Printre activităţile importante ale silvicultorilor suceveni se numără şi cea privind regenerarea pădurilor, un proces esenţial pentru continuitatea acestora, în vederea menţinerii echilibrului ecologic şi a biodiversităţii.

În anul 2024, Direcţia Silvică Suceava are programat pentru lucrările de regenerare a pădurilor în fondul forestier de stat o suprafaţă de 1336,69 ha, din care regenerări naturale 671,75 ha şi împăduriri integrale 768,17 ha.

Concomitent cu lucrările de instalare a noilor regenerări se vor efectua şi lucrările de completări curente în plantaţiile cu reuşită provizorie pe o suprafaţă de 286,67 ha şi lucrări de refaceri ale plantaţiilor afectate de calamităţi pe alte 0,64 ha.

În fondul forestier privat cu contracte de administrare şi servicii silvice, Direcţia Silvică Suceava a luat măsurile necesare în vederea efectuării unor lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 125,12 ha, din care regenerări naturale 21,89 ha şi împăduriri integrale pe 103,23 ha.

Conform reprezentanților Direcţiei Silvice Suceava, pentru împădurirea suprafeţei propuse în fond forestier de stat se vor utiliza 3.956.950 puieţi, din care 80% puieţi de răşinoase (ponderea cea mai mare o are molidul, apoi brad, larice, pin silvestru) şi 20% puieţi foioase (gorun, stejar, fag, paltin de munte, tei, cireş). Pentru împădurirea suprafeţelor propuse în fond forestier privat cu contracte de administrare şi servicii silvice se vor utiliza 520.000 puieţi răşinoase (ponderea cea mai mare o are molidul, apoi larice, pin silvestru, brad). Puieţii sunt asiguraţi din pepinierele proprii ale Direcției Silvice Suceava, în ceea ce priveşte puieţii de răşinoase, iar pentru puieţii de foioase necesarul este asigurat şi prin transfer de la alte direcţii silvice. Pentru asigurarea necesarului anual de puieţi, Direcţia Silvică Suceava dispune de 31 de solarii, în care se produc puieţi de molid, larice şi pin silvestru, respectiv 82 de pepiniere permanente.

Pepiniera Silvică Centrală Salcea produce anual 800.000 bucăți puieţi forestieri

În primăvara anului 2024 se vor înfiinţa culturi prin repicaj cu puieţi de răşinoase, proveniţi din solariile proprii, pe 399 ari (371 ari molid, 24 ari larice, 4 ari pin silvestru), iar pentru reinstalarea culturilor pe suprafaţa de 3.920 mp solarii, sămânţa necesară a fost recoltată din rezervaţii de seminţe şi conservată corespunzător de către subunităţile Direcţiei Silvice Suceava.

Unul din cei mai mari producători de puieţi din cadrul Direcţiei Silvice Suceava este Pepiniera Silvică Centrală Salcea, unde anual se produc aproximativ 800 mii buc. puieţi forestieri – în special foioase (stejar, gorun, fag, paltin de munte, frasin, tei, cireş, diverse specii de plop etc.) şi 374 specii, subspecii şi varietăţi de puieţi ornamentali, plante, flori şi gazon. Pentru eficientizarea activităţii din această pepinieră a fost întocmit şi aprobat proiectul PNRR – „Modernizarea şi retehnologizarea Pepinierei Silvice Salcea – Ocolul Silvic Adâncata“ în valoare totală de 9.064.668,55 lei, din care contribuţia de finanţare PNRR este de 6.345.267,985 lei.

În cadrul aceluiaşi pilon „Tranziţia Verde“ a fost aprobat încă un proiect, de această dată pentru o pepinieră care produce specii de răşinoase. „Modernizarea şi retehnologizarea Pepinierei Silvice Prisaca Dornei – Ocolul Silvic Vama“ în valoare totală de 2.369.873,82 lei, din care contribuţia de finanţare PNRR este de 1.785. 884,607 lei.

În ultimii 5 ani, Direcţia Silvică Suceava a împădurit 4.864 ha în fond forestier de stat, în medie 973 ha pe an şi 905 ha în fond forestier privat administrat şi cu contracte de prestări servicii, în medie 181 ha pe an. Suprafaţa totală regenerată în această perioadă este de 9.583 ha în fondul forestier de stat şi 1.192 ha în fond forestier privat administrat şi cu contracte de prestări servicii.

„O componentă importantă şi tradiţională a activităţii noastre din această perioadă o reprezintă susţinerea acţiunilor promovate de societatea civilă pentru dezvoltarea conştiinţei forestiere, în direcţia apărării şi conservării fondului forestier, a cultivării respectului pentru pădure în societatea actuală. Astfel se vor organiza acţiuni prilejuite de luna plantării arborilor la care vor participa voluntari din toate mediile, iar pentru punerea în circuitul silvic a unor suprafeţe de teren care sunt afectate de diferite forme de degradare, precum şi a suprafeţelor de teren agricol care şi-au pierdut capacitatea de producţie, s-au făcut şi se vor face sponsorizări cu puieţi de salcâm“, ne-a informat Direcţia Silvică Suceava.

Peste 60 de ani de experiență în producția de puieți forestieri și de arbori și arbuști ornamentali

Pepiniera Silvică Salcea, subunitate din cadrul Direcției Silvice Suceava, a fost înființată și autorizată din 1962 ca pepinieră silvică și dendrologică. Pepiniera este situată pe lunca râului Suceava, având o suprafață de 54,09 ha, pe care se produc puieți forestieri (stejar, gorun, salcâm, frasin, paltin de munte, plop, salcie), dar și peste 300 de specii diferite de arbori și arbuști ornamentali, liane, specii erbacee, rulouri de gazon și arbuști fructiferi.

Speciile de arbori și arbuști ornamentali produși în Pepiniera Silvică Salcea sunt perfect aclimatizate la condițiile pedoclimatice, în special la zona 6 (de la -23,3°C până la -17,8°C), din cele 11 zone climatice de rezistență a plantelor la frig. Fiecare arbore din ofertă este atent îngrijit, astfel încât în grădini și parcuri să ajungă cele mai bune produse.

În fiecare an sunt adăugate specii și varietăți noi de arbori și arbuști ornamentali, toate speciile noi fiind în prealabil testate în privința rezistenței la condițiile climatice cel puțin doi ani înainte de a fi comercializate.

Silviu BUCULEI

În ultimele două secole, suprafața ocupată cu brad s-a redus major în toată Europa. În România, în urmă cu 150-200 de ani, acesta reprezenta 10-15% din suprafața de pădure, perioadă după care s-a produs o diminuare drastică a suprafețelor. În 1929, de exemplu, bradul reprezenta 6,5% din pădurile țării, în 1984 procentul s-a redus la 5,12%, în 1989 – la 5,1%, iar în 2007, la 5%, ceea ce corespunde unei suprafețe de 315.000 ha. Între rășinoase, bradul ocupă locul al doilea, după molid.

Ca areal de răspândire, cele mai multe suprafețe, pure sau în amestec cu fagul și molidul, se întâlnesc în Carpații Orientali și de Curbură. Urmează, ca pondere ocupată, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Munții Banatului. Bradul vegetează la altitudini diferite: 200-300 m în Nordul Moldovei, 400-500 m în Carpații Orientali, 700-900 m în Carpații Meridionali, 1.000 m în Semenic. Cele mai mici cote la care crește în mod natural se întâlnesc pe Valea Nerei (190-200 m), iar cele mai înalte, în Carpații Meridionali (1.300-1.400 m, rar până la 1.500-1.700 m).

Obținerea seminței de brad

Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că bradul, ca și alte conifere, molidul sau pinul, crește teribil de greu. Dacă s-ar cunoaște acest lucru pesemne ar scădea apetitul oamenilor de a-l tăia și a-l aduce în casă vreme de o lună, de sărbătorile de iarnă, și în general de a fi tăiat nerațional, dincolo de o planificare realizată de silvicultori. Și ar mai fi ceva: dacă ar fi lăsate în pace, pădurile de brad au capacitatea de a se regenera în mod natural, chiar și atunci când sunt doborâte de fenomene meteo extreme (furtuni violente). Cum nu se întâmplă acest lucru, este nevoie de intervenția omului în ceea ce numește instalarea artificială a bradului (păduri plantate).

Dar haideți să vedem cât de migăloasă este tehnologia de obținere a puietului de brad:

  • recoltarea conurilor de brad: lucrarea se efectuează înainte de desfacerea solzilor (faza de prematurație, cu 15-20 de zile înainte de diseminare), perioadă care corespunde datei de 20-25 septembrie, într-o fereastră de timp cam de 10-15 zile. Conurile se recoltează de la brazii de pe pantele însorite, manual, cu foarfeca sau cosorul.
  • procesarea: pentru desprinderea solzilor, conurile recoltate se întind la soare, în straturi subțiri, răvășindu-se la fiecare două zile. Dacă vorbim despre cantități mari, acestea se țin 8-10 zile în uscătorii, la temperaturi de maximum 25°C. După ce solzii se desprind de pe axul conului, amestecul se vântură pentru a separa semințele de solzi și de restul impurităților. Urmează dezariparea semințelor, care se face manual, pentru a evita spargerea pungilor de rășină, cu afectarea viabilității embrionilor și o nouă vânturare.
  • păstrarea: se face în încăperi neîncălzite, în straturi de 5 cm, timp de trei săptămâni, vreme în care semințele se răvășesc zilnic, de 2-3 ori. Dacă semănatul are loc primăvara (recomandabil este să se facă toamna), peste iarnă, semințele se pot păstra în nisip reavăn, la 2-5°C, cu condiția ca încăperea să fie aerisită permanent.

Semănatul

bradul 3

În practică, silvicultorii se folosesc și de procedeul de a efectua semănatul direct pe suprafața pe care doresc s-o împădurească, fie în cuiburi (20-40-60 semințe/cuib, adică 3-6 g/cuib, pentru a se obține aproximativ 15 plăntuțe/cuib, la adâncimea de 2 cm), fie prin împrăștiere (în cazul amestecului de brad cu fag). În primul caz, puieții obținuți se replantează apoi în gropi.

Metoda cea mai sigură este cea a semănatului în spații special amenajate (pepiniere). Semănatul se face toamna, în septembrie-octombrie (soluție recomandată) sau primăvara, în martie-aprilie. Înainte de încorporarea în substrat, semințele se pregătesc fie prin înmuierea în apă, timp de 18 ore, fie prin prerefrigerare, timp de 21 de zile, la temperaturi de 3-5°C. Semănatul se face în rigole distanțate la 20 cm, la o adâncime de 2-3 cm. Acestea se acoperă cu un amestec format din humus de fag (50%), humus de molid (20%), litieră de molid (20%) și nisip (10%). Pe timpul iernii, rigolele se acoperă cu frunze sau folii de polietilenă pentru a împiedica spulberarea stratului protector și pentru a asigura protecția împotriva gerurilor. Norma de sămânță este de 350-400 de bucăți (peste 20 de grame) la metrul liniar de rigolă, pentru semănăturile de toamnă, sau de 800-1.000 semințe/ml de rigolă, la semănă­turile de primăvară.

Lucrări de îngrijire și plantarea

Cum v-am spus deja, bradul este o specie cu un procent redus de germinație a semințelor. În consecință, și procentul de răsărire este extrem de scăzut, uneori acesta situându-se sub 10%, maximum fiind de 40%. La semănatul din toamnă embrionul apare anul următor, în luna mai. Creșterea este foarte-foarte lentă. După primul an de vegetație, plăntuța are 1,0 mm diametrul la colet și 30-33 mm înălțime. După al treilea an, puieții ating 15-25 cm înălțime și au la colet o grosime de 1,5-3,5 mm. Ei devin apți de plantare după 5-6 ani. Lucrările de îngrijire constau în umbrire, pentru a fi protejați de arșită, udare, afânarea solului, pentru îndepărtarea buruienilor, tratamente cu fungicide pentru evitatea apariției „căderii sau culcării plăntuțelor“, aplicarea îngrășămintelor etc. Ponderea puieților viabili după trecerea primului sezon de vegetație poate fi de 80-90%. După replantare (în gropi de 60 x 60 x 60 cm), nu toți puieții rezistă, procentul de prindere fiind în jur de 60%, iar în al doilea an procentul de uscare este de aproximativ 5%. În anul al 7-lea (5 în pepinieră și 2 după replantare), brăduții ating înălțimea de 50-60, maximum 70 cm. La 12 ani planta atinge 1, 80-2,00 m, fix cât ne place nouă brăduțul de Crăciun. Și-acum vine întrebarea: n-ar fi mai simplu, decât să tăiem brazii din pădure, să îi creștem noi la ghiveci? Cum? Respectând fix tehnologia de mai sus!

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti