Clima reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizează starea mijlocie a atmosferei într-un punct al suprafeței pământului. România are o climă temperat continentală de tranziție la răscrucea a trei climate și anume:

  • climatul atlantic umed;
  • climatul continental european, aspru și secetos;
  • climatul sud-mediteranean, cald și uscat.

Principalele zone climatice din țara noastră

Zona I – caldă, secetoasă, ocupă 29% din suprafața agricolă în Câmpia Română, Dobrogea și o parte din Câmpia de Vest. Precipitații medii anuale de 350-600 mm, deficit de umiditate pe 0-100 cm 2.010-4.646 mᶟ/ha. Resurse termice mai mari de 0°C 4.000-4.300°C și mai mari de 10°C 1.400-1.700°C.

Zona a II-a – moderată, subumedă, ocupă 24% din suprafața agricolă. Precipitații medii anuale de 470-735 mm. Resurse termice mai mari de 0°C 3.400-4.100°C și mai mari de 10°C 1.100-1.600°C.

La principalele culturi agricole constanta termică (temperatura mai mare de 0°C este 1.700-3.700°C la porumb, 2.000-2.300°C la grâu, 1.700-2.500°C la floarea-soarelui, 2.000-2.300°C la soia etc. Aceste diferențe sunt în funcție de precocitatea sau tardivitatea soiului (hibridului).

Zona a III-a – răcoroasă, umedă, se găsește în jurul munților.

Se prevede că în România se va instala un climat cu două anotimpuri, unul secetos, celălalt ploios. Primăvara și toamna vor dispărea treptat. Stepa se transformă în semideșert, silvostepa în stepă, iar zona de pădure în silvostepă.

Seceta este considerată perioada de 10 zile vara și 14 zile iarna fără precipitații.

În zilele de secetă și arșiţă temperatura depășește 32°C, iar umiditatea atmosferică scade sub 30%.

Limita la care începe seceta este dată de raportul temperatură/cantitatea de precipitații astfel:

recomadari pedoclimatice tabel1

Rezultă că în zonele cu temperatura medie anuală de 10°C seceta începe la 400 mm precipitații.

Despre coeficiente

Sunt socotite zile de caniculă când temperatura depășește 35°C, zile tropicale la peste 30°C și nopți tropicale la peste 20°C.

Coeficientul de transpirație (cantitatea de apă – kg – necesară pentru a forma 1 kg de substanță uscată), la diferitele plante de cultură, este: 311 mei, 322 la sorg, 368 la porumb, 397 la sfeclă, 518 la grâu, 905 la in etc.

Rezultă că inul consumă de trei ori mai multă apă decât meiul deoarece meiul și sorgul sunt cele mai rezistente la secetă.

Coeficientul de ofilire depinde de textura solului. Pe solul nisipos plantele se ofilesc când mai conține 1-3% apă, pe solul lutonisipos când mai conține 3-10% apă, iar solul pe solul argilos când mai conține 10-15% apă.

Din totalul energiei solare ajunse pe frunze acestea absorb 75%; care este folosită 1-5% în fotosinteză, iar restul se transformă în căldură din care, o parte se pierde prin iradiere, iar cealaltă parte este folosită în procesul de evapotranspirație.

Coeficientul de utilizare a energiei luminoase la diferite culturi este: 2,1% la sfeclă, 2,5% la porumb, 3,26% la grâu, 4,5% floarea-soarelui etc.

Umiditatea necesară la germinarea semințelor este de 45-50% la cereale, 100% la leguminoase, 120% la sfecla de zahăr din greutatea seminței.

Clase de pretabilitate

Ponderea anilor secetoși în diferite zone din țară este 89% în Dobrogea, 69% în Muntenia și Moldova, 43% în Bărăgan și 35-39% în Câmpia Olteniei și N-E Moldovei.

Resursele de sol – clasele de pretabilitate – în țara noastră sunt:

  • clasa I cuprinde 2,8% din terenul agricol și 3,8% din arabil;
  • clasa II cuprinde 24,6% din terenul agricol și 35,8% din terenul arabil;
  • clasa III cuprinde 20,8% din terenul agricol și 25,2% din terenul arabil;
  • clasa IV și V cuprinde 51,8% din terenul agricol și 35% din terenul arabil.

Conținutul în humus din solurile noastre este 2-3% (în solurile sărace),

3-5% în solurile moderate și 5-7,5% în solurile bogate.

Asigurarea solului cu principalele elemente nutritive este:

recomadari pedoclimatice tabel2

Reacția solului exprimată în pH:

  • solul este puternic acid când are pH-ul sub 5,0;
  • solul este slab acid când are pH-ul 5,8-6,8;
  • solul este neutru când are pH-ul 6,8-7,2;
  • solul este slab alcalin când are pH-ul 7,2-8,4.

Când pH-ul depășește 8,5 se aplică amendamente sub formă de gips, iar când Ph-ul este sub 5,8 se aplică carbonat de calciu.

Starea de aprovizionare a solului cu apă pe stratul 0-100 cm se consideră: insuficientă când conține sub 600 mᶟ/ha:

  • foarte mică, când conține 600-1.000 mᶟ/ha;
  • mică, când conține 1.000-1.400 mᶟ/ha;
  • mijlocie, când conține 1.400-1.700 mᶟ/ha;
  • mare, când conține 1.700-2.000 mᶟ/ha.

Cantitatea de apă ușor accesibilă plantelor este mică atunci când conține 300-500 mᶟ/ha, mijlocie când conține 500-700 mᶟ/ha, mare când conține 700-900 mᶟ/ha.

În funcție de dezvoltarea sistemului radicular plantele pot folosi și apa din pânza freatică dacă se găsește la adâncimea de:

  • 1,5 m pentru grâu și soia;
  • 2,0 m pentru porumb;
  • 2,5 m pentru floarea-soarelui;
  • 3,5 m pentru lucernă.

Climatul arid se întâlnește  acolo unde evaporația depășește nivelul precipitațiilor

(P-E˂0). În regiunile aride indicele de ariditate este sub 24-25, iar factorul de ploaie sub 49-50.

Ia = P/T+10

Factorul de ploaie = P/T

P = precipitații anuale

T = temperatura anuală

Am prezentat principalele elemente pedoclimatice care pot ajuta fermierii la alegerea culturilor, a soiurilor și hibrizilor în funcție de zona în care se află și la stabilirea corectă a tehnologiilor de cultură.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti