Un subiect foarte des discutat si vehiculat în sfera agricolă este sensibilitatea porumbului la condițiile de climă și mediu, în special seceta și arșița, de departe cele mai agresive din punct de vedere productiv. Variațiile anuale legate de aceste fenomene sunt din ce în ce mai vizibile, cu o amprentă puternică asupra producțiilor obținute în ultimii 5 ani.

Iar lucrurile se complică și se diversifică pe măsură ce anii trec. Dacă până acum 20 ani se discuta doar despre secetă, mai recent despre arșiță, acum apar noi provocări, precum creșterea temperaturilor nocturne, deoarece în 2023 s-a înregistrat un număr record de nopți cu temperaturi peste 20° C, lucru ce impactează clar producția. Cu siguranță putem adăuga și alte probleme, precum deșertificarea, creșterea temperaturilor medii anuale, etc.

Toate acestea se adaugă și altor provocări cărora fermierii români trebuie sa le facă față, precum prețurile fluctuante, modificări legislative și politici agricole din ce în ce mai complicate. În acest context, deciziile fermierilor sunt din ce în ce mai complicate, dar cu un important impact pentru viitor.

Ce putem face? Cum putem alege produse pretabile?

Un studiu recent și foarte complex din SUA, a demonstrat clar cât de importantă este alegerea hibridului/geneticii de porumb, acest aspect ocupând locul 3, după vreme și fertilizare.

Alegerea hibridului potrivit este responsabilă pentru minim 20% din producție. Deci, contează mai mult decât se așteaptă majoritatea fermierilor.

De aproximativ 10 ani fermierii din România au un partener de nădejde la cultura de porumb – Optimum® AQUAmax®, cu siguranță cel mai cunoscut brand pentru porumb boabe, nu doar în Europa, ci pe orice piață de porumb boabe din lume, fiind de departe brandul preferat al fermierilor.

Ce anume a determinat popularitatea și încrederea acordată?

Foarte simplu: Stabilitatea și Adaptabilitatea, două caracteristici extrem de importante în contextul actual, obligatoriu de avut în vedere când selectăm produsele pentru înființarea noilor culturi.

În cadrul testărilor RITAC, testări independente, în condiții și locații variate din toată țara, au fost demonstrate cele două caracteristici ale hibrizilor de porumb Pioneer. Mai exact, anul acesta grupa cea mai importantă de maturitate, 300 – 400 FAO, ce ocupă peste 65% din suprafața cultivată, a fost testată în 8 locații, cu cei mai performanți 58 de hibrizi, în condiții de neirigat, pe suprafața întregii țări, de la Caracal la Bârlad, de la Constanța la Arad. Producțiile medii obținute în aceste locații au variat de la 3.5 t/ha până la 10 t/ha .

Corteva Agriscience a participat la aceste testări cu 5 hibrizi din acest segment de maturitate, iar hibrizii Pioneer au dominat pe toate segmentele:

• Cel mai stabil portofoliu – toți cei 5 hibrizi sunt în TOP 10
• Podium complet – Locul 1 – hibridul P9889, Locul 2 - hibridul P8834, Locul 3 - hibridul P9975
• Cea mai bună medie – 8.3 t/ha
• Cea mai mică diferență între “cel mai bine poziționat hibrid“ și “cel mai slab poziționat hibrid “- 413 kg/ha
• Cel mai stabil și productiv hibrid, 3 ani consecutiv - P9889
• Cel mai productiv hibrid timpuriu – P8834

Tabelul cu media pe 8 locații a primilor 10 hibrizi demonstrează afirmațiile de mai sus:

Este evident faptul că nu putem alege la întâmplare viitorii hibrizi ce vor fi semănați! Între cel mai bun hibrid, P9889 – 8517 kg/ha și ultimul clasat, este o diferență de peste 2500 kg/ha, ultimul hibrid ca și medie din testări a înregistrat o producție de 5990 kg/ha. Practic, alegerea corectă a hibridului în cazul de față înseamnă un spor cantitativ de 2.5 t/ha.

Chiar și în cazul în care nu comparăm extremele, ci hibridul de pe Locul 1 - P9889 cu o producție de 8517 kg/ha, cu media testărilor – 7456 kg/ha, în cazul hibridului Pioneer avem un avantaj de 1061 kg/ha, suficient cât să acopere prețul total al hibridului.

Andrei Ciocoiu- Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience Romania și Moldova

Mai jos urmăriți reportajele video:

Ziua Porumbului a fost sărbătorită sămbătă, 7 octombrie a.c., la Movileni, județul Iași, pe platforma fraților fermieri Rimbu. Sute de fermieri și producători de utilaje agricole au luat parte la o platformă de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru cei interesați. Evenimentul a fost organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Zeci de hibrizi în testare pe platforma de la Movileni

Roadele din această toamnă au fost sărbătorite în comuna Movileni, județul Iași. În fiecare an, Asociația Grânarii organizează evenimentul dedicat „Zilei Porumbului“, manifestare ce reprezintă o oportunitate pentru fermierii care cultivă porumbul în această regiune.

Evenimentul a reunit fermieri, profesioniști ai companiilor producătoare de semințe, distribuitori de inputuri, utilaje, bănci și asiguratori din domeniu, producători locali, dar și furnizori de soluții complete în agricultură.

„Este sărbătoarea recoltei și ziua în care noi vom trage niște concluzii în urma recoltării platformelor de porumb. Realizăm clasamente și vedem ce hibrizi am avut. Am prezentat 47 de hibrizi pe platformă, care au fost recoltați. I-am cântărit, le-am măsurat umiditatea și i-am gradat. Este un eveniment fanion pe care în fiecare an îl organizăm și sperăm ca prezența să fie din ce în ce mai numeroasă, participanții cu hibrizi, producătorii de porumb să fie cât mai mulți, să putem testa, dezbate și să alegem înțelept viitorul fermelor noastre“, a precizat ing. Cristian Stoica, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii Dă-te pe brazdă“ Iași, la deschiderea evenimentului.

Platformă de 25 hectare organizată de Asociația Grânarii

Totodată, pe platforma de la Movileni au fost prezentate rezultatele după testarea celor 47 de soiuri folosite, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, precum și potențialul hibrizilor într-un mod comparativ, astfel încât rezultatele să crească pentru zona județului.

„Evenimentul a fost organizat la decizia Asociației Grânarii din care facem parte. Am organizat o platformă de porumb, unde, în colaborare cu partenerii noștri, producătorii de sămânță, am înființat această platformă cu un număr de 47 de hibrizi de porumb din gama timpurie până la gama foarte târzie. În acest moment sărbătorim acest eveniment printr-o prezentare a hibrizilor și rezultatele obținute ca urmare a cultivării lor, inclusiv avem foarte multe prezentări de utilaje agricole ale firmelor producătoare“, a specificat gazda evenimentului, Cristian Rimbu.

La Ziua Porumbului au fost prezenți și producători de utilaje agricole care au făcut demonstrații practice cu echipamentele expuse.

Nu au lipsit producătorii locali din zona Iașului

Evenimentul a fost organizat pe o suprafață de 25 hectare și a oferit vizitatorilor acces la un program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele oferite de companiile prezente la eveniment. Acțiunea a găzduit nume sonore ale domeniului, producători de semințe și furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, precum și prestatori de servicii pentru agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ultimii cinci ani au fost catastrofali pentru producția de porumb, iar anul acesta nu face excepție. Iulian Iancu, fermier din comuna Fulga de Jos, județul Prahova, spune că a devenit tot mai riscantă cultivarea porumbului, chiar și în condițiile în care a ales să cultive hibrizi rezistenți la secetă și temperaturi ridicate. Anul acesta, deși aparatul foliar al plantelor s-a dezvoltat foarte bine, știuletele de porumb a dezvoltat boabe doar parțial. În interviul pe care ni l-a acordat la sfârșitul lunii iulie, fermierul a mărturisit că se gândește foarte serios să renunțe la această cultură.

„Am diminuat suprafața cultivată de la 30 la 12%“

Rep.: Cu ce speranțe ați început anul acesta agricol și care este realitatea actuală?

I.I.: Perspectiva pentru culturile de primăvară nu este una optimistă. La grâu, orz și rapiță producțiile au fost decente. Prețurile au fost, însă, foarte jos și ne este aproape imposibil să ne acoperim cheltuielile. La cultura de porumb nici nu mai poate fi luată în calcul o ecuație financiară în care să vorbim despre câștiguri. Nu neapărat lipsa precipitațiilor a dus la această situație, pentru că planta nu suferă atât de mult din lipsa apei, ci mai degrabă din cauza temperaturilor foarte ridicate.

Rep.: Cât din suprafața agricolă pe care o gestionați este cultivată cu porumb?

I.I.: În momentul de față, cca 12-15% din suprafață este cultivată cu porumb, dar am diminuat aproape în fiecare an această suprafață. Inițial cultivam porumb pe 30% din suprafață. Tendința este de diminuare și trebuie să găsim alternative pentru a putea face rotația culturilor. Tendința este clar de a renunța la aceste culturi. În acest moment, sorgul este o variantă. L-am mai cultivat în anii anteriori, cu cca șase sau șapte ani în urmă, dar la momentul acela disponibilitatea la cumpărare nu prea exista. Acum există premise mai bune pentru vânzarea sorgului și cred că acum este singura alternativă la cultura de porumb.

În condițiile actuale de temperatură și regim pluviometric al României, cred că toți cultivatorii de porumb au probleme. Unde există posibilitatea de a iriga există și predictibilitate la cultura porumbului. La noi, neavând surse de apă sau mijloace pentru a implementa un sistem de irigații, nu cred că ne mai putem permite să investim în cultura de porumb.

„În ultimii cinci ani am avut probleme mari cu această cultură“

Rep.: Ce pierderi credeți că se vor înregistra anul acesta pe suprafața cultivată de dvs.?

I.I.: Cred că paguba va fi de 3.000-4.000 de lei pe hectar, bani care vor rămâne nerecuperați. Probabil vom obține o producție de puțin peste două tone.

Rep.: Puteți nominaliza un an foarte bun pentru cultura de porumb?

I.I.: Cred că acum șapte sau opt ani în urmă a fost un an bun pentru porumb. În ultimii cinci ani, cele mai mari probleme le-am avut cu această cultură. Acum patru ani am obținut, de pe loturi diferite, cca 4 tone la hectar, dar și șapte tone. Anul acesta producția este însă foarte slabă. Lipsa precipitațiilor a făcut în anii anteriori ca planta să tragă înapoi seva din știulete, iar acesta a rămas gol. Am băgat combina doar ca să eliberăm terenul. Mi-e teamă că și anul acesta se va întâmpla același lucru.

Rep.: Ce știți despre starea culturii de porumb din alte regiuni ale țării?

I.I.: În Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, Constanța, Călărași cultura de porumb este într-o situație similară și toți fermierii sunt debusolați. Am înțeles că există exploatații unde fermierii chiar nu vor obține nimic pe urma culturii de porumb. Vor elibera terenul și atât.

Rep.: Există vreo compensație pe care fermierii o vor primi pentru pierderile înregistrate?

I.I.: Pentru anul acesta nu avem nici cea mai mică informație. Probabil că la noi se lucrează foarte mult la centralizări, situații. Până în momentul de față nu avem nicio certitudine cu privire la faptul că vom primi măcar o despăgubire de secetă pentru culturile de primăvară de anul trecut. S-au făcut diverse acte, ne-am dus pe la Direcțiile agricole, ni s-a diminuat suma de la 1.000 de lei la 335 de lei. Există și acolo o formulă de calcul total incorectă. Înțeleg că noul ministru se gândește să modifice această formulă de calcul, astfel încât acești 335 de lei pentru daună totală să îi luăm, dar până acum nu avem nicio certitudine, mai ales legată de anul acesta.

„Vom mai cultiva porumb doar dacă vom iriga“

Rep.: Irigațiile sunt o plasă de siguranță pentru situațiile acestea. Ce posibilități de implementare a unui astfel de sistem există în această regiune?

I.I.: Singura posibilitate ar fi de a fora puțuri, dar asta necesită o muncă mai elaborată. Trebuie să se facă niște studii, să vedem dacă există apă potabilă, dacă există debitul necesar pentru a alimenta instalațiile de irigare. Pentru societatea noastră asta este principala prioritate, ca în doi sau trei ani să putem iriga cel puțin 70 sau 80 de hectare. Doar în condițiile acestea vom mai cultiva porumb. Personal eu nu aș mai cultiva porumb, dar societatea noastră trebuie să facă acest lucru pentru oamenii din comună, cei de la care am arendat.

Rep.: Care sunt măsurile de primă urgență care ar trebui acordate fermierilor?

I.I.: Ar fi ideal ca guvernanții să se axeze pe irigații, chiar unde nu sunt deloc sisteme de irigat. Ar trebui să fim ajutați cu fonduri europene, iar acest proces de accesare ar trebui să fie mai lejer, indiferent de statutul juridic. Noi administrăm această societate înființată în baza Legii nr. 36 și ne este aproape imposibil să depunem proiecte europene.

Laura ZMARANDA

Porumbul este foarte profitabil în țara noastră, motiv pentru care suprafețele cultivate cu păpușoi se apropie sau chiar depășesc 2,5 milioane de hectare în fiecare an. Odată cu creșterea suprafeței cultivate cu porumb, concomitent cu reducerea sortimentului de culturi, pe motiv de rentabilitate, în cele mai multe cazuri, porumbul este într-o rotație scurtă, de 2-3 ani, dar sunt și situații când porumbul este cultivat în monocultură (chiar trei ani la rând).

După cum bine știm, monocultura favorizează înmulțirea insectelor dăunătoare. Una dintre speciile de insecte fitofage favorizate de monocultura porumbului este viermele vestic al rădăcinilor porumbului (Diabortica virgifera). Pot produce pagube atât adulții, cât și larvele acestei specii. Cu toate acestea, atacul larvelor este cel mai periculos. Acestea parcurg trei stadii de dezvoltare. Cele aflate în primul stadiu de dezvoltare atacă perișorii radiculari și stratul extern al rădăcinilor, în timp ce larvele aflate în ultimul stadiu de dezvoltare atacă rădăcinile mai groase, precum și țesutul intern al acestora. În cazul unul atac puternic pot fi distruse atât rădăcinile secundare, cât și rădăcina principală. În cazul unor furtuni, plantele atacate cad. Ulterior are loc o regenerare parțială a sistemului radicular, iar plantele de porumb căzute se ridică parțial, având aspectul de „gât de lebădă”. Acesta este și principalul simptom al atacului. Există situații când plantele de porumb puternic atacate nu își mai revin, nici măcar parțial, după ce au căzut, caz în care dauna este totală. Aceste situații s-au întâmplat în special în nord-vestul țării (județul Satu Mare). În general, pagubele de recoltă variază, în funcție de gravitatea atacului, între 10 și 55%. Larvele apar eșalonat, începând cu luna iunie, și pot fi găsite și la sfârșitul lui iulie (în unele cazuri chiar la începutul lunii august). Maximul apariției larvelor are loc la începutul lunii iulie. În această perioadă se pot observa în câmp și simptomului atacului, prezența plantelor cu „gât de lebădă“. Atacul se desfășoară în vetre, de 10-15 m2, dar sunt și situații când se poate observa aproape pe toată sola (în zonele din nord-vestul țării).

Adulții apar, de regulă, în perioada înfloritului porumbului, dar pot să apară și înainte de această fază. În medie, adulții trăiesc 50 de zile, dar în unele cazuri pot ajunge la 80 de zile. Aceștia sunt foarte activi cu 2-3 ore înainte de apusul soarelui sau în primele 2-3 ore după răsărit. În restul zilei, aceștia stau mai mult ascunși. Dacă apar înaintea înfloritului, adulții acestei specii se hrănesc cu frunzele de porumb, pe care putem observa prezența rosăturilor albicioase, asemănătoare cu cele produse de gândacul bălos (Lema melanopa), dar în acest caz sunt mai late și mai lungi. Cel mai ușor putem deosebi aceste atacuri după cronologia lor. În cazul adulților de Diabrotica virgifera, atacul la frunze apare mai târziu, la începutul lui iulie (uneori începutul lui august), fiind mai târzii deacât cele produse de gândacul ovăzului. După înflorire, adulții atacă polenul, apoi mătasea abia apărută. În cazul în care atacul se produce înainte de polenizare, pot apărea știuleți sterili.

După înflorire, adulții se pot observa pe vârful știuletelui, unde consumă boabele aflate în faza de maturitate în lapte sau resturile mătăsii. Boabele aflate la vârful știuletelui pot fi distruse. Adulții sunt considerați mai puțin periculoși decât larvele, dar, în unele cazuri, dacă există un număr mare de adulți care atacă fix la înflorire, atunci pot fi pagube ridicate, mai ales în cazul loturilor de hibridare. În general, se consideră că daunele produse de către adulți sunt secundare, comparativ cu cele produse de către larve. Cu toate acestea, pentru a nu avea surprize neplăcute, mai ales dacă avem loturi de hibridare, este necesară monitorizarea culturilor, atât înainte de apariția mătăsii, cât și în timpul apariției acesteia, până când mătasea devine brună. Se aleg 5 puncte de determinare (sau 10, dacă suprafața este mai mare), pe diagonala solei, iar în cadrul fiecărui punct se analizează câte 5 plante de porumb. Dacă nu se observă niciun adult, se va face altă observație peste trei zile.

Se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație dacă se înregistreză o densitate de 5 adulți/ plantă, în cazul loturilor de hibridare, respecitv 10 adulți/plantă în cazul hibrizilor comericali. Tratamentele în vegetație se execută pentru a proteja distrugerea mătăsii de către adulți, fapt ce poate duce la o polenizare slabă și o reducere a producției de boabe. Acestea trebuie să se aplice doar după ce se constată că polenul plantelor de poumb începe să se scuture și dacă se înregistrează atac la mătase (rămâne mai puțin de 1,5 cm de mătase). Cu toate acestea, din punct de vedere practic, efectuarea sondajelor în câmp necesită mult timp, multă muncă, precum și un ochi format. De asemenea, pentru a executa tratamente în vegetație, când porumbul se află în această fază, este nevoie de mașini de tratament performante (autopropulsate), cu ecartament ridicat. Iar costul acestor mașini nu este unul mic.

Cea mai simplă metodă de monitorizare a insectelor este cu ajutorul capcanelor entomologice. Acestea pot fi capcane simple, adezive, capcane feromonale (fie cele sexuale, fie cele alimentare, care atrag atât masculii, cât și femelele). Cu ajutorul capcanelor putem observa foarte exact momentul apariției adulților acestei specii în lan.

Chiar dacă se consideră că atacul adulților este mai puțin păgubitor comparativ cu cel al larvelor, trebuie să nu uităm faptul că Natura se află într-o dinamică continuă. Prin urmare, pot exista situații nedorite în care să ne trezim cu o densitate foarte mare de adulți în lanul de porumb fix la apariția mătăsii. Pentru a nu avea aceste surprize neplăcute, monitorizarea lanurilor este cheia succesului și poate face diferența între profit și pierdere. Mai ales în cazul în care avem în fermă loturi de hibridare.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Evoluția climatică din ultimii ani în România a prezentat variații anuale și sezonale cu amplitudini mari în ceea ce privește temperatura, precipitațiile, precum și alți factori care au influențat stabilitatea producției de porumb într-un mod negativ.

În acest context, activitatea de cercetare din cadrul laboratorului de ameliorare a porumbului a avut ca obiectiv principal crearea de hibrizi de porumb productivi, toleranți la factorii abiotici (seceta și arșița) și la factorii biotici (atacul unor agenți de dăunare), care să corespundă cerințelor fermierilor în condițiile schimbărilor climatice actuale.

În cadrul programului de ameliorare a porumbului de la INCDA Fundulea, în fiecare an sunt supuse procesului de consangvinizare genotipuri noi, rezultate din încrucișări de ameliorare planificate pe bază de predicții. Consangvinizarea, selecția genealogică și testarea capacității de combinare conduc la obținerea a noi linii consangvinizate care, prin hibridări simple și dialele, produc numeroși hibrizi experimentali. Aceștia sunt testați în culturi comparative la INCDA Fundulea și în diferite stațiuni din țară și în ultima etapă hibrizii cu producție ridicată și stabilă sunt testați în rețeaua ISTIS în vederea înregistrării.

Hibrizii noi, creați la INCDA Fundulea în ultimii ani, prezintă capacitate de producție ridicată și stabilitate bună a producției în diverse zone ecologice.

Felix

– hibrid simplu, semitardiv, FAO 460, înregistrat în 2019;

– talie și inserţie a ştiuletelui, medie;

– lungime medie știulete 20-21 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat;

– MMB medie 300-320 g;

– randament mediu de boabe 85%;

– conținut de amidon 72,0-73,5%;

– tolerant la secetă şi arşiţă, Fusarium spp. și Ostrinia nubilalis;

– stabilitate bună a producției în diverse condiții climatice;

– viteză bună de uscare a boabelor;

– nivel producție boabe 10,5-11,5 t/ha la neirigat şi 14,0-15,5 t/ha la irigat;

– recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate;

– densitate optimă 60-65 mii de plante/ha la neirigat și 70-75 mii plante/ha la irigat;

– utilizare industrie, hrana animalelor.

Magnus

– hibrid simplu, semitimpuriu, FAO 350, înregistrat în 2021;

– talie și inserţie a ştiuletelui, medie;

– lungime medie știulete 20-21 cm, 16 rânduri de boabe, bob dentat;

– MMB medie 300-320 g;

– randament mediu de boabe 85%;

– pornire foarte bună în vegetație;

– rezistent la cădere și frângere, tolerant la secetă, arşiţă, Fusarium spp. și Ostrinia nubilalis;

– stabilitate foarte bună a producției în diverse condiții climatice;

– viteză foarte bună de uscare a boabelor;

– nivel producție boabe 11,0-11,5 t/ha la neirigat şi 13,0-14,0 t/ha la irigat;

– recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate;

– densitate optimă 60-65 mii de plante/ha la neirigat și 70-75 mii plante/ha la irigat.

Amurg

– hibrid simplu, semitimpuriu, FAO 360, înregistrat în 2022;

– talie înaltă și inserţie medie a ştiuletelui;

– lungime medie știulete 21 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat;

– MMB medie 300-310 g;

– randament mediu de boabe 85%;

– conținut mediu de proteină 11,4–12,4%;

– pornire foarte bună în vegetație;

– tolerant la secetă, arşiţă, Fusarium spp. și Ostrinia nubilalis;

– stabilitate foarte bună a producției în diverse condiții climatice;

– viteză foarte bună de uscare a boabelor;

– nivel producție boabe 11,5-12,0 t/ha la neirigat şi 13,0–15,0 t/ha la irigat;

– recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate;

– densitate optimă 55-60 mii de plante/ha la neirigat și 65-70 mii plante/ha la irigat.

Miraj

– hibrid simplu, semitimpuriu, FAO 390, înregistrat în 2022;

– talie și inserţie a ştiuletelui înaltă;

– lungime medie știulete 20 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat;

– MMB medie 300-320 g;

– randament mediu de boabe 85%;

– pornire foarte bună în vegetație

– rezistent la cădere și frângere, tolerant la secetă, arşiţă, Fusarium spp. și Ostrinia nubilalis;

– stabilitate foarte bună a producției în diverse condiții climatice;

– viteză foarte bună de uscare a boabelor;

– nivel producție boabe 11,5-12,0 t/ha la neirigat şi 15,0–16,0 t/ha la irigat;

– recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate;

– densitate optimă 55-60 mii de plante/ha la neirigat și 65-70 mii plante/ha la irigat.

Ing. Daniela HORHOCEA – Laborator Ameliorarea porumbului – INCDA Fundulea

Porumbul în primele faze de vegetație are un sistem radicular slab dezvoltat. Pentru a asigura germinarea semințelor și o răsărire rapidă este important ca lucrarea de semănat să înceapă atunci când temperatura solului a ajuns la 8-10°C și are tendință de creștere.

Pentru a asigura o cantitate suficientă de elemente nutritive pentru plantele tinere de porumb, o mare parte din cantitatea totală de îngrășăminte sau în unele cazuri chiar toată cantitatea de îngrășăminte este aplicată înainte de semănat. Elementele nutritive de bază în special fosforul și potasiul au o eficiență mai mare administrate în acest fel .

Fosforul este un element nutritiv cu o mobilitate scăzută în sol și de aceea este foarte important ca el să se regăsească în cantități suficiente în soluția solului din apropierea rădăcinilor pentru a putea fi adsorbite.

Dacă fosforul nu se găsește în cantități suficiente porumbul va prezenta simptome de deficiență în special în primele faze de vegetație(vezi poza). Aplicarea și încorporarea în sol a îngrășămintelor de tip NPK și NP înainte de semănat asigură cantitatea de fosfor necesară în apropierea rădăcinilor.

Plantele adsorb mare parte din azot, fosfor ,potasiu, calciu, sulf și oligoelemente din sol, dacă există suficientă umiditate. Capacitatea sa de a furniza elementele nutritive necesare pentru plante variază în funcție de nivelul de fertilitate. Toate elementele nutritive sunt importante dar datorită rolului său fiziologic, potasiul (K) este cel mai valoros element din punct de vedere al toleranței plantelor la stresului hidric.

Concentrația de potasiu este esențială în celule pentru a menține presiunea osmotică ,  astfel elementul are un rol extrem de important în deschiderea și închiderea stomatelor. Dacă plantele au un aport redus de potasiu (K), funcționarea stomatelor este perturbată; prin urmare pierderea de apă datorată transpirației va fi mult mai mare. Potasiul crește eficiența utilizării apei din plante, ceea ce înseamnă că plantele vor avea nevoie de mai puțină apă pentru producerea unei unități de substanță uscată.

Prin urmare, mai ales în cazul porumbului - a cărui perioadă de vegetație în mare parte este în lunile de vară cu temperaturi ridicate și precipitații puține - este esențială o fertilizare de bază cu îngrășăminte tip NPK.

Un alt subiect important - este alegerea formei corecte de azot. În condițiile unor temperaturi ridicate din primăvară contează, cât de mult din azotul aplicat va fi folosit de plante și cât de mult se va pierde sub formă de amoniac în aer. O eficiență mai bună a utilizării azotului are ca rezultat producții mai mari cu costuri mai mici.

Recomandările noastre

Fertilizarea de bază cu îngrășăminte tip NPK și menținerea nivelului bun de K în sol este o necesitate. Recomandarea noastră este să folosiți îngrășăminte tip NPK de înaltă calitate, cum ar fi COMPLEX 15/15/15 +8SO₃+Zn și COMPLEX 20/10/8 +12SO₃. Pentru solurile bine aprovizionate cu potasiu, vă recomandăm COMPLEX 20/20 +8SO₃+Zn ca îngrășământ starter. Îngrășămintele azotoase care conțin azot sub forma nitrică precum nitrocalcarul - NAC 27 N - sunt mai eficiente și mai prietenoase cu mediul în comparație cu ureea.

Pentru determinarea cantităților de îngrășăminte necesare culturilor în funcție de producția scontată și condițiile specifice locației utilizați gratuit programul de planificare a fertilizării NutriGuide® (click aici pentru detalii) de la Borealis L.A.T (click aici pentru detalii).

Porumbul este remarcat pentru particularitățile sale biologice și alimentare deosebite, fapt ce a determinat cultivarea lui în diverse zone ale lumii, ocupând locul trei ca suprafață (peste 130 milioane de hectare), după grâu și orez.

Porumbul are o paletă vastă de însușiri care-i conferă o importanță alimentară și furajeră deosebite. Astfel că în alimentația omului se consumă sub formă de făină de porumb (mălai), fulgi de porumb, floricele, boabe fierte etc., în timp ce în industrie boabele de porumb constituie materia primă pentru fabricarea spirtului, amidonului, glucozei și dextrinei. Din porumb se extrage ulei de foarte bună calitate, folosit în alimentația dietetică, fiind o cereală cu un conținut ridicat de grăsimi (peste 6%) în germenii de porumb.

Porumbul se folosește în diverse forme și la hrana animalelor: boabe concentrate, furaj verde sau însilozat, fân, coceni. Boabele de porumb conțin între: 11,5-14% apă, 9,5-15% proteine, 5-8% grăsimi, 1,5-2% săruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteină digestibilă și 1,20-1,30 unități nutritive. Din compoziția proteică a porumbului lipsesc unii aminoacizi esențiali (triptofanul, lizina), hibrizii creați în ultima perioadă posedă o genă care determină sinteza acestor aminoacizi (Opaque-2), iar folosirea acestora în hrana animalelor duce la obținerea unor rezultate spectaculoase. Modul cel mai eficient de hrănire a animalelor în perioada de stabulație se face cu porumb pentru siloz, considerat „pășunea de iarnă“ a animalelor, având un grad foarte ridicat de consumabilitate.

Porumbul poate fi cultivat ca și cultură principală sau în cultură succesivă (dublă), după plantele ce se recoltează mai devreme. Prin utilizarea unor hibrizi cu perioade de vegetație diferite se permite o cultivare eșalonată a porumbului, asigurându-se, astfel, furaje verzi în tot timpul perioadei de vegetație. Porumbul are și multe însușiri agrobiologice și agrotehnice: rezistență ridicată la secetă și cădere, la mai multe boli și dăunători, mecanizare totală a lucrărilor agrotehnice și de recoltare, o valorificare eficientă a îngășămintelor organominerale și a apei de irigație etc.

Câteva rețete de furaje

Vă oferim și câteva rețete de furaje în care se utilizează porumbul.

Pentru 100 kg de nutreţ combinat pentru vaci de lapte se amestecă: 60 kg uruială din boabe de porumb, 30 kg tărâţe de grâu, 3 kg cretă furajeră, 7 kg sare de bucătărie. Din acest amestec bine uniformizat se administrează zilnic 1,5 kg pentru o vacă în lactaţie.

Pentru tineret taurin 0-6 luni (mânzat) 100 kg amestec nutreţuri concentrate poate conţine: 45 kg uruială din boabe de porumb, 20 kg tărâţe de grâu, 30 kg uruială de ovăz, 3 kg cretă furajeră, 2 kg sare. Din acest amestec se administrează zilnic 0,3-0,5 kg pentru fiecare mânzat.

Amestec pentru pui de găină între 5 şi 40 de zile: 100 kg amestec cuprinde: 37 kg uruială din boabe de porumb, 20 kg uruială orz, 20 kg uruială ovăz, 17 kg tărâţe de grâu, 3 kg lapte praf, 2 kg făină de oase, 1 kg sare de bucătărie. Din acest amestec bine uniformizat se administrează zilnic 1,5 kg pentru 10 pui, repartizat în 3 tainuri.

Amestec pentru găini ouătoare: la 100 kg amestec se folosesc: 60 kg uruială din boabe, 10 kg uruială orz, 12 kg uruială ovăz, 10 kg tărâţe de grâu, 4 kg făină de lucernă, 1 kg făină de oase, 1 kg sare de bucătărie, 2 l ulei de floarea-soarelui. Din acest amestec, pentru 10 găini ouătoare se administrează zilnic 3 kg porţionate în trei tainuri. Din uleiul de floarea-soarelui se adaugă zilnic 4 linguri la cele 3 kg de amestec.

Anca LĂPUȘNEANU

Una din lucrările de întreținere din cultura de porumb este combaterea buruienilor, porumbul fiind sensibil la îmburuienare, în special în primele faze de vegetație. In acțiunea de combatere, pe lângă metodele agrotehnice clasice (lucrarea cu sapa rotativa sau grapa cu colți, prășile mecanice și manuale), se utilizează metode chimice, prin aplicarea erbicidelor si, cel mai bine, aplicarea împreună a celor doua metode.

Combaterea chimica a buruienilor din cultura porumbului asigura importante sporuri de producție. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau după semănat și tratamente în perioada de vegetație. Majoritatea erbicidelor aplicate în preemergență sunt erbicide peliculare, eficacitatea lor fiind influențată de umiditatea existentă în sol. În cazul primăverilor foarte secetoase și când nu se poate face irigarea, se renunță la aceste erbicide, urmând ca erbicidarea să se facă în postemergență.

În funcție de speciile de buruieni, erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt:

1. Pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare în preemergență:

• TENDER: 1,0 - 1,5 l/ha;
• SILBA: 4,0 – 5,0 l/ha;
• TONALE: 1,7 – 2,0 l/ha;
• STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha;

2. Pentru buruieni dicotiledonate anuale și perene și unele monocotiledonate, erbicide cu aplicare în postemergență:

• FIGHTER: 2,0 l/ha, aplicare când buruienile dicotiledonate au 2-4 frunze, iar temperatura aerului >15°C;
• CEREDIN FORTE 464 SL: 1,0 l/ha, cu aplicare când porumbul are 4-6 frunze, iar buruienile dicotiledonate sunt în faza de rozetă;
• VECTOR: 0,4 – 0,6 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, cu aplicare până când porumbul este în faza de 4-6 frunze;
• STARANE SUPER: 0,54 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, când porumbul este în faza de 2-6 frunze;
• STARSHIP 100 SC: 1,2 – 1,5 l/ha, se aplică până în faza de cel mult 8 frunze ale porumbului;
• TONALE: 1,5 – 2,0 l/ha, când plantele de porumb au 2-4 frunze.
• RUMEZO 200 SE: 0,6 – 0,75 l/ha, în faza de 2-8 frunze ale porumbului.

3. Pentru buruieni monocotiledonate și în special Sorghum halepense din rizomi, erbicide cu aplicare în postemergență:

• ASTRAL 40 OD: 0,8 l/ha, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, în faza de 2- frunzulițe, 1,5 l/ha când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are 15-20 cm, iar porumbul 4-6 frunze.

În timpul perioadei de vegetație (postemergență), porumbul suportă mai bine tratamentele în faza de 3-5 frunze, când se pot aplica erbicide atât pentru combaterea buruienilor cu frunza lată (dicotiledonate), cât și pentru buruienile graminee (monocotiledonate), erbicidele putându-se aplica fie separat pentru fiecare clasă de buruieni, fie împreună pentru combaterea tuturor buruienilor, inclusiv cele perene. Este foarte indicată o alternanță a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb, pentru a evita apariția fenomenului de rezistență al buruienilor la erbicide.

De asemenea, pentru o buna eficacitate a erbicidelor, vă recomandăm ca acestea să fie aplicate împreună cu un adjuvant, așa cum sunt HURRICANE, SILWET STAR sau VITAL 90. Adjuvanții asigură o dispersie mai fină, o aderență mai bună pe frunze și o reducere a scurgerilor, o capacitate mai mare de umectare și acoperire a frunzei, ceea ce duce la o creștere a absorbției erbicidului de către buruieni, având ca rezultat final o creștere a eficacității erbicidelor. Acesta se justifică și mai mult în condiții de secetă sau în cazul buruienilor care au un foliaj mai greu umectabil!

Pentru producții ridicate, nu este suficient sa cultivi hibrizi cu potențial genetic foarte bun, trebuie să asiguri și condiții optime pentru plantele de cultură.

Buruienile, dacă nu sunt combătute, pot concura porumbul diminuând producțiile, mai ales acum când verile sunt din ce în ce mai secetoase, iar precipitațiile sunt mai puține sau sunt distribuite neuniform.

Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești oferă spre vânzare:

Porumb Siloz producția 2022 la prețul de 459 lei/tona + TVA

și vițele, juninci, tăurași Aberdeen ANGUS Roșu, rasă pură pentru reproducție, cu certificat de origine.

Pentru detalii contactați serviciul de marketing al Institutului la tel: 0733.679.823.

Șef serviciu MCTE

Ing. Filip ILIESCU

Porumbul a fost dintotdeauna cultura agricolă de bază a țăranului roman.

Porumbul, cultura agricolă EMBLEMĂ a cercetării agricole din România.

Ca urmare a rolului și importanței acestei culturi agricole, conducerea statului a hotărât să se înființeze o unitate specială cercetării pentru cultura porumbului și astfel, în 1957, s-a înființat Institutul de Cercetări pentru Cultura Porumbului (ICCP).

Contrar geneticii promovate de T.D. Lâsenco, care era obligatorie pentru țările socialiste, în cadrul ICAR, la Stațiunea Moara Domnească, cercetătorul Vladimir Moșneagă a produs clandestin linii consangvinizate de porumb din care, în 1962, s-au creat primii hibrizi sorto-lineali autohtoni de porumb HSL 196 și HSL 213.

Profesorul N.A.Săulescu, ameliorator de prima clasă din România, sosit la Fundulea, a trecut imediat, din 1957, la crearea liniilor consangvinizate de porumb din soiurile și populațiile locale, dar și din genetica străină, cultivate izolat în pădurile din jurul localității Fundulea (am participat la aceste lucrări în 1957, fiind student în anul V în stagiu de practică).

Din aceste linii consagvinizate s-au creat primii hibrizi dubli de porumb românesc HD-208 și HD 405 (în 1963).

Cu hibrizii românești nou creați și cu cei mai buni hibrizi străini, pe baza unui program riguros de producere a seminței, s-a reușit să se generalizeze cultura porumbului hibrid în România în numai 7 ani.

Hibrizii străini au înregistrat sporuri de producție de 31-34%, iar hibrizii autohtoni, creați în condițiile din România și mai bine adaptați acestor condiții, au înregistrat sporuri și mai mari.

În perioada 1970-1980 s-au extins în cultură hibrizii simpli care au înregistrat sporuri de producție de 13-14% față de hibrizii dubli.

În intervalul 1962-1990 au fost creați 36 de hibrizi dubli și hibrizi simpli de porumb, iar după 1990 încă 50 de hibrizi.

La hibrizii nou creați s-a urmărit și îmbunătățirea anumitor însușiri precum: rezistență la frângere și la cădere, rezistența la secetă și arșiță, rezistența la boli, calitatea boabelor etc.

De menționat că superioritatea hibrizilor românești s-a manifestat, în special, în anii cu condiții climatice mai puțin favorabile, depășind hibrizii unor firme de top precum compania Pioneer.

O serie de hibrizi creați în anii ’90 au avut o longevitate foarte mare datorită însușirilor superioare.

Astfel, hibridul Olt a fost apreciat atât pentru nivelul ridicat de producție, cât și pentru o foarte bună toleranță la secetă și arșiță, fiind foarte solicitat de țărani pentru că se păstrează bine în pătul sub formă de știuleți.

Hibridul F.376 este apreciat de fermieri pentru nivelul și stabilitatea producției în diferite condiții pedoclimatice, dar și pentru calitatea superioară a boabelor.

Din păcate, după anul 2000 cei care au lucrat peste 40 de ani la ameliorarea porumbului s-au pensionat și s-a creat un anumit gol în acest sector.

Este vorba de marii amelioratori O. Cosmin și N. Bica, cei care au creat hibrizi pentru zonele neirigate, Tr. Sarca și I. Ciocăzanu pentru zonele irigate, precum și de mulți alți cercetători.

Între timp au mai venit tineri și sectorul începe să se revigoreze.

Menționăm pe Horhocea Daniela, născută și crescută în Fundulea, cu ambii părinți salariați la institut, absolventă a Liceului Agricol Fundulea și a Facultății de Agricultură București cu rezultate meritorii. A efectuat un stagiu în unități agricole de producție, după care a revenit în Fundulea.

A lucrat un timp alături de Georgeta Dicu, ameliorator recunoscut, după care a venit la INCDA-Fundulea, unde încă mai funcționa renumitul specialist în ameliorarea porumbului Ion Ciocăzanu, de la care a învățat secretele profesiei de ameliorator și acum este șeful laboratorului de ameliorarea porumbului.

Ea lucrează alături de Iordan Horia și de proaspăta absolventă de Agronomie Bunescu Ștefania. Au și o echipă de fete, tehniciene și laborante foarte bine instruite cu care realizează toate lucrările din câmp și din laborator.

În ultimii ani au mai fost creați hibrizii:

Felix (FAO 400-450), înregistrat în 2019.

Este rezistent la frângere și cădere, la secetă și arșiță, la tăciune și tolerant la hemintosporioză. La maturitate pierde ușor apa din bob.

La testările din rețeaua ISTIS și ASAS, la neirigat a realizat 10,5 t/ha porumb boabe.

Magnus (FAO 350), înregistrat în 2021.

Este rezistent la frângere și cădere, tolerant la secetă și arșiță, la fuzarioză și Ostrinia. Pierde rapid apa din bob la maturitate.

La testări a realizat 11,5 t/ha la neirigat și 14 t/ha la irigat.

Amurg (FAO 360), înregistrat în 2022.

Este rezistent la frângere și la cădere, tolerant la secetă, arșiță, fuzarioză și Ostrinia.

La testări s-au înregistrat producții maxime de 15,5 t/ha.

Foarte important este conținutul în proteină din bob 11,4-12,4%. De remarcat conținutul în proteină care variază la diferiți hibrizi între 8% și peste 12%.

Diferența de 4 puncte procentuale la o producție de 10 t/ha reprezintă un plus de 400 kg/ha proteină.

Cu privire la potențialul genetic de producție al unui hibrid, considerăm că este greu de precizat. Cu ceva timp în urmă, în discuțiile cu cercetători cu peste 40 ani activitate în cercetarea științifică din agricultură, se trăgea concluzia că în câmpurile experimentale se valorifică cca 80% din potențialul unui soi (hibrid), iar în unitățile de producție 50-60%.

Dar a stabilit cineva cu precizie care este acest potențial? Este foarte greu, chiar imposibil ca pe tot parcursul vegetației unei culturi agricole să se asigure, în fiecare etapă, toți factorii de vegetație la nivel optim. De aceea constatăm că hibrizi de porumb cotați cu potențial genetic de 16-17 t/ha în condiții de irigare, în 2016, în Insula Mare a Brăilei, cu o tehnologie de vârf aplicată de specialiști de înaltă clasă în frunte cu dr. ing. Lucian Buzdugan, s-au obținut 20.356 kg/ha, iar în 2019 au realizat 22.609 kg/ha (din presa agricolă).

Prin urmare, este mai corect să spunem despre un hibrid (soi) că în testări riguroase, de minimum 3 ani, nivelul producției realizate a fost de ..... și potențialul genetic de producție este de ..… Am dori să cunoaștem și alte puncte de vedere pe această temă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Daniel Marcu, este administratorul fermei IF Voinea Ion Nelu din comuna Negoi, județul Dolj, acordă o atenție deosebită controlului buruienilor. Atenția sa se sporește atunci când este vorba de cultura de porumb, iar anul acesta a folosit pachetul Porumb Super la recomandarea specialiștilor Agricover

Pachetul Porumb Super este un pachet cu care Agricover a venit în întâmpinarea problemelor fermierilor, și conține doua erbicide de top: Fornet Extra si Osorno

Fornet Extra are o selectivitate ridicată pentru toți hibrizii de porumb. Se aplică pentru combaterea gramineelor anuale când acestea sunt în faza de 2-4 frunze până la înfrățit, iar pentru cele perene, momentul optim este când majoritatea buruienilor (pir, costrei, mohor) sunt răsărite și au ajuns la 15-20 cm înaltime.

Dozele recomandate sunt de 0,5-0,75 l/ha, în funcție de gradul de infestare și dezvoltarea buruienilor din cultură, cu doza maximă recomandată în cazul buruienilor apărute din rizomi.

OSORNO este un produs selectiv la porumb, pe baza de mesotrione din grupa triketonelor. Este, de asemenea, un erbicid sistemic care afectează metabolismul biosintezei carotenoizilor.

 OSORNO este preluat de frunze sau rădăcini, translocat apoi acro și bazipetal în plantă. Efectul vizual este de albire a frunzelor și necrozare a țesuturilor meristematice ale buruienilor afectate. Primele simptome apar evident după 5-7 zile, iar moartea buruienilor are loc după aproximativ 14 zile

Se aplică postemergent de la 2 la 8 frunze ale porumbului (BBCH 12-18), buruieni dicotiledonate de la răsărire până la stadiul de 4-6 frunze și buruieni monocotiledonate pana la stadiul de înfrățire.

Aplicarea la buruienile dicotiledonate se face din faza de răsărire până la 4-6 frunze, iar la graminee până la înfrățire. Porumbul să fie în faza de 2 până la 8 frunze. Se va aplica o dată pe sezon.

În programele de combatere printr-o singură trecere se poate foarte bine asocia cu produse pe bază de nicosulfuron (ex. FORNET EXTRA 6 OD).

În standardul erbicidelor postemergente, oferă unul dintre cele mai largi spectre combaterea buruienilor dicotiledonate. Are o eficacitate deosebită asupra buruienilor ,,problemă”, inclusiv pălămida și prezintă un efect rezidual semnificativ pentru a combate buruienile cu frunză lată, inclusiv a speciilor rezistente: Chenopodium, Solanum nigrum.

Oferă posibilitatea de a adapta doza la spectrul de buruieni și crește eficacitatea în amestecul cu nicosulfuron.

Nu necesită adăugarea unui adjuvant suplimentar.

De asemenea, pentru combaterea dicotiledonatelor perene se poate amesteca cu produse specifice.

Folosirea acestui erbicid în combinație cu nicosulfuron crește eficacitatea.

„Ferma noastră lucrează cu compania Agricover de circa 6 ani de zile. Colaborarea mea cu Agricover este foarte bună atât în ceea ce privește livrarea la timp a produselor, cât și din punct de vedere tehnic. Pot aprecia că au oameni excelenți”, ne-a mărturisit Daniel Marcu

https://agricover.ro/

Specialiștii ALCEDO recomandă ASTRAL 40 OD, soluția iscusită care combate buruieni monocotiledonate anuale (incluzând specii de Setaria, Echinochloa, Digitaria, Panicum, Lolium și Avena), monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi și din semințe, Agropyron repens) și dicotiledonate anuale (Amaranthus spp. și specii de crucifere).

ASTRAL 40 OD este un erbicid sistemic, selectiv, care este absorbit prin frunze și rădăcini, se translocă până la nivelul vârfurilor de creștere, stopând diviziunile celulare și creșterea buruienilor, provocându-le în final uscarea.

Doza omologată este de 0,8 l/ha pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale, cu aplicare în postemergență, când plantele de porumb au 4-6 frunze, iar buruienile monocotiledonate au 2-4 frunze. Pentru combaterea costreiului din rizomi sau a altor graminee perene, doza omologată este de 1,0-1,5 l/ha, cu aplicare în postemergență, când plantele de porumb au 4-6 frunze, iar costreiul din rizomi are 15-20 cm.

Important! ASTRAL 40 OD este compatibil cu fertilizanții foliari MICROFERT U și MICROFERT ZN, dar și cu cei din gama FOLIMAX, excepție făcând FOLIMAX COPPERY-IQ. Se poate aplica în amestec pentru prevenirea carențelor de zinc și a altor nutrienți necesari creșterii și dezvoltării plantelor de porumb.

Pentru lărgirea spectrului de combatere, în funcție de buruienile care reprezintă o problemă în ferma dumneavoastră, alegeți unul dintre PACHETELE TEHNOLOGICE de la ALCEDO, care, pe lângă ASTRAL 40 OD, conțin CEREDIN FORTE 464 SL, VECTOR, RUMEZO 200 SE, PRINCIPAL și DICOPUR TOP.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastră vă rugăm să apelați la reprezentanții ALCEDO din zona dumneavoastră. Informații găsiți și în aplicația ALCEDO, disponibilă în AppStore sau Google Play.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează în fiecare an congresul „De la fermieri pentru fermieri“, un eveniment tot mai complex de la o ediție la alta. Astfel, în 15 și 16 februarie a avut loc un adevărat maraton de informații ce au vizat cele mai importante probleme ale agriculturii românești, dar și performanțele asociației și ale membrilor acesteia.

Raport de activitate

Prima zi a evenimentului a fost dedicată membrilor APPR pentru că a avut loc Adunarea Generală, dar și reprezentanților presei care au aflat în cadrul unei conferințe inclusiv raportul de activitate pentru 2021. Raportul financiar-contabil, prezentat de directorul executiv, Alina Crețu, a arătat expansiunea rapidă și diversificarea ariei acoperite de APPR, care se apropie tot mai mult de dezideratul său de a deveni un Institut al Fermierului. Activitatea de testare a crescut de 10 ori în ultimii doi ani, astfel că Rețeaua Independentă (RITAC) a ajuns să numere 31 de locaţii, cu 850 de parcele de testare, adică un total de peste 5.300 de microparcele la cele 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). APPR și-a extins parteneriatele de cercetare europene și naționale în proiecte privind digitalizarea agriculturii și practicile de agricultură regenerativă (pentru stocarea carbonului), cu finanțare din programul sectorial al MADR, din Programul European Horizon 2020, precum și cu suportul unor companii multinaționale furnizoare de soluții bazate pe știință.

În ceea ce privește implicarea în dialogul social cu autoritățile de la București și Bruxelles, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene, a arătat că reprezentanții APPR au participat activ la toate consultările prilejuite de creionarea Planului Național Strategic, la propunerile avansate de fermieri în cadrul PNRR la grupurile de lucru specializate ale organizației europene Copa-Cogeca, ale Confederației Europene a Porumbului, ale Platformei Agriculture&Progress, ca și la grupurile de dialog civil organizate de Comisia Europeană. Adunarea Generală a primit prin în rândurile sale asociația locală a fermierilor vrânceni, ACCPT Vrancea. Organizarea alegerilor pentru noua structură de conducere a APPR a constituit punctul culminant al Adunării Generale a APPR din acest an. Conform statutului, consiliul director numără șapte membri titulari și doi supleanți. În urma votului celor prezenți, mandatul președintelui Nicolae Sitaru a fost prelungit cu încă doi ani. Funcția de vicepreședinte a fost încredințată de cei prezenți lui Theodor Ichim, reprezentantul grupului agricultorilor dobrogeni – APAD. Din consiliul director fac parte și reprezentanții organizațiilor teritoriale ale APPR, respectiv Silviu Mihai – ACCPT Ialomița, Tiberiu Stan – ACCPT Iași și Teofil Dascălu – ACCPT Vrancea.

„Mă bucur mai ales pentru că astăzi colegii din Țara Vrancei au hotărât să pășească alături de noi și ne-au creditat cu încrederea lor. Întotdeauna, am pledat pentru unirea vocilor tuturor organizațiilor profesionale din producția vegetală pentru a putea stabili strategii coerente. Împreună vom fi mai puternici, mai convingători și mai înțelepți, pledând în interesul agricultorilor și a ceea ce furnizează ei, într-o perioadă cu tot mai multe constrângeri: hrana și pacea socială. Felicit membrii nou-aleși în consiliul director al APPR și-mi doresc să funcționăm ca o echipă. Cred că România are nevoie să rezolve câteva probleme esențiale în perioada următoare pentru a restarta agricultura: comasarea terenurilor, irigațiile, măsuri fezabile și realiste în cadrul noii PAC“, a conchis președintele Nicolae Sitaru.

Invitați de seamă, conferințe tematice

Cea de-a doua zi a evenimentului a fost plină de informații și dezbateri. Printre invitați   s-a numărat și ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a subliniat principalele priorități ale MADR-ului pentru perioada imediat următoare tocmai pentru ca fiecare sector să devină mai prosper. Pe rând au luat cuvântul numeroși reprezentanți fie ai companiilor distribuitoare de inputuri, fie ai mediului academic și, bineînțeles, reprezentanții APPR. Aceștia din urmă au anunțat lansarea celui mai nou proiect FarmConect România, Târgul Agriculturii Românești, care va avea loc la Slobozia în perioada 9-11 iunie. La eveniment a participat și edilul orașului Slobozia care i-a asigurat pe organizatori de tot sprijinul pentru buna desfășurare a evenimentului și inclusiv sprijin în ceea ce privește bugetul pentru promovare.

De asemenea, a fost lansată și o nouă ediție a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, un program ce are în acest an parte de susținerea companiei Corteva Agriscience în calitate de partener oficial.

Câștigătorii Porumbului de Aur

Unul dintre momentele mult așteptate ale evenimentului a fost decernarea trofeelor Porumbului de Aur. După cum se întâmplă în fiecare an, membrii APPR s-au înscris în cadrul competiției unde sunt premiate cele mai mari producții de porumb obținute în irigat și neirigat.

La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost – Insula Mare a Brăilei, care a semănat hibridul P1535 și a obținut o producție ce a depășit 23 t/ha. La categoria neirigat trofeul i-a revenit domnului Marius Scarlat care a semănat hibridul DKC4943 și a obținut o producție de peste 14 t/ha.

„Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am fost tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat pe 19 aprilie 80.000 b.g/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de 2 frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal, Inazuma și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că, de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în 4 udări“, a specificat Mihai Solomei.

În ceea ce privește tehnologia aplicată la categoria neirigat, domnul Scarlat a intrat în competiție cu o suprafață de 10 hectare. A semănat hibridul DKC4943-FAO 350-390, iar densitatea la recoltat a fost de 65.000 de plante pe hectar. În ceea ce privește fertilizarea, s-au folosit 80 kg/ha de substanţă activă azot, fosfor şi a utilizat, de asemenea, Adengo (0.4 l/ha) în cadrul erbicidării preemergente şi Mustang (0.4 l/ha) pentru cea postemergentă. Cantitatea de precipitaţii în perioada ianuarie-august a fost de 525 mm, iar umiditatea la recoltare de 17%.

Ziua a continuat cu două conferințe tematice, una dedicată producătorilor de sămânță – Embryo, iar cea de-a doua, AgroPolicy, care a avut ca temă centrală politicile agricole.

A consemnat Larissa DINU

În cadrul celei de-a VII-a ediții a Congresului ”De la fermieri pentru fermieri”, Asociația Producătorilor de Porumb din România a anunțat câștigătorii trofeului Porumbul de Aur. La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei, care a semănat hibridul P1535 și a obținut o producție ce a depășit 23 t/ha.

“Vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru producția record obținută anul trecut. Este vorba de peste 23 tone/hectar, cu hibridul P1535 al firmei Corteva Agriscience. În spatele acestui rezultat este o muncă destul de mare. Sunt 20 de ani de investiții în Insula Mare a Brăilei, nu s-a obținut această producție peste noapte. S-au schimbat multe, s-a investit în utilaje, s-a investit în tehnologie, în agricultura de precizie, în agricultura digitală, în cartarea solului și bineînțeles, s-a investit în cercetare și testare. Fără cei care ne livrează inputuri, substanțe chimice, fără cercetători și fără oameni care să ne învețe să facem agricultură, n-am fi reușit. Gândul nostru este de a fi sustenabili și durabili. Insula Mare a investit foarte mult în irigații în ultimii ani, iar acum 92% dintre cele 56.000 ha sunt irigate. Acest proiect pe care l-am avut anul trecut pe 100 ha, unde am testat și am reușit să facem o producție record, este vorba despre un sistem integrat cu irigație tip pivot pe 75% din suprafață, iar pe restul de 25% s-a implementat un sistem de irigație subterană”, a declarat ing. Mihai Solomei în timpul evenimentului.

Hibridul P1535 face parte din grupa de maturitate FAO 610, este un hibrid tardiv ce are nevoie de cel puțin 4 irigări și o bună fertilizare, iar în Insula Mare a Brăilei se aplică tehnologie de înaltă calitate și rezultatele sunt pe măsură. Întrebat ce tehnologie a aplicat pentru a obține această producție, domnul Solomei a declarat: “Vorbim despre o suprafață irigată 100%, unde cultură premergătoare am avut tot porumb. Sămânța a fost tratată, am semănat la jumătatea lunii aprilie, 80.000 b.g/ha. Concomitent am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ 14.28.14. În stadiul de 2 frunze am fertirigat cu azot lichid 46 kg s.a/ha, iar la 3-4 frunze am erbicidat pentru a combate buruienile dicotiledonate. Apoi, în stadiul de 6-8 frunze, a urmat o nouă trecere pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și pentru Ostrinia, de aceea am aplicat Principal®, Inazuma® și un biostimulator, plus adjuvant. Apoi a urmat o nouă fertirigare cu azot lichid și am mai aplicat un tratament pentru Helicoverpa. În ceea ce privește apa, trebuie spus că de la finalul lunii mai și începutul lunii iunie, cultura a primit precipitații în cantitate de 200 ml/mp, iar din irigat 180 ml/mp, în 4 udări.”

Reprezentanții companiei Corteva Agriscience îi felicită pe toți fermierii care au participat la acest concurs, precum și pe toți cei implicați în organizarea evenimentului.

“Suntem bucuroși atunci când fermierii care aleg hibrizi Pioneer sunt răsplătiți pentru rezultatele pe care le obțin. Iar recunoașterea performanței în cadrul unui astfel de concurs precum Porumbul de Aur este cu atât mai importantă. Știm că membrii APPR care s-au înscris în cadrul acestei competiții sunt agricultori de seamă, care aplică tehnologii de cultură ca la carte, iar printre ei se numără, bineînțeles, și specialiștii din Insula Mare a Brăilei. Ne bucură faptul că an de an obțin producții ridicate cu hibrizii Pioneer. Îl felicităm pe domnul Solomei, dar și întreaga echipă, pentru munca pe care o depun, pentru profesionalismul de care dau dovadă an de an și pentru eforturile pe care le fac pentru agricultura românească și le mulțumim că au încredere în produsele companiei Corteva Agriscience”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Republica Moldova.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a ales Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV, fosta USAMV) pentru testarea potențialului genetic al hibrizilor de porumb pentru că instituția ieșeană deține singurul fitotron din țară cu 11 camere climatice de tip „walking room“ unde se pot simula diverse condiții de temperatură, lumină și umiditate atmosferică.

Infrastructura de cercetare a USV Iași, unică la nivel național, se regăsește în cadrul Institutului de Cercetări pentru Agricultură și Mediu (ICAM) – rezultatul unui proiect european în valoare de 10 milioane euro – care este dotat cu echipamente de cercetare ultramoderne pentru analize fizice și chimice ale solului, plantelor, apei și aerului.

În cadrul ICAM lucrează cercetători, cadre didactice, studenți, doctoranzi și este, de asemenea, pus la dispoziția fermierilor pentru diverse cercetări. Spre exemplificare, APPR derulează în parteneriat cu USV Iași proiectul de cercetare intitulat „Transfer de Cunoștințe între ICAM și APPR în Domeniul Consultanței Tehnice și al Testărilor Specializate pentru Fermieri“. „Scopul proiectului este de fundamentare a potențialului genetic al hibrizilor de porumb testați în câmp și în fitotron de către echipa de cercetare a USV Iași și de identificare a influenței condițiilor climatice asupra randamentului productiv al hibrizilor testați. Prin acest proiect ne propunem să obținem mai multe informații cu privire la potențialul hibrizilor de porumb, astfel încât să facem fermierilor recomandări fondate legate de alegerea celor mai performante soluții. Astfel, în cadrul proiectului se testează anual peste 80 de hibrizi de porumb în câmpurile experimentale amplasate în Ferma Ezăreni a Universității și în camerele climatice din fitotronul existent la nivelul ICAM“, a precizat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură.

În acest mod, proiectul va avea impact asupra creșterii capacității de inovare a întreprinderilor din mediul de afaceri agricol, contribuind la îmbunătățirea performanței acestora. Informațiile și experiența obținute vor fi transferate către fermierii din întreaga țară și către sistemul de cercetare și educație din domeniul agricol.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ca parte a programului de expansiune pe continentul european, Lidea investește în România într-o nouă unitate de producție și insăcuire semințe, în localitatea Brăila.

În cadrul acestei unități se va controla întregul flux de condiționare al semințelor de porumb, floarea-soarelui, cereale păioase și rapiță, pornind de la recepția semințelor din câmp până la tratarea și insăcuirea acestora.

„Această investiție este o dovadă concretă a ambiției noastre de a ne extinde în Europa de Est, alegând locația unității de producție în zone cu potențial ridicat de dezvoltare și de producție pentru culturile de cereale păioase, oleaginoase și cele cu conținut ridicat de proteină. Succesul nostru va depinde de prezența noastră pe aceste piețe și ambiția de a fi cât mai aproape de clienții noștri finali, fermierii“ – a declarat dl Olivier Paul, Deputy CEO, Divizia de semințe Lidea.

România este o piață strategică importantă. Unitatea de producție de la Brăila reprezintă un centru logistic important care va deservi piețele nostre din Europa de Est și Sud-Est. Lidea colaborează cu o rețea locală de fermieri pentru multiplicarea de semințe, obținând astfel hibrizi perfect adaptați condițiilor pedoclimatice din România și care îndeplinesc cele mai înalte standarde europene de calitate, printr-o trasabilitate completă.

„Satisfacerea clienților, prin oferierea unor produse, servicii și performanță de înaltă calitate, reprezintă un pilon important pentru dezvoltarea noastră. Excelența operațională reprezintă unul dintre factorii de succes Lidea și este implementată zilnic în activitatea noastră, în toate unitățile de producție“ – a declarat dna Natalia Albu, director operațiuni Lidea România.

Despre Lidea

Euralis Semences și Caussade Semences Group au formalizat alianța, prin crearea unei noi companii, LIDEA, la 1 septembrie 2020. Una dintre primele 10 companii producătoare de semințe la nivel mondial, Lidea deține expertiză pe întreg lanțul valoric, de la selecție și amelioare la producerea semințelor în câmp și comercializarea produselor finale. În proximitatea întregului ecosistem din agribusines, Lidea creează și oferă soluții personalizate și durabile împreună cu semințe multi-specie de calitate înaltă (porumb, floarea-soarelui, cereale păioase, rapiță, soia, sorg, furaje, covoare vegetale, leguminoase), care generează valoare adaugată fermierilor pe tot parcursul anului agricol. Cu o cifră de afaceri de 350 mil euro, Lidea investește anual peste 30 mil euro în facilități industriale și cercetare-dezvoltare.

Persoană contact: Diana Tănase, Marketing & Crop Manager, Lidea România Tel.: 0750 085 438 / Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În urma activității de monitorizare a dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb desfășurată în cadrul programului Arc™ farm intelligence, în ultimele 7-10 zile FMC Agro Romania a înregistrat un zbor intens al fluturilor de Helicoverpa armigera, generația a II-a , după cum urmează:

* RISC RIDICAT DE ATAC în zonele: Muntenia, Banat, Crișana, Dobrogea și Moldova
* RISC MEDIU în zona: Oltenia

În aceste condiții, vă recomandăm aplicarea unui tratament cu insecticidele CORAGEN® sau AVAUNT® în următoarele 3-5 zile.

În ultimii 30 de ani, suprafața cultivată cu porumb boabe a crescut cu 8,58%, de la 2.466.735 ha (26,23% din suprafața agricolă totală), în 1990, la 2.678.504 (30,65% din suprafața agricolă a țării), în 2019. În trei decenii, suprafața rezervată culturii nu a scăzut niciodată sub 2 milioane de hectare. În schimb, în 10 ani (1992, 1992, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2004), suprafața a fost mai mare de 3 milioane de hectare, recordul absolut fiind înregistrat în 1992, când s-au cultivat 3,3 mil. ha cu porumb boabe.

Suprafețe cultivate în 2019

În 2019, ultimul de la care avem date statistice certe, cele mai mari suprafețe cu porumb s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (534.443 ha), urmată de Sud-Est (502.721 ha).

Pe județe, cele mai întinse suprafețe cu porumb s-au regăsit în Arad (198.249 ha), Timiș (165.643 ha), Călărași (127.300 ha), Brăila (125.418 ha), Ialomița (112.242 ha), Botoșani (108.669 ha), Buzău (106.283 ha) și Tulcea (101.749 ha).

Producții totale comparative

Ca producție totală, în 1990 România a recoltat 6.809.604 tone de porumb, iar în 2019, an cu mare favorabilitate, s-au obținut 17.432.223 tone, adică de 2,56 de ori mai mult în comparație cu recolta din urmă cu trei decenii. În această perioadă, cea mai slabă producție de porumb a fost consemnată în anul 2007 (3.853.918 tone), urmat de anul 2000 (4.897.603 tone) și 2012 (5.953.352 tone). Recordul de producție s-a înregistrat în anul 2018, când fermierii români au recoltat un total 18.663.939 tone, iar 2019 este următorul, ca record, în 30 de ani. Anul 1997 este primul din agricultura privată în care se depășește pragul de 10 milioane de tone, iar în trei decenii, doar în 10 ani (1997,1999, 2005, 2011, 2013, 2014, 2016, 2017, 2018 și 2019), s-a trecut peste această limită.

În 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari recolte s-au înregistrat în Sud-Muntenia (3.579.476 tone) și Vest (3.337.845 tone).

Județele cu cele mai mai mari producții totale de porumb boabe sunt Timiș (1.726.089 tone) și Arad (1.410.102 tone). Observați: de data aceasta nu Arad, care a avut cea mai mare suprafață semănată, a obținut și cea mai mare recoltă. Dintre județele care au avut mai mult de 100.000 de hectare cu porumb, doar patru au obținut mai mult de 700.000 de tone: Călărași (999.394 tone), Brăila (954648 tone), Ialomița (835.269 tone) și Buzău (783.942 tone).

Producții medii record în Timiș

Cât privește producția la unitatea de suprafață, nu are nicio relevanță să facem comparație între anii 1990 și 2019. E diferență de tehnologie, utilaje, inputuri, interesul fermierului. Amintim cele două cifre din interes pur statistic: 1990 - 2.756 kg/ha; 2019 - 6.502 kg/ha. Dar întotdeauna agricultura românească a rămas tributară irigațiilor. Sau, să spunem invers, este dependentă de condițiile climatice. Astfel, cele mai mari producții au fot realizate în cei mai favorabili ani din punct de vedere climatic, respectiv, 2018 - 7.644 kg/ha, 2019 - 6.502 kg/ha și 2017 - 5.959 kg/ha. Peste 4.000 kg la unitatea de suprafață au mai fost obținute în anii 1991 - 4.072 kg/ha, 1997 - 4.171 kg/ha, 2004 - 4.441 kg/ha, 2010 - 4.309 kg/ha, 2011 - 4.525 kg/ha, 2013-4.488 kg/ha și 2014 - 4.770 kg/ha.

Recordul negativ s-a consemnat în anul 2007, când fermierii au recoltat o medie de 1.526 kg de porumb la hectar, urmat de anul 2000, cu 1.603 kg/ha. Pentru anul 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari medii la hectar provind din zona de Vest.

În 2019, recordul absolut este deținut de fermierii din Timiș, care au obținut o medie de 10.420 kg boabe/ha, deși terenurile lor nu se găsesc în prima zonă de favorabilitate a acestei culturi. Restul județelor se află la distanță mare: Neamț – 7.876 kg/ha, Călărași – 7.851 kg/ha, Brăila – 7.612 kg/ha, Teleorman – 7.549 kg/ha, Bihor – 7.519 kg/ha, Ialomița – 7.442 kg/ha, Buzău – 7.376 kg/ha, Satu Mare – 7.271 kg/ha și Arad – 7.113 kg/ha. Interesant este că găsim în această ierarhie județul Neamț, pe poziția a doua, după Timiș, ca performanță, deși zona nu are terenuri nici pe departe la fel de bune precum cele din câmpiile din sudul țării.

Date comparative între județe

Să încercăm însă și o altfel de analiză. Mai exact, să facem o comparație între mediile la hectar obținute de județele care cultivă cea mai mare suprafață de porumb, în anii cu cea mai slabă medie națională la unitatea de suprafață, repectiv, în anii cu cele mai mari producții din ultimii 30 de ani. Nu știm dacă ar rezulta de aici date care să scoată în evidență lucruri care țin de performanța fermierilor. Posibil că nu. Așadar, luăm ca etalon județele Arad, Timiș, Călărași, Brăila, Ialomița, Botoșani, Buzău, Tulcea, alături de care mai introducem Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Constanța, toate din primele trei zone de favorabilitate.

Remarcați că, în toți acești ani, cele mai constante recolte provin tot din vestul țării, acolo unde regimul precipitațiilor este superior sudului și sud-estului țării, dar și din Brăila, care pesemne beneficiază de cele mai mari suprafețe irigate. Remarcabilă este prezența județului Botoșani în acest top al constanței producției, nordul Moldovei neavând nici cele mai bune soluri și nici precipitații suficiente. Județele din clasele I și II de fertilitate (sudul țării) este clar că depind în mare măsură de ploaie: când au precipitații, fermierii fac performanță; altfel, degeaba există cernoziomul Bărăganului din Ialomița și Călărași, județele cu cel mai fertil pământ, deoarece sunt zone care rămân, cum se zice, la mâna lui Dumnezeu.

Maria BOGDAN

Plantele de porumb și de floarea-soarelui sunt atacate de acest dăunător în perioada de la răsărire și până la stadiul de 4-5 frunze. Insectele adulte se urcă pe plăntuțe și le rod marginal frunzele, plantele tinere putând să fie distruse până la nivelul solului. În acest caz plantele sunt distruse, iar culturile compromise. Sunt cazuri când tarlale întregi de porumb și floarea-soarelui a trebuit să fie întoarse și reînsămânțate.

Atacurile cele mai mari apar în anii secetoși sau când rezerva biologică a dăunătorului în sol este mare, mai ales când porumbul se cultivă ca monocultură. Adultul iernează în sol, având o singură generație/an. Adulții hibernanți apar la sfârșit de aprilie – început de mai, iar când temperatura aerului este în jur de 20 grade C intensitatea atacului este mare. Într-o singură zi pot să fie compromise suprafețe importante de porumb și floarea-soarelui.

După retragerea neonicotinoidelor, țara noastră este nevoită ca în fiecare an să facă demersuri pentru derogare. În acest an, s-a aprobat tratarea semințelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS, în zonele cu atac puternic al rățișoarei sau al viermelui sârmă (Agriotes spp).

În cazul florii-soarelui, care a fost exclusă de la derogare, pentru combaterea rățișoarei se recomandă folosirea piretroizilor, cum ar fi LANGIS, în doză de 2 l/t de sămânță. După răsărire, când pragul economic de dăunare (PED) este de 5 ex/m.p., se recomandă tratamentul cu FASTER DELTA în doză de 0,3 litri./ha. Insecticidul acționează prin contact și ingestie, având și un efect repelent.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Așa afirmă administratorul Sebagro, Paul Sebastian Gheorghe, care lucrează 900 ha în localitatea Cioranca din județul Buzău. De aceea are în vizor dezvoltarea unui sector zootehnic pe viitor, dar și achiziția de teren agricol pentru a eficientiza afacerea. În plus, e hotărât să irige cel puțin 50% din teren, iar de anul acesta va avea primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare.

Își securizează afacerea prin achiziția de terenuri și irigații

Sediul fermei este la ieșire din Cioranca, pe partea stângă, cum se merge către Buzău. Imediat după ruina conacului Mănciulescu, o clădire impunătoare, care a fost și sediul IAS Cioranca, lăsată acum pradă buruienilor. O clădire de care Sebi Gheorghe, așa cum îl cunosc toți apropiații, ar fi încântat să o renoveze și să o redea ochiului mai ales că e legat sufletește de aceste locuri. L-am întrebat cum se face că are un procent destul de important din terenul pe care îl cultivă, cumpărat, iar el a răspuns franc: „Cumpăr pământ pentru că, din păcate, nu se mai fabrică altul.“ E o bucurie să știi că pământul pe care îl lucrezi e al tău, susține fermierul buzoian. Dar cel mai mult l-a bucurat faptul că a cumpărat 30 ha de la un italian. „Recunosc că am avut o satisfacție deosebită să întorc măcar o parte din terenul cumpărat de străini. A fost cam scump, 6.000 euro/ha, dar avea cadastru și era într-o singură solă. A meritat efortul!“, spune fermierul cu un zâmbet de satisfacție pe față. În rest a tot cumpărat teren cu prețuri variind în funcție de calitatea, regimul proprietății, dar și de situarea acestuia, de la 12.000 de lei/ha până la 6.000 euro/ha.

Producții bune, comercializare deficitară

Nu l-am auzit văitându-se, ba din contră: „Am avut ultimii trei ani foarte buni. E o problemă cu desfacerea, dar încetul cu încetul am învățat să-mi vând bine marfa“, susține fermierul buzoian. Contracte futures și un pic de comerț cu marfă achiziționată de la fermieri mai mici din zonă. Totuși, nu și-a putut opri mirarea despre cum și de ce traderii cumpără cerealele românilor la prețul de pe Matif minus 15%. Minus transportul și alte cheltuieli specifice, mai adaugă fermierul. „Aici e nevoie de mai mult decât de a face gălăgie punctual. E nevoie de unitate“, recunoaște tânărul agricultor.

Pentru asta e pe cale de a se constitui un grup de producători care să reușească să aducă apa râului Buzău mai aproape de terenuri. „Aici ar fi nevoie de sprijinul statului și nu înțeleg de ce nu se înțelege că irigațiile sunt vitale datorită schimbărilor climatice din ce în ce mai agresive“, spune vădit supărat buzoianul. Deocamdată irigă din puțuri forate cu instalații pe tambur cu aspersie. Anul trecut a mai investit mulți bani în dotarea a încă 30 ha cu instalație prin picurare. „E nevoie pentru că resursa de apă e limitată de către cei de la Apele Române, așa că trebuie să folosesc la maximum această rezervă“, specifică Paul Sebastian Gheorghe. În plus, se poate folosi instalația și pentru fertirigare, ceea ce va asigura o distribuție uniformă și la timp a fertilizanților. Instalațiile de irigat prin picurare sunt de la Netafim România, subsidiară a firmei israeliene Netafim Irrigation. Instalația principală se schimbă o dată la cinci ani, iar liniile de picurare în fiecare an. Dar sporurile de producție, mai ales în anii cu secetă (aproape toți în ultimul timp), acoperă din plin investiția.

Un teren pârloagă și un U 650 au fost primii pași în cultura mare

Sebi e medic veterinar. A lucrat 8 ani în sistem, din 1993: „Am vaccinat la greu. De la vaci până la câini și pisici. Acum am grijă doar de animalele pe care le cresc eu.“ Părinții lui sunt agronomi și au încercat să-l țină departe de pământ. Însă acum prima lui nevastă e ferma! „Și așa va fi mereu“, subliniază încă tânărul fermier (40 de ani). „Îmi place la nebunie ceea ce fac!“, a exclamat buzoianul. De la întorsul terenului până la cules, fiecare za din lanțul tehnologic e o provocare pentru el. „Nu e loc de șabloane în agricultură“, susține fermierul din Cioranca.

Primul pe listă a fost un U 650 cu care făcea agricultură pe terenul familiei, dar și ceva prestări de servicii în puținul lui timp liber. Apoi, trecând zilnic pe lângă un teren lăsat pârloagă, deși era de calitate, și-a zis că e mare păcat să stea nemuncit. Așa a început să arendeze teren. Apoi să-l cumpere. Anul acesta are pe 150 ha floarea-soarelui. Mai puțin decât de obicei. 150 ha sunt ocupate cu orz pentru bere (soiul Nectaria), 200 ha cu grâu, 200 cu porumb, 150 cu rapiță, dar și 40 ha cu lucernă și 20 cu porumb siloz pentru cele 100 de oi Țurcane și 15 vaci Roșie Daneză pe care le crește pentru a nu pierde contactul cu meseria. „Zootehnia va reveni în următorii 3-4 ani și va fi cel puțin cum este acum zona de cultură mare“, spune sigur pe el Sebi Gheorghe.

Folosește genetică Pioneer în proporție de 80%, iar pentru PPP preferă BASF și DuPont. Are tractoare Deutz, dar vrea să schimbe cu John Deere deoarece schimbările produse anul trecut l-au cam descurajat. Falimentul MAP care promisese un centru service la Buzău l-a convins să aleagă firma americană. „Mai ales că nu am mecanici buni. Nici utilizatori specializați, iar asta presupune că la cel mai mic defect avem nevoie de intervenția echipelor de service“, se justifică fermierul. Are combine New Holand, dar pe acest segment se ajută cu alți fermieri pentru ca producțiile să fie strânse cât mai repede și în condiții cât mai bune. Am văzut în curtea fermei și un plug francez Naum cumpărat la second-hand din Olanda. Acesta așteaptă un tractor de putere mare de la IPSO.

Are probleme cu sistemul, nu cu un om

Nu îl încântă să vadă „decapitați“ șefii APIA, AFIR sau MADR, deși au și ei partea lor de vină la ce se întâmplă. Principalul suspect rămâne sistemul care pune frână mai abitir decât un măgar la bunul mers al treburilor, e convins fermierul. „Din păcate, Ministerul Agriculturii e condus de eșaloanele 2 și 3“, susține Paul Sebastian Gheorghe. În schimb, este bucuros că au început să apară din ce în ce mai mulți tineri fermieri „și asta e foarte bine pentru viitorul agriculturii“. Statul ar trebui să îi încurajeze și „să ne dea naibi la timp afurisitele alea de subvenții, că nu le dau de la ei din buzunar“, se enervează pentru o clipă buzoianul. Apoi subliniază că „înghițim și mâncăm zilnic praf, erbicide și pesticide ca să ne plătim taxele la zi și de aceea statul trebuie să țină aproape de noi, nu să ne situăm pe poziții beligerante“, încheie singurul capitol de nemulțumiri și ton ridicat acest fermier cu o privire inteligentă și blândă.

Acasă îl așteaptă o soție și doi gemeni care îl împart de nevoie cu această „primă nevastă“. O „nevastă cu pretenții“ care are nevoie de investiții în fiecare zi. Practic, ferma este într-o construcție continuă, dar și aplecată spre capitalizare prin diversificarea activității. Iar Gheorghe Sebi visează din mers. Atât cât să facă următorul pas spre o fermă europeană. Așa cum e scris și în sloganul de pe frontispiciul firmei: „Totul pentru agricultură!“

Tudor CALOTESCU