reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Apr 2019

Tratamente de primăvară la păr și prun

La PĂR se vor aplica două tratamente pentru combaterea focului bacterian al rozaceelor, arsurii bacteriene comune, puricelui melifer, păduchelui din San-Jose şi alţi păduchi ţestoşi, ouă de afide, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare astfel :

- tratamentul I – se va efectua la începutul înfrunzitului mugurilor florali (urechiuşa de şoarece) dacă plouă cel puţin 0,3 mm şi temperatura atmosferică este mai mare de 6 grade Celsius. Tratamentul se va încheia în 5-6 zile. În cazul în care lipseşte unul dintre criteriile de mai sus tratamentul nu se efectuează.

- tratamentul II – se va aplica între faza de răsfirarea inflorescenţei şi înfoierea corolei (perioada se poate prelungi până când 0,5% din mugurii florali au câte o floare desfăcută) – acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie în prevenirea şi combaterea rapănului.

Se va folosi unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

  1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau CHAMP 77 WG – 0,2% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG – 0,025% – 0,03 %;
  2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% + CALYPSO 480 SC – 0,02%;
  3. CLARINET – 0,1% + DECIS 25 WG – 0,003%

La PRUN se vor aplica 2 tratamente pentru combaterea moniliozei, hurlupilor , bacteriozelor, păduchelui din San-Jose, ouălor de afide şi acarieni astfel:

  • tratamentul I – se va aplica la umflarea mugurilor (buton verde) şi se va încheia în 5-6 zile;
  • tratamentul II – se va aplica începând de la faza de buton alb până la deschiderea primelor flori cu:

ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03 %.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

  • nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;
  • nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Soiuri de pere cultivate în România

În România se cultivă între 3.200 și 4.000 ha cu păr, datele fiind diferite în funcție de sursă (MADR, INS, institute de cercetare, organizații profesionale). Cele mai mari suprafețe se regăsesc în Dâmbovița, Argeș, Prahova, Iași, Suceava, Buzău și Bihor. Însă condiția de favorabilitate maximă de cultură se întâlnesc în Dâmbovița, Ilfov, Vâlcea, Argeș, Prahova, Neamț și Suceava. Sortimentul mondial este alcătuit din peste 6.500 de soiuri. În Europa, deci și în România, din cauza sensibilității mari la boli și a lipsei de afinitate la altoirea pe gutui sortimentul a fost restrâns la câteva zeci de soiuri.

Abatele Fetel: pom de vigoare mijlocie, port semierect, se altoiește pe gutui, cu intermediar. Fructele sunt mari, alungite, cu pieliță de culoare galben-verzuie, ușor roșiatică pe alocuri, pulpa albă, textura fină, gust bun. Se coace în decada a doua a lunii septembrie.

Williams: este cel mai răspândit în lume, alături de Passe Crassane. Pomul este de vigoare mijlocie, precoce și productiv, rodește pe ramuri lungi, bine garnisite cu ramuri scurte. Înflorește semitârziu sau târziu, fructele maturându-se în august-septembrie. Fructul de calitate deosebită este de mărime medie, piriform, galben pai, cu pulpă albă, suculentă, aromată. Se altoiește, neavând afinitate cu gutuiul, pe franc ori pe un intermediar.

Williams roșu sau Red Bartlett: a fost obținut din Williams, printr-o mutație mugurală. Pomul are vigoare mijlocie, fiind extrem de productiv, cu coacere a fructelor în prima decadă a lunii septembrie. Fructul este mare (180-200 g), lucios, neuniform, cu pielița colorată în roșu-oranj, rar verzi-gălbui sau dungate. Acestea au o rezistență de păstrare în depozitele frigorifice de până la 2 luni.

Beurré Bosc (cunoscut și sub sinonimele Kaiser Alexander sau Golden Russet): pom de vigoare mijlocie spre mare, înflorește târziu, produce constant pe ramurile scurte și lungi. Fructul este mare, piriform, de culoare cărămizie, cu pulpa albă, fondantă, foarte bun calitativ. Se coace la sfârșitul lunii septembrie, dar rezistă cel mult până în noiembrie pentru consum.

Beurré Hardy (sau Royal Red): pom de vigoare mare, cu intrare târzie pe rod, fructifică pe ramuri scurte și ramifică foarte puțin. Prezintă afinitate cu gutuiul, motiv pentru care este folosit ca intermediar pentru alte soiuri. Fructul este mare (200 g), conic, cu pielița verde bronzată, pulpa alb-verzuie, semidensă, dulce spre ușor acidulată, gust bun. Se coace în a doua decadă a lunii septembrie.

Conference: pomul cu origini engleze și afinitate la gutui are vigoare submijlocie sau mijlocie, atingând 4 m înălțime, produce bine și constant. Înflorește semitârziu, se coace în decada a treia a lunii septembrie, fructul putându-se păstra 2-3 luni. Fructul de mărime mijlocie este piriform și ușor alungit, de culoarea verde-gălbui, acoperit cu rugină, pulpă alb-gălbuie, suculentă, fondantă, cu gust excelent.

Curé: soi de iarnă, prezintă o arie largă de răspândire la noi. Pomul este viguros, cu coroană răsfirată, produce consistent, dar cu alternanță de rodire. Are afinitate cu gutuiul, fiind folosit și ca portaltoi intermediar. Fructul, cu coacere în septembrie-octombrie și consum până în februarie, este mare, asimetric, piriform alungit, de culoare verde și pulpă albă, prezintă pe partea umbrită o dungă de rugină. În anii secetoși fructele rămân verzi și insuficient de dulci.

Passe Crassane: pomul este de vigoare slabă, rodește pe ramuri scurte, dar în România nu are condiții foarte bune de productivitate la potențial. Epoca de coacere coincide cu începutul lunii septembrie, iar perioada de consum începe în ianuarie și durează până în martie. Fructul este mare (200 g), neregulat, cu pielița verde-gălbui, pulpa alb-gălbuie, densă, cu gust bun.

Comtesse de Paris: pom de vigoare mijlocie, rodește pe ramuri scurte, produce constant, se altoiește pe franc sau intermediar. Fructele sunt mijlocii spre mari, cu pielița verde-gălbuie presărată cu lenticele și pulpa alb-verzuie, densă, gust dulce, ușor aromat. Se coace la începutul lunii octombrie și se păstrează până în ianuarie.

Untoasă de Geoagiu: soi românesc, de vigoare mică-mijlocie, cu fructificare pe ramuri scurte. Fructele se coc în septembrie-octombrie. Acestea sunt bergamotiforme fără gât, sferic-turtite, cu pieliță de culoare verde-gălbuie, cu puncte de rugină și o rumenire roșu-oranj pe partea însorită. Pulpa este verde gălbuie, suculentă, untoasă, cu gust aromat, dulce spre ușor acidulat.

Daciana: este un soi timpuriu, cu coacere la sfârșitul lunii iulie. A fost obținut în 1989, la ICDP Pitești-Mărăcineni. Pomul are vigoare mijlocie și intră pe rod în anul 3 de la plantare. Fructul este piriform, de mărime medie (150 g), galben-pai spre roșu pe partea însorită, pulă albă, fondantă, cu gust bun.

Haydeea: soi de vigoare mijlocie obținut în România, prezintă o coroană fusiform piramidală, rodește pe țepușe și burse, cu coacere la sfârșitul lunii septembrie. Fructul este mijlociu spre mare (180-220), piriform, verde deschis, rumenit pe partea însorită, cu lenticele mici, mai închise la culoare. Pulpa este alb-gălbuie, consistentă și fină.

Monica (ICDP Pitești-Mărăcineni): pom de vigoare mijlocie, coroană piramidală, cu rodire pe țepușe și burse, are afinitate bună cu gutuiul, prezintă toleranță la arsura bacteriană. Fructul, mediu ca mărime, este piriform, verde-gălbui sau roșu pe partea însorită, pulpa este albră, crocantă la început și fondantă pe măsură ce se coace.

Alte soiuri: de vară - Aromată de Bistrița, Napoca, Beurre precoce Morettini (Sun Sprite), Clapp’s Favourite; de toamnă - Abate Fetel, Doyenne du Comice, Santa Maria; de iarnă - Aniversare, Ervina, Isadora, Doyenne d’hiver.

Maria BOGDAN

Tratamente la măr și păr

La  MĂR se vor aplica două  tratamente pentru combaterea rapănului, făinarii, moniliozei, bolilor de scoarţă, viermelui merelor ( G1 ), păduchelui lânos, acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare astfel:

  • tratamentul I –periaoda 08-13 mai 2018 (când fructul are diametrul de 1 cm - aluna);
  • tratamentul II – la interval de 9-14 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. SCORE 250 EC – 0,01% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau SYSTHANE FORTE – 0,02% sau CHORUS

75 WG – 0,02% + AVAUNT 150 SC – 0,033% sau CORAGEN – 0,01%;

2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% sau FASTAC 10 EC – 0,01%;

3. CHORUS 75 WG – 0,02% + KARATE ZEON - 0,015% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau DANTOP 50 WG – 0,015% sau ACTARA 25 WG – 0,01%;

5. CAPTAN 80 WDG - 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau WINNER M 80 – 0,2% sau VONDOZEB – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,3% sau SHAVIT 25 EC – 0,05% sau MICROTHIOL SPECIAL – 0,3% + KARATE ZEON – 0,015% sau DANTOP 50 WG – 0,015%;

La  PĂR  se vor aplica două tratamente pentru combaterea fumaginei, rapănului, moniliozei, septoriozei, pătării brune, focului bacterian, purecelui melifer, viermelui perelor ( G1 ), acarienilor, afidelor, insectelor defoliatoare şi minatoare, păduchelui lânos astfel :

  • tratamentul I – periaoda 08-13 mai 2018(când fructul are diametrul de 1 cm - aluna);
  • tratamentul II – la interval de 9 – 14 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. SYSTHANE FORTE - 0,02% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + MOSPILAN 20 SP – 0,02% ;

2. DITHANE M 45 - 0,2% sau CAPTADIN 50 PU - 0,25% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau WINNER M 80 – 0,2% + DIMILIN 25 WP – 0,04% sau MOSPILAN 20 SP - 0,02%;

În plantaţiile de MĂR şi PĂR unde este semnalat atac al focului bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) se vor utiliza următoarele produse: CHAMPION 50 WP – 0,04% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,04%  + SHAVIT 25 EC – 0,05% sau TOPAS 100 EC – 0,02% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06% + DECIS 25 WG – 0,003%  sau FASTAC 2,5 EC – 0,03%.

În plantaţiile pomicole unde se constată atac de acarieni peste pragul economic de dăunare (3-5 acarieni pe frunzuliţă sau 5- 10 acarieni pe inflorescenţă) se va folosi unul din produsele ENVIDOR 240 SC - 0,04% sau NISSORUN 10 WP – 0,03%  sau SANMITE 20 WP 0,05% - 0,075% alături de produsele recomandate în reţetele de tratament.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafaţă, şanţuri etc.

- este interzis păşunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicaţi tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiţi cu atenţie eticheta produsului pe care îl folosiţi;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică şi chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejarii sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația sa le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însotesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Autoritatea Naţională Fitosanitară - Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Material săditor pomicol din specia „Păr” returnat în Republica Moldova

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a luat măsura returnării unui transport de 1600 bucăți material săditor pomicol specia păr, (Pyrus communis), proveniența Republica Moldova, cu destinația finală Bulgaria.

Măsura a fost luată ca urmare a identificării organismului dăunător de carantină „Pear decline mycoplasm” (Declinul părului) . Intercepția a fost făcută, în intervalul 13-14 aprilie 2018, conform Ordinului ministrului 582 din 13 iulie 2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea intercepției unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din țări terțe și care prezintă risc fitosanitar iminent.

Plantele de „Pyrus communis” destinate plantării, conform Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România sunt reglementate pentru controlul fitosanitar la import.

România are obligativitatea efectuării controlului fitosanitar în vederea respectării prevederilor legale. Având în vedere că destinația finală a transportului era Bulgaria, iar România ar fi fost doar țară de tranzit, nu poate fi vorba de un impact economic asupra țării noastre.

Sursa: madr.ro

Cerințe față de temperatură și sol ale principalelor specii pomicole

Astăzi, la această rubrică, pentru că ne aflăm în pragul sezonului rece, când lucrările în livezi sunt minime, dar și pentru că mai puteți face plantări în grădină, acum sau la primăvară, vă prezentăm câteva dintre cerințele principalelor specii pomicole la factorii de climă și sol.

Mărul

Această specie prezentă aproape în fiecare grădină crește și fructifică bine în zonele cu o medie anuală cuprinsă între 8-11°C. Temperatura optimă se situează între 14 și 27°C, iar cele absolute, în intervalul de 8°C și 33°C. În afara celor două limite absolute creșterea încetează. În cazul țării noastre, în anumite zone, maxima absolută este deseori depășită, acest lucru însemnând influențe asupra producției și calității fructului. Limita de rezistență la ger este considerată a fi -40°C. După ce a intrat în vegetație, rezistența mărului se încadrează în următoarele limite: -5°C în faza de boboc a florilor; -1,6°C până la -2°C în faza de deschidere a florilor; -1,1°C fructele abia formate.

Față de precipitații, mărul are cerințe relativ mari, necesitând o medie de 700-900 mm precipitații anual pentru soiurile care se păstrează peste iarnă și o minimă de 500 mm în cazul soiurilor de vară și de toamnă. Nu suportă excesul de umiditate (pânza de apa freatică trebuie să fie la 2,5 m adâncime), dar nici seceta prelungită. În ceea ce privește lumina, cerințele sunt mai mici față de alte specii. În privința substratului de cultură, mărul dă cele mai bune rezultate pe soluri fertile, profunde, bine structurate, luto-argiloase sau lutoase, suficient de umede, cu un pH moderat spre slab acid (5-7).

Cireșul

specii pomicole cires 2

Rodește bine în zonele cu medii anuale de 9-10,5°C. Temperaturile orare optime se situează între 18 și 28°C, iar cele absolute, între minime de 6°C și maxime de 40°C. Suportă greu căldurile excesive din vară, mai ales când acestea sunt însoțite de insuficiența apei în sol, caz în care necesită irigații. Iarna, cireșul rezistă la -27°C, dar mugurii florali pier în masă la temperaturi mai scăzute de -24°C, uneori chiar la -20°C. În perioada de vegetație, florile în faza de buton alb, adică nedeschise (buton alb), rezistă până la -2,8°C (la -4,4°C, 90% dintre butoni sunt afectați), iar când sunt complet deschise, numai până la -2,2°C (la -3,9°C, 90% dintre flori sunt afectate). Față de apă, cerințele sunt moderate (600-800 mm precipitații anuale). Cireșul iubește foarte mult lumina, preferând versanții însoriți. Agreează solurile mijlocii și ușoare, permeabile, potrivit de umede, care se încălzesc ușor, cu un conținut de calciu de maximum 6%, o reacție slab acidă spre neutră (pH de 5,8 – 7,4), cu pânza de apă freatică la sub 1,2-2 m. Câteva recomandări: în solurile argiloase vegetează slab, scăzând și rezistența la ger, nu suportă sărăturile și nici apa stagnată chiar și pentru perioade scurte (se produce asfixia radiculară), dar la fel, nu tolerează nici seceta îndelungată.

Prunul

specii pomicole prune

În comparație cu mărul, este mai exigent față de căldură, comportându-se mai bine în zona dealurilor mici ori la câmpie (soiuri de masă). În zona dealurilor înalte, exceptând soiul Grase românești, prunul dă recolte mici, iar fructul e slab calitativ. Temperaturile orare optime se situează între 18 și 33°C, iar cele absolute între minime de 8°C și maxime de 36°C. Prunul are o rezistență mai mică la ger, respectiv -35°C, iar mugurii florali suportă temperaturi cuprinse între -31 și  -33°C. Florile, în schimb, sunt sensibile la ploile reci, ceață persistentă și brume; în faza de boboc rezistă până la -3,3°C, cel mult -5,5°C, când sunt deschise degeră începând de la -2,2°C, iar la -5°C distrugerea florilor se produce în masă (90%). Fructele abia formate sunt compromise la temperaturi de -0,5°C până la -1,1°C. Prunul reușește bine în zonele cu precipitații de peste 600 mm precipitații anual, din care 300-350 mm în intervalul mai-iulie. În silvostepă, soiurile Agen, Anna Spath, Renclod D’Althan, Tuleu gras, Stanley, care au o mai bună rezistență la secetă, vor produce recoltă, dar fructele sunt inferioare calitativ. La câmpie se impune obligatoriu irigarea. Față de lumină, cerințele nu sunt foarte mari, dar, plantat pe versanți mai puțin însoriți, fructul este slab calitativ. Prunul valorifică aproape toate tipurile de sol din țară, cu un pH de 5,8-7,4, dar nu agreează solurile sărăturoase și nici pe cele cu calciu în exces.

Vișinul

specii pomicole visine

Este mai rezistent la ger decât cireșul și are și cerințe mai mici față de căldură. Temperaturile orare optime se situează între 15 și 25°C, iar cele absolute se încadrează între minime de 4°C și maxime de 30°C. Mugurii florali rezistă iarna până la -29°C, florile încă nedeschise (buton alb) – până la -2,8°C, iar când sunt complet deschise, până la -2,2°C. Sub -4,4°C, în ambele cazuri (buton alb sau flori deschise), 90% dintre flori sunt afectate. Specia are o capacitate mai mare de adaptare față de umiditate, reușind la fel de bine și în zonele secetoase, cu 400-500 mm precipitații medii anuale, cât și în cele umede, cu 700-900 mm precipitații medii anuale. Nu este foarte exigent nici față de lumină, putându-se cultiva și pe terenuri cu expoziții mai puțin însorite, valorifică solurile mai puțin fertile (se aseamănă, din acest punct de vedere, cu prunul), cu un pH de 5,8-7,4.

Gutuiul

specii pomicole gutui

Este cea mai exigentă specie pomicolă față de căldură din grupa semințoaselor; iubește căldura și este sensibil la ger, în orice caz mai sensibil decât părul. Din această cauză reușește în zone cu veri călduroase și ierni mai blânde sau locuri bine adăpostite natural. Gutuiul suportă temperaturi de până la -26°C, dar pomii tineri sunt vătămați și la -20°C. Vorbind despre alte cerințe, este pretențios față de lumină (în condiții de umbrire se dezvoltă și fructifică slab), poate fi cultivat deopotrivă în zone cu precipitații scăzute și în cele cu ploi moderate și preferă solurile adânci, fertile, bine structurate, calde, suficient de revene, cu textură mai argiloasă, rezistând în același timp și la excesul de apă din sol.

Părul

specii pomicole par

Este mai pretențios față de temperatură decât mărul, prunul și vișinul, reușind în zone cu temperaturi medii anuale cuprinse între 9,5 și 11°C, cu condiția ca în perioada de vegetație media să fie de 16-18°C. Temperaturile absolute minime sunt de 10°C și maxime de 37°C (în afara acestor limite creșterea încetează). Se știe de fapt că în veri mai răcoroase (în funcție de zonă) acesta rodește slab. Părul are o rezistență mai scăzută și la frig: mugurii de rod degeră la -26 ... -23°C; ramurile anuale, la sub -26 ... -28°C; florile, în fenofaza de boboc înainte de înflorire -3,3°C... -5,5°C (procent de distrugere – 10%, la teme­peratura de -3°C și 90%, la sub -5°C); florile deschise degeră la -2,2... -4,4°C; fructele tinere, de curând formate, încep să fie distruse de la -1,5°C. Față de umiditate, soiurile de toamnă și iarnă preferă zonele cu 650-900 mm precipitații anuale, iar cele de vară, cu 500-600 mm medie anuală. Părul are cerințe mari și față de lumină, recomandându-se plantarea pe terenuri cu expoziție sudică, dar și față de sol. În general nu suportă terenurile grele și reci. În funcție de altoi, necesită soluri profunde, calde, cu textură mijlocie, suficient de afânate și revene, cu apă freatică sub adâncimea de 2-2,5 m (franc) sau soluri mai subțiri, suficient de fertile, revene și calde, cu apa freatică la sub 1-1,5 m adâncime (gutui). În ambele cazuri, pH ideal este de 6,4-7,4.

Piersicul

specii pomicole piersic

Arealul ideal de cultură este cel care are o temperatură medie anuală de 10-11,5°C. Tempera­turile absolute minime sunt de 7°C și cele maxime, de 35°C (în afara limitelor încetează creșterea). Rezistența la ger este mică: pomul -25°C, iar mugurii florali,  -24° ... -25°C. Totuși, dacă răcirea vremii este progresivă și revenirea la temperaturi normale este lentă, piersicul rezistă și la -32°C și rodește aproape ca în anii normali din punct de vedere climatic. La variații bruște de temperatură, specia are foarte mult de suferit, mugurii florali putând fi compromiși la -20°C.

Pragul biologic pentru umflarea mugurilor florali este de 6,5°C, iar optimul termic pentru înflorit – 13-16°C. În timpul vegetației, rezistența la brume târzii sau îngheț scade mult, putându-se înregistra distrugeri la -4,9°C în faza de buton roz, la -3... -4°C florile deschise și la -1,1°C fructele abia formate. Altfel spus, îngețurile târzii sunt mai periculoase decât gerul din perioada de repaus.

Altoit pe migdal și franc, piersicul rezistă bine la secetă, dar cele mai bune și de calitate producții se obțin în condiții de irigare, atenție, fără să fie provocată vreodată, involuntar, băltirea de apă. Cerințele față de lumină sunt mari, recomandându-se terenurile cu expoziții sudice, sud-estice și sud-vestice. Piersicul necesită soluri profunde și bine drenate, cu un pH de 6,4-7,4.

Caisul

specii pomicole cais 1

Are cerințe mari față de căldură, mai ales în lunile de vară, fiind cultivat în zonele cu o medie anuală a temperaturii de 9,6-11 °C și o medie a lunilor iulie și august de peste 19°C. Temperaturile absolute minime sunt de 7°C și cele maxime, de 40°C. Rezistența la ger este mică: mugurii florali degeră la -20° ... -22°C; florile în fenofaza de buton alb suportă minime de -4,4°C, cu o pierdere de 10% a recoltei (la -10°C este compromisă integral recolta); florile deschise, -2,7°C până la -5,5°C; fructul abia format, 0° până la -2,8°C. Este specia care, din cauza timpurietății, suferă cel mai mult la înghețurile târzii de primăvară. În funcție de soi, rezistența la secetă este diferită, cele europene fiind sensibile la secetă prelungită. Caisul nu suportă excesul de apă, este o specie iubitoare de lumină, iar solul agreat este aproximativ același ca în cazul piersicului, cu diferența că pH poate să fie cuprins între 6,4 și 8. În solurile argiloase, grele, compacte vegetează slab și are o durată scurtă de viață.

Maria BOGDAN

Tratamente în pomicultură

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PRUN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR – se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din următoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

  1.  ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ,,MIF'' – 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03%;
  2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
  3. CHAMPION 50 WP – 0,3% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha;
  4. FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarnă cu temperaturi pozitive și lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

Împotriva rozătoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantații pomicole și pajiști naturale se vor lua următoarele măsuri:

  • Aplicarea de momeli toxice cu: BROMAKOL  25-50 g momeli/galeria activă;

Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

Recomandări:

Pe suprafețele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tăbliţe de avertizare „TEREN OTRĂVIT“

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Ce trebuie să știi despre cultura Părului

Suprafața pe care o mai ocupă părul în România a scăzut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, de la 9.974 ha, în 2005, la 3.217 ha, în 2013. Cele mai favorabile zone de cultură rămân Dâmbovița, Argeș, Prahova, Iași, Suceava, Neamț, Mehedinți, Gorj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Arad și Timiș. În Dâmbovița, producția de pere a scăzut de la 47,1 tone, în 2005, la 4,2 tone, în 2014, în Argeș – de la 7,3 tone la 2,3 tone, în Iași – de la 6 tone la 2,3 tone, în Suceava – de la 5,3 tone la 3,6 tone. În doar două județe a crescut sensibil recolta: în Prahova, de la 2,3 tone, în 2005, la 3,5 tone, în 2014, și Vâlcea – de la 1 tonă la 2,7 tone.

Soiuri cultivate în România

În cultură, pomicultorii utilizează peste 50 de soiuri, ponderea cea mai mare fiind deținută de Cure și Williams (58,2%), urmate de Favorita lui Clapp, Conference, Abate, Untoasă bosc, Napoca, Untoasă Hardy, Contesa de Paris, Aromată de Bistrița, Decana Comisiei, Oliviere de Serres etc. Acestea corespund și încadrării în categoria soiurilor viguroase (Cure, Untoasa Hardy, Contesa de Paris) sau semiviguroase (Untoasa Bosc, Abatele Fetel, Williams), cu înflorire timpurie (Contesa de Paris), mijlocie (Aromată de Bistrița, Cure), târzie (Williams și Untoasă Bosc), târzie (Napoca), cu fructificare abundentă (Cure, Favorita lui Clapp, Williams, Contesa de Paris) ori moderată (Decana Comisiei) sau redusă (Oliviere de Serres).

Cerințe față de mediu

cultura paruluiPărul are nevoie de mai multă căldură în perioada de vegetație și este mai puțin rezistent la temperaturile scăzute din timpul iernii, ceea ce limitează arealul de cultură. Pragul de rezistență la ger este de -26/-30 grade Celsius pentru majoritatea soiurilor (Favorita lui Clapp, Contesa de Paris, Untoasa Giffard, Olivier de Serres). În general, părul crește și fructifică bine în zonele care întrunesc temperaturi medii anuale între 9,5-10 grade Celsius și temperatura medie a perioadei de vegetație – 14/16 grade Celsius. Față de umiditate, cerințele sunt moderate, preferate fiind zonele colinare cu 600-700 mm precipitații anuale și 70-80% umiditatea relativă a aerului.

Plantarea

Preferabil este ca plantația să fie înființată toamna, în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie, cu un procent de prindere superior, dar pomii pot fi sădiți și iarna sau primăvara. În plantații semiintensive distanța de plantare este de 5/4 metri între rânduri și de 4 metri între pomi pe rând (densitate 555-625 pomi/ha), în cele intensive – de 3,4/4 m între rânduri și 2/3 m între pomi pe rând (densitate 833-1.230 pomi/ha), iar în cele superintensive, irigate, distanța de plantare este de 3,5-3,8 m între rânduri și de 0,9-1,5 m între pomi pe rând (1.754-3.174 pomi/ha). Ca lucrări la înființare a plan­tației amintim: eliberarea terenului de resturi vegetale, nivelarea, corectarea reacției chimice, fertilizarea de bază, desfundatul, parcelarea, pichetarea, repichetarea, săparea gropilor, plantarea, udarea. Urmează, în primii ani, setul corespunzător de lucrări de întreținere a solului și mai ales de formare a coroanei. Forma coroanei este dependentă de particularitățile de creștere a soiurilor și tipul de plantație, putând fi palmetă etajată, fus tufă ori fus subțire. După intrarea pe rod, lucrările sunt specifice oricărei plantații: tăierile de fructificare și de rărire, întreținerea solului, aplicarea îngrășămintelor și, în funcție de tipul plantațiilor, a erbicidelor, tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor, irigarea.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 20

Altoirea în ochi dormind

Este cea mai răspândită metodă de altoire în verde a pomilor fructiferi și se poate practica în sezonul vară-toamnă, 15 iulie - 15 septembrie. În primul interval se altoiesc părul, prunul, gutuiul, mărul și piersicul, iar în al doilea, cireșul și vișinul.

Portaltoii utilizați, pregătire

Se folosesc portaltoii din speciile deja cunoscute, tipice pentru orice gen de altoire (pentru grădina de acasă): măr – mărul franc (din sămânță), mărul pădureț; păr – părul franc, pădureț, uneori gutui; gutui – gutui, păducel; prun – prun franc, corcoduș, piersic, porumbar, zarzăr; cais – cais franc, prunul franc, piersic franc, corcoduș, zarzăr, migdal, porumbar; piersic – migdal, piersic franc, prun franc, corcoduș; cireș – cireș franc, cireș sălbatic, vișin; vișin – cireș franc sau sălbatic. Altoirea în plină vegetație permite și folosirea portaltoilor cu un diametru mai mic, de un an; important este ca el să permită incizia sub formă de „T“. Cu 10-14 zile înainte verificăm dacă, după incizie, coaja se desprinde cu ușurință. Dacă nu, insistăm cu udarea și scurtăm vârful, prin ciupire.

Altoiul

Se alege din soiul pe care dorim să-l multiplicăm (dintr-un alt exemplar pe care îl avem în grădină). Condițiile esențiale pe care trebuie să le aibă ramura de pe care secționăm mugurii sunt: dimensiunea, 40-70 cm; grosimea (diametru), 6-9 mm; să fie lignificată (dezvoltată în anul în curs); să nu prezinte lăstari; să aibă mugurii bine dezvoltați; să fie uniform crescut; să provină dintr-un măr/prun/cireș etc. sănătos.

Mod practic de altoire

Alegem locul pe portaltoi unde dorim să facem incizia, de preferat la 10-15 cm deasupra solului. Cu un briceag special de altoit facem întâi incizia transversală și, imediat sub ea, incizia longitudinală, de 3 cm (sub forma literei „T“). Tot de briceag, cu partea de spatulă, ne servim pentru a desprinde coaja (scoarța) secțiunii longitudinale pe ambele părți, până obținem rezultatul din Fig.1, litera „a“. De pe ramura altoi alegem mugurele pe care vrem să-l aplicăm în secțiunea portaltoiului. Punem briceagul la 1,5 cm sub mugure și începem să facem tăietura de desprindere astfel încât să secționăm și o parte de cambiu alături de țesutul liberian de sub scoarță. Mergem cu tăietura până sub mugure și apoi repetăm opera­țiunea la 1,5 cm deasupra mugurelului, până când cele două tăieturi se întâlnesc (Fig. 1, literele „b“ și „c“). Frunza crescută la nodul respectiv, unde este localizat și mugurele dormind, se taie mai mult de jumătate. Introducem fâșia (scut, scutișor) cu mugurele în incizia sub forma de litera „T“ de pe portaltoi, ajutându-ne de spatula briceagului. Fixăm scutișorul și strângem bine scoarța portaltoiului în jurul lui, presăm susținut, până se realizează contactul perfect. Ce depășește secțiunea transversală de pe portaltoi se suprimă (Fig. 2, litera „d“). Aplicăm parafina sau ceara de altoit (amestec de sacâz, ceară de albină, seu și spirt denaturat, obținut prin fierbere) și strângem apoi cu o bandă izolatoare punctul de altoire (deasupra și sub mugur – Fig. 2, litera „e“). Verificarea se face la 2-3 săptămâni. Dacă la o atingere ușoară pețiolul cade înseamnă că altoirea a reușit. Dacă nu, încercăm din nou operațiunea.

metode altoire pomi fructiferi

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 24

Tratamente la măr, păr şi gutui

Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum)

Descriere: corpul, de 2 mm lungime, are o culoare roşiatică sau maronie. Exemplarele sunt ascunse într-o substanţă eliminată în timpul creşterii, albă, asemănătoare bumbacului, de aici şi numele păduchilor. Dacă este strivit, din el ţâşneşte o substanţă roşie-maronie, asemănătoare sângelui. Atac: Păduchii trăiesc în crăpăturile din crengi, ramuri, trunchi, partea superioară a rădăcinii şi în răni ale scoarţei sau ale vlăstarilor. Aceştia sug seva plantelor, dar transmit substanţe otrăvitoare, drept consecinţă pe ţesutul atacat apar excrescenţe asemănătoare unor tumori (cancer vegetal), iar planta nu mai creşte normal. Plantele atacate sunt recunoscute după aspectul de vată albă (bumbac) în care stau coloniile.

Puricele melifer al părului (Psylla pyricola)

Descriere: Adultul are toracele verde-închis, brun-gălbui, abdomenul galben, aripi gălbui, verzi spre bază. Larva are corpul turtit, de culoare galbenă, cu pete brun-negricioase pe partea dorsală a abdomenului, acolo unde apare şi o secreţie ceroasă-filamentoasă. Daune: Are o generaţie pe an, adulţii apar eşalonat, în lunile mai-iunie. Larvele şi adulţii atacă prin înţepare şi supt, lăstarii se răsucesc, se usucă, frunzele se deformează. Şi excrementele acestei specii sunt dulci, ducând la instalarea în pom a unor ciuperci saprofite.

Păduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus)

Descriere: Femela are corpul cordiform, galben-portocaliu, acoperit cu un scut oval-circular, brun-cenuşiu. Rostrul este foarte bine dezvoltat. Nu are ochi, antene, picioare şi aripi. Masculul are scutul de aceeaşi culoare, corpul este galben-portocaliu, oval alungit. Larva primară este ovală, portocalie, cu ochi, antene, picioare şi două setole anale lungi; larva secundară (vârsta a II-a) este apodă şi seamănă cu femela. Daune: atacă frunzele, fructele şi părţile lemnoase a peste 200 de specii de arbori, arbuşti şi plante ierboase. Se fixează cu ajutorul rostrului în ţesut şi suge conţinutul celular, dar în acelaşi timp introduce în organul plantei saliva toxică. Din cauza aceasta se produc modificări biochimice, ţesuturile se necrozează, se roşesc, căpătând forma de pete. Pomii atacaţi au o vegetaţie redusă, prezintă frunze etiolate, fructe mici şi deformate. Combatere: Se aplică tratamente combinate şi împotriva unor boli precum făinare, monilioză, rapăn, pătarea albă a frunzelor, entomosporioza părului. Vă sugerăm câteva scheme de tratament: Karate Zeon (0,015%) + Safran 1,8 EC (0,15%) + Chorus 75WG (0,02%); Voliam Targo (0,08%) + Score 250EC (0,015%); Calypso 480SC (0,02%) + Envidor 240EC (0,04%) + Stroby DF (0,015%); Novadim Progress (0,1%) + Nissorun 10WP (0,03%) + Dithane M45 (0,25%) + Kumulus DF (0,3%); Reldan 22EC (0,15%) + Melbecnock EC (0,075%) + Topsin (0,14); Affirm (0,3%) + Vertimec 1,8EC (0,15%) + Clarinet (0,1%); Coragen (0,01%) + Apollo (0,04%) + Bellis (0,08%).

(Articolul a fost realizat cu sprijinul oficiilor fitosanitare din judeţele Alba şi Cluj.)

Ing. Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS