update 6 Feb 2023

A lăsat pictura bisericească pentru o plantație de mur

În satul Filioara, comuna Agapia, județul Neamț, între cele două obști mănăstirești celebre, Agapia și Văratec, tânărul artist plastic Vasile Andrei Vleju a ales să investească într-o plantație de mur, soiul Thornfree. Ce l-a determinat pe tânărul nemțean să se îndrepte spre acest domeniu, deși timp de 10 ani l-a atras pictura bisericească, aflați în materialul de mai jos.

Andrei este un alt exemplu că tot mai mulți tineri conștientizează importanța și frumusețea domeniului agricol. Acesta este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iași, secția Conservare-Restaurare Icoană și lemn policrom și al unui master din cadrul Facultății de Istorie, Patrimoniu și Turism Cultural. „Sunt artist plastic, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă și provin dintr-o familie care a iubit dintotdeauna plantele și natura, eu fiind a patra generație care cultivă ceva. Strămoșii mei au avut vii în zona Iașului, bunicii și străbunicii au avut livezi de meri și peri, astfel că mi-am dorit să locuiesc de mic la țară. Menționez că satul nostru, Filioara, se află situat între cele două obști mănăstirești celebre, Agapia și Văratec. După absolvirea facultății am lucrat, timp de aproape 10 ani, la pictură bisericească, unde am pictat la mai multe biserici în țară cu maestrul Mihai Chiuaru“, ne mărturisește nemțeanul.

Povestea plantației de mur de la Filioara începe în anul 2011, când Andrei a văzut la TV un material cu aceste minunate plante, soiul Thornfree. „Am zis să luăm și noi câteva, m-au fascinat din prima, astfel încât am achiziționat primele plăntuțe. După ce au crescut am zis să punem mai multe, dar ca la carte, deoarece primele le-am pus pe niște pari de lemn, care au putrezit și au căzut cu tot cu rod, efectiv le-au distrus, apoi am achiziționat alte plante, în jur de 70 de fire, pe care le-am pus pe spalieri de fier cu beton și sârmă, în sistem de udare prin picărare, apoi când au ajuns la maturitate am avut primii clienți care au cerut delicioasele fructe și așa a început povestea“, adaugă cultivatorul.

Ulterior, acesta s-a extins până la 300 de plante, iar în prezent are 500 de plante pe rod lucrate manual fără stropiri sau îngrășăminte chimice, unde folosește doar îngrășământ de la păsări. „Pentru a realiza acest mic proiect pe o suprafață de 1.100 mp, am mutat o livadă tânără cu excavatorul, ulterior îndreptând terenul. La început, plantele au fost foarte scumpe, iar stâlpii de fier, cu ciment, piatră, meseriașii de asemenea, au costat destul de mult. Toți banii au fost din fonduri proprii, câștigați din pictură, investiția ajungând la aproximativ 100.000 lei, dacă ar fi să actualizăm prețurile explozive de azi. Anul acesta încă nu pot spune cu exactitate ce producție voi avea, dar pot spune că în anii precedenți am avut între 1,5-2 tone de mure, nu folosesc tratamente și nu am stropit niciodată cu nimic. Zilele acestea sunt în curs de certificare, ca produs montan. Clienții au cerut și dulceață, astfel încât ușor-ușor ne-am pliat pe dorințele lor, așa că în prezent realizăm o gamă variată de produse pentru prieteni și rude plecate de pe plaiurile noastre.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Afacerea-hobby cu gust de zmeură şi mure a familiei Vuculescu

Cătălin Vuculescu din satul Sâmbăteni, comuna Păuliş, judeţul Arad, spune că zmeura şi murele sunt cele mai căutate fructe în sezon și clar cele mai apreciate, de aceea s-a şi gândit să înfiinţeze o astfel de plantaţie.

Plantaţia de la Sâmbăteni a fost înfiinţată în anul 2016 pe o suprafaţă de 2.000 mp, iniţial mai mult ca hobby, iar ulterior a devenit o afacere în sensul bun al cuvântului, ne spune Cătălin Vuculescu. „În cultură avem atât zmeură cât şi mure, aproximativ 70% din suprafaţă cu zmeură şi 30% cu mure. Întreaga investiţie a fost din fonduri proprii, iar în viitor ne gândim şi la fonduri europene. Am început cu pregătirea terenului, am făcut analize de sol pentru a vedea dacă corespunde pentru această cultură, după ce am avut siguranţa că terenul este cel proprice, toamna am făcut plantările, după care am început să montăm sistemele de susţinere şi de picurare. Ca tehnologie folosim partea mecanizată mai mult; tocmai de aceea distanţele între rânduri sunt de 2,5 m, iar pe rând între plante sunt de

0,5 m tocmai pentru a putea efectua lucrările necesare. Soiurile de zmeur sunt Opal de vară, Latham, Opal Remontat şi Citria, iar cele de mur sunt Navaho şi Triple Crown. Am ales aceste soiuri tocmai pentru aroma şi fructificarea lor. Suprafaţa totală este de 9 ha, însă din acestea avem cultivate efectiv 1,4 ha, urmând ca în viitor să ne extindem cu ele, în funcţie de cerinţe.“


Tratamentele fitosanitare aplicate sunt cele de prevenţie, din primăvară, iar acest aspect ajută la creşterea cererii de fructe, adaugă cultivatorul. „În rest, nu forţăm planta cu nimic; de obicei  întâmpinăm probleme în sezonul ploios, la ambele culturi, atunci când din cauza umidităţii se instalează mucegaiul la fruct. Livrările se fac la domiciliul clientului, în funcţie de comenzi, fructul se culege dimineaţa, în general, iar după-amiază sau seara se distrubuie pentru a fi cât mai proaspăt; menţionez că sunt şi clienți care vin şi îşi culeg fructele din plantaţie! Preţul mediu la zmeur este aproximativ 18-20 RON/kg, iar la mur de 12-15 RON/kg; specific faptul că  acesta depinde de cererea şi oferta de la momentul respectiv!“


Planurile de viitor ale arădeanului constau în extinderea pe toată suprafaţa şi nu numai. „Ne dorim să reuşim să construim o fabrică pentru a putea prelucra fructul în dulceţuri, siropuri, sucuri etc. deoarece la prelucrare este mai profitabil financiar. Totodată, dorim să ne extindem şi pe partea de afin (aici cercetăm atât piaţa, cât şi multitudinea de soiuri pe care le avem la dispoziţie întrucât ne dorim soiuri care să fie aclimatizate în zona noastră). Pentru cei care vor să înfiinţeze o astfel de cultură, îi sfătuiesc înainte de toate să cerceteze piaţa, cererea şi oferta pentru că sunt foarte importante“, a mai spus Cătălin Vuculescu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Plantaţia de mur şi zmeur a unui tânăr din Greaca

Bogdan Bumbu are 30 de ani şi este de profesie inginer energetician. Cu toate că locuieşte în Bucureşti, are o plantaţie de mur şi zmeur în comuna Greaca din judeţul Giurgiu, în grădina bunicilor. Întreaga sa plantaţie a fost înfiinţată din fonduri proprii şi, chiar dacă are o suprafaţă cultivată destul de mică, are planuri mari de viitor.

În anul 2015 Bogdan a înfiinţat această plantaţie de muri fără spini deoarece spune că există cerere mare pe piaţă pentru aceste fructe. „La noi în plantaţie găsiţi soiul de mur Thornfree, ce fructifică în perioada 15 iulie – 30 septembrie şi se află pe o suprafaţă de 1 hectar cu aproximativ 2.800 de butaşi. În anul 2016 am continuat să ne extindem şi am mai plantat 3 ari cu muri timpurii ce fructifică în perioada 20 iunie – 15 iulie cu aproximativ 1.000 de butaşi. Din dorinţa de a ne extinde, în 2019 am achiziţionat şi 800 de butaşi zmeură ce fructifică în perioada 1 iunie – 15 iulie, soiul Laszka. Am realizat toate acestea deoarece în timpul facultăţii citeam foarte multe postări referitoare la înfiinţarea unor plantaţii de mure, zmeură şi goji şi îmi doream să înfiinţez şi eu la rândul meu o plantaţie de acest fel. Plus că în grădina bunicii aveam câteva rânduri de mur care dădeau roade bune. Am ales să cultivăm mure şi zmeură pentru că sunt extrem de bune la gust; aceste fructe sunt bogate în vitaminele A, B1, B2, C, E, minerale precum potasiu, fosfor, fier, sodiu, magneziu, mangan, seleniu, zinc, cupru şi calciu, dar şi acid folic“, spune tânărul.

Sistem de susţinere pe spalieri

În ceea ce priveşte tehnologia de cultivare, a ales să înfiinţeze plantaţia de mur şi zmeur pe un sistem de susţinere pe spalier. „Prima sârmă a fost amplasată la înălţimea de 0.80 m, iar a doua la înălţimea de 1.70 m; butaşii au fost plantaţi la o distanţă de 1.5 m între ei şi 2.7 m între rânduri. Pentru zmeură am ales sistemul de susţinere pe spalieri cu o conducere a plantei sub formă de evantai, prima sârmă fiind amplasată la o înălţime de 0.60 m, a doua la 1.2 m, iar cea de a treia la înălţimea de 1.7 m, plantele având o distanţă de 40 cm între ele şi de 2.7 m între rânduri. Întreaga suprafaţă este dotată cu sistem de irigare prin picurare, iar întreţinerea plantaţiei se face manual şi mecanizat.“

În comuna Greaca tânărul cultivă în total 1.4 ha, din care 1 hectar este plantat cu mure târzii, 3 ari cu mure timpurii, iar 1 ar cu zmeură şi spune că în plantaţia sa anul acesta a folosit doar îngrăşământ natural, în schimb a întâmpinat probleme mari la comercializare. „2020 fiind un an secetos, nu am avut probleme cu dăunătorii şi de aceea nici nu am aplicat tratamente fitosanitare. În schimb, am întâmpinat foarte multe probleme cu comercializarea fructelor, forţa de muncă şi seceta. Cu privire la distribuţie, în primii ani a fost foarte greu deoarece samsarii ofereau un preţ derizoriu, de 4-7 lei/kg, iar ei vindeau cu 15-20 lei/kg. Însă, în timp, am creat o pagină de Facebook şi o mare parte din producţie ajunge spre consumatorii finali pe bază de comandă, astfel putem garanta prospeţimea şi calitatea fructelor, iar o parte din producţie este ridicată direct din plantaţie de către clienţii fideli. Costul unui kilogram de mure anul acesta a variat între 10-20 lei/kg, respectiv 20-25 de lei/kg pentru zmeură“, a mai adăugat Bogdan.


„În viitor doresc să extind plantaţia şi cu alte fructe de pădure, cum ar fi coacăze, afine, agriş, să construiesc un depozit frigorific. De asemenea, am în vedere deschiderea unui magazin de desfacere propriu.

Celor care doresc să înfiinţeze o plantaţie de acest fel le recomand să se documenteze în prealabil şi să folosească doar material săditor certificat.“ – Bogdan Bumbu.


Beatrice Alexandra MODIGA