de exemplu, prețul a aproximativ 400 kg. În schimb, așa este evitată pierderea de producție provocată de dăunători și boli.

Alexandru GRIGORIEV

Pentru obținerea unor răsaduri viguroase, sănătoase și pentru evitarea pierderilor provocate de boli și dăunători în sere, solarii și răsadnițe, vă recomandăm respectarea următoarelor măsuri de prevenire și combatere:

  1. Amplasarea răsadnițelor se va face în locuri adăpostite, însorite și pe cat posibil nu în același loc ca în anul precedent. - Înainte de utilizare se va face dezinfecția tocurilor răsadnițelor, ramelor, uneltelor cu produse pe bază de cupru: ZEAMA BORDELEZĂ TIP,,Mif” – 2%; CHAMP 77 WG – 0,3%; ALCUPRAL 50 PU – 0,2%.
  • Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniță bine fermentată si cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferință din lucerniere, miriști sau mușuroaie. Dacă amestecul de pământ este refolosit, se va dezinfecta obligatoriu, eficientă fiind zeama bordeleză tip ,, Mif” = 0,5%. Se va respecta timpul de pauză până la semănat 12-14 zile, timp în care amestecul se acoperă cu prelată și se lopătează de 3-4 ori.
  • Dacă nu s-a făcut dezinfecția solului cu această soluție, înainte de semănat cu 5-7 zile, amestecul de pământ se poate trata cu unul din produsele: CAPTAN 80 WDG = 0,15% prin prăfuire; sau prin stropire cu soluție de Previcur energy - 0,1% sau Topsin 500 SC - 0,07%, 3-4 l soluție/mp împotriva putregaiului plantelor, mană, putregaiul rădăcinilor.
  1. Patul germinativ, atât în răsadnițe cât și în sere sau solarii, imediat după semănat se stropește la suprafață cu 3 l/mp de semănătură cu: Previcur energy = 0,1%; sau Topsin 500 SC = 0,14%; sau Merpan 80 WDG = 0,125 % sau FOLPAN 80WDG - 0,15% sau TRIUMF 40 – 0,3% .
  2. Tratarea chimică a seminței: DITANE M 45 2g/kg sămânță sau Previcur energy = 2 ml/kg sămânță.
  3. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate și exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca șocuri mari de temperatură, care să sensibilizeze răsadurile.
  4. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal cu unul dintre produsele: Previcur energy = 0,1% sau Acrobat MZ 69 = 0,2% sau Aliette 80WG= 0,2% sau Champ 77 WP = 0,2% sau Ridomil Gold MZ 68 WG = 0,25% sau Topsin 500 SC = 0,15%. Se vor utiliza 15-20 litri suspensie/100 mp., la interval de 6-7 zile.

Cele mai bune rezultate se vor obține dacă se amestecă un produs cu acțiune preventivă cu un altul cu acțiune curativă (la doza jumătate pentru fiecare produs de contact). Produsele de protecția plantelor vor fi alternate pentru a nu crea rezistență.

  1. La apariția focarelor de boală, cum ar fi căderea plăntuțelor, plantele bolnave se smulg și se distrug, iar golurile se dezinfectează chimic:
  • PREVICUR 607 SL - tomate, castraveți - 0,15%; ardei, vinete 0,2%;
    • sau
  • PROPLANT 72, 2 – 0,15-0,25% (ardei, vinete, tomate).
    • sau
  • PROPLANT 80 WDG - tomate 0,15% sau FOLPAN 80 WG = 0,15% (tomate răsad);
  • MERPAN 80 WDG - 0,15% (4-5 l soluție / mp, pentru combaterea căderii plăntuțelor, mana de sol, putregaiul rădăcinilor;
  1. Pentru stimularea răsadurilor de legume se recomandă unul din produsele: Atonik = 5ml/10 litri apă sau Stabilan (1 litru soluție/mp) sau Cycogan 400 = 0,1% ( 1 litru sol./mp).;

Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi stagnată, prin tratarea plantelor, după apariția celei de-a treia perechi de frunze adevărate, alternând, cu produse pe bază de cupru.

  1. La apariția dăunătorilor se va efectua și combaterea acestora:
  • Coropișnița se combate cu produsul COROCID FORTE - 5 Kg/ha sau SINTOGRILL SUPER - 0.3 grame/mp. sau COROCID SUPER - 20 kg/ha; (Administrate pe sol cu o ușoară încorporare pentru combaterea coropișniței) și META GOLD 3% = 7 kg/ha sau ALLOWIN - 5 kg/ha sau Agrosan B = 1,5 gr/mp - (fără încorporare în cazul melcilor) tratamentul se aplică înainte de plantare și TRIKA EXPERT = 10-15 kg/ha (în cazul viermilor sârmă)
  • La apariția melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varză și salată, care sunt preferatele acestui dăunător, se intervine cu: Optimol = 5 kg/ha cu 7 zile înainte de plantat/semănat, (produsul Optimol este repelent pentru șoareci și cârtiță)
  • La depistarea afidelor, musculiței albe de seră sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Karate zeon = 0,02% sau ACTARA 25; (0,20- 0,80 kg/ha), iar pentru acarieni: Vertimec 1,8% EC – 0,1%; MATCH 050 EC 0,10 – 0,20 %; MOSPILAN 20 SP – 0,025 %,

ATENŢIE! SE POT UTILIZA ŞI ALTE PRODUSE DE PROTECŢIA PLANTELOR OMOLOGATE PENTRU BOLILE ȘI DĂUNĂTORII AMINTIȚI!

Citiți cu atenție prospectele produselor de protecția plantelor înainte de utilizare! Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător !

Respectați cu strictețe perioadele de remanentă a produselor de protecția plantelor utilizate, a normelor de lucru, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor conform Protocolului de colaborare nr. 3242/F/21.10 2016 dintre MADR – ANF si ROMAPIS, Ordinului comun nr. 45/1991/127/68/15b/1991 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Asociației Crescătorilor de albine, din România, Ministerului Transporturilor, Ministerul Mediului, Departamentului pentru Administrație locală, privind unele măsuri pentru protecția familiilor de albine împotriva intoxicațiilor cu pesticide si a Legii nr. 383/2013 a apiculturii si Legea nr. 280/2015, privind modificarea Legii apiculturii.

Fermierul va tine evidenta la zi, după efectuarea fiecărui tratament fitosanitar/erbicidat, prin completarea într-un registru, după modelul de mai jos:

Nume si prenume fermier/soc. comercială......
Domiciliu fermier/sediul social al societăți .....
(Comuna, județul)
Ferma (nume/număr, adresa).....
Ambalajele clătite se depozitează in magazii și se returnează distribuitorului.

Atenționare! Fiecare utilizator de PPP (persoane fizice sau juridice) trebuie să dețină registrul privind evidența tratamentelor fitosanitare după următorul model:

tratamente fitosanitare
Producătorul agricol numerotează paginile registrului. La spatele registrului (pe ultima pagina) se menționează câte pagini conține registrul, purtând semnătura (și ștampila, după caz) fermierului sau administratorului societății. Utilizatorii profesioniști de produse de protecție a plantelor au obligația să păstreze, pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, evidența produselor de protecție a plantelor pe care le utilizează. Nerespectarea de către utilizatorii profesioniști a prevederilor art. 67,alin(1) din Regulamentul(CE) nr.1107/2009 privind menținerea evidenței atrage după sine sancțiuni cu amenzi de la 8.000 lei la 10.000 lei.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR ALBA

Temperaturile înregistrate în această perioadă favorizează dezvoltarea organismelor dăunătoare specifice culturii de legume în spații protejate. Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă fermierilor monitorizarea atentă a culturii în scopul aplicării la timp a tratamentelor fitosanitare. Măsura se recomandă pentru a crește randamentul producțiilor preconizate a fi obținute, mai cu seamă că producătorii de tomate în spații protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevăzută în Programul de Guvernare, trebuie să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp.

Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), musculiței albe de seră (Trialeurodes vaporariorum), omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculiței miniere (Liriomyza trifolii) pot fi efectuate tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor omologate:

  • VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha,
  • ALVERDE – 1,0 l/ha,
  • NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha
  • AFFIRM – 1,5 kg/ha,
  • ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha

Toate tratamentele fitosanitare se înregistrează în registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, cu respectarea timpului de pauză de la ultimul tratament până la recoltare.

Pauza este necesară întrucât la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora să fie conforme cu normele de siguranță alimentară care să nu pună în pericol sănătatea consumatorului.

Timp de pauză recomandat:

  • VOLIAM TARGO  - 3 zile
  • ALVERDE           - 3 zile
  • NUPRID 200 SC   - 3 zile
  • AFFIRM              - 3 zile
  • ACTARA 25 WG  - 3 zile

Pentru orice apariție suspectă de organisme dăunătoare producătorii agricoli sunt rugați să se adreseze inspectorilor fitosanitari din județele în care au amplasată cultura.

Sursa: madr.ro

Articolul de față este realizat pe baza informațiilor furnizate de echipa prof. univ. Ioan Stamatin din cadrul Facultății de Fizică (Universitatea București) și face parte dintr-o serie de materiale dedicate proiectelor inovatoare pe care aceștia le-au dezvoltat în cadrul Centrului 3NanoSAE. Conceptul bioreactorului a apărut în contextul proiectului FC-Farm (Băleni, județul Dâmbovița) al cărui scop a fost implementarea unui sistem modular, dimensionat în funcție de necesități și care să asigure autonomie termică serei sau solarului pe timp de iarnă. În rândurile următoare vă prezentăm date tehnice cu privire la acest bioreactor.

Dimensionarea

Practic, bioreactorul este o structură cilindrică, putând fi folosit nu doar pentru a produce biogaz, ci și energie termică. Pentru o cantitate de circa 50 tone de compost, volumul calculat al bioreactorului este de 70 mc, înălțime 2,5 m, iar diametrul de cca 6 m. Bioreactorul experimental de la Băleni a fost alimentat cu 35-40 tone de deșeuri vegetale sub formă de vreascuri și uscături sortate din pădure. Densitatea compostului variază în funcție de starea de elaborare: mărunțirea (calitatea rumegușului). Densitatea inițială poate fi de 0,3 kg/mc, iar după umidificare poate ajunge la 1 t/mc. La un compost de o bună calitate, densitatea trebuie să fie cuprinsă între 0,6-0,7 t/mc, iar perioada pentru preparare este de circa 18 luni de fermentare. Trebuie avut grijă să se menţină un raport suficient de ridicat de umiditate (40%-50%) la orice moment în întreaga perioadă de elaborare, fiind necesar un sistem automat de udare.

Încărcarea și impregnarea cu apă

Experimentul celor de la Facultatea de Fizică a arătat că un metru³ de deșeuri lemnoase sub formă de rumeguș poate absorbi și reține circa 700 de litri de apă pe o perioadă de trei zile. Impregnarea se realizează pe măsură ce reactorul se încarcă. La fiecare 20 cm strat de încărcare se udă până la punctul de saturație. Excesul de apă ce se colectează la baza reactorului se drenează și se recirculă periodic prin pulverizare peste reactor, prin intermediul unui sistem de pompare.

Producerea de energie termică din fermentare

bioreactorul b

Bioreactorul construit în solarul de la Băleni a fost izolat termic cu baloți de paie. Pe parcursul fermentării compostului din uscături se degajă caldură, temperatura medie ajungând la 60°C. Căldura este rezultatul proliferării și activității bacteriilor.

Experimental s-a demonstrat că, folosind bioreactorul de 50 tone, se poate produce apă caldă la 600°C (la intrare 100°C) la o rată de 4 l/min pentru 6 luni fără a interveni în bioreactor pe perioada de funcționare. Bioreactorul de 50 tone poate încălzi o incintă de 100 mp pentru cel puțin 6 luni. Un bioreactor cu amprenta la sol de 23-25 mp pentru o masă de încărcare de 17.000-20.000 kg, echipat cu 2-3 turnuri asigură încălzirea unui solar dublu inflat de 100-110 mp și volum de 200 mc.

Materia primă

Pentru alimentarea bioreactorului se folosesc vreascuri și uscături rezultate din curățarea pomilor, arbuștilor, resturile vegetale din seră sau solar. Spre exemplu, în pădure pe o suprafață de un hectar pot fi obținute din curățarea materialului lemnos neutilizabil circa 50 tone.

Materia primă folosită pentru alimen­tarea bioreactorului trebuie mărunțită și este de preferat ca acest lucru să se realizeze cu ajutorul unei mașini de răzuit și nu prin metoda de zdrobire-tăiere.

Dimensiunea vreascurilor mai mari de 10 cm necesită mașini de mărunțire de putere mare, dar este o metodă nerecomandabilă. Este de preferat să se folosească vreascuri și resturi lemnoase de dimensiuni medii-mici. Spre exemplu, dacă fragmentele sunt lungi și subțiri (grosimi de 1 mm) permit penetrarea și reținerea apei în condiții optime.

Laura ZMARANDA

Practicarea agriculturii în spații protejate a însemnat, încă de la apariția ei, un uriaș pas înainte. Horticultorii au putut să o ia cu un pas înaintea vremii și să obțină producții cu mult înainte de sezonul obișnuit. Următorul pas a fost obținerea a mai multe cicluri de producție într-un singur an. În același timp, serele și solariile au făcut posibill ca suprafețe întinse din zona de nord a Europei să devină grădini de legume. În Olanda și Belgia, de exemplu, producția din sere și solarii nu numai că acoperă cea mai mare parte a necesarului pieței interne, dar mai pleacă și în țările vecine.

Despre o seră belgiană, cu tehnologii de ultimă generație, vă invităm să citiți mai jos.

O existență câștigată din salată

sera salata 2

Onze-Lieve-Vrouw-Waver este o localitate mult mai mică decât o arată numele. De fapt, este un sat, dar la nivel belgian, aflat la aproximativ 30 km de Bruxelles. Cea mai mare parte a locuitorilor săi se ocupă cu horticultura. Mai exact, cu sere și solarii. Doar câțiva mai cultivă lucernă, iar unul sau doi cresc cai și vaci. Peter Verschaeren și soția sa Christel sunt considerați ca unii dintre cei mai mari producători de salată din zonă. De fapt, salata reprezintă sursa lor de venit.

„Avem o experiență de peste 20 de ani în domeniul cultivării salatei“, povestește Peter. Activitatea fermei sale a început în anul 1994 și, de la început, a fost axată pe monocultură. Obiectul de activitate este, așa cum am spus deja, salata.

Încă de la început, desfacerea s-a realizat prin intermediul cooperativei din care face parte. BelOrta, despre care am povestit în paginile revistei noastre, găsește întotdeauna clienți, la cel mai bun preț. „În felul acesta noi putem să ne axăm asupra problemelor legate de producție, fără să trebuiască să ne mai risipim eforturile și în alte direcții. Preocuparea noastră principală este să obținem salată de cea mai bună calitate și exact asta facem!“, spune cu mândrie proprietarul fermei.

O seră fără pământ

Până în anul 2010, tehnologia de lucru era una clasică. Răsadurile se plantau în pământ, se săpau, se udau, se îngrijeau și se recoltau la fel ca în orice altă seră. Dar, cu timpul, pământul s-a secătuit. Recoltele deveneau din ce în ce mai slabe, iar bolile și dăunătorii din ce în ce mai virulenți. Tot câștigul, care scădea continuu, se ducea pe felurite tratamente. Nici vechile sere nu mai erau prea eficiente. Pe scurt, era clar că trebuie schimbat totul!

 

sera salata 1

„Atunci am hotărât că este cazul să trecem la o nouă tehnologie“, își amintește Peter Verschaeren. Primul pas a fost construirea unei sere noi. Suprafața acesteia este de – nici mai mult, nici mai puțin – 12.000 mp. Adică 1,2 ha. O seră cât vezi cu ochii! Dar în această seră uriașă nimic nu este ca într-una clasică. Tehnologia de cultură este hidroponică. În traducere, în loc să se cultive pe un substrat de pământ, salatele cresc în apă. Iar pentru întreaga activitate sunt suficienți fermierul, soția sa și încă patru angajați. Deși pare incredibil, nu este nicio poveste SF, ci pura realitate!

Incursiune în agricultura viitorului

Pas cu pas, iată cum funcționează lucrurile: în primul rând trebuie să spunem că întreaga seră este acoperită cu uriașe benzi transportoare, aflate la o înălțime de aproximativ 75-80 cm. Pe acestea sunt așezate un fel de jgheburi metalice, dreptunghiulare, înalte de aproximativ 30 cm, tot atât de late și lungi de aproape zece metri. În partea superioară, jgeaburile sunt acoperite cu o bandă metalică și ea, în care sunt ștanțate orificii pătrate, de 20 x 20 cm, la distanțe de 10 cm între ele. În aceste spații se introduc răsadurile, aflate inițial în clasicele „cubulețe“ de substrat pentru germinare. Odată completat jgheabul, este așezat pe banda transportoare. Astfel, el devine un rând din imensa grădină. Rândurile se deplasează permanent, puțin câte puțin, spre capătul serei, pe partea dreaptă. Ajunse în capăt, un alt sistem automat le trece pe partea stângă, unde începe mișcarea în sens invers. Întreg circuitul durează aproximativ două săptămâni în timpul iernii și o săptămână vara. Când revin în dreptul zonei de plantare, răsadurile s-au transformat deja în salate numai bune de recoltat. Lucru pe care îl fac cei patru angajați care, în paranteză fie spus, sunt cu toții români.

Odată ajunse la capătul circuitului, salatele sunt recoltate, bucată cu bucată. Rădăcinile se îndepărtează manual, iar salata se ambalează fie individual, fie în lăzi. Deși nu este cazul, lăzile trec, cu tot cu salată, și printr-o instalație de clătire, apoi se încarcă pe paleți

Jgheaburile golite revin în zona de plantare și procesul se reia.

Pe tot parcursul circuitului, în jgheaburi se află apă, îmbogățită cu nutrienți. Cantitatea de apă, dozarea nutrienților, temperatura serei, ba chiar și iluminația sunt controlate de calculator.

Avantaje, dar mai e până la cultura eco!

sera salata 4

„Întreaga investiție a costat aproximativ 2,5 milioane de euro. Suma a provenit, în cea mai mare parte,

dintr-un credit acordat de bancă. Desigur că am beneficiat și de un ajutor de la stat, dar destul de mic. Am calculat că perioada de amortizare este de 15 ani. Ne aflăm deja în cel de-al optelea an și lucrurile stau bine“, spune dl Verschaeren.

„Această tehnologie are avantajul de a face munca mult mai ușoară. Răsadurile le cumpărăm de la un vecin, specializat în această activitate. De altfel, este un mare producător, răsadurile lui fiind exportate în Franța, Germania și chiar Elveția. Sistemul hidroponic face ca salata, care nu mai este irigată, să aibă frunzele uscate în permanență. Asta face să aibă un aspect foarte frumos și, în același timp, scade riscul infestării cu dăunători. Înainte de a trece la acest sistem aveam veșnic probleme cu bremia, botridis și trips. Acum nu mai trebuie să utilizăm cantități atât de mari de pesticide și insecticide. Cu toate acestea, efectuăm tratamente împotriva bremia, botridis și a omizilor“, descrie fermierul tehnologia aplicată.

„Avantajul major este însă că toată apa folosită este recuperată. Apa provine din iazul de lângă fermă. De acolo este pompată în instalația din seră. Ceea ce rămâne în jgheaburi este recuperat, trece în instalația de filtrare și, de acolo, se întoarce în iaz. Ca avantaj suplimentar, adaug că acolo cresc pești despre care angajații mei spun că sunt delicioși“, încheie Peter prezentarea fermei.

Iar noi nu vom adăuga decât că ferma produce în jur de 15 sortimente diferite de salată, timp de 11 luni pe an. În cea de-a douăsprezecea este concediu!

Alexandru GRIGORIEV

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Dezbatere Publică”, versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere din cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„După modelul Bazei de date cu prețuri de referință pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate, pe care AFIR a implementat-o încă din 2014, am decis să realizăm un instrument de lucru similar și pentru silozuri, grajduri și sere. Astfel, elementele care se vor regăsi în această Bază de date, vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Mai mult, beneficiarii PNDR vor avea la îndemână soluții la cheie pentru realizarea unui sistem integral de depozitare a cerealelor. De asemenea, atrag atenția asupra faptului că în Baza de date se vor introduce prețurile de vânzare către beneficiarii PNDR, nu prețurile recomandate de producători.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț CHESNOIU.

Elementele din categoriile menționate (silozuri, grajduri și sere) se vor introduce în Baza de date sub forma unor proiecte tip, funcționale, de către producător sau de către un singur importator/ dealer al acestuia. Producătorul sau importatorul care înscrie elemente are posibilitatea de a încărca maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă din categoriile menționate. Precizăm că prețurile din baza de date vor fi exprimate în Euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).

Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă per trader, cu aprobarea conducerii AFIR și se va face la solicitarea oficială a producătorului/ importatorului/ dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experţii AFIR.

Versiunea consultativă a Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, grajduri și sere este publicată pe portalul AFIR la secțiunea „Dezbatere Publică”, rubrica „Documente în dezbatere”. Toți cei interesați să trimită propuneri sau observații au la dispoziție adresa de e-mail, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Perioada de consultare publică este de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Agenției, respectiv 18 septembrie 2017.

Sursa: afir.info

Uneori e nevoie de mai mult decât munca și grija ta pentru ca o grădină să prindă contur. Câteodată, natura își face de cap și dă frâu liber capriciilor care se răsfrâng în mod direct asupra plantelor pe care le-ai sădit. Dacă ar fi după bunul plac al acesteia, roadele s-ar cam lăsa așteptate. De aceea Alina Buhna, proprietar al brandului , recomandă celor care vor rezultate sigure amenajarea unei sere.

Ce trebuie să știi pentru a-ți construi o seră?

„Sera sau solarul reprezintă un mediu care permite controlul factorilor climatici și externi, ținând recolta departe de multe dintre efectele dăunătoare, crește productivitatea și, prin urmare, profitabilitatea de pe urma acestuia“, ne spune Alina Bahna. Cu siguranță aceste motive sunt suficiente pentru a lua inițiativa ușurării muncii cu ajutorul unei sere.

În primul rând, e bine să știi cât de mare va trebui să fie sera. Pentru ca o familie de 4 persoane să-și asigure necesarul de fructe și legume într-un an sunt necesari aproximativ 15 metri pătrați. Pe lângă spațiul destinat plantării, e nevoie de spațiu în plus de manevră proprie și a uneltelor. Totuși, nu poți face din toată grădina o seră pentru că aceasta și-ar pierde din farmec, mai ales dacă ea e doar pentru consum casnic.

„Alegerea locului pentru un solar trebuie să țină cont de câțiva factori: poziționarea într-un loc luminos, de preferat fără pomi în jur, dar la adăpost față de vânturi puternice, eventual în apropierea unei dependințe; umiditatea terenului care trebuie să fie scăzută în perioada de iernare; amplasarea puțin în pantă și la înălțime dacă există pericol de inundații sau posibilitatea stagnării apei; fertilitatea pământului trebuie controlată cu îngrășăminte naturale sau prin înlocuire cu un sol bun de pădure sau necultivat, iar afânarea și drenarea se poate face prin săpare și amestecul cu nisip“, declara Alina Buhna.

„Costurile unei sere de grădină variază în funcție de mărimea și de complexitatea construcției, de durabilitatea dorită și de disponibilitatea materialelor. O seră construită cu propriile forțe va necesita îmbunătățiri permanente dacă aceasta se va face din start cu costuri minimale, de aceea e bine să faceți alegerea potrivită cu spațiul și nevoile personale“, mai adăuga Alina Buhna.

Pașii propriu-ziși în construcția unei sere

O seră, ca orice construcție, pornește cu structura. Aceasta trebuie să fie ușoară, rezistentă și bine ancorată, dar minimalistă pentru a lăsa cât mai mult loc pătrunderii luminii solare. După structură, pentru seră se va ține cont de proprietățile foliei transparente care nu trebuie să se coloreze în galben din cauza luminii solare, ci să fie o conductoare cât mai bună a luminii. De asemenea, folia trebuie să fie rezistentă la rupere. Aceasta poate fi înlocuită cu geamuri sau plăci policarbonate transparente.

Dacă se optează pentru un solar de tip tunel, trebuie ca acesta să fie cât mai scurt pentru a permite ventilarea. Este o variantă de seră ușor de construit, fiind necesare bare de oțel în formă de arc, folii transparente de calitate și sisteme de prindere oferite de producătorii de materiale din domeniu. Acesta este un tip de solar care necesită recondiționări permanente, dar prezintă avantajul scurgerii rapide a apei de pe acoperiș. Pentru o suprafață de 6 m x 8 m e nevoie de 4 arce din țeavă de oțel cu diametru de 16 mm care vor forma un solar de 2.5 m înălțime și 6 m lungime. Pentru o mai bună rezistență a structurii, arcele se pot prinde în pământ cu ajutorul unor stâlpi mici din beton armat, dar și prin țăruși. Între stâlpi se creează o rețea de sârmă galvanizată de 2 mm, cu firele dispuse la 35 cm distanță unele față de altele. Foliile de polietilenă transparentă se prind cu chingi din material textil, iar capetele acesteia vor fi ancorate în șanțuri acoperite cu pământ, săpate la marginea construcției. Suplimentar, se mai sapă un șanț de gardă, cu scurgere într-un șanț colector cu rol de a prelua apa scursă de pe învelitoare.

Pentru o seră cu acoperiș în două pante e nevoie de o structură metalică sau din lemn, de pre­ferat de salcâm, stejar, ulm sau fag. E bine ca grinzile să fie rotunde, bine finisate și să aibă un diametru de aproximativ 10 cm. Capetele introduse în pământ se ard până se obține un strat de 5 mm de cărbune. Construcția se face ca cea a unei case cu acoperiș și e indicat să apelați la un meșter pentru acest lucru. Dispunerea foliei se face tot pe o rețea din sârmă sau șipci din lemn și se va ține cont ca cea de pe acoperiș să fie mai groasă și mai puțin transparentă față de cea de pe laturi. Aceasta se va schimba anual. În acest caz, pentru o durabilitate mai mare, se poate apela la plăci de policarbonat, sticlă sau fibră de sticlă, caz în care va fi nevoie de o fundație mai solidă.

„Dacă se dorește o seră cât mai profesionistă e bine ca aceasta să fie dotată cu centrală termică, sistem de ventilare, rafturi și grinzi pentru suspendarea plantelor, iar construcția ei are nevoie de intervenția specialiștilor din domeniu. Însă, pentru nevoi minime, orice pasionat de grădinărit poate să-și construiască o seră care să-i ușureze munca și care să-i ofere recolte pe o perioadă mai îndelungată din an“, conchide Alina Buhna.

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 42-43

Autoritatea Națională Fitosanitară, prin Oficiul Fitosanitar Alba, face unele recomandări producătorilor de material săditor. Pentru obţinerea unor răsaduri viguroase, sănătoase şi pentru evitarea pierderilor provocate de boli şi dăunători în sere, solarii şi răsadniţe este bine să respectați următoarele măsuri de prevenire şi combatere.

1. Amplasarea răsadniţelor se va face în locuri adăpostite, însorite şi pe cât posibil nu în acelaşi loc ca în anul precedent. Înainte de utilizare se va face dezinfecţia tocurilor răsadniţelor, ramelor, uneltelor cu zeama bordeleză tip „Mif“ = 2%. Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniţă bine fermentată și cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferinţă din lucerniere, mirişti sau muşuroaie. Dacă amestecul de pământ este refolosit, se va dezinfecta obligatoriu, eficientă fiind zeama bordeleză tip „Mif“ = 0,5%. Se va respecta timpul de pauză până la semănat 12-14 zile, timp în care amestecul se acoperă cu prelată şi se lopătează de 3-4 ori. Dacă nu s-a făcut dezinfecţia solului cu această soluţie, înainte de semănat cu 5-7 zile, amestecul se poate trata cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU= 0,25% prin prăfuire sau prin stropire cu soluţie de Previcur energy = 0,1% sau Topsin M 70 = 0,1%, câte 3-4 l soluţie/mp împotriva putregaiului plantelor, mană, putregaiul rădăcinilor.

2. Sămânţa de tomate, vinete, castraveţi, varză, salată, ardei poate fi tratată înainte de semănat cu 2-3 zile, cu unul dintre produsele: Captadin 50 PU = 4g/kg sămânţă sau Apron XL 350 ES = 1 ml/ kg prin prăfuire sau umectare.

3. Patul germinativ, atât în răsadniţe cât şi în sere sau solarii, imediat după semănat se stropeşte la suprafaţă cu 10 - 15 litri suspensie/mp de semănătură cu: Previcur energy = 0,1% sau Captadin 50 PU = 0,2% sau Topsin 500 SC = 0,15% sau Merpan 50 WP = 0,2%. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate şi exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca şocuri mari de temperatură, care să sensibilizeze răsadurile.

4. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal cu unul dintre produsele: Previcur energy = 0,1%, Acrobat MZ 90 = 0,2%, Bravo 500 SC = 0,2%, Aliette 80WG = 0,2%, Captadin 50 PU = 0,2%, Champ 77 WP = 0,3%, Ridomil Gold MZ 68 wg = 0,25%, sau Topsin 500 SC = 0,15% ori Verita = 0,25%. Se vor utiliza 15 - 20 litri suspensie/100 mp, la interval de 6-7 zile. Cele mai bune rezultate se vor obţine dacă se amestecă un produs cu acţiune preventivă cu un altul cu acţiune curativă. Produsele de protecţia plantelor vor fi alternate pentru a nu crea rezistenţă.

5. La apariţia focarelor de boală, cum ar fi căderea plăntuţelor, plantele bolnave se smulg şi se distrug, iar golurile se dezinfectează chimic cu Previcur energy = 0,1% (3 l soluție/mp)

6. Pentru stimularea răsadurilor de legume se recomandă unul dintre produsele: Atonik = 5ml/10 litri apa, Stabilan 0,1% sau Cycogan 400 = 0,1% (1 l soluție/mp). Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi stagnată, prin tratarea plantelor, după apariţia celei de-a 3 perechi de frunze adevărate, alternând, cu produse pe bază de cupru.

7. La apariția dăunătorilor se va efectua şi combaterea acestora: coropişniţa se combate cu produsul Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp sau Corocid forte = 0,5-1 g/mp. La apariţia melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varză şi salată, care sunt preferatele acestui dăunător, se intervine cu; Mesurol 2 RB = 0,5-1 g/mp (sau 5 kg/ha) sau Optimol 4 G = 1,5 g/mp (produsul Optimol este repelent pentru şoareci şi cârtiţă) sau Agrosan B = 1,5 g/mp. La depistarea afidelor, musculiţei albe de seră sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Karate Zeon = 0,02%, Fastac 10EC = 0,02%, sau Confidor energy = 0,08%, iar pentru acarieni : Sanmite 20 WP = 0,075%, Envidor 240 SC = 0,04%, Apollo 50 SC = 0,04% sau Vertimec 1,8% EC = 0,1%.

ATENŢIE!

Se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi. Efectuarea tratamentelor se va face respectând măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător, a animalelor, normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, precum și cele de sănătate şi securitate în muncă.

În cadrul Programului SCAPA, ambalajele din carton provenite de la produse se vor plia și depozita până la predarea în termen de 3 luni către distribuitorul de produse. Ambalajele din material plastic se vor clăti obligatoriu, de 3 ori, cu folosirea apei rezultate în rezervorul mașinii de tratat. Ambalajele clătite se depozitează în magazii şi se returnează distribuitorului.

Atenţionare! Fiecare utilizator de ppp (persoane fizice sau juridice) trebuie să deţină registrul privind evidenţa tratamentelor fitosanitare după următorul model (vezi tabel revistă).

Producătorul agricol numerotează paginile registrului. La spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul, purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

Utilizatorii profesionişti de produse de protecţie a plantelor au obligaţia să păstreze, pentru o perioadă de cel puţin 3 ani, evidenţa produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează. Nerespectarea de către utilizatorii profesionişti a prevederilor art. 67, alin (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind menţinerea evidenţei atrage după sine sancţiuni cu amenzi de la 8.000 lei la 10.000 lei.

Ing. Dan GALATAR, ing. Ana BĂDILĂ

În ultimii ani, autoritățile au dat milioane și milioane de lei drept despăgubiri fermierilor ale căror sere au fost distruse de furtuni, grindină sau zăpadă abundentă. Agricultorii și-au reparat serele cu fondurile primite, dar au venit alte și alte intemperii și sute de hectare de sere au fost din nou puse la pământ. Chiar dacă pare greu de crezut, un grup de cercetători din Miercurea-Ciuc au brevetat o construcție, care poate trece cu bine peste toate stihiile naturii și poate fi folosită cu succes pe post de seră „indestructibilă“.

Secretul stă în formă

Un grup de cercetători din Miercurea-Ciuc și de la Facultatea Transilvania din Brașov au dezvoltat un proiect de cercetare în programul POS-CCE numit „Eco-Adăposturi Modulare, dezvoltare de produs“, iar sera modulară este doar unul dintre produsele acestei cercetări. Vasile Grecu (foto), directorul proiectului, a declarat pentru Lumea Satului că noul tip de seră poate fi privit chiar ca o „revoluție“ pentru domeniul horticol. „De ce sere modulare și de ce ecologice? În primul rând pentru a fi montate mai ușor și demontate atunci când nu mai avem nevoie de ele sau când vrem să le punem la păstrare. Ecologice pentru că, în afară de policarbonat, avem material lemnos ca sistem de prindere care nu folosește cuie sau șuruburi. În plus, nu folosim niciun fel de fundație, structura este autoportantă, se așază direct pe pământ. Cu toate acestea, sera modulară este foarte rezistentă prin însăși forma ei hexagonală de aici și posibilitatea de a se încălzi foarte ușor și repede. De aceea, pentru agricultorii care doresc să-și producă răsaduri foarte timpurii, această seră este soluția optimă și, pe cât este de ingenioasă, pe atât este de economică. Se exemplu, fermierii pot să dezvolte pe verticală, pe o suprafață relativ mică de 28 mp, cinci nivele de răsaduri – cel mai mare volum existent pentru această suprafață, pe care îl pot încălzi foarte repede. Cu alte cuvinte, pot începe mult mai devreme să-și producă răsadurile și implicit să le aducă într-o formă mai viguroasă pentru plantatul în câmp.“

Culturi la temperaturi extreme

În noul tip de seră pot fi cultivate mai multe feluri de plante de la flori până la o largă varietate de legume. „De exemplu noi, la Miercurea-Ciuc, unde am construit asemenea sere, avem diferențe foarte mari de temperatură între noapte și zi, chiar și în august am avut 4 grade C dimineața, iar ziua peste 30 de grade. Or, prin construirea acestor sere, ne-am convins în mod direct că legumele s-au dezvoltat foarte bine. Am avut și avem încă, și acum în prag de iarnă, vinete, roșii, castraveți, chiar dacă afară temperaturile au depășit -14 grade C. Cu alte cuvinte, față de o seră obișnuită rezultatele sunt incomparabile.“ În plus, în opinia șefului de proiect, „față de o seră normală cel mai important avantaj ar fi rezistența structurii, gen geo-dom, care este foarte rezistentă la vânt pentru că orice vânt, oricât de puternic, nu o afectează în niciun fel, cum se întâmplă la serele clasice, ci o îndeasă în pământ. În plus, sera noastră este foarte rezistentă la grindină, la zăpadă, oferind un avantaj clar față de serele clasice. De exemplu, la căderile masive de zăpadă, serele modulare se încălzesc foarte repede datorită tocmai «efectului de seră», iar, datorită formei, zăpada cade foarte repede.“ Un mare avantaj a acestui tip de seră este că poate fi amplasat oriunde în grădina de zarzavat, pe pajişti, în curţi betonate, pe clădirile cu acoperiş plat, chiar şi pe blocuri, pentru cei care doresc să practice culturile urbane.

100% românesc

Până acum, structura tip geo-dom a mai fost folosită pe plan internațional într-o multitudine de proiecte, de la construcția de clădiri de locuit cu formă sferică până la proiectarea viitoarelor baze pentru astronauți amplasate pe Lună sau pe Marte. „Proiectul acestei sere este 100% românesc, chiar dacă structura de geo-dom este cunoscută și aplicată de foarte mult timp. Noi am inventat însă și folosim două concepte absolut noi. Și mă refer aici la modularitatea sub această formă și la modul de îmbinare a plăcilor de policarbonat. În urma brevetării acestor construcții modulare am obținut și fondurile de la Uniunea Europeană. În privința costurilor, în funcție de dimensiuni și de gradul de acoperire a domului, prețul poate începe de la cea mai mică versiune de 1.800 de lei și poate crește în funcție de dorința clientului. Mai încercăm și varianta încălzirii cu compost.“ Astfel, în cadrul proiectului, cercetătorii au îmbinat spectaculosul design arhitectural și cu alte elemente de noutate în România: permacultura şi încălzirea cu centrale pe compost. În modulele globulare, plantele cultivate cresc ecologic, fără îngrăşăminte chimice, iar temperatura eliberată prin fermentarea compostului se menţine constant la 22-24 de grade Celsius, chiar şi la temperaturi exterioare de minus 25 de grade Celsius. „Chiar din iarna aceasta încercăm să încălzim o suprafață mai mare. În acest moment în centrul serei avem 62 de grade C, dar încă nu s-a încălzit toată suprafața. Acum așteptăm să vedem câte kilocalorii vom obține cu această centrală pe bază de compost care consumă aproximativ 2 mc de compost“, conchide Vasile Grecu.

Nu numai sere...

Cercetătorii au mai dezvăluit că structurile modulare cu formă sferică sunt concepute pentru mai multe aplicaţii, putând fi folosite şi ca depozite de mari dimensiuni sau ca terenuri de sport. În plus, a fost conceput și un adăpost alpin, cu o capacitate de zece locuri, destinat salvării persoanelor aflate în pericol pe munte şi semnalizat exterior cu balize solare. Eco-adăposturile asigură protecţia maximă a persoanelor, uşa – înglobată în forma refugiului – închizându-se gravitaţional de sus în jos, etanş. Construcţiile se aşază pe sol fără fundaţie, deci nu necesită foarte multe aprobări, sunt ecologice, întrucât nu se toarnă beton pe munte, sunt uşor de montat şi de demontat, iar la sfârşitul ciclului de viaţă pot fi reciclate. În echipa de cercetători au fost cooptaţi specialişti în studiul şi rezistenţa materialelor, în tehnologie şi în proprietate intelectuală, dar şi mulţi tineri voluntari. Fiecare a venit cu câte o propunere şi oamenii de ştiinţă au afirmat că de multe ori s-a întâmplat ca ideile bune să vină de la nespecialişti. „Noi am urmărit soluţii cât mai ecologice, transportabile în rucsac şi am pornit de la triunghiuri, şi nu de la hexagon şi pentagon, iar pentru fixarea pe munte, ca să nu folosim beton, am prevăzut un bor exterior, o talpă exterioară pe care aglomerăm pietre şi în felul acesta construcţia devine foarte stabilă“, a explicat Vasile Grecu.

Bogdan PANȚURU

Razele soarelui şi apa mării sunt ingredientele de succes cu care un grup de oameni de ştiinţă ar putea revoluţiona agricultura şi ar putea scăpa omenirea de sărăcie, dacă proiectul serelor realizate de aceştia în deşert ar fi dezvoltate la scară largă. Folosind resurse regenerabile, apa de mare şi soarele, echipa de cercetători a reuşit să producă legume de calitate superioară, fără pesticide, de-a lungul întregului an.

Noi resurse pentru agricultură

În urmă cu 20 de luni, o echipă de cercetători condusă de un fost bancher de 33 de ani a înfiinţat într-o zonă de deşert din Australia compania Sundrop Farms şi a iniţiat un proiect experimental ce promite să rezolve problemele crizei alimentare. Profitând de preţul scăzut al terenului din deşert, aceştia au achiziţionat o porţiune întinsă şi au valorificat singura resursă disponibilă – soarele. În ciuda impactului redus pe care ferma Sundrop o are asupra mediului încon­jurător, CEO-ul companiei nu este membrul vreunei mişcări a „verzilor“. Philipp Saumweber a obţinut un MBA la Universitatea Harvard, lucrând de-a lungul carierei ca manager al unei companii financiare şi, ulterior, în cadrul unei afaceri de familie în agricultură.

„După ce m-am implicat în agricultură, la scurt timp mi-am dat seama că, în principiu, aceasta se bazează pe transformarea motorinei în mâncare, cu ajutorul apei“, spune fondatorul Sundrop. „De aceea am început să mă interesez de agricultura salină. Resursele de apă dulce sunt limitate, însă ne înecăm în apa sărată“, a explicat Saumweber.

Sera viitorului

Sistemul prin care firma Sundrop Farms reuşeşte să producă legume în deşert, într-o perioadă de secetă, pare desprins din filmele SF, după cum se afirmă în publicaţia britanică The Observer.

Numeroase oglinzi parabolice, aşezate într-un şir de 75 de metri, urmăresc soarele de-a lungul întregii zile şi îşi concentrează căldura asupra unei ţevi în care se găseşte petrol. Petrolul fierbinte încălzeşte la rândul său câteva rezervoare cu apă de mare aflate în apropiere. Apa de mare este pompată de la câţiva metri de sub pământ (ţărmul aflându-se la doar 100 de metri distanţă). Petrolul încălzeşte apa de mare la 160°C, iar aburul produs este direcţionat către turbine ce produc electricitate. O parte din apa fierbinte încălzeşte sera în timpul nopţilor răcoroase, iar restul este direcţionat către o centrală de desalinizare care produce 10.000 de litri de apă dulce în fiecare zi. Apa este pură, fiind nevoie doar de adăugarea unui amestec de elemente nutritive înainte să fie turnată peste plante. Aerul din seră este menţinut umed şi rece datorită unui sistem prin care apa este picurată peste o serie de panouri de evaporare din carton, aerul fiind direcţionat prin acestea cu ajutorul unor ventilatoare. Un alt avantaj al sistemului Sundrop este faptul că legumele sunt produse fără a se folosi vreun pesticid. Singurul motiv pentru care acestea nu pot obţine eticheta de „organic“ este faptul că sunt crescute pe substrat hidroponic, nu în sol.

Sera nu depinde în totalitate de tehnologie. În interiorul său trăiesc albine care ajută la dezvoltarea culturilor şi nu sunt ameninţate de prădători. De asemenea, Sundrop Farms foloseşte o specie de „insecte benefice“, cunoscute sub numele de Orius, care omoară dăunătorii, protejând astfel plantele.  Întregul sistem este computerizat, ceea ce permite controlarea serei de oriunde din lume. Dave Pratt, membru al echipei, poate controla condiţiile din seră chiar şi atunci când iese în oraş, graţie unei aplicaţii instalate pe telefonul său.

Încălzirea cu gaz a creat dispute

„Studiind mult timp agricultura salină l-am descoperit pe Charlie Paton, care cerceta această tehnologie din 1991“, a explicat Saumweber. Iniţial, Paton era un membru al echipei Sundrop, însă acesta a renunţat contra unei sume consistente atunci când ferma nu a mai fost construită pe baza principiilor sale ecologice.

„Ce ne-a plăcut la ideea lui Charlie era faptul că rezolva problema apei în două moduri, producând apă într-un mod elegant şi folosind-o totodată pentru a răci sera. Ceea ce nu am realizat la început, lucru care nu i-a convenit lui Charlie, a fost faptul că inclusiv în zonele aride există zile răcoroase, când sera are nevoie de încălzire. Din acest motiv, am instalat un sistem de back-up pe bază de gaz natural, care produce căldură şi electricitate în zilele noroase sau foarte friguroase. Acest lucru l-a supărat pe Charlie, pentru că aceasta însemna că sistemul nostru nu mai era 100% fără energie. Ceea ce Charlie nu a luat în calcul este faptul că da, într-adevăr, poţi creşte orice fără încălzire şi răcire, dar legumele vor avea defecte, urmând a fi respinse de supermarketuri. Dacă nu respecţi standardele lor, nu eşti plătit. Ar fi ideal să nu fie cazul, dar nu putem să încercăm acum să schimbăm comportamentul uman“, a explicat Saumweber.

„Aceşti oameni de ştiinţă au fost îndrăzneţi şi aventuroşi“, afirmă Neil Palmer, şeful Institutului de Cercetări în Desalinizare finanţat de guvernul australian. „Produc mâncare fără risc, eliminând probleme provocate de inundaţii, de îngheţ, grindină şi secetă. În plus, este profitabil pentru că nu există vreun deficit de soare sau de apă de mare. Este impresionant“, a adăugat Palmer.

Deşertul va aproviziona supermarketurile

Până acum, compania a reuşit să producă roşii, ardei şi castraveţi în cantităţi comerciale, iar aceeaşi tehnologie poate fi folosită pentru numeroase alte culturi. Marele avantaj este faptul că tehnologia Sundrop Farms nu consumă deloc apă dulce şi necesită foarte puţini combustibili fosili.

„Cerul este cu adevărat limita“, afirmă Reinier Wolterbeek, un inginer olandez ce are rolul de project manager în cadrul Sundrop. „Acum, că am demonstrat horticultorilor, economiştilor şi reprezentanţilor supermarketurilor că ceea ce facem aici funcţionează şi este viabil din punct de vedere comercial, luăm în calcul şi posibilitatea de a creşte proteină într-o seră similară. Cu alte cuvinte, vrem să hrănim întreaga lume“, afirmă Wolterbeek.

Proiectul a funcţionat atât de bine încât numeroşi investitori şi reprezentanţi ai lanţurilor de supermarketuri au călătorit până în Port Augusta, Australia, pentru a vedea cu ochii lor succesul Sundrop Farms. Acum, compania intenţionează să construiască o nouă seră în valoare de 8 milioane de lire sterline, ce urmează să se întindă pe 8 hectare, fiind de 40 de ori mai mare decât construcţia iniţială. Anual, în noua seră vor fi produse 2,8 milioane de kg de roşii şi 1,2 milioane de kg de ardei.

Dacă această tehnologie se va dovedi una de succes pe scară largă, va reprezenta o reuşită extraordinară, liniştind temerile că omenirea va avea probleme grave pe măsură ce populaţia planetei creşte şi cererea se dublează.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

Fie că aţi înfiinţat o seră cu scop comercial, pentru a produce flori sau legume, fie că sera pe care o aveţi o folosiţi doar pentru consum familial, cu siguranţă problema încălzirii acestui spaţiu pe timp de iarnă este o provocare greu de gestionat din pricina costurilor destul de piperate.

Variante tradiţionale

Lansând acest subiect printre proprietarii de sere, am constatat că fiecare şi-a rezolvat problema apelând la diverse soluţii, în funcţie de buget, eficienţă, rezultate obţinute, experienţă. În mod tradiţional, încălzirea se face cu ajutorul sistemelor de încălzire pe gaz, motorină sau pe baza combustibililor solizi – lemn, cărbune, rumeguş, peleţi.

Josef Wilhelm, legumicultor german stabilit în România, are mai multe idei în privinţa încălzirii şi recomandă „folosirea unui cazan pe lemne şi calorifere de tip ţeavă (mai groasă), trase pe sub răsaduri sau pe sub mesele mobile pe care stau răsadurile în tăvi. O altă variantă ar fi acoperirea serei cu încă o construcţie metalică din ţevi, peste care să puneţi folie groasă, însă înseamnă o investiţie în plus sau pentru serele cu geam de 3 mm o soluţie mai ieftină ar fi soba cu rumeguş.“

Un alt producător, din Timişoara, spune că pe perioada de iarnă dublează partea interioară a serelor cu un strat de folie. „Acum două nopţi am avut o cădere de tensiune, dar scăderea temperaturii din seră nu a fost dramatică, am pierdut doar 5°C în 7 ore, în mare parte, cred eu, din cauza foliei de interior. Recunosc că am un avantaj, sera este destul de mare, circa 1.000 mp, dar folia ajută. Ca măsură ajutătoare am un grup electrogen pe benzină, care intră automat în funcţiune în momentul când temperatura scade sub limita critică stabilită de mine.

O alternativă ar fi montarea sub mese sau în alt loc a unui acumulator de căldură, de exemplu un cazan mare de apă bine izolat, care prin căldura acumulată să încălzească sera pe timp de noapte sau, în caz de nevoie, prin circularea apei din radiatoarele serei. În funcţie de buget, există posibilitatea de a-l combina cu un panou solar exterior.

Soluţiile alternative pot salva sera de la un dezastru

Dacă v-aţi construit sera şi vă bazaţi pe o singură sursă de încălzire, iar aceea depinde de sistemul global de furnizare a energiei electrice sau gaze, aflaţi că vă puteţi pune în pericol întreaga muncă şi banii investiţi în răsaduri. O simplă pană de curent, o avarie la sistemul electric sau de furnizare a gazelor pot pune pe butuci o afacere. Aşa a păţit şi doamna Iulia Grigore din Dâmboviţa, care chiar în perioada Sărbătorilor de iarnă, într-o duminică, a rămas fără curent electric şi s-a trezit în incapacitatea de a reacţiona atunci când vedea cum temperatura din seră scade vertiginos. „Era duminică, după ora 16.00, afară s-a întunecat, temperatura era de – 8°C, în continuă scădere şi aveam speranţe mici să revină furnizarea curentului electric. În seră, fără ventilatoare şi încălzire centrală, temperatura a scăzut destul de mult până la ora 20.00, când avaria s-a remediat şi am scăpat de emoţii“, ne-a declarat Iulia Grigore. După acea experienţă şi-a promis că se va dota cel puţin cu o butelie de aragaz şi cu un arzător până va mai strânge ceva bani pentru a-şi achiziţiona o sobă sau o centrală pe lemne.

O altă familie din Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa, a aflat că există o rezolvare mai practică pentru astfel de situaţii. „Există nişte surse (un fel de acumulatori) folosite şi la computere, cu puteri diferite de până la 1kw/h. Acestea se interpun pe circuit, se încarcă singure când este curent electric, iar când se întrerupe curentul pompele şi ventilatoarele sunt menţinute în funcţiune automat aproximativ 2-3 ore, până la rezolvarea problemei“, spune Cătălin Stroe, capul familiei.

Aşadar, în privinţa pauzei de curent, singura soluţie este un sistem cu 2 alternative, electric-gaz sau electriclemne, cu condiţia ca varianta gaz-lemne să nu fie dependentă de curent, iar circulaţia apei din rezervor să fie făcută cu o pompă alimentată de un acumulator.

Construcţia strategică a serei salvează mulţi bani

Înainte de a porni la ridicarea serei, la fel ca şi la construcţia unei case documentaţi-vă, cereţi sfatul unui specialist, pentru că în funcţie de poziţionarea ei, a modului cum o izolaţi sau de alegerea materialelor folosite va depinde factura la utilităţi pentru încălzirea construcţiei. Din punctul de vedere al poziţionării, ţineţi cont de următorul aspect: asiguraţi-vă că aceasta primeşte suficient soare şi că nu este umbrită de casă, copaci sau de alte obiecte. O seră orientată către sud se va bucura de mai mult soare, mai multă lumină şi, implicit, mai multă căldură.

De asemenea, izolarea perfectă înseamnă mai puţine pierderi de căldură şi, deci, de bani. În cazul în care există spaţii (chiar şi foarte mici) prin care poate intra vânt sau frig ar fi bine să le acoperiţi cât mai repede. Puteţi opta pentru o spumă izolatoare pentru a repara zonele cu probleme. În acest fel, nu doar că nu va pătrunde frigul, dar căldura produsă se va menţine mai mult timp. Tot pentru a păstra această resursă valoroasă pentru plante, pe timpul iernii puteţi stoca căldura cu ajutorul apei. Aşezaţi în seră două butoaie sau găleţi negre cu apă. Soarele va fi atras de culoarea recipientelor, apa se va încălzi mai repede, iar căldura acumulată în timpul zilei va fi eliberată noaptea.

Serele semi-îngropate, o soluţie ieftină şi eficientă

Principiul este vechi, dacă ne gândim la bordeiele româneşti, la pivniţele sau beciurile noastre de toate zilele, unde vara este răcoare şi iarna cald, spaţii în care alimentele sunt păstrate în condiţii excelente. Astfel de... sisteme pot fi folosit şi astăzi cu succes. În judeţul Buzău există deja două sere semiîngropate ale unor întreprinzători chinezi, iar tehnologia a fost testată experimental şi de Staţiunea de cercetări legumicole din zonă.

Sera este unică la noi în ţară. Ea este construită la 1,5 metri adâncime, iar pământul care a fost scos pentru a face groapa a fost folosit pentru ridicarea unui perete, gros de 6 metri. Proprietarii spun că „vara aceasta înmagazinează căldura, care iarna este consumată treptat. Indiferent cât de frig este afară, nu este nevoie de curent electric şi nici de gaz pentru încălzire“. Deşi sunt construite primitiv, pe o structură din bambus, două ierni la rând temperatura în aceste sere a variat între 15°C şi 18°C, fără o sursă suplimentară de încălzire, în timp ce afară erau – 10°C – 18°C. Pornind de la această tehnologie, serele ecosolare au numai avantaje. Conform specialiştilor, costurile de exploatare şi menţinere a microclimatului sunt de 60-90 de ori mai mici faţă de serele obişnuite, iar costurile de producţie sunt de 10 ori mai reduse. În plus, într-o astfel de seră roşiile înfloresc şi se coc cu 45-50 de zile mai devreme, producţia este de 3-4 ori mai mare, iar opţiunile sunt multiple, pentru că se pot cultiva, pe lângă legume, şi peste 50 de tipuri de plante exotice, flori şi arbuşti ornamentali.

Dacă intenţionaţi să realizaţi o astfel de construcţie ţineţi cont de faptul că în România (conform STAS 6054/85) adâncimea de îngheţ este cuprinsă între 0,70-1,10 m sub nivelul solului, iar sub adâncimea de îngheţ temperatura pământului este relativ constantă, în jur de 10-12°C.

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti