În prima lună de vară calendaristică, grâul va intra în „linie dreaptă“, boabele vor fi în faza de umplere, iar peste aproximativ o lună va începe recoltarea. În această perioadă fermierii mai au două provocări, una entomologică și cealaltă legată de mersul vremii. În luna iunie vremea este călduroasă și secetoasă. În același timp, există posibilitatea de a avea surprize neplăcute în lanul de grâu din cauza vijeliilor, care pot produce pierderi de recoltă, mai mici sau mai mari, în funcție de ce sole sunt afectate de fenomenele meteo extreme.

În această perioadă, cultura grâului de toamnă poate fi atacată de o serie de dăunători de sezon, cel mai important dintre ei fiind reprezentat de grupul ploșnițelor cerealelor (Eurygaster spp.). Acestea prezintă o generație pe an, iernând în frunzarul pădurilor de stejar. Ploșnițele devin active primăvara, când temperatura medie zilnică ajunge la 8-9°C, iar temperatura maximă diurnă la 14-15°C. În mod normal, în condițiile climatice normale din sudul și sud-estul României, ploșnițele devin active începând cu a treia decadă a lunii martie. Primăvara anului 2023 a fost foarte atipică, în sudul țării, în luna martie înregistrându-se temperaturi mai ridicate decât în mod normal. După vremea călduroasă din luna martie a urmat un aprilie mai rece decât în mod normal, însoțit de precipitații însemnate cantitativ (peste media perioadei). Vremea a fost răcoroasă și în prima jumătate a lunii mai, după care temperaturile au început să crească treptat.

Se știe că migrarea în masă a ploșnițelor hibernante, din locurile de iernare către solele cu grâu, începe când temperatura medie a aerului din timpul zilei ajunge la valoarea de 18-20°C. Temperaturile ridicate au ca efect scurtarea perioadei în care începe să fie depusă ponta; de asemenea, scurtarea perioadei de incubație a pontelor și cea a dezvoltării larvare. Astfel, pentru incubație sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 vârste larvare, sunt necesare 30-49 de zile.

oua plosnite

O femelă poate depune, în medie, 50-60 de ouă (până la 125, după unii autori), în grupe de câte 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare până în câmpurile cu grâu durează, în medie, 25 de zile și poate atinge distanțe de până la 100 km! Deci, ploșnițele cerealelor pot să ajungă chiar în zone de câmpie, unde nu există păduri prin apropiere (cum ar fi Câmpia Bărăganului).

După cum bine știți, ploșnițele cerealelor sunt insecte iubitoare de căldură și secetă. Toate procesele din perioada primăverii, începând cu migrația în masă de la locurile de iernare, continuând cu hrănirea, copulația, depunerea pontei, apariția și dezvoltarea larvelor, au loc în condiții optime de temperatură și luminozitate ridicată, fără curenți de aer (vânturi puternice) sau perioade cu ploi prelungite. Dacă în perioada depunerii pontei și a eclozării larvelor intervin perioade ploioase, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în lunile mai-iunie, atunci populația ploșnițelor poate scădea, iar presiunea de infestare asupra grâului de toamnă este mică. Din contră, dacă lunile mai și iunie sunt secetoase și călduroase, se întrunesc condițiile ideale pentru dezvoltarea ploșnițelor cerealelor și trebuie să fim cu ochii în patru. Pe durata iernii, o parte din ploșnițele hibernante pot pieri din cauza lipsei de grăsimi acumulate anul precedent. Dacă iarna este mai ușoară, există posibilitatea ca un număr mai redus de insecte hibernante să moară pe durata sezonului rece, dar situația este foarte variabilă, de la un loc de iernare la altul și de la un an la altul. În principal, dacă insectele reușesc să se hrănească corespunzător și să acumuleze rezervele grase, pot trece iarna fără probleme. Ploșnițele noii generații au nevoie de o perioadă de hrănire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetări efectuate de dr. Constantin Popov, la INCDA Fundulea, au scos în evidență faptul că o condiție esențială pentru supraviețuirea ploșnițelor în perioada de iarnă constă în acumularea unei cantități cât mai mari de substanțe de rezervă în corpul gras, proporția acestora față de masa uscată fiind de 30,48-37,75% la femele, respectiv 28,85-36,86% la masculi.

