reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Producţia de porumb, mai mică cu 40% din cauza secetei

Ministerul Agriculturii a dat publicității un raport potrivit căruia producţia de porumb a României se va diminua în acest an cu circa 35-40% din cauza secetei, până la aproximativ 7 milioane de tone, de la peste 11 milioane de tone anul trecut. Și asta în condiţiile în care până la jumătatea lunii noiembrie suprafaţa recoltată depăşeşte 98%, iar cantitatea obţinută totalizează doar 6,97 milioane de tone.

Medie de 2,9 tone la ha

Potrivit datelor MADR, din cele 2,417 milioane ha însămânţate cu porumb pentru consum au fost recoltate până la 10 noiembrie 2,379 milioane ha (98,43%), recolta obţinută fiind de 6,922 milioane tone porumb boabe, cu o medie de 2,9 tone la hectar. La această cantitate se mai adaugă încă 54.701 tone de porumb boabe obţinut de pe 17.168 ha (94,44% din total) însămânţate pentru sămânţă. Pe această suprafaţă media la hectar a fost uşor mai ridicată, de 3,1 tone. Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone. În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea-soarelui pentru consum şi sămânţă, datele MADR indică o producţie de 1,53 milioane de tone pentru anul 2015, o medie de 1,5 tone la hectar, în scădere faţă de anul trecut, când producţia a depăşit 2,1 milioane tone. Suprafaţa recoltată a ajuns la 1,01 milioane ha, respectiv 98,35% din totalul însămânţat. Deşi producţia este mult diminuată faţă de 2014, specialiştii estimează că România va avea şi o disponibilitate de export în condiţiile în care necesarul de consum totalizează 750.000 de tone. La sfecla de zahăr a fost recoltată o suprafaţă de 14.335 ha (76% din totalul de 18.913 ha), producţia obţinută fiind de 539.880 tone, în timp ce la soia boabe lucrările se apropie de final, ţinând cont că au fost recoltate 115.582 ha din cele 122.187 ha însămânţate, iar producţia se ridică la 178.199 tone până la 10 noiembrie.

CE și USDA văd pierderi

Potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE) din luna septembrie, producţia de cereale a României va scădea cu 25,8% în 2015 faţă de anul trecut, mai mult decât estimau specialiştii CE în luna aprilie, România aflându-se în topul celor mai mari perdanţi din acest an, cu o producţie de cereale de numai 16,6 milioane de tone. Raportul consemnează pierderi importante şi în Ungaria (-16,6%), Polonia (-11,8%) şi Italia (-11,3%). Declinul în ţările mari producătoare agricole, Germania şi Franţa, este estimat la minus 5,2% şi respectiv minus 1,5% pentru 2015. Producţia totală de cereale a UE este estimată la 301,9 milioane de tone. Totodată, ultima prognoză a Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA) indică un plus de 2 milioane de tone de grâu, ceea ce ar putea însemna o producţie totală europeană de 157,3 milioane de tone pentru anul agricol 20015-2016. Cele mai mari creşteri de la o lună la alta au fost raportate în Marea Britanie (plus de 0,6 milioane de tone, până la 16,1 milioane de tone), Germania (0,5 milioane de tone, până la 26,5 milioane de tone), Franţa (plus 0,3 milioane de tone, până la 42,8 milioane de tone), dar USDA notează şi aportul României la această creştere a producţiei europene. „Creşteri de sub 0,2 milioane de tone au fost raportate în Cehia, România, Polonia, Bulgaria şi Irlanda“, se arată în raport. Cu toate acestea, potrivit USDA, ţara noastră nu va putea compensa pierderile suferite ca urmare a secetei din această vară şi, per total, va raporta producţii mai mici faţă de 2014, un an record atât pentru noi, cât şi pentru Europa. În cazul culturii de porumb, pentru România USDA estimează o producţie de aproximativ 3.500 de kilograme la hectar, cu 26,8% sub producţia anului trecut şi cu 22,2% sub cea a lui 2013. 

Bogdan Panțuru

2015, an dificil pentru cultura porumbului (II)

În numărul precedent al revistei am prezentat atât performanţele hibrizilor Saaten Union şi KWS, cât şi noutăţile ce vor fi puse la dispoziţia fermierilor în următoarea campanie. Continuăm demersul încercând să aflăm dificultăţile pe care le-au întâmpinat fermierii anul acesta şi soluţiile pe care le oferă alte două companii din piaţă, Monsanto şi Pioneer.

Secetă şi arşiţă

Fermierii preconizau un an dificil pentru cultura porumbului încă din primăvară, când seceta începuse să facă ravagii în mai multe zone din ţară, iar estimările sunt acum fapte concrete, chiar dacă încă mai există lanuri nerecoltate. Fără îndoială, anul agricol a fost dificil în primul rând pentru fermieri, însă nici companiile furnizoare de inputuri nu se declară pe deplin mulţumite.

„Noi, ca și fermierii români, ne-am confruntat cu un an dificil, mai ales în anumite zone ale țării unde seceta a apărut în perioada de înflorire. E drept că nu a afectat în mod uniform cultura de porumb, ci au avut de suferit zonele de est și de vest, aici înregistrându-se și producții de 2,3 sau 4 t/ha. Ori acestea nu sunt valori care să mulțumească fermierii. Cei care investesc au așteptări mari, vor producții de cel puțin 10 t/ha, iar în vestul țării și de peste 14 t/ha“, a declarat Maria Cârjă, director de marketing Pioneer România.

De aceeaşi părere sunt şi reprezentaţii companiei Monsanto, care însă apreciază că anul acesta au reuşit să crească în piaţă, fermierii declarându-se mulţumiţi de hibrizii Dekalb.

„Pentru noi, cultura porumbului este prioritară și din punctul de vedere al companiei avem un an bun, deși condițiile de cultură nu au fost cele mai bune, iar arșița și seceta și-au spus cuvântul. Încercăm să ne pliem pe nevoile fermierilor şi să introducem în portofoliu produse care să tolereze acest fenomen climatic“, a afirmat Diana Zarija, manager de produs Monsanto România.

Hibrizi performanţi

Aşa cum am observat şi din declaraţiile reprezentanţilor KWS şi Saaten Union, evoluţia geneticii a condus la introducerea în piaţă a hibrizilor care pot performa şi în condiţii de stres termic.

În cazul companiei Monsanto, hibrizii HD au fost cei care i-au mulţumit pe fermieri. Hibrizii de porumb pot avea calificativul HD dacă înregistrează rezultate pozitive în condiţii de stres termic şi hidric, iar recolta se situează peste media celor mai performaţi hibrizi din aceeaşi grupă de maturitate. „Dacă ar fi să vorbesc despre portofoliul de produse pe care l-am pus la dispoziţia fermierilor, aş menţiona hibrizii HD. Pot enumera: DKC 3939 - FAO 300; acesta s-a remarcat cu o stabilitate mai mare pe teritoriul ţării, chiar dacă impactul secetei şi arşiţei s-a resimţit în special în Moldova şi vestul ţării, producţiile variind de la 4 la 15 tone în condiţii bune, chiar de irigare. Dacă vorbim de medii la nivel de producţii comerciale, întâlnim valori între 7-9 tone. La graniţa dintre timpurii şi semitimpurii s-a remarcat DKC 4590-FAO 350, hibridul care este în ţară de 8 ani şi a câştigat încrederea fermierilor. De exemplu, în judeţul Arad, la Curtici, media a fost de 9,5 t/ha, în zona Satu Mare de 8,4 t/ha şi ştim că această zonă a fost una dintre cele mai impactate de secetă, iar în Călăraşi s-au obţinut 9,2 t/ha“, a mai afirmat Diana Zarija.

În ceea ce privește compania Pioneer, s-au remarcat în special hibrizii din gama AQUAmax, iar doamna Maria Cârja semnalează faptul că fermierii trebuie să aleagă sămânță certificată pentru ca așteptările să fie confirmate și le recomandă anumite produse cultivatorilor din zonele problematice: „Toți cultivatorii știu că este important să aleagă un anumit hibrid, de o maturitate mai mare sau mai mică. Cei din sudul țării pot cultiva porumb începând cu FAO 350 până la 600, iar dacă irigă pot crește în grupa de maturitate. În Transilvania sau nordul Moldovei recomand hibrizii între 200 și 300 FAO. Aș vrea să atrag atenția că toți fermierii trebuie să cultive sămânță certificată, obligatoriu să verifice cine este producătorul și să vadă care sunt indicatorii seminței respective, după aceea să își aleagă un hibrid care să răspundă cerințelor zonei. Dacă vorbim de producții, ne referim la rezultate pozitive în special în sud – Călărași, Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, unde pe suprafețe neirigate fermieri au obținut media la hectar între 9-12 tone. Dintre hibrizii noştri recomand din grupa FAO 250 hibridul P8523, apoi în grupa FAO 300-350 – P9486, înaintând printre produsele care au dus la cele mai mari satisfacții: P9241, P9911, P0023, P0214 sau P0412.“ Conform fermierilor care au cultivat anul acesta porumb din gama AQUAmax, producțiile au variat între 7 tone, în zonele private de ploi, au depășit 13 tone în condiții favorabile de cultură și au atins chiar 16 tone în irigat.

Recomandări pentru noua campanie

Pentru unii fermieri porumbul reprezintă cultura principală din fermă și, ținând cont de faptul că nevoile din fermă se schimbă de la un an la altul, la fel și clima, cercetarea trebuie să reprezinte una dintre prioritățile companiilor distribuitoare de sămânță. Lucru care se și întâmplă de altfel, atât în cazul companiilor ai căror hibrizi au fost prezentați în numărul precedent, cât și în cazul celor de la Monsanto și Pioneer.

„Ca în fiecare an, și în noua campanie venim cu noutăţi pentru fermierii din România, drept pentru care avem 9 produse noi. Pentru prima dată în portofoliul Dekalb avem un hibrid sticlos, destinat 100% industriei de morărit; este vorba de DKC 3415. Apoi pe fiecare grupă de maturitate venim cu câte 2 produse noi, tolerante la secetă şi arşiţă, care să corespundă cerinţelor fermierilor“, a adăugat Diana Zarija.

Și Pioneer aduce noutăți pentru campania 2016 și nu este vorba doar despre gama de produse. „Aducem 3 noi hibrizi care au fost testați în România: pentru grupa de maturitate FAO 350, hibridul P9537, apoi P9900 în grupa FAO 400 și pentru fermierii care își doresc să obțină chiar și 20 de t/ha, însă numai în condiții de irigare aducem hibridul P0725 – FAO 560 care poate duce la prosperitatea fermei. Pentru a elimina orice suspiciune cu privire la originea seminţei, am inițiat un program care include ataşarea unei holograme pe fiecare sac. Această etichetă specială nu trebuie să lipsească de pe vreun sac, dacă lipsește înseamnă că nu este original. Fiecare fermier care are un smart­phone poate verifica produsul printr-un QR cod, apoi va fi redirecționat pe pagina companiei unde va putea citi mai multe informații despre produs, însă dacă nu se întâmplă acest lucru trebuie să își pună semne de întrebare“, a punctat directorul de marketing de la Pioneer România.

Pe lângă soluțiile oferite, reprezentantele celor două companii îi sfătuiesc pe fermieri să aplice tehnologii de ultimă generație, să își facă bine socotelile și, în funcție de situația financiară, să aibă curaj să investească în sămânță pentru că un hibrid performat și ales conform cerințelor este veriga principală pentru obţinerea unei recolte bogate.

Loredana Larissa SOFRON

2370 - „Războinicul“ secetei

Anul acesta a fost unul foarte secetos și implicit unul foarte prost pentru agricultură. Majoritatea culturilor, oricare ar fi ele, au fost afectate în mare măsură de secetă. Dacă mai adăugăm și lipsa unui sistem de irigații adecvat, putem spune că, în 2015, agricultura românească a fost oarecum pe marginea prăpastiei. Cert este un lucru: schimbările climaterice încep să schimbe modul cum se face agricultură în România. Chiar autoritățile au recunoscut la un moment dat că „am vorbit cu cei de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie să aranjăm o întâlnire comună cu fermierii pentru că vremea se schimbă pe noi tipare, la fel și regulile jocului în agricultură“.

Semințele salvatoare

Și cum sistemul de irigații nu are nicio șansă să fie funcțional în următorii ani nici măcar pe o fracțiune din totalul suprafețelor agricole, fermierii apelează la variante „alternative“, mai ales cât se ia în calcul „recolta mare“. Iar tot mai multe com­panii producătoare de semințe apelează la hibrizi rezistenți la secetă. La fel și hibrizii de porumb KWS, care au rezistat uneia dintre cele mai severe secete din ultimii ani. Încă de anul trecut compania a lansat mai mulţi hibrizi care au printre caracteristicile principale și rezistența la secetă. Este vorba de Kamparis, un FAO 390, considerat de către producători campion la performanță, potrivit în zone umede, dar și secetoase, Balasco cu FAO 420, unic prin habitus și foarte bun prin performanță, Konfites FAO 460, declarat liderul acestei maturități, KWS 2482, FAO 440 și Konsens, FAO 560. „Conștienți că adaptabilitatea la condițiile meteo-climatice din România este esențială pentru a garanta valoarea hibrizilor pe care îi comercializăm, noi, cei de la KWS Semințe, testăm cu rigoare orice nouă creație, ne asigurăm că performează oriunde în România și, pentru că vrem să fim cei care generează succesul partenerilor noștri, suntem primii care am început să creăm în România pentru România“, explică Ion Voinea, directorul Departamentului de Dezvoltare Produs și Agroservice KWS Semințe.

Un nou hibrid

Recent, KWS a lansat un nou hibrid, dezvoltat la Centrul de Cercetare al companiei cu sediul în Alexandria. „Continuitatea este cheia performanței. Continuăm seria inovațiilor și aducem valoare adăugată produselor de bază, prin dezvoltarea unui material genetic mai adaptat condițiilor din Sud-Estul Europei, cu accent asupra performanțelor înregistrate în România“, a declarat Doriana Nițu, director general KWS Semințe. Astfel, KWS a pregătit pentru 2016 un nou hibrid – KWS 2370 FAO 290, care va fi, în opinia reprezentanților KWS, „noul star al extratimpuriilor.“ „Noul 2370 poate fi folosit în cultura principală sau succesivă și este foarte versatil în condiții diferite, fiind capabil de performanțe inaccesibile celorlalți timpurii. 2370 este un hibrid simplu, recomandat pentru boabe, are talia medie, foliaj cu port lax sau semierect, cu înălțime de inserție medie în relație cu înălțimea plantei. Totodată, la acest hibrid, știuleții sunt foarte groși, cilindro-conici, cu 16, uneori chiar cu 18 rânduri de boabe și cu peste 34 de boabe pe rând“, explică Ion Voinea. „Despre acest produs mai trebuie spus că boabele sunt dentate, cu conținut mediu de proteină și amidon, fiind mari, galbene în masa știuletului și roșcate în zona de vârf. Și, nu în ultimul rând, 2370 suportă excelent seceta și valorifică superior orice nivel al inputurilor. De aceea se remarcă și prin ritmul foarte intens de pierdere a apei din bob datorat mișunei adânci, mărimii și pericarpului permeabil al boabelor“, conchide Ion Voinea.

Bogdan Panțuru

Floarea-soarelui şi porumbul, producţii sub 50% faţă de normal

Seceta pedologică şi atmosferică prelungită din această vară, combinată cu temperaturi extreme de peste 40 de grade Celsius, a diminuat drastic producţiile la porumb, floarea-soarelui, soia etc. în vestul, sudul şi estul ţării. Exceptând câteva judeţe din acest perimetru, recolta a scăzut cu 30 până la 100%. Suprafeţe calamitate total se găsesc mai ales în micile ferme, acolo unde n-a fost aplicată tehnologia de cultură şi unde nici nu a existat forţă financiară pentru aşa ceva.

BOTOŞANI: Recoltă bună în nord, foarte slabă în sud

Ing. Delibaş Cristian, director executiv Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ): „La floarea-soarelui suntem în plină campanie de recoltare, iar la porumb marii fermieri încă n-au intrat în lanuri, dar avem estimări privind nivelul producţiei. La floare, vorbind despre media judeţeană, apreciem că se obţin 1.500-1.700 kg/ha, iar la porumb, în jur de 2.300-3.000 kg boabe/ha. Situaţia este net mai bună în jumătatea de nord, acolo unde recolta se apropie de cea obţinută în urmă cu doi ani, dar în sud, unde n-a plouat câteva luni la rând, lucrurile stau foarte rău, producţia fiind falimentară de-a dreptul.“

Ing. Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice: „În Lunca Prutului şi în sudul judeţului Botoşani nu cred să fie producţii mai mari de 1.000 kg/ha la floarea-soarelui şi de 3-4.000 kg boabe/ha la porumb. În nord, acolo unde s-a aplicat tehnologie, ajungem poate la 3.000 kg/ha la floare, iar la porumb, la 8.000 kg boabe la hectar. Însă eu mă tem că, dacă nu plouă, dacă nu se reface rezerva de apă în sol, lucrurile se complică. 2015 încă n-a fost dramatic, noi ne aşteptăm la anul să fie mai rău, repet, dacă nu va ploua.“

IAŞI: Producţii afectate dublu de grindină şi secetă

Ing. Manuela Antoniu, director executiv DAJ: „În Iaşi nu doar seceta a creat probleme, ci şi grindina care a căzut în câteva zone: Ruginoasa, Costeşti, Erbiceni, Leţcani, Movileni, Rediu etc. La floarea-soarelui nu putem vorbi despre o medie mai mare de 1.000 kg/ha, iar la porumb estimarea este de 1.700-1.800 kg boabe/ha. Sigur că în zonele irigate, pe anumite sole, se vor obţine, chiar şi în condiţiile din acest an, 8.000-9.000 kg/ha la porumb, iar în altele, neirigate, 4-5.000 kg/ha, în condiţiile în care judeţul nu este unul cu condiţii de pretabilitate pentru cultura porumbului, dar media, incluzând aici şi gospodăriile populaţiei, acolo unde ştiţi bine că nu se aplică tehnologia, este cea pe care am spus-o.“

Marian Topală, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „La mine în fermă am pierdut tot, pe o suprafaţă de 600 ha, dar nu neapărat din cauza secetei. Noi am fost afectaţi de grindină. A fost atât de puternică încât a distrus la rând lanurile. În restul judeţului, în funcţie de zonă, la floarea-soarelui se obţin de la 900-1.000 kg/ha la 2.500 kg/ha, iar la porumb, ca o medie estimativă, nu cred să se depă­şească 5.000 kg/ha.“

GALAŢI: Sole de porumb distruse sută la sută

Ing. Grigore Petre, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice: „La nivelul asociaţiei, dar şi al judeţului, producţia de floarea-soarelui este afectată 50%, la porumb paguba se ridică la 70-80%, iar în unele localităţi ori sole chiar şi la 100%. Excepţie fac suprafeţele irigate din Lunca Siretului şi Lunca Prutului, mă rog, acolo unde au funcţionat staţiile de pompare. La mine în fermă, unde irig dintotdeauna, obţin în jur de 3.000 kg/ha la floare, iar la porumb mizez pe 8-10.000 kg de boabe/ha.“

La Direcţia Agricolă Judeţeană Galaţi, la data realizării articolului, 7 septembrie, toţi inginerii, inclusiv directorul executiv, erau plecaţi în teritoriu pentru a constata pagubele în teren.

CĂLĂRAŞI: Un judeţ scăpat de necazuri

Ing. Mihai Dobrică, fermier comuna Dragalina, peste 1.000 ha de teren: „La floarea-soarelui contez pe mai mult de 3.000 kg/ha, iar la porumb, pe 8.000 kg boabe/ha. Dacă raportez rezultatul la tehnologia pe care eu o practic, am motive să fiu nemulţumit; în mod curent realizez peste 10.000 kg/ha. Comparativ cu alte zone din ţară şi în condiţiile acestui an secetos, da, pot spune că stau excelent. La noi, în afară că pământul este unul foarte bun, am avut precipitaţii suficiente toamna trecută şi astă-iarnă, dar am câştigat şi pentru faptul că am fost inspirat şi am semănat mai devreme. Plus, accentuez asupra acestui element, decisivă a fost şi tehnologia superioară aplicată. Dar de un lucru sunt convins: în mod cert primii bani îi voi investi în sistemul de irigaţii.“

Ing. Dionisie Tomescu, director executiv DAJ: „Recoltele au fost afectate în jur de 30-40%. La floarea-soarelui media este de 1.700 kg/ha, iar la porumb, de 5.000 kg/ha. În funcţie de tehnologia aplicată, producţia diferă şi de la fermă la fermă; avem cultivatori cu 8-9.000 kg/ha, dar şi unii, în special cei care deţin sub 50 ha, unde nu se poate practica tehnologie corectă, nici nu au forţă mecanică şi financiară pentru aşa ceva, cu mai puţin de 2-3.000 kg/ha. Pe urmă nici precipitaţiile n-au fost zonate uniform, acesta fiind un nou motiv de diferenţiere a producţiei chiar şi în cazul unei tehnologii de vârf.“

TELEORMAN: 120.000 de hectare calamitate

Ing. Veronela Pantalie, director executiv DAJ: „Până acum, media la floarea-soarelui este de

1.200 kg/ha, iar la porumb producţia estimată este de 2.000 kg de boabe/ha. Recolta este diferită în funcţie de zone, mai mare în sud, mai mică în nord, perimetru afectat, anul trecut, de băltiri de apă, iar în 2015, de secetă, mai bună la marii fermieri şi mai slabă pe suprafeţele cultivate de populaţie. Una peste alta, în Teleorman vorbim despre 120.000 ha cultivate cu cereale de primăvară calamitate.“

Jumară Tudor, fermier „Dunărea de Jos Cooperativă Agricolă“, Zimnicea, peste 1.500 ha cul­tivate: „Gradul de afectare este de 40-60%, în funcţie de cultură. La floarea-soarelui am început recoltarea şi ne înscriem pe o medie de 1.200 kg/ha, iar la porumb estimez în jur de 5.000 kg/ha.“

MEHEDINŢI: Un judeţ întreg afectat

Ing. Ştefan Răceanu, director executiv DAJ: „Întregul judeţ a fost afectat. În condiţiile hidrice şi termice excepţionale din acest an nu putem vorbi despre producţii rezonabile nici măcar acolo unde s-a aplicat întreaga ştiinţă. Deocamdată, la floarea-soarelui, nu contăm pe 1.000 kg/ha, iar la porumb, să zicem 1.100 kg/ha?! Vedem la urmă şi tragem linie atunci.“

SATU MARE: Producţii la nivelul din 2012

Ing. Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „În afară de faptul că, în iulie, am avut grindină, judeţul a fost două săptămâni sub cod portocaliu, ceea ce a însemnat arşiţă extrem de puternică. Ne situăm cu producţia (3-4.000 kg/ha la porumb şi 1.200 kh/ha la floarea soarelui) la nivelul anului 2012; măcar atunci au fost preţurile bune. În 2015 avem şi producţie slabă, la cel puţin 50% din potenţial, şi preţuri mici.“

Dr. ing. Ioan Cioltean, director executiv DAJ: „Primele suprafeţe de floarea-soarelui recoltate vin cu o producţie de 1.500-2.000 kg/ha, iar la porumb apreciem o medie de 2-3.000 kg/ha, cu producţii izolate de 4-5.000 ori chiar 6-7.000 kg/ha, acolo unde s-a făcut inginerie şi unde a mai plouat cât de cât. Mult mai afectată este zona Carei, acolo unde judeţul are cel mai bun sol, în comparaţie cu perimetrul din comuna Apa înspre judeţul Maramureş, unde temperatura a fost cu 1-2 grade Celsius mai mică, iar nivelul precipitaţiilor, atâtea câte au fost, mai ridicat.“

Material realizat de Maria Bogdan

„Garda veche şi nouă“ de hibrizi Pioneer

August este o lună dedicată evenimentelor în câmp. O astfel de manifestare a avut loc recent în comuna Furculeşti, judeţul Teleorman, acolo unde fermierii au avut ocazia să vadă un maraton al hibrizilor de floarea-soarelui şi porumb din portofoliul companiei Pioneer. Cei aproape 300 de participanţi au avut şansa de a face un remember al hibrizilor din „garda veche“, dar şi să descopere noile produse ale companiei.

„Ne-am dorit ca fermierii din zonă şi nu numai să vadă performanţele noastre în condiţiile foarte dificile de secetă ale acestui an. Ne bucurăm că am reuşit să adunăm aproximativ 300 de fermieri din Teleorman şi judeţele limitrofe. Cu prilejul acestui eveniment agricultorii pot revedea produsele pe care le-au achiziţionat de-a lungul timpului, dar şi produsele noi. Acestea din urmă au aceeaşi caracteristică principală ca şi cele mai vechi, şi anume performanţa. Fireşte că fiecare produs nou introdus în platforma noastră este mai productiv decât ceea ce am vândut până acum. Fermierii au fost fascinaţi, aş putea spune, de hibrizii de floarea-soarelui, de gama nouă de hibrizi Express, în special de LE25 şi LE29, dar şi de hibrizii high-oleic pe care urmează să îi introducem pe piaţă. Avem şi aici produse noi pe care le vom putea oferi în sezoanele următoare.“

Locaţia nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că sudul reprezintă o regiune agricolă importantă pentru ţară, în care se cultivă predominant porumb şi floarea-soarelui. În plus este o „piaţă de desfacere“ cu potenţial pentru compania furnizoare de seminţe.

Prezentările, făcute de directorul de marketing al companiei, doamna Maria Cârjă, şi directorul de vânzări pe partea de sud a ţării, doamna Liliana Ciulu, au început cu hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei.

„Vârful de lance pe tehnologia Express este P64LE25, hibridul cel mai bine vândut în România, P64LE99, hibrid aflat în cultură de aproximativ doi ani şi un hibrid nou pe tehnologia Express. Este vorba despre HE118, un hibrid caracterizat printr-un conţinut ridicat în acid oleic, pe care îl vom comercializa începând cu sezonul următor, respectiv primăvara 2016.

Pe tehnologia convenţională, cea care necesită doar aplicarea unui graminicid, avem doi hibrizi. Este vorba despre P63LL06, cel mai timpuriu hibrid de floarea-soarelui din portofoliul companiei, şi PR64F50. Toţi hibrizii au plasticitate ecologică, sunt toleranţi la arşiţă şi secetă, caracteristici care le conferă avantajul unei productivităţi mărite. Fireşte că randamentul depinde şi de condiţiile climatice şi de tehnologia aplicată“, ne-a spus dna Ciulu.

Doamna Cârjă a fost cea care a pledat pentru hibrizii de porumb. „De 30 de ani compania Pioneer urmăreşte foarte atent schimbările climatice şi a creat produse cu toleranţă şi rezistenţă la secetă. Pentru cultura porumbului avem hibrizii Aqua Max, lansaţi în urmă cu câţiva ani ca răspuns la schimbările climatice, a căror principală caracteristică o prezintă sistemul radicular cu o dezvoltare şi ramificare care permit explorarea unui volum mai mare de sol şi, implicit, posibilitatea de a extrage o cantitate cât mai mare de apă. Aparatul foliar cu un unghi foarte mic al frunzelor îi permite plantei să se protejeze mai bine de razele soarelui. În plus, aceşti hibrizi au o incidenţă foarte bună la înflorit şi asigură o polenizare foarte bună. Avem în portofoliu hibrizi care încep de la grupa FAO 250 terminând cu grupa FAO 600 pentru fermierii care cultivă porumb irigat cu o perioadă de vegetaţie lungă. Avem produse pentru toate tipurile de tehnologie din ţara noastră şi toate categoriile de fermieri. Compania are în testare produse pe care le va comercializa în anii următori.“

Laura ZMARANDA

Analiză în câmp

Fermierii care au avut în primăvară exces de umiditate se bucură acum de producţii bune la rapiţă. Majoritatea cultivatorilor de rapiţă au beneficiat de acea apă datorită faptului că rapiţa, având sistemul radicular pivotant, şi-a căutat singură apa, iar cultura nu a suferit atât de mult la fel ca cerealele, spre exemplu, care au avut nevoie de apă în momentul când au trecut la umplerea boabelor şi automat la maturitatea fiziologică şi biologică.

În ceea ce priveşte porumbul, până acum ar fi trebuit făcute ierbicidările împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, iar la floarea-soarelui, în funcţie de tehnologia aplicată, să se fi utilizat imazamoxul sau tribenuronulmetil împreună cu un antigramineic. Acolo unde floarea este în 12-14 frunze sau chiar la buton floral fermierii ar trebui să aibă în vedere faptul că aplicarea unui fungicid cu siguranţă le va menţine aparatul foliar curat şi asta va însemna o cantitate mai mare de sămânţă în calatidii.

Revenind la cultura de porumb, fermierii şi-au dat seama că utilizarea hibrizilor timpurii şi extratimpurii ar trebui mixată cu semănatul tardiv datorită faptului că prin acest mixt ei îşi diminuează riscul de a pierde ştiuleţii din cauza lipsei polenizării acestora în momentul în care seceta atmosferică ar prinde exact perioada de înflorit a porumbului. Timpurietatea mai scurtă într-adevăr înseamnă şi o cantitate uneori mai mică ca productivitate, dar fermierii au certitudinea că vor înregistra producţii care să le asigure acoperirea cheltuielilor pentru cultura de porumb şi nişte venituri care să le satisfacă nevoile pentru a putea înfiinţa o cultură următoare. Hibrizii tardivi au un potenţial genetic mult mai ridicat şi de aceea specialiştii recomandă ca, acolo unde suprafeţele de porumb sunt mai mari de 80 de hectare, să se utilizeze atât hibrizi timpurii cât şi tardivi pentru că, în condiţiile în care seceta pedologică din primăvară şi-ar spune cuvântul aşa cum a fost şi în acest an, aceştia, având o perioadă scurtă de vegetaţie, nu vor avea dezavantajul prinderii şi secetei atmosferice în momentul polenizării. Un hibrid tardiv, când l-a prins seceta atmosferică în momentul polenizării, poate avea pierderi mari de producţie din cauza polenizării.

În cazul florii-soarelui sunt anumite companii care merg strict pe hibrizi semitimpurii; sunt puţini hibrizii tardivi, iar, în condiţiile din ţara noastră, diferenţa la recoltat între un hibrid semitimpuriu şi altul tardiv este de circa o săptămână, două. Aşadar, diferenţele nu sunt prea mari, ci în funcţie de tehnologia aplicată, de trata­mentele fitosanitare pe care fermierul le aplică, de ierbicidările pe care acesta le face.

La ora actuală, în România floarea-soarelui, deşi a trecut prin seceta pedologică, se prezintă mult mai bine decât porumbul în majoritatea regiunilor. Cu siguranţă fermierii care vor efectua acele tratamente atât la butonul floral cât şi la căderea petalelor cu fungicide, chiar şi cu strobilurină, vor putea mări puţin perioada de vegetaţie cu încă o săptămână, moment în care planta va acumula mult mai multe substanţe nutritive care se vor duce către achenele florii-soarelui.

În cazul porumbului seceta s-a manifestat un pic mai agresiv. Acesta nu s-a înălţat cum face de obicei, iar spaţiile dintre internodii au rămas mici. Totuşi, cu ultimele ploi, lanurile parcă încep să-şi revină, dar încă mai este un hop deoarece maximul de consum este atunci când îi va da mătasea şi va avea nevoie de apă în continuare. La ora actuală culturile promit şi cu siguranţă fermierii vor fi destul de satisfăcuţi când vor intra cu combina în lan.

Să nu uităm că încă se mai pot utiliza îngrăşăminte foliare la floarea-soarelui pe bază de bor, iar la porumb pe bază de zinc.

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic Prutul SA

Seceta pedologică extremă afectează grâul și porumbul

• În Vaslui, peste 6.000 ha au fost cosite

După o primăvară cu umiditate excesivă în sol, prima lună de vară aduce evenimente agrometeorologice neplăcute. Seceta pedologică s-a instalat în mai multe zone din ţară, în special în teritoriile cu risc ridicat la secetă și deșertificare, cu indicele de ariditate între 0,05-0,65, temperaturi medii anuale mai mari de 100 grade C și o sumă a precipitaţiilor medii anuale între 350-550 mm, iar a celor din perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie), între 200-350 mm.

Seceta pedologică extremă și puternică, la grâu

Potrivit specialiștilor agrometeorologi de la ANM, la începutul lunii iunie, la cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate în profilul de sol 0-100 cm prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute în Moldova, Crișana și Banat, cea mai mare parte a Dobrogei și Munteniei, local în estul Olteniei, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei. Ca urmare, în regiunile respective s-a instalat seceta pedologică moderată, puternică și izolat extremă. Fenomenul înseamnă că, față de o aprovizionare optimă cu apă (1.200-1.500 mc/ha) sau satisfăcătoare (900-1.200 mc/ha), există zone cu 200-300 mc/ha (secetă extremă) în Botoșani, parțial Iași, Neamț, Buzău, Galați, Constanța, estul Timișului și Aradului și cu 300-600 mc/ha (secetă pedologică puternică) în Vaslui, Bacău, Vrancea, Tulcea. Seceta pedologică moderată (600-900 mc apă/ha), care nu reprezintă risc pentru cultură, putând fi corectată la prima ploaie, s-a instalat într-un areal mai larg, corespunzător județelor Brăila, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt, Timiș, Arad, Bihor și parțial Alba, Prahova și Ilfov. Cum luna iunie face parte din perioada critică a cerealelor de toamnă, respectiv când acestea au nevoie de umiditate pentru a parcurge etapa de maturitate a bobului, seceta pedologică extremă și puternică, în lipsa precipitațiilor imediate, ar putea avea efecte negative asupra cantității și calității producției.

Efecte minore la porumb

La culturile de porumb, pe adâncimea de sol 0-50 cm, conținutul de apă indică valori scăzute și deosebit de scăzute în Moldova, sud-vestul și sud-estul Transilvaniei, parțial în Dobrogea, Muntenia și Banat. Pe acest profil de sol, în funcție și de cerințele plantei în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care ne aflăm (iunie), umiditatea este considerată optimă la 800-970 mc apă/ha și satisfăcătoare la 600-800 mc apă/ha. Din analiza agrometeorologică rezultă că, la începutul lunii iunie, seceta pedologică extremă (sub 150 mc/ha) este prezentă în județele Botoșani, Iași, Galați, parțial Timișoara, Caraș-Severin și Hunedoara, iar seceta pedologică puternică ar corespunde suprafețelor agricole din județele Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Buzău, Brăila, Tulcea și parțial Vrancea și Constanța. Perioada critică pentru prășitoare, adică a consumului maxim de apă pentru dezvoltarea plantei, corespunde lunilor iulie-august, deci teoretic seceta pedologică nu are deocamdată impact major, efectele putând fi anulate prin căderea precipitațiilor. Dacă în zonele unde s-a instalat seceta pedologică extremă și puternică se prelungește intervalul fără ploi, atunci ar putea apărea probleme, plantele oprindu-se din creștere.

Ce spun fermierii

Ing. Doru Andrici, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Botoșani: „În lanurile unde s-a aplicat tehnologia completă culturile arată frumos, e de văzut ce va fi dacă nu va ploua; acolo unde s-a lucrat din economie și după ureche, culturile sunt sub orice critică. La prășitoare au de suferit cele care s-au semănat târziu. Pe Valea Jijiei, în sud-estul județului, sunt câmpuri întregi unde porumbul e abia în câteva frunze. La ora aceasta, dacă ar ploua măcar 20 l/mp, s-ar trece de acest punct critic.“

Ing. Valeriu Călin, președintele Asociației producătorilor agricoli de cereale și plante tehnice „Agroceres“ Buzău: „La noi, culturile de grâu și de rapiță se apropie de recoltat, în două săptămâni în mod singur vom intra cu combinele cel puțin la rapiță. Nu cred că rapița este afectată de lipsa de umiditate din sol, dar la grâu s-ar putea să rămână bobul șiștav, dacă nu va ploua în următorul interval de timp. În ceea ce privește porumbul, în general arată bine, mă rog, la mine în fermă arată bine, e la 40-45 cm.“

Ing. Ion Bălan, președintele Asociației fermierilor Tulcea: „În clipa de față (n.n. – începutul lunii iunie) grâul arată încă bine. Dacă într-o săptămână ar ploua, am zice că toate culturile de toamnă – rapița, orzul și grâul – ar fi reușite pentru anul acesta. Dacă nu, vor exista probleme în special la grâu, unde producția se va reduce semnificativ; el este acum în faza de lapte-ceară și este important să aibă apă în limita lui de consum. Orzul și rapița nu cred să sufere influențe semnificative. La culturile de primăvară e nevoie de apă. Prășitoarele, aflate în faza de creștere, deci de consum sporit, s-ar putea să aibă dificultăți dacă seceta pedologică se menține. Cât despre irigații, ele funcționează pe aproximativ 10.000 ha: sistemul ANIF e activ undeva în zonele Baia, Sabangia, Măcin, iar în Deltă, la Murighiol, Nufărul etc. exploatațiile agricole au propriile amenajări.“

Ing. Ioan Nechifor, președintele Asociației producătorilor Vaslui: „Undeva, în centrul județului, și nu doar acolo, avem fermieri care au trecut la cositul grâului, măcar să câștige din el un furaj bun. Sunt așadar sole unde, chiar dacă plouă, nu mai putem recupera nimic. Estimez această suprafață la 6.000 ha. În fine, dacă s-ar păstra cultura, ar fi o producție de 500-1000 kg/ha. Pe de altă parte, unele culturi de primăvară au fost semănate târziu din cauza condițiilor din primăvară și fie nu au răsărit deloc, fie arată rău. Vorbind despre irigații, Vasluiul are o suprafață amenajată de 18.000 ha, dar funcționează cam pe 4.000 ha. Sunt fermieri care au accesat fonduri europene în acest scop, dar investițiile în modernizarea stațiilor nu-s gata, deci și pe ei i-a prins seceta pe picior greșit.“

Ing. Grigore Petre, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Galați: „Tot ce vă pot spune este că eu am în fermă sistem de irigații. În rest, da, seceta s-a instalat, n-a mai plouat din aprilie, iar grâul are acum un consum mare de apă și va avea de suferit fără precipitații.“

Ing. Viorel Matei, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice Timiș: „Realitatea din Timiș este alta. Până în martie, în vestul județului am avut exces de umiditate pe 160.000 ha. Din această cauză culturile de primăvară s-au semănat târziu și în condiții foarte proaste. Pe urmă a urmat acest val de secetă. Dacă vine o ploaie, că de irigații/desecări vorbim doar în campanii electorale, solul bun de la noi ar ajuta plantele să-și revină. Culturile de toamnă, adică cele care au rămas și nu au fost afectate de băltirile din februarie-martie, arată bine. Dar eu spun că, la păioase, dacă vom avea 20% minus de producție, scăderea este cauzată de excesul de umiditate din toamnă și primăvară, nu de lipsa de apă de-acum. Una peste alta, punând la un loc excesul de apă de acum trei luni și lipsa umidității de azi, estimez că vom avea o recoltă satisfăcătoare comparativ cu anii trecuți.“

Maria BOGDAN

Porumbul boabe umed în hrana monogastricelor

Soluţiile Maïsadour Semences

Porumbul boabe umed este un aliment bine cunoscut de către crescătorii de porcine. Acesta permite o mai mare autonomie alimentară (până la 70% porumb boabe în raţia alimentară), o scădere a costului alimentar ce poate ajunge până la 20€/T la porumb boabe, o îmbunătăţire a performanţelor tehnice şi o libertate faţă de cursurile pieţei. Maïsadour Semences a decis să meargă mai departe pentru a spori performanţele tehnice şi economice ale crescătorilor de monogastrice, propunând inovaţii majore de la seminţe până la animal cu programul Nutriplus:

1. Genetică de porumb boabe specifică pentru animale monogastrice

Toleranţa varietăţilor de porumb la fuzarioză şi, în consecinţă, la micotoxine (DON, vomitoxine…) are o foarte mare influenţă în alimentaţia porcină. Micotoxinele sunt responsabile de scăderea gustului plăcut al boabelor de porumb, de pierderea în greutate a animalelor şi a ratei mari de mortalitate. Rotaţia culturilor, o recoltă în condiţii bune şi o varietate tolerantă la fuzarioză sunt punctele-cheie de reuşită în creşterea animalelor monogastrice. De aceea Maïsadour Semences a creat o toleranţă la boli (DST) şi preconizează hibrizii următori: Mas 37.V/ Mas 38.D/Mas 37.H/Mas 36.A

2. Data optimă de semănat

Toate studiile demonstrează avantajele unei date optime de semănat asupra producţiilor. 50-60% din reuşita unei culturi depinde în cea mai mare parte de semănat. Maïsadour Semences a dezvoltat un serviciu care facilitează luarea deciziei pentru data de semănat : Precosem. Obiectivul acestuia este de a determina, în fiecare an, data cea mai timpurie ţinând cont de riscurile climatice ce conduc la un maxim de creştere în perioada favorabilă. Câştigul la Precosem oferă o producţie suplimentară de 450 kg/ha pentru o diferenţă de 15 zile de semănat.

3. Stadiu de recoltare exact

Maïsadour Semences preconizează un stadiu de recoltare între 32 şi 40% de umiditate (înaintea apariţiei punctului negru) şi o tocare foarte fină pentru o mai bună digestibilitate. Mai multe avantaje sunt de remarcat la porumbul boabe umed faţă de porumbul uscat :

- O digestibilitate de + 3,8%, energie + 8% şi proteine +5,8% (Sursa: Arvalis, ianuarie 2013)

- O creştere mai bună de +3,9% şi un indice de consum de 5,3% pe perioada de îngrăşare a porcilor (Sursa: Reviste de cercetare în Franţa)

- O mai bună conservare

4. Conservare cu parametri exacţi

Conservarea în silozuri orizontale sau în silozuri clasice trebuie să respecte aceleaşi reguli precum cele pentru porumb furaj: compactare a 240 kg S.U/m3 şi un pH între 4 şi 4,5 pentru a evita încălzirea în siloz. Alţi parametri care fermentează sunt foarte importanţi pentru porumbul boabe umed precum:

- Acidul lactic între 12-20 g/kg S.U pentru o apetenţă crescută.

- Acidul acetic sub 6 g/kg S.U pentru că scade apetenţa. Deci, atenţie la conservatorii ce conţin bacterii de tip L. Buchnerie deoarece ele produc acid acetic.

Pentru randamentul animalelor, Maïsadour Semences propune o inovaţie în ceea ce priveşte conservarea porumbului boabe cu Silo King MS. Compoziţia în bacterii lactice creşte apetenţa şi calitatea conservării, enzimele ameliorează semnificativ digestibilitatea şi amidonul şi fac ca proteinele să fie mai accesibile, apoi acţiunea antioxidanţilor şi antimucegaiurilor împotriva creşterii temperaturii la deschidere. Silo King® MS este singurul produs de pe piaţă care acoperă cele 3 funcţiuni: acidificarea lactică, îmbunătăţirea valorii alimentare şi acţiunea împotriva încălzirii.

NUTRIPLUS: Programul tehnologic Maïsadour Semences

Hibrid rezistent la boli + Precosem + Silo king®MS garantează randamentul, calitatea sanitară şi asigură cele mai bune performanţe economice.

Produse pentru fermieri iscusiţi

Într-un maraton de 32 de simpozioane, Alcedo le prezintă fermierilor oferta de produse pentru anul agricol 2015. Faţă de cele 30 de pachete tehnologice puse la dispoziţie anul trecut, reprezentanţii companiei au mărit numărul la 52 de pachete. Mai mult, dacă anul trecut Alcedo a introdus în ofertă produsul Tender, a doua denumire pentru produsul Dual Gold de la Syngenta, anul acesta alte patru produse au primit un al doilea nume.

„Rolul acestor întâlniri este foarte important pentru noi. Suntem o firmă care pune pe piaţă cantităţi importante de produse pentru protecţia plantelor, suntem responsabili de ceea ce facem şi trebuie ca fiecare dintre fermierii cu care colaborăm să cunoască toate detaliile legate de buna punere în practică a acestor produse. Aducem produse noi pentru a completa gama de produse necesare pentru combaterea bolilor, a dăunătorilor sau a buruienilor, dar la un preţ accesibil“, susţine preşedintele Alcedo, Vicenţiu Cremeneanu.

Tender este cea de-a doua denumire a produsului Dual Gold 960 EC al companiei Syngenta Crop Protection şi are în componenţă substanţa activă S-metolaclor. Tender este un erbicid preemergent ce asigură combaterea superioară şi de lungă durată.

La cultura florii-soarelui şi porumb se recomandă folosirea dozei de 1-1,5 l/ha înainte de semănat sau preemergent, dacă există umiditate suficientă.

Pentru cultura de porumb se utilizează în doza de 1-1.5 l/ha, preemergent fără incorporare imediat după semănat, în condiţii de umiditate suficientă. La legumele înfiinţate prin răsad, produsul trebuie aplicat înainte de plantarea răsadurilor.

Priori Xtra este a doua denumire comercială a produsului Amistar Xtra 280 SC oferit tot de Syngenta Crop Protection. Acest produs se recomandă la culturile de porumb, orz, floarea-soarelui şi rapiţă. Pentru floarea-soarelui se recomandă folosirea unei doze de 0,75 l/ha. Pentru bolile care apar pe calatidiu Priori Xtra se aplică de la începutul până la sfârşitul înfloritului. La cultura de rapiţă tratamentele se vor efectua în primăvară, preventiv, la începutul/mijlocul înfloritului. Folosirea produsului combate putregaiul uscat, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, pătarea neagră a frunzelor şi făinarea.

Chefara este a doua denumire a fungicidului Artea 330 EC şi poate fi aplicat atât preventiv, cât şi curativ, în toate stadiile de vegetaţie. Pentru a avea rezultate optime, fermierilor li se recomandă să aplice produsul la apariţia primelor semne de infestare, după care se revine cu un tratament după 3-5 săptămâni, atunci când condiţiile climatice favorizează apariţia infecţiilor secundare. Chefara poate fi utilizat pentru culturile de grâu, orz în doză de 0,4 l/ha.

Silba este a doua denumire comercială a Gardoprim Plus Gold 500 SC al aceleiaşi companii, ca şi primele 3 produse redenumite. Se aplică preemergent în doze cuprinse între 3,5 – 4 l/ha la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Combate buruienile anuale, excepţie făcând Xanthium, Solanum şi Sinapsis şi nu este recomandată erbicidarea după răsărirea culturilor.

Rango este erbicidul produs de Chemtura sub denumirea Pantera 40 EC. Aplicarea acestui produs se recomandă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din culturile de rapiţă, floarea-soarelui, legume şi viţă-de-vie. Erbicidul se aplică postemergent şi este compatibil cu majoritatea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor.

Loredana Larissa SOFRON

Porumbul recoltat la minus 10 grade aduce profit

2014 a fost un an agricol dificil pentru fermieri, mai ales în unele părţi ale ţării unde a plouat foarte mult. În atare condiţii, nu mai miră pe nimeni că porumbul nu a mai putut fi cules la timp şi s-a ajuns ca în anumite zone – cum ar fi Banatul, Ardealul, Oltenia sau Moldova – recoltatul să se facă în plină iarnă, la multe grade cu minus în termometru. Cei în cauză susţin că a fost mai degrabă o măsură de compromis, de pe urma căreia au avut totuşi de câştigat. Pe de o parte, n-au mai cheltuit cu depozitarea producţiei, iar pe de alta, preţul la porumb a crescut. Un risc până la urmă asumat.

Unul dintre judeţele în care recoltatul porumbului nu s-a putut face la timp este şi Bacăul, unde s-a intrat  în iarnă cu aproape 10.000 ha neculese, ceea ce reprezintă în jur de 10% din suprafaţa totală semănată cu porumb anul trecut.

„Ploile numeroase din iulie şi temperaturile nocturne scăzute au întârziat coacerea boabelor şi, drept urmare, şi timpul de recoltare. În plus, toamna umedă şi cu multă ceaţă a agravat situaţia, ajungându-se ca în luna noiembrie să nu se poată intra în teren din cauza umidităţii mari a porumbului“, a declarat, pentru AGERPRES, unul dintre cei mai cunoscuţi producători din judeţ, Ioan Chiriac, administrator al firmei Servchimex din Godineşti.

Acesta spune că până la urmă a avut de câştigat de pe urma întârzierii recoltării porumbului deoarece nu a mai trebuit să plătească lucrările de uscare, transport şi depozitare pe timpul iernii, iar între timp a crescut preţul porumbului. Iar un preţ de 50-55 de bani kilogramul de porumb face cultura rentabilă, după cum susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

„Chiar dacă afară au fost temperaturi şi de -20° Celsius, bobul de porumb nu a fost deloc afectat. Mai trebuie spus că, în toamnă, de exemplu, kilogramul de porumb se achiziţiona de către marii traderi cu circa 30 de bani, ceea ce făcea ca acest tip de cultură să devină neprofitabil, chiar şi în condiţiile unei producţii de peste 5.000 de kilograme la hectar. Acum, preţul unui kilogram de porumb boabe a ajuns la 50-55 de bani, fapt ce face ca producţia să devină cât de cât rentabilă“, a mai declarat preşedintele LAPAR.

Şi Traian Ghinoiu, un agricultor din Gorj, spune că a fost nevoit să recolteze porumbul în ianuarie, când pământul a fost îngheţat. În ciuda costurilor mai mici – n-a mai cheltuit cu uscarea porumbului şi nici cu depozitarea lui –, fermierul recunoaşte că nu este o soluţie de luat în calcul în viitor, mai ales că se întârzie arăturile de primăvară.

„Din cauza acestei situaţii trebuie să ne reorientăm şi să trecem la hibrizi semitimpurii“, mărturiseşte agricultorul, care spune că nu este prima dată când agricultorii din zonă s-au confruntat cu această problemă după 1989, din cauza condiţiilor meteo dificile. În ceea ce-l priveşte, Ghinoiu a rămas cu vreo 35 ha de porumb nerecoltate în toamnă, de pe care în final a obţinut producţii de 5-6 tone la hectar, însă au fost agricultori care au avut suprafeţe şi mai mari nerecoltate, chiar în jur de 600 hectare.

În Gorj probleme au fost semnalate în special la hibrizii tardivi şi semitardivi, în contextul în care umiditatea a fost mare. În alte zone ale ţării, cum ar fi în Banat, de exemplu, recoltatul nu s-a încheiat nici până la acest moment, aşa că n-ar fi exclus să vedem chiar şi până la sfârşitul lunii februarie combinele pe câmp.

Ioana Guţe

De la porumb la mălai şi… mămăligă

O mămăliga reuşită începe cu o sămânţă de calitate. Pornind de la această idee, Monsanto România a organizat „Festivalul Mămăligii“ – o călătorie în lumea porumbului. Prezent la eveniment, Vasile Nicolai, bucătar şef, a pornit incursiunea de la bucătăria tradiţională spre cea modernă, de la o mămăligă clasică care a fost derivată în reţete inedite care au stârnit apetitul celor prezenţi.

„Ideea Festivalului Mămăligii a pornit din dorinţa de a ne adresa direct consumatorului, nu doar fermierului. Noi producem sămânţa hibridă, o comercializăm fermierilor, aceştia o cultivă, iar recoltele lor ajung la firmele de morărit“, a declarat Mihaela Vasile, specialist relaţii publice.

Dacă pentru cei mai mulţi dintre noi reţeta de mămăliga este cea clasică învăţată în familie, evoluţia în domeniul gastronomiei ne pune la dispoziţie o multitudine de reţete pe bază de mălai, inclusiv deserturi.

Blat de tort din mămăligă şi citrice

Ingrediente: • 2 ceşti de unt la temperatura camerei; • 2 căni de zahăr; • 6 ouă; • extract de vanilie; • 3 lămâi zemoase şi coaja rasă de la acestea; • 2 ceşti de făină; • 1 ceaşcă de mălai; • praf de copt.

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180 de grade Celsius şi se unge o tavă rotundă cu unt şi făină. Se bate untul cu zahărul într-un castron până când compoziţia devine pufoasă, apoi se bat ouăle împreună cu vanilia, coaja de lămâie şi sucul de lămâie. Se combină făina, mălaiul şi praful de copt, iar compoziţia se amestecă cu untul. Se toarnă amestecul în tava pregătită, se acoperă cu folie de aluminiu şi se dă la cuptor timp de 40 de minute.

Loredana Larissa SOFRON

KWS lansează noi hibrizi de porumb

KWS, unul dintre primii furnizori de sămânţă din România, a lansat pe piaţă 5 noi hibrizi de porumb. După o lungă perioadă de mister, compania a dezvăluit numele noilor produse. Este vorba de Kamparis, un FAO 390, considerat de către producători campion la performanţă, potrivit în zone umede, dar şi secetoase, Balasco cu FAO 420, unic prin habitus şi surprinzător prin performanţă, Konfites FAO 460, declarat liderul acestei maturităţi, KWS 2482 FAO 440 şi Konsens FAO 560.

Lansat într-un cadru festiv, în prezenţa a peste 300 de fermieri şi distribuitori, noul hibrid Kamparis, vedeta lansărilor oficiale, se remarcă ca fiind primul hibrid creat în România (cu ambii genitori autohtoni). „Este pentru prima oară când o multinaţională aduce pe piaţă pentru România un hibrid adaptat 100% condiţiilor de aici“, a declarat Ion Voinea, product manager KWS.

Cu detalii despre performanţele acestor hibrizi vom reveni în numărul viitor.

Prognoze optimiste pentru floarea-soarelui şi porumb

După ce ploile din luna iulie au dat peste cap estimările agricultorilor privind producţia de păioase, prognozele privind culturile prăşitoare sunt destul de optimiste. Agricultorii se aşteaptă la recolte cel puţin la nivelul celor de anul trecut, însă se tem că nivelul preţurilor ar putea fi inferior, aşa cum s-a întâmplat şi la grâu, orz sau rapiţă.

Judeţele cele mai afectate de inundaţii au fost Olt, Argeş şi Vâlcea. În Olt, de exemplu, circa 40.000 ha, din care aproximativ 30.000 ha cultivate cu grâu, nu pot fi recoltate din cauza inundaţiilor, susţine Dan Bărăgan, director la Direcţia Agricolă şi de Dezvoltare Rurală (DADR) Olt. Pe lângă grâu, au mai fost afectate şi culturi de orz, rapiţă sau triticale. Pierderile cele mai mari au fost consemnate în partea de nord a judeţului, în condiţiile în care dacă plouă trei zile la rând nu se poate intra pe câmp. Bărăgan spune că în acest an producţia a fost nu doar mai mică din punct de vedere cantitativ, ci şi de o calitate inferioară celei de anul trecut. O problemă constituie şi faptul că în multe cazuri s-a intrat la recoltat pe teren moale, iar în aproximativ o lună trebuie semănată rapiţa. Or, în acest context lucrările se vor efectua cu dificultate.

Probleme mari au fost şi la Vâlcea, unde aproximativ 10.000 ha de teren agricol (suprafeţe cu cereale, legume, plante furajere, pomi fructiferi, viţă-de-vie, sere şi solarii etc.) au fost afectate de inundaţii. Pierderi au fost consemnate în localităţi precum Drăgăşani, Voiceşti, Ştefăneşti, Ghioroiu, Copăceni, Racoviţa sau Călimăneşte, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Vâlcea.

Pagube şi în Prahova

Inundaţiile au produs pagube şi în alte judeţe. În Prahova culturile de floarea-soarelui şi de porumb sunt afectate în general pe terenurile foarte joase, unde s-a produs fenomenul de băltire, susţine Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţ. În rest, pe celelalte suprafeţe culturile arată foarte bine, mai spune agricultorul. La el, de exemplu, la Dumbrava, jumătate din cele 200 ha de teren agricol cultivate cu porumb sunt afectate de ex­cesul de umiditate. Mai nou, începe însă să se manifeste lipsa de apă, cu efecte directe asupra dezvoltării plan­telor, mai afirmă agricultorul.

În total, în zonă se înregistrează pierderi pe 20-30% din suprafaţă. Dacă la porumb vorbim de pierderi de până la 30% din cauza excesului de umiditate, la floarea-soarelui procentul este undeva la 10%, pentru că aceasta a rezistat foarte bine. Oricum, este de aşteptat ca producţia să fie inferioară celei de anul trecut, susţine Adrian Mocanu.

În ceea ce priveşte grâul, producţia a fost asemănătoare celei de anul trecut, circa 5 tone la hectar, problemele fiind legate, însă, de preţuri. În timp ce în 2013 kilogramul de grâu era achiziţionat cu 70 de bani, acum abia ajunge la 65 de bani, spune Mocanu, în condiţiile în care calitatea este mai proastă. Nici la orz lucrurile nu au stat mai bine, pentru că la un preţ de 48 de bani pe kilogram agricultorul nu şi-a acoperit nici măcar cheltuielile, darmite să mai vorbim de profituri. Mocanu spune că a avut o producţie de cinci tone la hectar, cheltuielile fiind de circa 2.500 de lei la hectar, iar veniturile obţinute din vânzarea recoltei au atins 2.000 de lei.

„Noroc cu rapiţa; producţia a fost la fel ca în 2013, dar calitatea mai bună. Chiar dacă preţul primit pe kg este mai mic faţă de 2013, respectiv 1,3 lei raportat la 1,6 lei în 2013, din cauza ploilor am avut cheltuieli mai mici pentru că n-am făcut stropiri şi nici nu a fost atac de insecte“, a precizat Mocanu.

Acesta spune că în acest an nici nu poate fi vorba de profituri, cel puţin pentru micii agricultori, din cauza anului agricol dificil, dar şi a preţurilor mai mari la motorină (undeva la 10%, raportat la 2013) sau inputuri (5-10%). Nu în ultimul rând, preţurile de achiziţie a cerealelor s-au redus cu până la 10%.

Giurgiu: estimări optimiste la porumb

În judeţul Giurgiu culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, nefiind afectate de inundaţiile din ultima vreme, cu mici excepţii. Este vorba, în mod special, de unele suprafeţe unde a căzut grindină sau unde au fost furtuni. Pagube sunt în mod special la sere şi solarii, proprietarii acestora urmând să fie despăgubiţi. La culturile prăşitoare se aşteaptă totuşi ca producţia din acest an să fie superioară celei de anul trecut.

„Categoric, va fi mai bine la floarea-soarelui şi porumb. De regulă, dacă se pierde la păioase, se câştigă la prăşitoare. Am avut, însă, şi ani când a mers foarte bine la toate culturile“, a declarat Aurel Anghel, director la Direcţia Agricolă Giurgiu (pe post până la data de 1 august, când îi expiră detaşarea de la Prahova).

Şi în Vrancea culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, cel puţin deocamdată. Spre deosebire de anul trecut, când a fost secetă, în acest an au fost ploi frecvente, care au ajutat dezvoltarea plantelor.

„În acest moment (n.red – 1 august) porumbul se prezintă bine pentru că a plouat suficient, mai trebuie însă să plouă şi când plantele leagă. Cred că în acest an plantele se prezintă mai bine decât în 2013, când a fost secetă“, a precizat Neculai Pupăză, reprezentantul Camerei Agricole Vrancea.

În Gorj, în schimb, inundaţiile au distrus câteva sute de hectare de porumb şi grâu, după cum susţine Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din acest judeţ.

În acelaşi timp, în judeţul Botoşani specialiştii aşteaptă producţii bune, ba chiar foarte bune în anumite zone, după cum susţine Florin Marţolea, şeful Serviciului inspecţii, politici agricole din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani. În acest an, în judeţ au fost obţinute producţii mai mari faţă de anul precedent la majoritatea culturilor agricole, creşteri fiind consemnate în special la rapiţă, de la 1,6 tone /ha în 2013 la 2,2 tone/ha în 2014. La grâu producţia a fost de 3,2 tone/ha, com­parativ cu 3,1 tone la hectar în 2013.

Ioana GUŢE

Culturi compromise din neglijenţă

Vizitele din ultimele două zile făcute la fermierii din zona de sud şi sud-est a ţării au derulat prin faţa mea multe probleme cu care se confruntă agricultorii noştri mari sau mici.

Rememorând câmpurile pe care le-am vizitat, mi-am dat seama de multitudinea accidentelor care apar din cauza necunoaşterii sau neglijării unor mici amănunte tehnice la aplicarea tratamentelor fitosanitare în culturi.

Mă voi referi doar la cultura de rapiţă, deşi accidente asemănătoare am întâlnit la toate culturile: grâu, porumb, cartof, floarea-soarelui.

Spre exemplu, aşa cum este recomandat, un fermier a avizat prepararea soluţiei de tratament pentru prevenirea şi combaterea atacului de boli şi dăunători pentru cultura rapiţei din fermă. Dar a gândit un amestec compus dintr-un fungicid, două insecticide şi un îngrăşământ foliar complex, fără să ţină cont că unele substanţe active din produsele amestecate nu au fost compatibile chimic sau biologic, chiar dacă fizic nu au creat probleme de amestecare. După 7-8 zile de la aplicarea tratamentului, rezultatul a început să fie vizibil şi silicvele de rapiţă deja formate au căpătat o culoare violacee, iar galbenul petalelor de la florile încă existente au devenit aproape albe. Astfel, din necunoaştere, fermierul a fost nevoit să întoarcă o cultură reuşită de rapiţă ce se întindea pe zeci de hectare şi care ar fi putut aduce un venit bun în fermă.

La câţiva zeci de kilometri distanţă, în acelaşi judeţ, am găsit o altă problemă. Imaginile sunt grăitoare. După terminarea unor tratamente fitosanitare la cultura de grâu, un mecanizator clăteşte aparatul de stropit cu două ape şi încheie o zi grea de muncă. A neglijat însă o mică indicaţie tehnică care recomandă folosirea unui detergent la spălarea utilajului după terminarea lucrului şi apoi clătirea cu două ape curate. Două zile mai târziu efectuează cu acelaşi aparat de stropit un tratament fitosanitar la rapiţă. După mai bine de o săptămână rezultatul devine vizibil, iar silicvele de rapiţă încep să cadă şi florile încep să se usuce. Mai bine de 10 hectare de rapiţă care în urmă cu o săptămână promiteau o producţie de aproximativ 4 tone la hectar au necesitat întoarcerea şi reînsămânţarea cu altă cultură. Pierderile se cuantifică în cifre cu multe zerouri şi niciun fermier nu doreşte să se întâmple astfel de evenimente în ferma sa.

În ultimii doi ani am văzut în sudul României culturi care, însumate, dau multe sute de hectare ce au necesitat întoarceri ca urmare a unor mici amănunte tehnice care au fost neglijate sau care nu au fost cunoscute de fermieri şi mecanizatori.

Să nu uităm că, în urma cu peste 25 de ani, la Băneasa funcţiona un Institut pentru Protecţia Plantelor, care furniza agricultorilor din acea vreme informaţii tehnice despre compatibilitatea fizică, chimică şi biologică a diferite amestecuri de produse fitosanitare pentru ca fermierii să poată aplica la o singură trecere două sau trei produse, realizând economie de combustibil şi cheltuieli de producţie reduse.

Mai este astăzi posibilă o astfel de performanţă?

Mai doresc cei care conduc astăzi destinele agriculturii româneşti acest lucru?

Ne poate întinde o mână Comunitatea Europeană?

Sunt întrebări la care toţi fermierii din România aşteaptă un răspuns!

Ing. Octavian GROZA

Piaţa blocată pentru grâu şi porumb

În momentul de faţă piaţa grâului şi a porumbului este blocată pentru că nu se mai vinde nimic, susţin fermierii. În silozuri a mai rămas cam o treime din producţia din acest an, stocată în aşteptarea unor preţuri mai bune de către cei care au avut capital să realizeze lucrările de toamnă. La grâu, cel puţin, nu se aşteaptă o presiune asupra preţului până la sfârşitul anului pentru că procesatorii şi-au făcut deja stocuri consistente. În schimb, a crescut puternic cererea, şi implicit, preţul la floarea-soarelui.

Singura excepţie, floarea-soarelui

„În prezent, nu se mai vinde şi nu se mai cumpără niciun bob. La preţurile actuale s-a blocat piaţa. Oamenii au mare nevoie de bani, dar nici la preţurile acestea (n. red. preţul unui kilogram de grâu sau de porumb se învârte în jurul valorii de 50 de bani, iar la floarea-soarelui este de 1,7 lei/kg) nu poţi să vinzi. Stau cu marfa în siloz şi aşteaptă să crească preţurile“, a declarat Marian Topală, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Iaşi.

„Piaţa este, într-adevăr, blocată. Nu se mai cumpără nimic în port în afară de floarea-soarelui. Toată lumea caută floarea-soarelui. Ne-au tot zis că există un excedent de 5 milioane de tone producţie în ţările UE, că nu are nimeni nevoie de floare. Şi, uite, acum se exportă floarea-soarelui“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Dacă preţul la grâu a crescut uşor, la floarea-soarelui cotaţia s-a majorat semnificativ. „E adevărat, piaţa este blocată la grâu, dar cererea a crescut la floa­rea-soarelui. Pe bursă preţul la grâu a crescut cu 20 de euro până pe la 160-168 de euro, în timp ce la floarea-soarelui creşterea a fost de 40 de euro, până la 375-380 de euro. E normal ca piaţa să fie mai bună pentru floarea-soarelui decât pentru grâu“, a arătat Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

O treime din producţie, depozitată

În orice caz, cărţile au fost făcute pentru producţia de grâu din acest an. A mai rămas ceva doar la cei, puţini la număr, care au avut bani să înceapă lucrările de toamnă.

„În general mai există grâu pe stoc doar la oamenii care au avut ceva capital ca să facă lucrările şi să-şi plătească datoriile. Aceşti oameni au strâns grâul şi nu l-au dat la preţuri mici. Acum este firesc să crească preţul. Toţi şi-au fixat o ţintă de 750-800 de lei pe tonă şi-i dau drumul doar când piaţa ajunge la acest preţ, în general după începutul anului următor“, a precizat Popescu.

Şi la porumb fermierii aşteaptă vremuri mai bune

Nici la porumb situaţia nu este mai roz în privinţa preţurilor. Aşa că, fermierii care-şi permit, aşteaptă vremuri mai bune.

„La porumb nu se mişcă mai nimic pentru că preţurile sunt foarte jos. Nu sunt mulţi doritori să vândă la 0,48 – 0,49 lei/kg, din care se mai scad serviciile de uscare. La grâu mai toată lumea a vândut ce a avut pentru că oamenii au avut nevoie de bani pentru însămânţări, pentru motorină. A mai rămas ceva grâu pe la micii producători, cam 30-35% din producţia din acest an“, a arătat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.

Preţurile vor rămâne cam la nivelul de acum până la sfârşitul anului, cred fermierii.

„Procesatorii şi-au făcut stocuri de grâu, aşa că rezistă măcar două luni. Deci nu cred că se va mai schimba ceva în preţ în scurt timp. Până la urmă, pe ce a mai rămas, preţurile se vor aduna şi la noi conform bursei, pe undeva pe la 180-190 de euro. Nu 130 de euro ca acum!“, a mai spus Bazon.

Ioana GUŢE

Oscilaţii mari la producţia de porumb

România a cultivat, în 2013, 2.573.000 ha cu porumb, mai puţin cu 148.200 ha decât în 2012. Producţia medie, cel puţin în faza evidenţelor intermediare, este mult mai bună, comparativ cu atipicul an secetos 2012, apropiindu-se de media înregistrată în 2011 (4,525 t/ha, faţă de 11,5 t/ha în Belgia, 9,38 t/ha în Germania, 7,86 t/ha în Portugalia şi 6,75 t/ha în Croaţia - sursa UE ). În trendul nefavorabil al acestui an din punctul de vedere al preţurilor se prefigurează o livrare a porumbului la valori destul de mici, 0,50 lei/kg (în echivalent lei, 0,568 la CBOT Chicago şi 0,78 lei, în Franţa), situaţie care menţine nemulţumirea în rândul fermierilor. În decada a treia a lunii octombrie, stadiul recoltării porumbului era între 100% la Iaşi şi 42%, la Arad.

Recolte modeste spre bune în vestul şi centrul ţării

Arad (informaţii DADR): Din 121.600 ha s-au recoltat 54.720 ha (45%), cu o medie de 3,48 t/ha. Fermele care au aplicat tehnologia completă, situate în zonele în care regimul precipitaţiilor a fost unul acceptabil, au obţinut 7 t/ha, iar cea mai mică producţie, şi nu neapărat în gospodăriile populaţiei, a coborât la 1,5 t. Aradul s-a confruntat cu o secetă severă în lunile în care porumbul avea mare nevoie de apă, acesta fiind motivul unei producţii modeste.

Satu Mare (DADR): Doar 40.000 ha, din 82.000 ha cultivate, au fost recoltate, cu o medie la hectar de 5 t. Recoltarea se va încheia probabil prin noiembrie pentru motivul că semănatul s-a executat mai târziu din cauza precipitaţiilor din primăvară, iar recoltarea, de asemenea, a fost întreruptă de mai multe secvenţe cu ploi. Nimeni nu-şi face griji însă din acest motiv, în zonă practicându-se frecvent ridicarea foarte târzie a recoltei, până spre sfârşitul lunii noiembrie sau, rar, în decembrie, dacă timpul este favorabil.

Alba (DADR): S-a recoltat 80% din suprafaţă (30.800 ha din 38.686 ha cultivate). Media este de 3,7 t/ha, cu maxime de până la 5 t şi minime de 3 t/ha. De reţinut că în Alba mai multe suprafeţe au fost afectate de grindină.

Cluj (DADR): Din 40.000 ha cultivate, s-au recoltat în jur de 30.000 ha, cu o medie de 3,4 t porumb boabe la hectar. Anul nu a fost foarte bun pentru cultura porumbului, dată fiind seceta intervenită în şi după perioada legatului. În zonele cu fertilitate bună a solului (Cianu Mare, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii, Viişoara) şi în fermele mai mari de 50 ha recolta s-a situat la 6 t. Maximul de producţie a ajuns la 6,5 t/ha inclusiv în fermele în care, în anii favorabili meteorologic, potenţialul urcă obişnuit la 8-9 t/ha.

Sudul ţării, de la 4 la 6 t/ha, cu excepţii de 12 t/ha

Argeş (DADR): Media producţiei este una peste medie, 4,4 t/ha, după ce s-au recoltat 50.000 ha, din 54.000 ha cultivate. În zona Miroşi, recunoscută pentru performanţele agrare, fermierii au obţinut 8-9 t/ha. Minimul de producţie a ajuns sub 3 t/ha în gospodăriile populaţiei, acolo unde se mai foloseşte ceea ce numim „sămânţă din pod“, pe principiul că „dacă vând cu 0,50 lei, de ce să cumpere sămânţa cu minimum 1,25 lei/kg.“

Teleorman (DADR): Din totalul suprafeţei, de 85.361 ha cultivate cu porumb, s-au recoltat mai bine de 80.000 ha, cu o producţie medie la unitatea de suprafaţă de 4,66 t. În nordul judeţului, acolo unde solul este mai bun, iar regimul precipitaţiilor adecvat, producţia este de 7-8 t/ha, faţă de 3-4 t/ha în sud. În fermele de subzistenţă recolta a coborât la 3 t/ha.

Ialomiţa (DADR): Fermierii au recoltat 81.320 ha din totalul suprafeţei, de 90.209 ha. Media recoltei este de 6 t/ha, cu recorduri de 12 t la unităţile care aplică tehnologie de ultimă generaţie. În zona Feteşti, acolo unde s-a manifestat fenomenul de secetă la semănat şi în perioada de creştere şi dezvoltare a porumbului, producţia n-a depăşit 3 t/ha.

Călăraşi (DADR): Judeţul se menţine ca pondere a producţiilor medii la hectar printre primele din ţară. Din 102.940 ha cultivate cu porumb s-au recoltat 96.320 ha, cu o recoltă medie de 5,18 t/ha, maxime de 12 t/ha, în fermele mari şi minime de 3,5 t/ha, în fermele mici.

Giurgiu (DADR): Influenţa producţiilor din fermele de subzistenţă este covârşitoare. Media la hectar a fost coborâtă la 3,9 t boabe/ha. În fermele mari anul acesta s-au obţinut 12 t/ha, cu un record de 13 t într-o unitate care aplică tehnologie de vârf, dar pe loturile din gospodării se vorbeşte şi de 1,5 t/ha!

Modova şi Dobrogea recoltă medie sub 4 t/ha

Iaşi (DADR): Toată suprafaţa de 95.572 ha a fost recoltată, cu o medie de 3,870 t/ha. În zona Movilenilor producţia a fost de 7-8 t/ha. Ca regulă, în jumătatea de est a judeţului rezultatele au fost mai bune.

Botoşani (DADR): Producţia la hectar este în curs de evaluare. Din cele aproximativ 100.000 ha s-au recoltat 60.000 ha, cu o medie care depăşeşte 4 t/ha. În zona de favorabilitate pentru porumb, în nordul judeţului, rezultatele sunt infinit mai bune decât în sud, cu o diferenţă de 3-4 tone/ha.

Galaţi (DADR): Judeţul a fost printre cele mai afectate din România, însemnate suprafeţe din 29 de sate fiind distruse de inundaţiile din luna septembrie. Calamitatea a succedat secetei din luna iulie, şi aceasta cu impact negativ asupra nivelului recoltei. Din 115.000 ha de porumb se recoltase aproape 85% din suprafaţă, cu o medie a recoltei de 3,755 t/ha. La porumbul pentru sămânţă producţia medie s-a situat la 3,37 kg/ha.

Constanţa (DADR): Fermierii constănţeni repetă situaţia neplăcută de anul trecut, când seceta a diminuat drastic recolta. Dobrogea de Sud s-a confruntat cu o perioadă de câteva luni în care nu a plouat deloc, ceea ce a făcut ca producţia medie la porumb să fie de 2,88 t/ha, poate cea mai scăzută din ţară. Lucrarea de recoltare pe cele 64.525 ha s-a încheiat. La porumbul pentru sămânţă (325 ha) producţia a fost de 1,78 t/ha.

Maria BOGDAN

Tehnologie minimală pentru 10 t/ha de porumb

Cine îşi închipuie că, pentru a obţine 10 t/ha de porumb, trebuie aplicată o tehnologie sofisticată, cu costuri greu de suportat, se înşeală. Acest adevăr l-am aflat recent, cu ocazia celei de-a IV-a ediţii a Zilei porumbului. Gazdă a fost Nicolae Sitaru, administratorul Elsit COM (Ciochina, Ialomiţa). Loturile, în regim de cultură mare, s-au aflat pe raza satului Orezu.

Prin protocolul de participare, toate companiile de seminţe partenere au prezentat câte şase hibrizi de porumb, din grupa de maturitate semitimpurie şi semitardivă.

Companiile participante au fost Pioneer, Procera, Monsanto, KWS, Caussade, Euralis, Limagrain, Maisadour şi RAGT. De tratamente împotriva buru­ienilor şi a dăunătorilor s-a ocupat BASF.

Au fost de faţă peste 450 de fermieri. Printre invitaţi s-au aflat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Vasile Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (organizatoarea evenimentului), Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial, directori din MADR.

În principal s-a discutat despre piaţa porumbului şi provocările Politicii Agricole Comune din perioada 2014-2020.

Producţii satisfăcătoare obţinute în regim neirigat

De la bun început trebuie să spunem că nicio cultură nu a fost irigată, acesta fiind un amănunt foarte important dacă ţinem cont de producţia medie mare obţinută la Orezu.

Conform celor declarate de reprezentanţii companiilor de seminţe, cultura premergătoare a fost tot porumbul. Terenul nu a fost arat şi nici scarificat. În toamnă s-a făcut o trecere cu discul, iar în primăvară, din nou cu discul şi cu combinatorul.

Porumbul a fost fertilizat cu 150 kg/ha de îngrăşăminte chimice complexe NPK (18-46-0) şi 300 kg/ha de azotat de amoniu. În general s-au practicat două densităţi, la însămânţare. Prima a fost de 55-60 de mii de plante/ha, iar a doua, de 65-70 de mii de plante/ha. În cazul densităţii reduse, aplicate mai mult de frica secetei, producţiile s-au ridicat la 9 t/ha, iar pentru a doua, 11 t/ha, ceea ce în medie înseamnă aproximativ 10 t/ha.

Combaterea bolilor şi a buruienilor

„Pe 20 aprilie am aplicat Frontier Forte împotriva buruienilor mono şi dicotiledonate, în doză de 1,4 l/ha. Acest erbicid înlocuieşte cunoscutul Acetoclor, interzis începând cu anul 2013“ – ne-a declarat Andrei Zaharia, reprezentantul BASF în Ialomiţa.

În continuare, în faza de şase frunze, s-a utilizat pachetul Record, reco­mandat pentru 5 ha, format din Kelvin Top (1 l/ha) + Cambio (2 l/ha) + adjuvantul Dash (0,6 l/ha).

„În cazul unei infestări puternice cu dicotile perene sau costrei ori în cazul în care momentul optim de aplicare a fost depăşit, acest pachet se aplică pe o suprafaţă de 4 ha“, a menţionat Zaharia.

Conform celor spuse, în faza de 10-12 frunze s-a folosit o tehnologie inovativă, numită DUO System, cu spectru larg de acţiune, compusă din erbicidul Stratos Ultra (1,5-2 l/ha) şi Dash (1-2 l/ha), dar numai în cazul hibrizilor DUO, cu rezistenţă la substanţa activă cicloxidim. Acest erbicid are un spectru superior de combatere a buruienilor şi o eficacitate ridicată asupra gramineelor.

Pentru combaterea bolilor a fost aplicat postemergent sistemul AgCelence, din care face parte fungicidul Opera (substanţă activă piraclostro­bin), în doză de 1 – 1,5 l/ha. Ca urmare, plantele au fost mai sănătoase, mai viguroase şi mai verzi decât cele tratate cu alte fungicide. Reprezentantul BASF a adăugat că tratamentul se poate aplica în două faze, în funcţie de echipamentul disponibil. Prima este timpurie (1 l/ha), când porumbul are 1-1,2 m, până la ultima posibilitate de intrare în cultură cu tractor şi echipament normal de stropit. A doua aplicare este târzie (1,5 l/ha), la înflorit, când sunt necesare echipamente cu lumină mărită la sol.

Porumbul, un pariu care poate fi câştigat

În deschiderea evenimentului, Nicolae Sitaru a afirmat că scopul prezentării hibrizilor performanţi vizează creşterea productivităţii, prin plante bine adaptate condiţiilor noastre pedoclimatice.

„Nu putem să ne mândrim cu producţia pe care o facem în România, comparativ cu statele vestice. Însă există fermieri şi la noi, care folosesc numai sămânţă certificată, care respectă tehnologia recomandată şi care obţin producţii la nivel occidental.

Astăzi încercăm să oferim fermierilor soluţii pentru a alege corect hibrizii de porumb pe care să-i cultive. Anul acesta loturile cuprind 54 de hibrizi de porumb de la nouă companii.

Porumbul este un pariu pe care îl putem câştiga, dacă nu vindem acum, când preţurile sunt mici, de numai 110-114 euro/t“, a declarat administratorul fermei gazdă.

Totodată, domnia sa consideră că preţurile actuale sunt la nivelul anului 2009, deşi preţurile inputurilor au crescut foarte mult de atunci şi până azi.

Sitaru a menţionat că, spre deosebire de alţi agricultori, a avut semnat un contract de mai mult timp, iar acum vinde o parte din porumb cu 127 de euro/t. Restul îl depozitează, alături de alte cereale sau oleaginoase, pentru că are capacitatea de a stoca 20.000 t.

Avans, începând cu 16 octombrie

Invitat la tribună, Daniel Constantin a vorbit despre sprijinul acordat fermierilor şi a amintit câteva elemente din PAC 2014-2020. Cu această ocazie a anunţat că avansul pentru înfiinţarea culturilor de toamnă va fi acordat, începând cu data de 16 octombrie. Există deja o hotărâre de guvern, iar MADR a împrumutat 2,9 mld lei, pentru a putea efectua aceste plăţi. Referitor la noua PAC, ministrul a declarat că, pe Pilonul I, nu va exista o plată unică şi necondiţionată, cum a fost până acum. În 2014 România va avea de la UE 1,4 miliarde de euro pentru plăţi directe (până în 2020, va creşte la 1,9 miliarde), la care se adaugă sprijinul de la bugetul de stat de peste 400 milioane de euro, valoare care va scădea treptat în anii următori, odată cu mărirea contribuţiei europene. Din 2014, ajutorul complementar îşi va schimba denumirea în ajutor naţional de tranziţie.

Tinerii fermieri vor beneficia de bani în plus. De asemenea, micii fermieri, cu suprafeţe până la 30 ha, vor fi stimulaţi, pentru a produce mai mult. „Pe Pilonul II vom avea cel puţin două subprograme. Unul va fi pentru reconversia în pomicultură, în condiţiile în care jumătate din livezi se află în declin. Al doilea vizează zona montană, având în vedere că cei mai mulţi producători de lapte sunt la munte. De asemenea, vor fi măsuri de investiţii, cu proceduri simplificate“ – a precizat Constantin.

Ministrul a mai spus că, dacă vrem să creştem producţia, soluţia o reprezintă irigaţiile. De asemenea, consideră că „materia primă nu trebuie s-o exportăm, ci s-o ducem pe zona de zootehnie, iar din zootehnie s-o ducem în zona de procesare, să aducem valoare adăugată“. Pentru a contracara volatilitatea pieţei, Constantin a sfătuit fermierii să depoziteze recoltele, până când preţul va acoperi cheltuielile.

Traian Dobre

Producţii mari la grâu, perspective bune pentru porumb şi floarea-soarelui

2013 poate fi considerat unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, ba chiar mai mult. La grâu, de exemplu, avem cel mai mare nivel de producţie din ultimii 43 de ani, după cum a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Acesta vorbeşte de randamente mari la ovăz şi rapiţă, cele mai ridicate din ultimele trei-patru decenii. Perspective bune sunt şi pentru floarea-soarelui şi porumb, chiar dacă seceta s-a manifestat şi-n acest an.

Producţia de grâu şi secară obţinută în 2013 se ridică la 7,2 milioane de tone, faţă de 5,3 milioane de tone în 2012. O producţie bună cantitativ, spune ministrul Agriculturii Daniel Constantin, suficientă pentru a asigura necesarul intern.

„Cifrele pe care le avem ne arată că în acest an avem cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani, respectiv 7,296 milioane de tone pe o suprafaţă de 2,63 milioane hectare. De asemenea, producţia obţinută este cea de-a doua ca mărime din ultimii 43 de ani. Avem în acest an o producţie record la cultura grâului“, a anunţat Constantin.

Acesta admite totuşi că în acest an avem mai puţin grâu bun de panificaţie faţă de 2012. La cât de mare este însă recolta, nu e cazul să ne facem griji.

„Atunci când este secetă avem mai mult grâu de panificaţie, adică mai mult grâu de o calitate mai bună. Nici în acest an nu stăm foarte rău din punctul de vedere al calităţii, dar este adevărat, cantitatea de grâu de panificaţie este mai mică decât în anii precedenţi“, a subliniat ministrul Agriculturii.

Campioană este rapiţa

La orz şi orzoaică, deşi suprafeţele au fost mai mici, s-a obţinut cea mai mare producţie din ultimii 23 de ani, respectiv 3,2 tone la hectar, ceea ce înseamnă o cantitate de 1,5 milioane tone. „La ovăz este a doua cantitate din punctul de vedere al randamentului din ultimii 43 de ani, cu 1,96 tone la hectar, iar campioana, tot din punctul de vedere al randamentului, este în acest an cultura de rapiţă, unde avem cea mai mare producţie din ultimii 38 de ani“, a precizat Constantin.

Ministrul susţine că producţiile agricole bune din acest an se datorează nu doar vremii favorabile, cel puţin în anumite perioade ale anului, ci şi faptului că banii din subvenţii au ajuns la timp la fermieri sau că aceştia au avut la dispoziţie o serie de facilităţi pentru a putea iriga.

„Aceste pregătiri au fost bine venite şi au determinat fermierii să cultive şi să irige suprafeţe mult mai mari. Un al doilea motiv important a fost că fermierii au primit cu mult înainte subvenţiile care le erau cuvenite. Numai în lunile martie şi aprilie 6 miliarde de lei au mers către fermieri. Practic, în luna aprilie au fost plătite în procent de sută la sută toate ajutoarele, fie că au venit din bugetul naţional sau din fonduri europene astfel încât aceştia au avut la dispoziţie, înainte de campania de primăvară, fondurile necesare“, a afirmat ministrul Agriculturii.

Porumbul, cules în august

În ceea ce priveşte floarea-soarelui şi porumbul, Daniel Constantin era de părere, la începutul lunii august, că cele două culturi se prezentau destul de bine.

„Culturile acestea au nevoie acum de precipitaţii, de apă în sol, însă vom vedea situaţia lor în luna septembrie. Până acum, din punct de vedere tehnic, toate etapele au fost parcurse normal şi cantităţile de apă au fost suficiente“, a declarat ministrul Agriculturii.

Pe câmp însă seceta se face deja simţită. În Mureş, de exemplu, Direcţia Agricolă locală anunţa chiar în prima parte a lunii august că, dacă nu plouă, producţiile de floarea-soarelui şi porumb vor fi compromise sau oricum vor fi mult sub aşteptări.

În Sud, pe anumite zone, porumbul a ajuns la maturitate şi s-a trecut la recoltat încă din august.

„Pe fondul secetei, al temperaturilor foarte ridicate, porumbul s-a copt forţat şi fermierii au început să îl recolteze. Deocamdată pe suprafeţe mici, în mod sporadic. Tot din august a început şi recoltarea florii-soarelui“, declara pentru Agerpres inginerul Olga Florica, din cadrul Direcţiei Agricole Olt.

Aceasta estimează totuşi o producţie mai mare decât cea de anul trecut, pe fondul ploilor din lunile iunie şi din prima parte a lunii iulie.

„Pentru porumb s-a estimat în judeţ o producţie medie între 4.000 şi 5.000 kilograme pe hectar, iar la floarea-soarelui de aproximativ 1.800 kilograme pe hectar“, a mai spus reprezentantul Direcţiei Agricole Olt. 

Ioana GUŢE

Agricultura viitorului, producţii mari pe timp de secetă

Iată un deziderat greu de atins până acum, dar care devine realitate graţie oamenilor de ştiinţă care-şi desfăşoară activitatea în domeniul ameliorării plantelor de cultură. Pioneer, unul dintre marii furnizori de seminţe din România, dar şi din lume, a lansat în cadrul unei întâlniri de lucru cu fermierii o nouă generaţie de hibrizi şi programe de monitorizare a condiţiilor pedoclimatice în ferme, cu care speră să cucerească piaţa.

Staţiile meteo vor indica hibridul potrivit

Proprietara celei mai mari rezerve de germoplasmă la nivel mondial, Pioneer este la ora actuală numărul 1 în ameliorarea porumbului şi compania dominantă în toate arealele aride şi semiaride din lume. Din păcate, schimbările climatice din ultimii ani aduc şi unele zone din ţara noastră pe harta suprafeţelor constant secetoase, în care culturile au mereu de suferit din cauza lipsei apei. Datorită acestui fapt, Pioneer îşi dezvoltă noi strategii cu care să câştige încrederea fermierilor.

„În România compania se apropie de o cotă de piaţă de 40% la porumb, însă noua gamă Aquamax ne va ajuta cu siguranţă în următorii 3-4 ani să depăşim 50% din piaţă“, a declarat Jean Ionescu, director de vânzări la Pioneer.

Studiile realizate de companie duc acum la lansarea unui program care să ajute fermierii să lupte cu schimbările climatice. „În ultimii ani au fost monitorizate precipitaţiile şi temperaturile şi s-a constatat că în fiecare an temperaturile au crescut cu 4 grade, iar precipitaţiile au scăzut cu 15%. Ceea ce înseamnă că nu ne putem lupta cu natura, dar putem crea produse care să se adapteze mai bine acestor condiţii“, a afirmat Maria Cârjă, director de marketing Pioneer. În felul acesta s-a ajuns la hibrizii AQUAmax lansaţi anul acesta, la ameliorarea cărora s-a lucrat timp de 10 ani.

Compania deţine peste 40 de staţii meteo în România, însă „de anul viitor va fi lansat un program în cadrul căruia vor fi instalate staţii meteo în cele mai mari ferme, astfel încât să poată fi analizate condiţiile meteo şi, în funcţie de ceea ce are fermierul în ferma lui, vom încerca să-i dăm hibridul cel mai potrivit. Nu vom mai vorbi de zone de cultură, ci vom încerca să ne adaptăm la microzonele de cultură în funcţie de evoluţiile climatice“, a menţionat Maria Cârjă. Programul se va derula pe foarte mulţi ani şi se va extinde în cât mai multe ferme.

Hibrizii AQUAmax, campioni în lupta cu seceta

Faţă de toţi ceilalţi hibrizi din portofoliul companiei, cei din gama AQUAmax au fost creaţi sau, mai bine zis, dotaţi cu caracteristici care le permit să producă chiar şi în condiţii de secetă pedologică. Dacă vorbim de aspectul plantei, aceasta „are un foliaj bogat, unghiul de inserţie este din ce în ce mai mic, pentru a reduce expunerea aparatului foliar la soare şi pentru a evita evapotranspiraţia, iar planta rămâne verde până la maturitate, ceea ce înseamnă că se poate recolta şi la umiditate de 11%. Sunt hibrizi cu polenizare de 100%, boabele au o inserţie foarte adâncă, iar rahisul este din ce în ce mai subţire. Privind în sol, sistemul radicular este mult mai bogat, iar rădăcinile explorează un volum mult mai mare de teren. Chiar dacă rădăcina principală la toţi hibrizii ajunge la 2 m adâncime, la hibrizii AQUAmax rădăcinile secundare sunt foarte dezvoltate şi sunt ca nişte pompiţe“, explică Maria Cârjă.

În această gamă se înscriu hibrizii 9175 cu FAO 300, P0216 şi P0412, aceştia intrând în categoria FAO 450-480, fiind hibrizi semitardivi. Hibridul P0216 care îl va înlocui pe Florencia are polenizare 100%, cu un nivel de producţie de cel puţin 12 tone/ha fără irigare şi 16 tone/ha în condiţii de irigare, la o densitate de 75.000 de seminţe la hectar.

„Avantajul lor cel mai mare este în anii secetoşi. Vă recomand să nu cumpăraţi hibrizi AQUAmax dacă consideraţi că mergeţi pe o producţie de 3-4 tone, pentru că nu se justifică. AQUAmax trebuie cumpăraţi pentru producţii foarte ridicate“, a precizat directorul de vânzări, Jean Ionescu.

Noii hibrizi Express de floarea-soarelui

În noua generaţie de hibrizi de floarea-soarelui cu tehnologia Express există 4 hibrizi: P64LE11, P64LE19, P64LE20 şi P64LE25. Primul dintre aceştia este varianta lui A90 cu Express, cel de-al doilea are rezistenţă la Orobanche până la rasa H, un aspect important mai ales în cazul în care sunt intemperii şi nu se poate aplica Pulsar. Pentru prevenirea infestării cu Orobanche specialiştii recomandă să aveţi grijă cum folosiţi utilajele. „În cazul în care vă duceţi cu utilajul la cineva care are cultura infestată cu Orobanche, o rasă mai agresivă de rasa E, plecaţi de acolo cu discul, plugul, combina, pentru că o puteţi inocula în solul dumneavoastră, iar ceea ce este cel mai rău este că supravieţuieşte chiar şi 25 de ani“, afirmă Jean Ionescu.

Hibridul P64LE25 reprezintă varianta îmbunătăţită a clasicului P64LE50; el a fost introdus anul trecut în portofoliu şi este cel mai productiv hibrid Express. Fermierii care aplică tehnologii performante pot obţine 4 tone/ha. El are o toleranţă excelentă la secetă, iar dintre toţi hibrizii Express semitimpurii este cel mai tardiv.

Toţi hibrizii au rezistenţă totală la erbicidul Express, sunt heterozigoţi, cu rezistenţă primită atât de la mamă, cât şi de la tată, rezistenţă totală la mană, sunt creaţi special pentru zonele aride şi semiaride, iar procentul de autopolenizare este de minimum 85%.

Despre tehnologia Express cei de la Pioneer spun că este cea mai bună atât din punctul de vedere al productivităţii, cât şi al combaterii buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. „Express-ul tribenuronmetil 50%, în doză de 30g/ha, îl recomandăm din faza de 2 frunze a florii-soarelui, până la 8 frunze, nu pentru că ar deveni toxic după această fază, ci pentru că planta îşi dezvoltă foliajul şi acoperă buruienile. Express-ul, fiind un produs de contact, nu mai pică pe buruieni şi atunci eficacitatea lui este scăzută. Ştim cu toţii că nu putem duce un hibrid spre potenţialul maxim de producţie, fără aplicarea a cel puţin 1 tratament fungicid Tanos sau Acanto Plus“, a explicat Cătălin Răboj, director de vânzări pe regiunea sud-est, vorbind despre tehnologia de aplicare a erbicidului Express.

Hibridul de porumb „cel mai cel“

„Dacă la K67 obţineaţi 14 tone, P0216 şi P0412 sunt hibrizi care dau 18 tone boabe/ha, adică sar cu 4 tone peste vechea genetică“, spun specialiştii.

Cel mai timpuriu hibrid AQUAmax, T9175, este un hibrid simplu, ce se recoltează imediat după floarea-soarelui şi nu se seamănă mai mult de 65.000 de seminţe/ha. „Cine ştie că va fi un an ploios sau are posibilitatea să irige să ia în calcul maturitatea de 300 până la 350 FAO şi un minim de 68.000-70.000 seminţe/ha, iar într-un an ca acesta 80.000 seminţe/ha“, sfătuiesc reprezentanţii companiei.

Cel mai vândut hibrid din România, PR37Y12, este un hibrid foarte constant ca producţie, „dacă are condiţii bune, rupe cântarul“, cum se mai spune. Vârful de performanţă a fost obţinut la Târgu-Mureş în 2011, unde s-au obţinut 24 tone/ha, cu 22-23% umiditate. Acest PR37Y12 este considerat un hibrid care realizează uşor o producţie de 7-8 tone/ha într-un an mediu pentru porumb. Însă cine doreşte un plus de valoare faţă de PR37Y12 poate alege PR37N01, unul dintre cei mai constanţi hibrizi semitimpurii.

Un alt hibrid, P9578, este urât ca aspect, dar fabulos pentru cei care cred în densitate mai mare la semănare, cea mai mare productivitate la el obţinându-se la 77.000 de plante, adică o însămânţare cu 85.000 de seminţe. În plus, acest hibrid polenizează foarte bine, iar viabilitatea polenului se opreşte la 36-37°C.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Cum limităm răspândirea aflatoxinei din porumb?

Porumbul este planta de cultură cu cea mai extinsă utilizare în hrana animalelor şi destul de mult în nutriţia umană. De aceea obţinerea unor producţii sănătoase, lipsite în mod deosebit de atacul unor agenţi patogeni care produc toxine precum ciupercile din genul Aspergillus, Fusarium ş.a., prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea omului şi a animalelor.

Modul de atac

Aflatoxina a fost identificată în SUA în anul 1960, pe arahide mucegăite. A fost caracterizată ca o toxină acută pentru animale şi puternic cancerigenă, produsă de activitatea ciupercilor Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus.

Iniţial, s-a crezut că aceste ciuperci sunt patogeni ai depozitelor de păstrare, dar foarte curând au fost găsite şi în culturile de porumb din zonele sudice ale SUA, producând aflatoxine. În celelalte zone culturile de porumb nu erau contaminate cu aflatoxine, deoarece ciupercile aveau nevoie, pentru dezvoltare, de temperaturi mai ridicate şi condiţii de secetă. În plus, numai cantităţi reduse de porumb erau depozitate în condiţii favorabile dezvoltării acestor ciuperci (18-20% umiditate în boabe).

Până în anul 1983, în SUA efectele toxice ale aflatoxinei asupra animalelor hrănite cu porumb contaminat nu au fost înregistrate decât la concentraţii de peste 50 micrograme aflatoxină/kg, iar legislaţia limita folosirea porumbului contaminat în hrana animalelor la un conţinut de 10-20 micrograme/kg. În anii asemănători anului 1983, cu temperaturi mai ridicate şi secetă accentuate, în aproape tot cordonul porumbului, unde porumbul recoltat avea concentraţii ridicate de aflatoxină, agenţiile federale şi agenţia guvernamentală au aprobat ca porumbul cu un conţinut până la 100 micrograme aflatoxine/kg să fie folosit în hrana animalelor mai puţin afectate de toxină, ca spre exemplu vitele cornute mature pentru carne, oile şi porcii.

Ciuperca Aspergillus flavus atacă ştiuleţii şi boabele de porumb, producându-le o decolorare galben verzuie. Cel mai frecvent sunt atacate boabele de la vârful ştiuletelui, la hibrizii cu ştiuleţii incomplet acoperiţi de pănuşi şi astfel neprotejaţi de vătămările produse de insecte, grindină şi alţi factori care le pot produce leziuni. Ciuperca este termotolerantă, ceea ce o face mai competitivă la temperaturile ridicate din anii secetoşi.

În câmp, patogenul se menţine şi se multiplică pe resturi vegetale, mătasea porumbului polenizată ş.a. În depozite, sporii ciupercii se răspândesc prin amestecul mecanic al boabelor, uscare, manipulare ş.a. De aceea, răspândirea bolii a fost amplificată odată cu trecerea la recoltarea în boabe, datorită creşterii ponderii vătămărilor mecanice, mai ales în cazul recoltării boabelor cu umiditate ridicată. De asemenea, şi depozitarea recoltei sub formă de boabe creşte incidenţa atacului de ciuperci în depozite.

Controlul bolii

Răspândirea bolii se poate limita prin irigarea culturii, măsuri agrotehnice care reduc efectele stresante ale secetei asupra plantelor, controlul factorilor care produc vătămări mecanice boabelor şi depozitarea în condiţii controlate, mai ales umiditatea din boabe sub 13,5-14,0%.

Apariţia bolii în culturile de porumb nu poate fi atribuită decât în mică măsură cultivatorilor. Boala este o calamitate naturală produsă de ciuperca Aspergillus flavus numai în condiţii de secete excesive. Cultivatorii ar trebui ocrotiţi şi despăgubiţi ca pentru orice calamitate naturală. Pentru a reduce pagubele, Ministerul Agriculturii ar trebui să se preocupe de aprobarea unor derogări posibile la legile prea restrictive pentru situaţii create de astfel de calamităţi, aşa cum s-a procedat în SUA. Totodată, cultivatorii trebuie pregătiţi, ajutaţi şi determinaţi să aplice toate măsurile tehnologice care pot diminua amploarea atacului ciupercii şi, prin aceasta, a concentraţiei de aflatoxină în masa de boabe, printre care să nu lipsească:

– irigarea culturii este recomandată acolo unde este posibilă, dar şi extinderea suprafeţelor amenajate pentru irigare. În zonele secetoase din România, numai în condiţii de irigare se pot obţine recolte de porumb sigure, economice şi sănătoase.

– pe terenurile neirigate se impun măsuri de înmagazinare şi păstrare a apei în sol, de la recoltarea plantei premergătoare până la fecundare şi începutul formării boabelor plantelor de porumb. În acest scop, miriștea trebuie întreţinută curată de buruieni, cu suprafaţa netezită şi acoperită cu un strat superficial de sol bine mărunţit pentru diminuarea pierderilor inutile de apă date de evaporare şi îmburuienare. Efectuarea arăturilor de toamnă la timp, pregătirea terenului prin treceri minime, semănatul în epoca optimă, cu o desime a plantelor mai mică, corespunzătoare cantităţii de apă disponibilă şi estimată, precum şi un bun control al buruienilor din cultură, inclusiv prin eliminarea plantelor sterile (fără ştiuleţi) şi folosirea lor ca furaj în fermele mici de subzistenţă.

– alegerea unor hibrizi rezistenţi la secetă sau cel puţin toleranţi, însuşire atestată de ISTIS, în urma unor testări în condiţii de secetă accentuată, la care pănuşile acoperă bine vârful ştiuletelui, chiar şi în condiţii de secetă, ştiind că seceta determină o scurtare semnificativă a lungimii pănuşilor.

– reducerea umidităţii din boabe imediat după recoltare sub pragul de 13,5-14,0% şi depozitarea lor în magazii răcoroase, pentru a diminua dezvoltarea ciupercii în depozite.

Dr. ing. Traian SARCA,
Membru titular al ASAS
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS