Trendul ultimilor ani arată că tiparele alimentare ale oamenilor se schimbă și că aceștia devin mai preocupați de alegerea unor mâncăruri sănătoase. Asta a determinat apariția a tot mai multor ferme ecologice. În cazul acestora se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora), a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, a hormonilor, antibioticelor etc. În etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză pentru prepararea alimentelor ecologice. Dacă intenționați să puneți bazele unei ferme ecologice sau să realizați conversia către agricultura ecologică trebuie să știți că certificarea se acordă în anumite condiții. Despre asta ne-a vorbit Ana Goloborodco, reprezentant al companiei SRAC.

Care sunt etapele?

Există trei mari etape în certificare. Este vorba despre etapa de contractare, apoi evaluarea și certificarea. Etapa de evaluare, spre exemplu, include primul contact cu fermierul.

„Dacă acesta este interesat să obțină certificarea ecologică, ne contactează și noi îi dăm toate informațiile de care are nevoie. În baza unei cereri tipizate noi facem oferta de preț și îi spunem cât costă certificarea pe anul respectiv. Certificarea este anuală și se reînnoiește în fiecare an. Ca atare, facem un contract pe perioadă nedeterminată până când fermierul nu mai dorește certificarea ecologică. Dacă dorește să continue în acest domeniu, în fiecare an facem inspecție și certificare. După semnarea contractului de colaborare cu noi, fermierii trebuie să se înregistreze la Direcția Agricolă Județeană de care aparține. Această înscriere reprezintă în fapt data începerii reconversiei și din acel moment el trebuie să respecte toate cerințele din agricultura ecologică. Pentru verificarea respectării acestor cerințe se realizează un control la fața locului. Noi facem un control oficial în numele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; am fost desemnați de către această instituție să facem acest lucru. Practic, este un control al autorității. La fața locului se verifică îndeplinirea fiecărei cerințe din regulament și dacă sunt nerespectări sau neconformități, fermierul are la dispoziție un anumit timp pentru a rezolva această situație. După remediere, dosarul lui intră într-o comisie tehnică, unde se ia decizia de certificare.“

În urma controalelor efectuate de organismele de inspecţie şi certificare, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele cu menţiunea „ecologic“. Pe eticheta aplicată unui produs ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni: referirea la producţia ecologică, siglele, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.

În cât timp se poate obține?

Inspecția organismului de certificare se face în perioada optimă, asta însemnând, spre exemplu, în cazul producătorilor atunci când producția este în stadiu de vegetație. Înregistrarea producătorilor trebuie să se facă în sistem până la data de 16 mai în fiecare an. Aceasta este data limită, iar după acest termen mai pot intra în sistem doar producători care fac acest lucru pentru prima oară. Obținerea propriu-zisă a certificării depinde foarte mult și de fermier și de rapiditatea cu care acesta rezolvă eventualele neconformități constatate de organismul de certificare. În cazul unui distribuitor, spre exemplu, unde inspecția se poate face oricând pentru că acesta are produse în stoc, certificarea se poate obține și în două săptămâni. Certificarea depinde și de activitatea desfășurată de fermier și de momentul semnării contractului.

Produsele ecologice poartă sigla naţională şi logo-ul comunitar care atestă proveniența din acest sector de activitate. Această etichetă confirmă faptul că cel puțin 95% din ingredientele produsului au fost obţinute în conformitate cu metoda de producţie ecologică şi că produsul respectă regulile de producţie ecologică. În plus, produsul poartă numele producătorului, procesatorului sau vânzătorului şi numele sau codul organismului de inspecţie şi certificare.

„Costurile certificării depind de dimensiunea exploatației pentru care se solicită acest serviciu, de tipul culturii, de complexitatea activității operatorului. În general, costurile pornesc de la 1.000 de lei, plus TVA și ajung până la 20.000 de lei. În cazul miilor de hectare, inspecția este mult mai amănunțită pentru că se folosec inputuri (fertilizanți, pesticide, semințe) și practic tot ce intră în fermă trebuie verificat de noi. Actul final este certificatul eliberat de pe o platformă a Comisiei Europene. Acest certificat este prestabilit de Comisia Europeană și are aceleași informații în cazul tuturor organismelor care certifică ecologic, respectiv date despre producător, activitatea certificată (producție, prelucrare, distribuție etc.), conține lista de produse și valabilitatea. La noi, spre exemplu, certificatul este valabil până la finalul anului următor. Acestea sunt informațiile obligatorii, dar mai sunt și informații opționale pe care le completează fiecare organism de certificare conform procedurii interne proprii.“

► „Organismul nostru de certificare funcționează de 30 de ani, am crescut treptat și acum avem peste 1.500 de fermieri certificați ecologic în România din toate domeniile: vegetal, zootehnic, prelucrarea produselor alimentare, unități de ambalare și pregătire primară, unități de producție semințe și material vegetativ etc. Certificăm orice activitate din agricultură și industria alimentară.“

► Pentru a putea vinde sub eticheta de produse ecologice/bio/organice este nevoie de certificare ECO. În România, controlul și certificarea produselor ecologice sunt asigurate de Organisme de Control și Certificare (OIC) private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și acreditate RENAR.

► Avantajele certificării produselor ecologice:

■ certificarea garantează calitatea produsului ECO şi se aplică în toate stadiile de producție, pregătire, prelucrare, distribuție (inclusiv import, export);

■ practicarea agriculturii ecologice certificate oferă garanții privind durabilitatea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor și sănătatea consumatorilor;

■ certificarea ecologică îi ajută pe consumatori să diferențieze ușor produsele eco adevărate de cele contrafăcute.

► Câte tipuri de certificare există?

■ Certificarea sistemelor de management (arată conformitatea unui sistem de management implementat în companie cu cerințele unui anumit standard, de regulă ISO);

■ Certificarea produselor din domeniul reglementat sau voluntar (asigură utilizatorii că toate caracteristicile produsului sunt conforme cu specificațiile și cu standardele aplicabile);

■ Comercializarea produselor în spațiul Comunității Europene este condiționată de aplicarea marcajului CE. Pentru a se putea aplica marcajul CE, pe fiecare categorie de produse există o directivă europeană sau regulament european care detaliază cerințele ce trebuie îndeplinite de produse care se vor a fi comercializate în spațiul european. Un produs poate face obiectul mai multor directive sau regulamente europene, caz în care el trebuie să îndeplinească cerințele din toate reglementările aplicabile;

■ Certificarea de personal.

Laura ZMARANDA

La nivelul Uniunii Europene, prin strategiile „De la fermă la consumator“ și „Biodiversitate“ se propun acțiuni și angajamente ambițioase menite a combate declinul biodiversității și a transforma sistemele alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar. Au fost stabilite în acest sens obiective clare pe termen mediu și lung privind utilizarea unei anumite suprafețe pentru agricultura ecologică.

Detaliem aceste aspecte împreună cu dl Viorel Morărescu, director în MADR.

Viorel Morarescu

Rep.: Așadar, este posibil ca, până în anul 2030, România să atingă obiectivul cu privire la utilizarea a 25% din terenurile agricole ale UE pentru agricultura ecologică?

V.M.: Alimentele și agricultura ecologică fac parte din soluția pentru multe dintre provocările actuale – în primul rând crizele climatice și ale biodiversității. Nu întâmplător a fost stabilit obiectivul ca, până în anul 2030, 25% din suprafața agricolă a UE să fie utilizată pentru agricultura ecologică.

Integrarea producției ecologice în lanțurile de aprovizionare ale pieței pentru creșterea ponderii sectorului de procesare și a valorii adăugate a produselor este un alt obiectiv important al Planului de acțiune.

Sigur că pentru dezvoltarea agriculturii ecologice sunt necesare și măsuri precum: creșterea suprafețelor cultivate ecologic, apoi creșterea și diversificarea producției ecologice, obținerea unor producții ecologice corelate cu nevoile de consum, la prețuri accesibile consumatorilor, integrarea producției agroalimentare ecologice în lanțurile de aprovizionare ale pieței, iar pentru toate acestea este nevoie de consilierea fermierilor și sprijinirea asocierii acestora, adaptarea cercetării la nevoile sectorului de agricultură ecologică, educarea și informarea consumatorilor în legătură cu produsele certificate ecologic. Trebuie reținut că agricultura ecologică joacă un rol important în păstrarea biodiversității și asigurarea unei alimentații sănătoase.

Rep.: Cum sunt sprijiniți fermierii pentru a activa în domeniul agriculturii ecologice?

V.M.: Luând în considerare tendința generală de creștere a suprafeței utilizate în sistem ecologic, coroborată cu impredictibilitatea factorilor ce pot influența acest sector și fluctuațiile numărului de operatori, s-a previzionat că suprafața utilizată în sistemul de agricultură ecologică în anul 2030 ar putea ajunge la minimum 800.000 ha, respectiv 6% din SAU.

În acest sens sunt alocări financiare pentru  intervențiile care vizează acordarea de plăți compensatorii pentru agricultura ecologică din PS 2023-2027 este de 389,12 mil. euro.

Valorile plăților compensatorii acordate prin DR-04 și DR-05

agric ecolog tabel valori

Plățile acordate în cadrul intervențiilor se pot cumula cu celelalte tipuri de plăți acordate pe suprafață.

Rep.: Care sunt pașii pe care trebuie să îi facă un fermier care dorește să treacă de la agricultura convențională la cea ecologică?

V.M.: Înregistrarea activității operatorilor/ grupurilor de operatori care realizează activități de producție agricolă, pregătire/prelucrare, distribuție/ introducere pe piață, depozitare, import, export, de produse ecologice sau în conversie în agricultura ecologică este reglementată prin Ordinul MADR nr. 45/2022, astfel:

– Pasul I: încheierea contractului cu Organismul de control (OC) aprobat pe teritoriul României.

Lista organismelor de control aprobate pe teritoriul României este postată pe site-ul www.madr.ro, secțiunea Agricultură, subsecțiunea Agricultură ecologică. În România sunt 14 OC aprobate de MADR, potrivit prevederilor reg. 848/2018 și OM nr. 312/2021.

– Pasul II: depunerea Fișei de înregistrare la DAJ/DAMB (anexele nr. 1-8 din ordin), însoțită de Contractul încheiat între operator și organismul de control (OC),

♦ În fiecare an, până pe data de 16 mai inclusiv, operatorii/grupurile de operatori care desfășoară activitatea de producție au obligația de a-și înregistra activitatea la Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București.

Rep.: Care este domeniul forte al României în privința agriculturii ecologice? Ce producem cel mai mult în sistem eco și ce se află la polul opus?

V.M.: Potrivit datelor comunicate de către organismele de control, suprafața totală cultivată în sistem ecologic în România a fost de 578.718,44 ha. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o reprezintă culturile permanente: pășuni și fânețe – 37%, urmate de cereale – 24% și culturile industriale – 20%.

La polul opus, România are suprafețe mici cultivate cu legume, numai 1.227,26 ha cultivate la finele anului 2021, potrivit datelor comunicate.

Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele plante cerealiere (2017-2021)

agric ecolog tabel evolutie

Rep.: Care este situația comerțului UNIONAL/export de produse ecologice ?

V.M.: În anul 2022, potrivit datelor statistice comunicate de către OC, cantitatea totală de produse certificate ecologice comercializate atât pe piața UE/non-ue a fost de 731.720,3 t, din care:

  • UE – 346.424,89 t;
  • non UE – 74.978,21 t;
  • pe piața internă în România 310.408, 3 t.

România a intrat cu produse certificate ecologic pe diferite țări terțe, SUA – 36.606,97 t – 49%, Marea Britanie – 34531,19 t – 46%, Elveția – 3059,93 t – 4%, produsele exportate au fost vin ecologic, uleiuri (rapiță, floarea-soarelui, in etc.), nuci, miere etc.

Rep.: Se simte o deschidere mai mare a fermierilor în ultimul timp față de agricultura ecologică?

V.M.: Agricultura ecologică este o oportunitate, mai ales că principalele obiective europene sunt alimentația mai sănătoasă, protecția mediului și utilizarea unei cantități reduse de produse de protecția plantelor, iar fermierii vor putea accesa mai multe fonduri europene.

♦ Prin urmare, fermierii sau investitorii români ar trebui să profite de acest segment al agriculturii, să înceapă tranziția de la agricultura convențională la agricultura ecologică, având în vedere și faptul că cererea de produse ecologice a crescut mult atât pe piața locală, precum și în țările din Europa de Vest.

Dinamica operatorilor în agricultura ecologică 2010-2021

agric ecolog grafic

Potrivit datelor statistice comunicate de OC, în anul 2022 numărul total de operatori a ajuns la 13.276, o creștere de 9% față de anul 2021, iar suprafața totală la 641.830 ha, ceea ce reprezintă o creștere de 10% față de anul 2021.

Ion BANU

VIDEO

În luna mai 2023, ieșenii au fost așteptați în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

„Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ a urmărit promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

A fost un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Evenimentul «Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale» a fost organizat în Iași, în perioada 20-21 mai 2023. Acest târg este dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori produse atestate ca produse montane, precum și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment își propune să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor. Sâmbătă a fost unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar duminică a avut loc un atelier privind modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier încercăm să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație, organizat de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 20-21 mai 2023, ieșenii au putut participa, în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Acest târg a fost dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori atestate ca produse montane, și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment și-a propus să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

A avut loc și un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor, respectiv unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar cel de-al doilea atelier a fost despre modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier am încercat să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a specificat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Evenimentul constituie o activitate a hubului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro), dezvoltat în cadrul proiectului Cities2030 de Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 9-10 iulie a avut loc prima ediție a Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane, târg organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, Filiala Iași, și Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în Parcul Expoziției.

„Evenimentul, unicat în zona Moldovei, a fost dedicat consumatorilor ieșeni, precum și producătorilor atestați tradițional, ecologic sau montan din zona de nord-est a țării. Astfel, cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură din regiunea Moldovei, la eveniment au participat producători din toate cele 6 județe din nord-estul țării din domeniul patiseriei, produselor lactate, preparatelor din carne și pește, producători de vinuri, producători de dulcețuri și zacuști, producători de fructe și legume ecologice și apicultori. Prin organizarea acestui târg, ne propunem promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare, realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării. În același timp, se urmărește stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Dan Marius Sezonov, consilier în cadrul oficiului de Dezvoltare Piatra Neamț, din cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane, unitate componentă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost prezent la eveniment și recomandă produsele din zona montană. „La această ediție a evenimentului desfășurat la Iași avem o serie de producători care au prezentat publicului larg consumator produse de origine animală, vegetală și apicolă, care sunt certificate de către Agenția Națională a Zonei Montane, pe procedură, cu mențiunea de calitate facultativă de Produs montan. Este o schemă de calitate europeană care certifică originea, calitatea produselor care se obțin numai în zona montană, în Arcul Carpatic al României. La nivelul acestui târg sunt prezenți producători din Neamț, Bacău și din zona de Nord a județului Suceava. Recomand tuturor consumatorilor să consume cu încredere un produs care are mențiunea Produs montan întrucât este sănătos, curat și reflectă cu adevărat calitatea din zona montană.“

Totodată, prin intermediul acestui eveniment, organizatorii urmăresc să promoveze o alimentație sănătoasă în rândul ieșenilor, precum și dezvoltarea culturii pentru produsele culinare tradiționale, a specificat Ioan Sebastian Brumă, organizatorul târgului.

În cadrul târgului a avut loc și Atelierul de gătit pentru copii, cu produse de la producători locali, atelier care are o puternică componentă educativă în ceea ce privește alimentația sănătoasă. Acesta a făcut parte din acțiunile de promovare a alimentației sănătoase și de creștere a gradului de încredere a consumatorilor urbani în produsele alimentare locale. Atelierul este gândit pentru copii, deoarece ei reprezintă vectori de formare și informare în familiile lor.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Cities2030, finanțat de Comisia Europeană prin programul Orizont2020 (www.cities.eu). Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași, sunt partenerii din România în cadrul acestui proiect, alături de alți 39 de parteneri din țările Europei. Evenimentul constituie o activitate a hub-ului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro).

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Elena Larisa Bodnar are o îndeletnicire pe cât de frumos mirositoare pe atât de plăcută şi de utilă. După ce o viaţă întreagă s-a ocupat de vieţuitoarele din gospodăriile rădăuţenilor ca veterinar, când a ieşit la pensie doamna Elena s-a dedicat unei pasiuni, aceea de a confecţiona săpunuri artizanale şi a recondiţiona mici obiecte de mobilier.

Căutând alternative sănătoase la săpunurile din comerţ, Elena Larisa Bodnar a făcut primul săpun pentru a fi utilizat de familie, i-a plăcut, apoi a mai făcut şi alte săpunuri pe care le-a dat şi prietenilor, le-a plăcut şi lor şi aşa a dezvoltat o mică afacere. Produsele te atrag de la modul în care sunt ambalate, cu foarte mare atenţie la detalii, la ingrediente: flori de lavandă. trandafiri sau gălbenele, la mirosul plăcut pe care îl emană. Nu este vorba doar despre produse de calitate, ci şi despre foarte multă dragoste pentru natură, sănătate şi oameni.

„M-am apucat să fac săpunuri pentru că nu găsisem printre săpunurile româneşti handmade, unul care să corespundă aşteptărilor mele. Fac săpunuri din unturi şi uleiuri vegetale, macerate de plante, lapte de capră şi pun miere de albine pentru spumare. Ele sunt făcute din cele mai fine uleiuri. Reţeta de bază conţine ulei de măsline extravirgin, uleiul de măsline fiind considerat cel mai bun remediu pentru pielea uscată deoarece ajută la exfolierea celulelor moarte şi ajută la vindecarea mai rapidă a cicatricelor, iar folosirea unui săpun ce conține ulei de măsline va lăsa pielea fină şi catifelată. Un beneficiu recunoscut îl aduce laptele de capră care are un pH neutru, iar acidul lactic natural din acesta îl face un ingredient potrivit pentru persoanele cu pielea uscată, fiind şi un exfoliant natural care îndepărtează uşor celulele moarte ale pielii, menţinând porii curaţi. În compoziţie mai pun cocos, ricin pentru spumare, untul de shea bio - organic, untul de cacao pentru duritate. Pun şi plăntuţe; acesta este cu mentă şi mirosul este dat de uleiul esențial. Acesta este săpun din cărbune vegetal şi miroase a bergamotă, uleiul esenţial fiind de bergamotă. Acesta este cu verbină sau iarbă sacră, aici este săpun care are pudră de ardei. Niciun săpun fabricat de mine nu conţine coloranţi, practic este un săpun de casă aşa cum făceau bunicii noştri, dar acum într-un alt stil şi aromatizat cu macerate din plante, care au şi proprietăţile date de plante. Maceratele din plate le pregătesc vara, fiecare macerat fiind realizat după o anumită reţetă, din plante culese din locuri curate, de mine sau de oameni în care am încredere“, ne-a precizat Elena Larisa Bodnar în timp ce ne prezenta o parte din săpunurile realizate în ultima perioadă.

Benefice şi pentru sănătate

Pe lângă proprietăţile atât de cunoscute ale uleiurilor esenţiale, acestea fiind folosite încă din anii 3000 – 2500 î.Hr. în scop medicinal, ca bază pentru remedii, pentru îngrijirea personală, în cadrul ceremoniilor religioase sau pentru pregătirea şi conservarea alimentelor, untul de shea este considerat o minune a lumii în materie de îngrijire. Este un unt cu multiple beneficii, mai ales pentru piele şi scalpul cu probleme. De la acnee până la alergii, de la psoriazis până la zona zoster, de la mătreaţă la vergeturi, untul de shea ameliorează sau reduce problemele pielii. Verbina, numită şi „iarba sacră” de către persani, egipteni şi romani şi cunoscută la noi şi cu numele de „spornic“ proteja celulele nervoase, uleiul de bergamotă este unic între uleiurile de citrice şi datorită faptului că binedispune şi calmează în acelaşi timp. Cărbunele vegetal, prin formatul poros, absoarbe impurităţi de 500 de ori greutatea sa. Atrage ionii de exces de sebum, toxine sau impurităţi, deblocând porii și permiţând astfel o respiraţie şi o hidratare optime, fiind utilizat pentru tenul mixt şi gras, părul gras; de asemenea, protejează de acnee şi puncte negre. Laptele de capră este bogat atât în grăsimi saturate cât şi nesaturate, fiind ideal pentru producerea săpunului, mai ales că poate înlocui cu succes apa. Cocosul are proprietăţi de hidratare, oferă pielii un aspect catifelat, este unul dintre cele mai bune produse ce pot fi folosite pentru exfoliere, foarte bun pentru calmarea iritaţiilor tonifiere şi oferă strălucire. În afară de mirosul deosebit, uleiul esenţial de lavandă este un foarte bun calmant şi relaxant, sporeşte fluxul de oxigen şi nutrienţi către celule, lăsând în urmă pielea foarte hidratată, fină şi proaspătă.

Săpunuri cu arome şi efecte terapeutice

„Fac peste 10 sortimente de săpun terapeutic. Cimbrişorul, menta, gălbenelele, cărbunele vegetal dau şi culoarea săpunului puse în ulei extravirgin. De exemplu, de la gălbenele săpunul va fi şi uşor gălbui, menta dă tenta de verde, cărbunele ne ajută să obţinem săpunul negru şi aşa mai departe. Untul de cacao are un conţinut bogat în substanţe nutritive, polifenoli, antioxidanţi şi vitamine, în timp ce uleiul de ricin este un bun emolient nutritiv, antibacterian datorită conţinutului în acid ricinoleic şi este renumit pentru proprietăţile de regenerare şi fortificare a părului. Să nu uităm nici de beneficiile mierii de albine care se datorează conţinutului său de vitamine, enzime, aminoacizi şi minerale. Absența încălzirii puternice în fabricarea săpunului  permite utilizarea de materii grase şi uleiuri esențiale fără a le altera proprietăţile.

Mai produc săpun exfoliant cu fulgi de ovăz, un ingredient bioactiv benefic pentru piele şi păr prin conţinutul de proteine şi lipide şi care purifică şi hidratează, catifelează, previne uscarea şi deshidratarea epidermei, săpun care după uscare mai păstrează mirosul de cereale. 

La mare căutare este şi săpunul cu lavandă, dar şi săpunurile în care utilizez hidrolat (un produs secundar rezultat în urma extracţiei uleiului esenţial din plante aromatice obţinut prin procesul de distilare cu vapori a plantei proaspete) de tei, hidorlat din şapte plante şi săpunul cu cafea. Aceste săpunuri pot fi folosite pentru păr, pentru faţă, pentru corp, pentru că, în urma saponificării, nu au urme de sodă, dar toată glicerina rezultată în urma saponificării uleiurilor vegetale este păstrată în compoziţia săpunului, aceasta având un efect hidratant incomparabil“. Acestea sunt sunt o parte din micile secrete din fabricarea săpunului pe care ni le-a mărturisit Elena Larisa Bodnar.

Produsele din natură transmit gingăşie, naturaleţe, puritate

Elena Bodnar ne-a mai spus că a pornit în realizarea săpunurilor prin combinarea uleiurilor şi a altor componente care asigură o extraordinară diversitate de proprietăţi cosmetice de la reţeta de săpun de casă care se făcea pe vremuri în mediul rural.

„Săpunul a parcurs un drum lung, de secole, până să-i fie recunoscută acţiunea benefică de astăzi, fiind inventat de fenicieni în anul 600 î.Hr., când era obţinut prin amestecarea grăsimii de capră cu cenușă de lemn. Cu acest săpun, bunicii noştri se spălau şi pe mâini, şi pe faţă, şi cap, atât de fin şi bun era. Datorită unturii folosite pielea nu se usca aşa cum se usucă astăzi după utilizarea multor săpunuri din comerţ”, îşi aduce aminte Elena Bodnar .

În atelierul Elena Larisa Bodnar, el însuşi o poveste prin mulţimea de obiecte restaurate amestecate cu arome de săpun, după ce este realizată compoziţia, săpunul este turnat în matriţe din silicon în care stă 24 de ore, apoi este uscat timp de minimum 6 săptămâni pentru a elimina apa şi a ajunge un produs solid. Apoi se păstrează la loc rece şi uscat.

Sunt şi cerinţe de produse mai speciale, una dintre ele fiind săpunul cu pudră cosmetică de aur, dar care conţine şi mentă.

Dincolo de partea de business rămâne nealterată pasiunea, la fel de intensă ca atunci când a început povestea primului săpun. Rădăuţeanca spune că produsele ei au căutare doar în rândul celor care doresc alternative sănătoase la săpunurile din comerţ sau sunt cumpărate de cei care doresc să facă un cadou. Le promovează în puţinele târguri şi expoziţii ale meşterilor artizani la care participă în această perioadă grea şi unde are satisfacţia aprecierii lucrului făcut de ea, a produsele care sunt din natură şi care transmit celor care le cumpără „gingăşia, naturaleţea, puritatea“.

Elena Larisa Bodnar le recomandă tuturor să respecte lucrurile care au în spate o poveste, să creeze produse cu respect pentru om şi pentru natură şi să le promoveze. Înseamnă solidaritate şi respect pentru oameni şi natură, iar noile tendinţe spre bio şi natural, mai ales în ceea ce priveşte produsele de larg consum pot genera noi oportunităţi pentru a începe o afacere.

Silviu Buculei

În Ședința din 5 august 2019 Guvernul a aprobat printr-o Ordonanță de urgență modificarea OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Amendamentele propuse în actul normativ nu presupun costuri suplimentare și vizează următoarele aspecte:

- utilizarea semințelor, a materialului de înmulțire vegetativ și a răsadurilor care nu provin din agricultura ecologică se va face numai cu autorizarea organismelor de control, conform reglementărilor Comisiei Europene privind producția ecologică, etichetarea și controlul produselor ecologice;

- în cazul în care sunt depistate unele substanțe care nu sunt permise în agricultura ecologică, în urma analizării probelor prelevate în cadrul controlului oficial și a celui efectuat de reprezentanții MADR și se constată de către organismele de control că prezența lor este determinată de contaminări accidentale, acestea aplică sancțiunea declasării produsului și, după caz, a terenului fără a afecta plățile directe;

- în privința plăților compensatorii acordate în baza Măsurii 11-agricultura ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în cazul în care s-a aplicat sancțiunea privind declasarea terenului, se retrage plata pe anul curent, dar nu se aplică sancțiuni administrative, potrivit regulamentelor europene în vigoare. 

- abrogarea unor prevederi ce nu mai au aplicabilitate și nu mai corespund normelor de tehnică legislativă.

Sursa: madr.ro

Familia Simion din comuna Ardeoani, județul Bacău, a avut curaj să producă produse naturale, fără chimicale, gustoase și sănătoase. Cu toate că nu beneficiază de fonduri europene, se descurcă fără niciun ajutor exterior. Grădina roditoare cu de toate a acestora se află la 50 km de orașul Bacău și în fiecare an pune pe mesele băcăuanilor zacuscă de vinete cu legume, zacuscă de ciuperci cu legume, pastă de ardei, bulion din roșii, dar și diferite dulcețuri și siropuri.

Agricultura ecologică, biodinamică și permacultura – într-o singură grădină!

Ferma s-a născut în anul 2012 din dorința de a produce hrană ecologică pentru sănătatea familiei și, totodată, de a evita îmbolnăvirea acesteia și a mediului înconjurător. De la bun început, ferma și-a constituit o importantă rezervă de semințe din soiuri vechi și tradiționale cu ajutorul Băncii de Gene de la Suceava. Începând cu anul 2016, Paula Dragomir, inginer consultant în agricultura ecologică și agroecologie în Franța și Olanda, s-a alăturat echipei: „Deocamdată nu suntem certificați ecologic, dar toate tehnicile noastre de cultură sunt inspirate din agricultura alternativă: agricultura ecologică, agricultura biodinamică și permacultura. Astfel, pe o suprafață cultivată de trei hectare producem aproximativ tot ce este nevoie pentru familia noastră: de la cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui), pomi fructiferi (meri, peri, gutui, cireși, vișini, piersici, caiși, pruni, kiwi, goji, dar și aronia, coacăze, afine, căpșuni, mure, zmeură) până la legume (roșii din mai multe soiuri, ardei kapia, ardei gras, gogoșari, vinete, salată, varză, morcovi, țelină, ridichi roșii și negre, cartofi, castraveți, ceapă, usturoi, pătrunjel etc.). Prin urmare, activitatea noastră constă atât în producția de legume-fructe, cât și de conserve produse cu legumele și fructele noastre.“

ferma geonatura 3

Până la roadele bogate din grădină, aceștia au întâmpinat și probleme, dar cu toate acestea gândul lor este să producă în continuare acea hrană atât de sănătoasă: „Au fost probleme cu vânzarea până am început să ne facem cunoscuți. În cele din urmă am găsit diverse modalități de vânzare, mai ales prin intermediul grupurilor de socializare. Pe de altă parte, am căutat ajutoare... și de aceea am încercat să lucrăm și cu alți oameni, dar am remarcat că aceștia nu prea vor să muncească și nici nu se pricep prea bine, așa că mai bine încercăm să ne descurcăm singuri. În principiu ne dorim să continuăm să producem hrană sănătoasă pentru familia noastră, să fim cât mai independenți și să vindem surplusul clienților care înțeleg ce înseamnă legumele și fructele netratate... și bune pentru sănătatea lor.“

Beatrice Alexandra MODIGA

În cadrul târgului Biofach Nürnberg 2018, cel mai mare târg internațional specializat în domeniul ecologic din lume, România a înregistrat participări care denota o creștere a interesului pentru produsele procesate și promovare sub brand propriu dar și pentru forme asociative de reprezentare a producătorilor români.

Astfel au fost prezentate produse ecologice de vin, ulei de floarea soarelui, produse lactate și produse animale sau fructe uscate și sucuri de fructe. Pe lângă extinderea gamei sortimentale de produse, au existat standuri independente ale unor branduri emergente pe piețele internaționale, precum LTA Mondial, Casa Neacșu, Petras  Bio și brandurile cooperativei agricole Bio Carpathia, o reușită a mișcării cooperatiste bio. Nu în ultimul rând, remarcăm prezența la târg a membrilor Bio Danubius, un cluster din ce în ce mai activ pe piețele internaționale.

Remarcabil este că aceste evoluții pozitive vor continua în cursul anului, prin Programul de Cooperare Elvețiano - Român de susținere a sectorului, program în care mulți dintre participanții la Biofach au beneficiat de asistență prin Centrele de Afaceri pentru Export (CAE) din Bacău și Ploiești.

Listarea primul vin romanesc bio în rețeaua de distribuție Rapunzel din Germania, se bazează și pe sprijinul acordat de program ce a început să dea rezultate. Programul se desfășoară conform calendarului până în anul 2019, inclusiv.

Surse principale de poluare în producția agricolă și posibilități de intervenție prin mecanisme / soluții ecologice.

Nutriția dezechilibrată, mai ales cu azot

Pe plan mondial, nutriția dezechilibrată, în care îngrășămintele cu azot sunt preponderente, reprezintă principalul factor poluant al solului, apelor și aerului.

În cazul agriculturii ecologice, reducerea consumului de azot poate merge uneori până la scăderea producției, mai ales în primii ani, până se echilibrează modul de nutriție, atât în apă, cât și foliar.

Un rol important pentru nutriția radiculară și foliară îl au produsele pe bază de extracte vegetale naturale sau extracte din alge marine, precum și produsele obținute din depozite naturale micronizate.

Utilizarea produselor de protecție a plantelor cu potențial poluant

Pentru agricultura convențională, utilizarea produselor de protecție a plantelor continuă să reprezinte singura cale prin care se pot obține producții agricole în cantitatea și la calitatea dorite.

Însă în ultimii ani inclusiv marile companii producătoare de produse de protecția plantelor se orientează către preluarea sau / și producerea de produse ecologice cu un nivel ridicat de protecție pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediu, asigurând în același timp o competitivitate a agriculturii la nivelul producțiilor.

În România agricultura ecologică este abia la început, dar pare a fi un sector dinamic, cu o evoluție ascendentă în ultimii ani.

Agricultura ecologică modernă înseamnă să utilizezi metode adecvate pentru întreținerea culturii și combaterea agenților de dăunare care să permită obținerea unor producții rentabile și sigure pentru consumatorul final.

Program cadru ecologic pentru floarea-soarelui

I. Tratament sămânță: KERAFOL EVO, ROOTIP MIX, MIMOX, DEFFORT, ALTOSAN.

II. Tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor:

La înălțimea de 50-60 cm sau la apariția butonului floral: COPFORT, KERAFOL EVO, OVIPRON, DEFFORT, MIMOX.

COPFORT. Fortifiant pentru plante şi inductor de apărare sistemic, cu efect fungicid şi bactericid. Spectru foarte larg de boli controlate (mană, putregaiuri, fuzarioză, bacterioze, sfâşierea frunzelor, făinări, rugini, rapăn, septorioze etc.).

KERAFOL EVO. Stimulator al germinației semințelor. Stimulator de creștere și diferențiere a noilor țesuturi (meristime). Stimulator pentru înflorire, fecundare, fructificare, maturare, rezistență la păstrare.

OVIPRON. Ulei protector parafinic folosit în vegetaţie pentru protecţia plantelor împotriva radiaţiilor solare UV, IR; reducerea transpiraţiei până la 40%; stabilizarea substanţelor active pe aparatul foliar.

DEFFORT. Insecticid organic cu efect repelent, mărește capacitatea de autoapărare; prin aplicare se evită depunerea ouălor de către paraziți.

MIMOX. Fungicid organic sistemic; alternativă naturală pentru controlul bolilor: sclerotinia, făinare, rapăn, putregai cenușiu, mană, fuzarioză.

ROOTIP MIX. Stimulator de înrădăcinare și creștere a volumului masei radiculare. Conține aminoacizi și peptide. Determină reglarea fină a balanței hormonale în momentele vitale creșterii plantelor.

ALTOSAN. Inductor de apărare pe bază de chitosan, induce formarea fitoalexinelor în plante, substanțe responsabile de rezistența la factorii biotici și abiotici.

naturevo sigla

Dr. ing. Ioan ENOIU, Naturevo

Agricultura ecologică ia amploare în România de la an la an, iar cea mai mare parte a produselor este destinată exportului, respectiv 70% - 80%, susține secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) Simona Man.

"Mare parte din produsele obținute prin agricultura ecologică merge la export. Un procent de 70% — 80% din aceste produse pleacă la export. (...) Numărul de operatori înregistrați în acest sector este în continuă creștere, numărul de fabrici procesatoare este și el, de asemenea, mai mare, suprafața implicată în agricultura ecologică este în creștere de la an la an, piața produselor ecologice se extinde și se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piață", a declarat, luni, Simona Man, la Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat (FSDE).

Potrivit acesteia, trendul ascendent în agricultura ecologică este demonstrat de mai mulți indicatori. În 2010, suprafața destinată agriculturii ecologice era de puțin peste 182.000 de hectare, iar la sfârșitul lui 2014 a ajuns la aproape 290.000 de hectare. Numărul unităților procesatoare a crescut de la 48, în 2007, la 120, în 2014, iar gama sortimentală este mult mai amplă, a adăugat secretarul de stat în ministerul Agriculturii.

Potrivit acesteia, suprafețele cultivate în agricultura ecologică sunt cuprinse între 100 de metri pătrați și 5.000 de hectare, media fiind de 20 - 21 de hectare.

Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat, aflat la a treia ediție, a fost organizat de Academia de Studii Economice din București, în colaborare cu Business Club și cu Asociația Pro Magna, în perioada 21 - 25 martie.

Evenimentul reunește invitați și specialiști de top din mediul de afaceri, academic și guvernamental, care vor dezbate problemele economiei naționale în cadrul unor întâlniri interactive.

Potrivit organizatorilor, forumul își propune stimularea inițiativei și generarea schimbărilor în sistemul legislativ și educațional, având ca scop elaborarea de documente și strategii din principalele domenii de interes ale conferinței.

În timpul celor cinci zile de dezbateri, vor fi discutate și analizate aspecte ce vizează o dezvoltare durabilă a cooperării între mediul privat, Guvern și mediul academic care să permită o anumită stabilitate prin implementarea unor proiecte pe termen lung. Programul evenimentului prevede prezentarea lucrărilor academice și dezbateri în sfera următoarelor domenii: economie agroalimentară, administrație publică și management; finanțe și contabilitate; comerț și antreprenoriat; relații internaționale și marketing; cibernetică și economie.

La ediția de anul acesta vor fi prezenți peste 120 de speakeri și sunt așteptați aproximativ 1.500 de participanți.

AGERPRES

Produsele ecologice româneşti nu se comercializează pe piaţa autohtonă din cauza preţurilor destul de mari şi merg în proporţie de 90% la export, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la lansarea programului "Bunătăţi din România".

Şeful de la Agricultură a precizat că, în prezent, dincolo de calitatea produselor, foarte importantă pentru consumatori, este preocupat să asigure producătorilor agricoli din România o piaţă de desfacere, fie că este vorba despre piaţa internă, fie despre cea externă. Acesta a subliniat că România importă foarte multe produse pentru că cele autohtone nu ajung pe rafturi.

"Mi-aş dori să echilibrăm în primul rând balanţa, pentru că este deficitară. Importăm foarte multe produse pentru că produsele româneşti nu ajung pe rafturi. Iată că acum încercăm să îmbunătăţim acest lucru; s-a îmbunătăţit. Avem de lucrat mult în continuare, iar după ce vom echilibra şi vom găsi toate produsele româneşti pe rafturi, cred că ne vom putea gândi şi la export'', a spus acesta. 

Daniel Constantin a subliniat că, pe zona de export, sunt produse de nişă care merg foarte bine şi în momentul de faţă, cum ar fi produsele ecologice în primul rând.
"În special producţia din agricultura ecologică merge mai mult la export. 90% din producţia respectivă nu se comercializează pe piaţa din România pentru că sunt preţuri destul de mari", a arătat şeful MADR.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a participat, miercuri, la lansarea de către Metro România a programului "Bunătăţi din România", susţinut de ministerul de resort, care vizează încurajarea consumului de produse româneşti prin realizarea de parteneriate cu producătorii români.

În program participă peste 90 de producători autohtoni, care oferă diverse categorii de produse precum peşte, carne, preparate din carne, lactate, brânzeturi, legume şi fructe, pâine şi produse de panificaţie, vinuri şi conserve.
Condiţia principală pentru participarea la program este respectarea standardelor de calitate impuse de Metro România, precum şi utilizarea unor procese care pot asigura trasabilitatea produselor.

"Bunătăţi din România" continuă direcţia iniţiată de programul "D-ale Noastre", primul program din România cu susţinerea producătorilor locali de legume, lansat în luna mai de companie, în cadrul căruia Metro România asigură distribuţia produselor în reţeaua sa şi oferă asistenţă pe tot parcursul producţiei.

"Alături de legumele autentice ale noastre, proiectul "Bunătăţi din România" completează oferta de produse româneşti disponibile în Metro Cash&Carry România atingând astfel aproximativ 75% din totalul sortimentului comercializat pentru categoriile de produse menţionate (circa 4.000 de articole din totalul sortimentului românesc)", a declarat Anca Vizireanu, director Cumpărări produse alimentare Metro Cash&Carry România.

Prin întreaga platformă de susţinere a producătorilor români, Metro România încurajează dezvoltarea unor sectoare cheie ale economiei.

Sursa: AGERPRES

România îşi creşte considerabil suprafaţa cultivată bio şi numărul de producători de profil de la an la an. Şi vânzările de astfel de produse sunt în creştere, dar consumăm de trei ori mai puţine produse bio decât media europeană. La fiecare supermarket sau hipermarket găseşti, de ani buni, un raion special dedicat produselor bio. Oamenii vin, se opresc, zăbovesc preţ de câteva minute şi citesc etichetele. Unii cumpără, alţii nu.
Ezitarea lor arată că produsele nu le sunt încă familiare.

"Ponderea acestei categorii de produse rămâne încă destul de scăzută, însă categoria a cunoscut o creştere semnificativă de la an la an. De exemplu, în primele şapte luni ale acestui an, vânzările în număr comparabil de magazine au fost mai mari cu cel puţin 20% faţă de cele din anul trecut", spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Tendinţa ultimei perioade se manifestă printr-un interes crescut al consumatorilor faţă de tot ce înseamnă produs bio sau orice alt concept apropriat de produs natural, spun şi reprezentanţii Cora. Pentru acest an, aceştia estimează că vor depăşi valoarea de 2,5 milioane de euro vânzări pentru această categorie de produse.

Totuşi, la rafturile bio din super şi hipermarketuri, cele mai multe produse provin din import (aproape 70%), chiar dacă suprafaţa cultivată ecologic de români a fost în creştere. Explicaţia ar putea veni din faptul că producţia necesită deja alte investiţii şi majoritatea fermierilor s-au orientat întâi spre o cultivare ecologică, lăsând pe mai târziu procesarea. Puţini sunt cei care au început direct cu procesarea şi asta doar după ce au văzut exemplul celor din vest. Este cazul antreprenorului de la compania Petrasbio din Deva, care a realizat pe când lucra în Irlanda de Nord într-o brutărie că un anumit soi de paste - pastele ecologice - se pot face doar cu făină şi apă de izvor (fără praf de ouă sau alţi aditivi). Astfel, el a deschis prima fabrică de paste ecologice româneşti.

România deţine doar 90 de unităţi de procesare în sistem bio, majoritatea fiind de procesare a mierii, morărit şi panificaţie, paste, orez, lactate şi vinuri. în reţele de retail ori în shopurile specializate pe produse bio (nici ele foarte multe), ponderea produselor autohtone este redusă. De exemplu, în categoria produselor proaspete ponderea produselor româneşti este de aproximativ 14%, după cum spune directorul de marketing de la Carrefour.

În magazinul bio din Piaţa Amzei, unul dintre cele 4-5 deschise în Bucureşti, produsele proaspete există la raft, dar în cantităţi mici. O pondere importantă de produse româneşti proaspete (ouă ecologice, unt, lapte şi caşcaval bio) se regăseşte şi în Cora. Practic, dacă eşti un consumator permanent, trebuie să îţi rezervi timp să te aprovizionezi cu astfel de produse, pentru că nimeni nu-şi riscă afacerea pentru a aduce cantităţi mai mari. Este ştiut faptul că produsele fără E-uri au un termen de valabilitate mai redus. Iar ca să fie certificată, hrana animalelor trebuie să provină dintr-un sol nepoluat şi netratat cu niciun fel de substanţe chimice.

De ce am folosi astfel de produse, pentru care plătim, uneori, şi de trei ori mai mult decât preţul obişnuit? Pentru sănătatea noastră, ar fi răspunsul scurt şi evident. Un exemplu bun ar fi laptele, produs aflat în coşul zilnic de consum. Cel din comerţ conţine E211 şi alte substanţe nesănătoase. Laptele bio conţine acizi graşi de tip omega 3, care ne protejează împotriva afecţiunilor cardio-vasculare şi întârzie îmbătrânirea celulară, şi vitamina E care ne ajută în lupta cu colesterul.

Cifre pentru Bio-România

Totuşi, deşi intrarea în sistem poate părea facilă şi la îndemâna celor care fac agricultură pentru uzul propriu, nu este chiar aşa. Un fermier care vrea să aibă produse şi producţie bio trebuie să obţină un certificat de la un organism de inspecţie privat. Trebui să plătească o taxă anuală între 100 şi 200 de euro şi să primească vizitele periodice ale unui inspector. Abia apoi se poate înregistra la Ministerul Agriculturii pentru a primi sigla AE, garanţia că produsul vine din agricultura ecologică.

La o fermă viticolă de zece hectare, certificarea ecologică costă 3.000 de euro, iar la una cu trei - cinci vaci de lapte costă 50 de euro. Dar, pentru a primi banii, fermele sunt obligate să menţină agricultura ecologică timp de cinci ani de la accesarea fondurilor.

În România sunt înregistraţi în prezent peste 10.000 de producători bio, iar suprafaţa totală a culturilor ecologice a crescut de peste 10 ori din anul 2000 până în prezent. Există peste 300.000 de hectare de păşuni, cereale legume şi fructe cultivate în acest sistem. Totuşi, spre comparaţie, Germania cultivă organic aproape un milion de hectare anual, adică de trei ori mai mult decât noi.

Numai că România exportă materii prime într-o proporţie mai mare decât produse procesate. Din cauza lipsei sectorului de procesare, percepţia românilor este că produsele ecologice, chiar dacă sunt bune, sunt şi foarte scumpe. Preţurile mai mari sunt justificate prin producţiile mai mici la hectar (cu un randament redus cu 20%-30%), costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologică, obligatorie pentru ca un produs să poată fi vândut sub această marcă pe piaţa europeană. Toate la un loc majorează costurile de producţie cu aproximativ 60%.
Pentru a acoperi cererea internă şi externă, ţara noastră ar trebui să mărească de aproape şase ori suprafaţa cultivată. Ca volum, producţia bio în România depăşeşte per total 250.000 de tone, în condiţiile în care la începutul deceniului era de doar 13.500 de tone. Cea mai mare parte a producţiei ecologice româneşti merge la export 95% din producţia vegetală (inclusiv miere de albine) şi 80% din cea de provenienţă animalieră (lapte şi derivate), în principal în ţările Uniunii Europene.

 

Produsele Bio în cifre

- 3.500 de producători bio în România

- 300.000 ha cultivate organic

- 90.000 de animale crescute în sistem ecologic

- 4-5 magazine bio în Bucureşti

- 2,5 milioane euro vânzări produse bio în Cora

 

La nivel european, Austria deţine cele mai mari suprafeţe agricole biologice. Astfel, 18,5% din suprafaţa agricolă a Austriei este biologică şi 12,6% din cea a Suediei este biologică. Locul trei este ocupat de Estonia, cu 10,5% suprafaţa agricolă ecologică din suprafaţa agricolă a ţării, urmată de Cehia, cu 9,4%. Raportat la numărul de locuitori ai ţărilor, Austria este în topul clasamentului la câştigurile obţinute din comercializarea alimentelor biologice.

Faţă de situaţia de acum 18 ani (1994), suprafaţa agricolă destinată agriculturii ecologice din Europa a crescut de zece ori. Dacă în 1994 aceasta reprezenta 1%, acum produsele biologice sunt obţinute pe o suprafaţă de 9,3% din teritoriul european. 

Sursa: Biz

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti