reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Reușita culturilor de primăvară este condiționată de pregătirea terenului din toamnă

Important este ca la desprimăvărare terenul să fie saturat cu apă, mărunțit și nivelat. În asemenea condiții solul se zvântă cu 7-10 zile mai devreme față de terenul denivelat și asigură însămânțarea în epoca optimă în special a culturilor din urgența I (lucernă, rapiță, muștar, mazăre ș.a.) care trebuie însămânțate în mustul zăpezii.

Prin aceasta se evită seceta de primăvară care este tot mai frecventă și vânturile uscate care provoacă eliminarea rapidă a apei din stratul superior al solului, iar plantele sunt deja răsărite, viguroase, cu capacitate de a proteja solul și a lupta cu buruienile.

Totodată, se asigură creșterea plantelor, în faze, la temperaturi răcoroase și procesul de polenizare-fecundare se desfășoară înainte de apariția secetei și arșiței din vară.

Ca să fie realizate aceste deziderate este necesar ca imediat după recoltarea culturilor de vară sau de toamnă terenul să fie lucrat, afânat, capabil să înmagazineze fiecare picătură de apă din precipitații și să se prevină pierderea apei prin evaporare la suprafața solului.

Se va urmări prezența straturilor impermeabile care pot împiedica infiltrarea și înmagazinarea apei, precum și creșterea rădăcinilor. Dacă un asemenea strat se găsește în orizontul arabil (hardpan) poate fi distrus prin executarea arăturii cu plugul prevăzut cu scormonitori care răscolesc pământul sub fundul brazdei și distrug hardpanul. Dacă se găsește la 35-40 cm, se distruge prin lucrarea cu cizelul, iar dacă se găsește la 60-70 cm se folosește scarificatorul.

Din experiență s-a constatat că terenul lucrat din vară a înmagazinat cu 700-800 m3/ha apă în plus și prin activitatea microbiologică s-au realizat 100 kg/ha azot nitric și de 3-5 ori mai mult fosfor față de terenul nelucrat. Totodată, s-a demonstrat că întârzierea semănatului la culturile din urgența I determină mari diminuări de producție. De exemplu, la mazăre întârzierea cu 2 săptămâni scade producția cu 20-30%, iar după 3 săptămâni scade cu 50% sau se compromite cultura. La fel, la sfecla de zahăr, întârzierea cu 10 zile scade producția cu 35%, iar după 30 zile, cu 60% sau compromiterea culturii.

Prin urmare, după recoltarea cerealelor păioase, miriștea bogată și cantitatea mare de paie tocate de combine se amestecă cu stratul superficial al solului printr-o lucrare de dezmiriștire cu grapa cu discuri. În acest fel se formează la suprafața solului un mulci capabil să înmagazineze și să conserve apă în sol.

În același timp, sunt create condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră care înverzesc solul și-l protejează. Prin aceasta se reduce gradul de îmburuienare, se evită levigarea nitraților și se îmbogățește solul în materie organică.

Când sunt realizate condiții optime de umiditate se execută arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată, care încorporează toată masa organică în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă.

După floarea-soarelui și porumb este necesară o lucrare cu grapa cu discuri pentru a asigura o mai bună mărunțire a resturilor vegetale și apoi efectuată arătura.

Pe solurile mai ușoare și mai puțin îmburuienate, după mazăre și soia care lasă o cantitate mai mică de resturi vegetale, se poate aplica și sistemul conservativ de lucrare a solului.

Dacă plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată este obligatoriu ca cel târziu a doua zi, cât solul este încă reavăn, să se lucreze cu grapa cu discuri pentru mărunțire și nivelare.

În acest fel, la intrarea în iarnă, solul se găsește afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze multă apă.

În situația când s-a lucrat pe teren uscat și au rezultat bolovani sau pe teren umed și au rezultat brazde sub formă de curele care prin uscare se întăresc „beton“ acestea nu trebuie să fie mărunțite cu grapa rotativă care pur și simplu macină solul și-l transformă în praf, care astupă porii solului, împiedicând circulația aerului și a apei.

Se așteaptă umezirea solului sau câteva reprize de îngheț-dezgheț și în ferestrele iernii se va lucra cu grapa cu discuri care asigură mărunțirea și nivelarea solului.

În primăvară trebuie intervenit cât mai puțin asupra solului sau deloc.

Culturile cu semințe mici (lucernă, rapiță, muștar) se pot însămânța direct deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor până la 2-3 cm, cât necesită acestea.

În situația când au început să apară buruieni anuale, acestea se distrug printr-o lucrare cu grapa cu colți reglabili, apoi se însămânțează.

Pentru culturile cu sămânța mai mare (mazăre, năut) se execută o lucrare de pregătire a patului germinativ cu combinatorul, bine reglat, care lucrează până la 4-5 cm adâncime, apoi se însămânțează.

Pentru culturile însămânțate în epoca a II-a, floarea-soarelui, porumb ș.a., dacă nu au apărut buruieni nu se intervine până la semănat deoarece solul formează la suprafață un mulci natural care împiedică evaporarea apei.

Se va lucra numai în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul până la adâncimea de semănat, printr-o singură trecere și apoi se însămânțează.

În situația când terenul nu s-a lucrat din toamnă și nici în ferestrele iernii, în primăvară se execută o lucrare superficială, fiind exclusă arătura. Nu este indicată nici grapa cu discuri la lucrările de pregătire a patului germinativ deoarece răscolește solul cu mari pierderi de apă și nu poate realiza pat germinativ corespunzător.

Prin urmare, trebuie folosite toate mijloacele care asigură pregătirea terenului din toamnă pentru însămânțarea culturilor de primăvară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Să profităm de ploile din vară în vederea pregătirii terenului pentru însămânțările din toamnă

Culturile recoltate în vară constituie, în mare parte, plantele premergătoare pentru culturile ce se vor înființa în toamnă. De aceea, modul cum se pregătește terenul, pe suprafețele eliberate, este hotărâtor pentru calitatea însămânțărilor din toamnă.

Fermierii mai exigenți cu respectarea regulilor agrotehnice au executat o lucrare de afânare imediat după recoltare. De regulă, solurile la adâncimea de peste 20 cm posedă o afânare naturală încât nu sunt necesare lucrări mai adânci de 18-20 cm. O arătură mai adâncă înseamnă diluarea materiei organice și a substanțelor minerale și, cu fiecare un cm în plus, mai adânc, se răstoarnă 130 t/ha sol, cu uzura utilajelor și consum de motorină inutil.

Pe solurile grele, argiloase, compactate se aplică lucrări de afânare cu cizelul până la 35-40 cm sau cu scarificatorul până la 60-70 cm, o dată la 3-5 ani.

În condiții normale, imediat după recoltare se efectuează o lucrare de dezmiriștit sau, dacă terenul este tasat pe stratul arabil, se lucrează mai întâi cu cizelul până la 18-20 cm și apoi se dezmiriștește. Unii fermieri execută direct arătura la 18-20 cm adâncime.

Cea mai indicată este lucrarea de dezmiriștit deoarece se amestecă resturile vegetale tocate cu stratul superficial al solului formând un fel de mulci. În acest mulci se realizează condiții pentru graminarea și răsărirea buruienilor și a samulastrei. Stratul res­pectiv permite pătrunderea apei din precipitații, asi­gură conservarea ei în sol și se inten­sifică procesele biologice. Determinările de umiditate efectuate în toamnă arată că în parcelele dezmiriștite se găsea 19,5% umiditate, iar în cele nelucrate 11%. Din precipitațiile căzute se pierde 13,7% în solul afânat și 80,6% în cel neafânat.

Atât după arătură cât și după dezmiriștire pe suprafețele respective s-a format un covor vegetal care protejează solul de acțiunea mecanică a precipitațiilor, de arșiță și evită eroziunea și levigarea nitraților care sunt consumați de covorul vegetal și se întorc în sol odată cu acesta.

În prezent, pe suprafețele eliberate în vară, indiferent ce lucrări s-au efectuat, ca urmare a precipitațiilor frecvente, terenul s-a îmburuienat.

Este necesar ca acest covor vegetal să fie tocat înainte de a forma semințe care să îmburuieneze mai mult solul și să fie încorporat sub brazdă până la 12-15 cm adâncime pentru a fi descompus de bacteriile aerobe cu formarea de elemente nutritive și humus. Din humusul nou format, 80% se mineralizează cu formarea de elemente nutritive, iar restul intră în rezerva solului, crescând fertilitatea.

Unii fermieri lasă stratul vegetal la suprafața solului, ca o litieră, în situația când dispun de semănători speciale pentru asemenea condiții.

Dacă se intenționează efectuarea arăturii, aceasta trebuie să fie executată după o ploaie, când solul are umiditatea optimă pentru arat, adică pe solul argilos un interval scurt – 18-21%, pe solul nisipos un interval mai lung – 7-21%, chiar 28%, iar pe solurile lutoase o umiditate intermediară, între acestea.

În situația când plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată pentru a asigura o bună mărunțire, nivelare și așezare a solului, cu posibilități de conservare a apei, este necesar ca după executarea arăturii, cel târziu a doua zi, să se treacă cu o grapă care să realizeze aceste cerințe.

În acest fel, în preajma semănatului terenul este pregătit ca după o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat, să fie realizate toate condițiile pentru semănatul în epoca optimă și de calitate superioară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pregătirea terenului din toamnă pentru culturile de primăvară

Este îndeobște cunoscut de orice cultivator că reușita culturilor de primăvară este condiţionată, în primul rând, de modul cum a fost pregătit terenul încă din toamnă.

Cea mai mare parte a suprafețelor agricole din țara noastră sunt situate în zona cu primăveri secetoase, cu vânturi puternice și uscate. Aceasta îi determină pe cultivatorii din aceste zone să ia toate măsurile pentru a asigura, prin orice mijloace, acumularea și conservarea apei în sol. În acest scop, este de dorit ca primăvara să se intervină cât mai puțin asupra solului, făcându-se doar strictul necesar.

I. Dacă în cadrul asolamentului culturile de primăvară urmează după premergătoare care s-au recoltat în vară, este necesar ca imediat după eliberarea terenului să se efectueze o lucrare de dezmiriștit care asigură condiții pentru a împiedica pierderea apei care mai există în sol și, totodată, acumularea apei din eventualele precipitații care cad, realizând și o reducere a gradului de îmburuienare.

După 2-3 săptămâni, când solul se găsește într-o stare de umiditate optimă, se efectuează lucrarea de arat cu plugul în agregat obligatoriu cu grapa stelată pentru a asigura o mărunțire și nivelare a terenului și o ușoară „așezare“ a solului pentru a nu conține canale prin care circulă aerul antrenând vapori de apă către exterior.

Pe toată perioada solul trebuie menținut cu un grad de afânare corespunzător pentru a acumula cât mai multă apă din precipitații, pe întregul orizont de până la 150 cm, în special în perioada de iarnă. Totodată, la suprafață să-și formeze un strat de mulci natural pentru a împiedica pierderea apei prin evaporare.

Buruienile care apar peste vară vor fi distruse prin lucrări superficiale, înainte de a forma semințe. Ele prezintă avantajul că acumulează nitrații din sol, evitând levigarea acestora, protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie și, totodată, constituie o sursă importantă de materie organică pentru sol.

La desprimăvărare aceste suprafețe sunt mărunțite și nivelate, cu grad corespunzător de afânare datorită fenomenelor de îngheț-dezgheț și conțin rezerve importante de apă.

II. În situația când în perioada de vară nu s-a putut ara din lipsă de umiditate, precum și după culturile recoltate târziu în toamnă se va lucra cu cizelul pentru a afâna și favoriza acumularea apei în sol (peste iarnă), iar când umiditatea solului permite se va executa o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți, în perioada de toamnă sau, cel mai târziu, în ferestrele iernii, pentru a realiza mărunțirea și nivelarea stratului superficial al solului.

Și în acest caz, la desprimăvărare solul este afânat, mărunțit și nivelat, cu bogate rezerve de apă, apt pentru însămânțat.

La executarea lucrării de semănat se va proceda astfel:

1. Pentru însămânțarea culturilor din urgența I, cu semințe mici (lucernă, rapiță, muștar) se poate intra direct la semănat deoarece brăzdarele semănătorii pot asigura pătrunderea la 2-3 cm adâncime, atât cât este necesar pentru încorporarea seminței.

În situația în care au început să apară buruieni anuale se trece mai întâi cu grapa cu colți reglabili și apoi se intră la semănat.

În acest caz au loc pierderi de apă prin evaporare de cca 3%.

2. Pentru culturile din urgența I cu semințe mai mari (mazăre, năut) se pregătește patul germinativ, printr-o singură trecere, cu combinatorul, bine reglat, pentru adâncimea de încorporare a seminței (4-6 cm). Aici au loc pierderi de apă de 5-6% din umiditatea solului.

3. Pentru culturile din urgența a II-a nu este necesar să se lucreze solul decât în preajma semănatului deoarece mulciul natural asigură conservarea apei în sol. În preziua sau în ziua semănatului se pregătește patul germinativ cu combinatorul până la adâncimea de încorporare a seminței.

În niciun caz nu trebuie folosită grapa cu discuri în primăvară deoarece răscolește pământul și provoacă mari pierderi de apă de 15-16%, chiar şi de 28%. În același timp lucrează la adâncimi greu de controlat și nu se mai poate realiza „pat tare și plapumă moale“, cum este necesar.

4. Din capul locului trebuie eliminată arătura de primăvară deoarece ea nu se poate realiza decât târziu, când se zvântă terenul și, pe lângă marile pierderi de apă, se întârzie și epoca de semănat cu urmările cunoscute.

5. În situația în care terenul la desprimăvărare este nelucrat, se va efectua o lucrare superficială după care se intră la semănat. Desigur că în acest caz rezervele de apă din sol sunt mult diminuate, iar condițiile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor precoce se vor reflecta în nivelul recoltelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Abonează-te la acest feed RSS