În acest articol voi face referire la atacul produs de către larvele ploșnițelor cerealelor și adulții noii generații. Insectele atacă boabele din spic, pe care le înțeapă și se hrănesc cu conținutul lor. În procesul de hrănire ploșnițele secretă în bob niște enzime care produc degradarea glutenului și pierderea elasticității acestuia. Boabele atacate devin șiștave. În caz că nu sunt deformate se poate vedea urma înțepăturii, sub forma unui punct negru, înconjurat de o zonă decolorată. Dacă procentul de boabe înțepate este mai mic de 2%, calitatea recoltei nu este afectată semnificativ. Dacă mai mult de 15-20% din boabe sunt înțepate, grâul nu mai poate fi panificat, ceea ce înseamnă că fermierii nu își mai pot valorifica recolta, cu consecințe economice negative.

Pentru identificarea înțepăturii este necesar un ochi avizat și necesită foarte mult timp, pe care fermierii, în general, nu îl au în această perioadă. În schimb, se poate identifica prezența sau absența ploșnițelor dintr-un lan de grâu, pentru a se lua decizia efectuării unui tratament în vegetație cu unul dintre produsele avizate pentru combaterea acestora. Sondajele se fac cu rama metrică, pe diagonala parcelei, numărul punctelor de determinare variind în funcție de mărimea solei. Determinările trebuie efectuate cu mare atenție și multă răbdare. La cea mai mică atingere, ploșnițele aflate pe plantele de grâu pot cădea pe sol și există riscul ca să nu fie înregistrate. Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de dăunare pentru ploșnițele cerealelor este de 5 larve/m2 în cazul culturilor cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot și care se află în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mică, nefertilizate cu azot, ce se află într-o fază de vegetație necorespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele, pragul economic de dăunare este de 3 larve/m2. Pentru culturile destinate producerii de sămânță, PED este de 1 larvă/m2. Dacă aceste valori ale pragului economic de dăunare s-au atins, atunci este necesară efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea ploșnițelor cerealelor. Nu e important numai să se efectueze tratamentul, ci cum se face acesta, cu ce se face şi, mai ales, când se face. Executat corect și la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90, chiar 100% în rândul adulților noii generații și al larvelor ploșnițelor cerealelor. Tratamentele efectuate necorespunzător, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze necorespunzătoare, situație care se mai întâlnește, din păcate, la noi în țară, are ca principal efect „combaterea“ entomofaunei utile, paraziții oofagi în acest caz, cu consecințe negative pe termen mediu și lung. Mare atenție la respectarea timpului de pauză dintre ultimul tratament efectuat la grâul de toamnă și recoltare. Înainte de a aplica tratamentul, verificați eticheta insecticidului.

Important este, așadar, să supraveghem lanul de grâu în lunile iunie și iulie (până înainte de recoltare) și să luăm măsuri numai când situația impune acest lucru. De asemenea, este foarte importat să recoltăm grâul la timp; în caz contrar ne putem trezi cu ploșnițe în lan, venite de la vecinii care au recoltat înaintea noastră.

În final vă urez să aveți o recoltă bogată de grâu, de o calitate foarte mare și, mai ales, să o valorificați la un preț cât mai corect.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Cea mai răspândită specie din cele trei amintite este specia Eurigaster integriceps, a cărei arie de dăunare se întinde în exteriorul Arcului carpatic, de la Vestul Câmpiei Române până în Nordul Moldovei.

Este dăunătorul cel mai de temut pentru fermierii din S-E ţării. În anii cu început de primăvară şi vară secetoasă, cum pare a fi în acest an, sunt create condiţii prielnice pentru un atac puternic de ploşniţă.

La desprimăvărare, când temperatura aerului este mai mare de 12 grade Celsius (luna aprilie), adulţii hibernanţi migrează în lanurile de grâu. În prima și a doua decadă a lunii mai are loc împerecherea şi depunerea ouălor în mod eşalonat, în grupe de 14 ouă pe două rânduri a câte 7 pe rând, pe dosul frunzei. O femelă depune 70-120 ouă pe frunze, pe burduf, pe pai şi spic. Incubaţia durează 7-15 zile. Durata de dezvoltare a larvelor până la forma adultă este de 30-40 zile şi năpârlesc de 5 ori, ajungând la maturitate în timpul recoltării grâului.

În anii cu atac puternic de ploşniţa grâului pagubele sunt mari în ceea ce privește calitatea de panificaţie a grâului; de asemenea, sunt influențate negativ greutatea hectolitrică, energia şi facultatea  germinativă a seminţelor.

Despre atacul la boabe

Atacul pe boabe se manifestă printr-o înţepătură, sub forma unui punct negru, înconjurat de o zonă decolorată. Dacă procentul de boabe înţepate este sub 2%,calitatea de panificaţie nu este afectată, iar în cazul când 15-20% din boabe sunt înţepate, grâul îşi pierde calitatea de panificaţie şi este destinat ca furaj.

Acţiunea de combatere a ploşniţelor se elaborează la nivel de judeţ de către specialişti.

Se consideră pragul economic de dăunare (PED): 5-7 adulţi/m.p., iar pentru larve 3-5 exemplare/m.p.

Insecticidele folosite sunt cele recomandate de CODEX-ul fitosanitar, (amintind doar o parte): Novadex Progress în doză de 3 l/ha sau Fury10 EC în doză de 0,1 l/ha ori Biscaya 240 OD în doză de 0,2 l/ha sau Mospilan 20 SG 100 g/ha. Aplicarea acestora se va face cu mijloace avio sau terestre.

Tratamentele se aplică la apariţia în masă a adulţilor, iar împotriva larvelor, când acestea sunt de vârsta a III-a.

În unii ani, prădătorii naturali ai ploşniţelor (viespile oofage), cum este cazul viespei, Telenomus chloropus, parazitează ouăle depuse, diminuând populaţia ploşniţelor, iar în acei ani nu se mai justifică combaterea lor.

Aplicarea tratamentelor trebuie să aibă în vedere respectarea cu stricteţe a normelor de lucru cu produse de protecţia plantelor, a celor de securitate a muncii, precum şi a protejării albinelor conform Legii nr. 383/2013.


Acest dăunător are o singură generaţie pe an şi iernează ca adult în litieră (frunze căzute pe sol în grădină, perdele forestiere, păduri).

Inginer agronom Vladimir Goncearu

Ploşniţa cerealelor este dăunătorul cel mai de temut pentru fermierii din sud-estul ţării. Un început de primăvară şi vară secetoasă ne va atenţiona că ne putem aştepta la un val de atac de ploşniţe şi trebuie să fim pregătiţi pentru combaterea lor. Acest dăunător are o generaţie pe an. Iernează ca adult sub frunzişul (litiera) pădurilor de foioase. La desprimăvărare, când temperatura aerului este de peste 12°C (luna aprilie), adulții hibernaţi migrează în lanurile de grâu.

În decada I şi a II-a a lunii mai au loc împerecherea şi depunerea ouălelor în mod eşalonat, în grupe de 14 ouă pe două rânduri a câte 7 bucăți pe rând. O femelă depune 70-120 ouă pe frunze pe burduf, pe pai şi pe spic. Incubaţia durează 7-15 zile, iar larvele eclozate se retrag spre spic pentru a se hrăni. Dezvoltarea lor până la forma adultă durează 30-40 de zile şi năpârlesc de 5 ori, ajungând la maturitate în timpul recoltării grâului.

În anii cu rezerve biologice mari, ploşniţa grâului (E. integriceps) poate cauza pagube mari asupra calităţii de panificaţie a grâului, dar poate provoca şi reducerea greutăţii hectolitrice, a energiei şi facultăţii germinative a seminţelor.

Dacă procentul de boabe înţepate este sub 2%, calitatea recoltei nu este afectată semnificativ. Peste acest nivel calitatea grâului (glutenului) începe să fie afectată, iar în cazul când 15-20% de boabe sunt înţepate grâul îşi pierde calitatea de panificaţie şi este destinat ca furaj.

Acţiunea de combatere a ploşniţelor se elaborează la nivel de judeţ de către specialişti, în urma estimării rezervei biologice și a datelor rezultate în urma sondajelor făcute în lanurile de grâu.

În baza acestora se emit buletinele de avertizare pentru combatere a ploşnițelor, stipulându-se perioada de aplicare și insecticidele recomandate.

Se consideră pragul economic de dăunare (PED): 5-7 exemplare/m.p. pentru adulţii hibernaţi şi pentru stadiul larvar 3-5 larve/m.p.

Insecticidele folosite sunt cele recomandate prin CODEX-ul fitosanitar, amintind doar o parte dintre ele:

– Novadim Progress – 3 litri la ha

– Actara 25 WG – 0,07 Kg la ha

– Calipso 480 SC – 0,1 litru la ha

Aplicarea soluţiilor se face cu mijloace avio. Pentru adulţi tratamentele se aplică la apariţia lor în masă, iar împotriva larvelor când acestea sunt de vârsta a III-a.

Dar nici ploşnițele cerealelor nu sunt scutite de prădătorii naturali. Viespile oofage printre care Telenomus chloropus parazitează ouăle, în unii ani până la 90% grad de parazitare, diminuează astfel populaţia ploşniţelor, ceea ce în unii ani nu se mai justifică combaterea lor.

Aplicarea soluţiilor de combatere trebuie să aibă în vedere respectarea cu stricteţe  a normelor de protecţia muncii, a mediului şi protecţia albinelor conform Legii nr. 383/2013.

Ing. Vladimir GONCEARU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti