De curând, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din Iași, a sărbătorit un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. Centenarul a fost marcat cu un eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani“. Timp de două zile, pe 13 și 14 iunie, am parcus „Drumul Pâinii“, un traseu al afacerii integrate, care a cuprins patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație, la care am găsit tineri specialiști dedicați domeniilor de activitate.

Fabrica de Pâine din Iași

Drumul Pâinii la Panifcom Iași a deschis porțile fabricii de pâine românească, sfântă și gustoasă. Astfel, am avut ocazia să vizităm fabrica de pâine, cu o capacitate de 10.000 de pâini/oră și cu maia obținută chiar în fabrică. Așadar, rețetă curată. Gazda turului nostru a fost inginerul tehnolog George Marele.

„Domeniul meu de activitate este fabricarea produselor de panificație și franzelărie. Lucrez ca inginer de aproximativ 6 ani de zile, fiind absolvent al Facultății de Agricultură, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, promoția 2017. După finalizarea studiilor am urmat calea brutăriei artizanale, după care am urmat calea de zonă industrială, de prelucrare industrială a acestor tehnologii. Liniile noastre tehnologice sunt la funcționare continuă și complet automatizate. Eu mă ocup pe partea de funcționare a utilajelor și pe partea de rețete și de monitorizarea întregului proces, începând din zona de recepție până în zona de livrare către depozitare a produselor finite. Ca inginer tehnolog trebuie să ai o capabilitate foarte bună de a lua decizii rapide pentru că te întâlnești zilnic cu noi provocări. Lucrul cu oamenii este deosebit, trebuie în primul rând să fii un organizator foarte bun și un lider, să știi să îți coordonezi echipa, practic fără o echipă foarte bună nu am avea reușită. Coordonez pe un schimb undeva la 40 de oameni. Avem o capacitate de producție de 30 de tone la 24 de ore. Recomand domeniul de industrie alimentară, dar cu un mare DAR, pentru cei pasionați, deoarece necesită mari sacrificii, fiind nevoie de timp îndelungat petrecut în cadrul producției. Practic, nu poți să faci producție într-un birou, producția se face în teren împreună cu oamenii“, specifică inginerul tehnolog al fabricii de pâine, George Marele.

Ferma zootehnică de la Vlădeni

Popasul la Grupul de firme Panifcom a continuat la ferma zootehnică model din satul Broșteni, comuna Vlădeni, județul Iași, unde fondatorul grupului deține astăzi 2.000 de capete de vaci Holstein de cea mai bună genetică, dintre care 850 vaci la muls. Aici am întâlnit-o pe Simona Florea, absolventă a Facultății de Medicină Veterinară din Iași, promoția 2008.

„Am 16 ani de activitate cu vaca intensiv, iar la ferma Panifcom de la Vlădeni lucrez de 11 ani. În momentul de față sunt liderul echipei de medici veterinari, eu conduc activitatea pe partea de prevenție și tratament, inclusiv managementul efectivului. Probabil, lucrul cu vaca devine un drog, odată ce ai început să lucrezi nu poți să te desparți de ea și probabil și rezultatele muncii, nu neapărat a mea personală, ci echipa m-a făcut să nu renunț pentru că nu poți să lași în urmă niște rezultate excepționale. Domeniul l-am ales din întâmplare, a fost primul job care mi s-a oferit și a fost probabil dragoste la prima vedere. Am lucrat și cu vaca de carne la început; am lucrat cinci ani într-o fermă în care jumătate de efectiv era de carne, jumătate era de lapte, dar probabil am avut o afinitate mare pentru vaca de lapte. Avem un efectiv de aproximativ 2.000 de capete, rasa Holstein exclusiv. Ferma este una foarte tehnologizată, toate aspectele fiind puse la punct până la ultimul detaliu. Laptele este primul aliment pe care îl consumăm de când ne naștem și, din punctul meu de vedere, e alimentul de bază. De aceea este important să furnizăm populației un lapte de calitate de la animale foarte sănătoase. Mie personal munca în fermă îmi dă satisfacție“, punctează medicul veterinar al fermei Simona Florea.

Moara de la Todireni

„Pe drumul pâinii la Grupul de firme Panifcom, 100 de ani de existență, punct de interes a fost și moara din comuna Todireni, județul Botoșani. Aceasta are o capacitate de producție de 100 tone/zi, este complet automatizată, produce mai multe tipuri de faină, iar aproximativ 95% din producția morii are destinația Panifcom Iași, restul de 5% din cantitatea de faină obținută la moară fiind livrată către producători locali care dețin brutării artizanale“, ne specifică Andreea Maria Guraliuc, absolventă a Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare USV Iași, specializarea Controlul și expertiza produselor alimentare, una dintre gazdele noastre, de la moara din comuna Todireni, județul Botoșani.

„Activez ca inginer laborant în cadrul firmei Panifcom, la moară din localitatea Todireni, județul Botoșani. Lucrez de 11 luni; pe 10 iulie se împlinește 1 an de când am început și efectuez analize la făina de grâu, respectiv conținutul de gluten, umiditatea, alfa amilaza. Recomand acest domeniu deoarece industria alimentară este nemuritoare, întotdeauna avem nevoie de hrană“, încheie inginerul pe industrie alimentară Andreea Maria Guraliuc.

Cu ultimul punct de vizitare bifat, cel mai așteptat eveniment ce poartă semnătura „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 ani“, s-a încheiat.

La Centenar, în călătoria noastră de 2 zile pe „Drumul pâinii“, unitatea ieșeană Panifcom și-a deschis porțile în care astăzi aproape 250 de salariați își câștigă pâinea cea de toate zilele.

Beatrice Alexandra MODIGA

REPORTAJ VIDEO

PANIFCOM celebrează în 2024 un secol de excelență în industria alimentară și, pentru a marca acest moment deosebit, și-a deschis porțile pentru parteneri, clienți și reprezentanți ai comunității locale. Evenimentul a inclus prezentări detaliate despre istoria și realizările companiei, precum și parcurgerea pas cu pas a Drumului Pâinii, urmărind legătura dintre cele patru ramuri de activitate.

Participanții au avut ocazia să vadă de aproape procesele de producție și să înțeleagă modul în care inovația și tradiția se îmbină în cadrul companiei.

De-a lungul a 100 de ani, PANIFCOM a evoluat de la o afacere de familie la un lider recunoscut în domeniul fabricării pâinii, morăritului, zootehniei și agriculturii vegetale, păstrându-și mereu valorile fundamentale: calitate, inovație și angajamentul față de comunitate.

Este un model de business sustenabil în Moldova, un ecosistem omogen cu 4 ramuri de activitate, interconectate dar independente.

Cifrele anului 2023 demne de menționat: 100.000 de pâini zilnic, 4.000 de hectare de teren lucrate, 1.000 de hectare de teren irigate, peste 2.000 de vaci din rasa Holstein, aproximativ 350 de angajați, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 30.984.197 Euro.

Echipa Panifcom

Realizări remarcabile:

  • PANIFCOM a inovat constant realizând prima pâine feliată și ambalată din Iași
  • PANIFCOM a realizat prima pâine ambalată cu Rețetă Curată din România.
  • Ferma de vaci PANIFCOM este una dintre cele mai progresive ferme de vaci din țară, lucru confirmat de numărul mare de animale cu o excelentă valoare genetică.
  • PANIFCOM aplică în ferma vegetală toate tehnologiile disponibile – no till, rotirea culturilor, digitalizare, întrucât sănătatea pământului este sănătatea tuturor.

Fabrica de pâine Panifcom în cifre

  • 3 linii de producție, complet automatizate
  • Capacitate de producție de 10 mii de pâini pe oră
  • Capacitate de depozitare făină: 350 tone (necesarul pentru 10 zile)
  • Instalație de maia naturală de 12 500 litri
  • 250 angajați
  • 870 panouri fotovoltaice, 400 kw

Fabrica de paine 3

"Este o onoare și un privilegiu să celebrăm 100 de ani de hărnicie și statornicie. Succesul nostru se datorează dedicării și hărniciei echipei noastre de profesioniști, parteneriatelor solide și sprijinului continuu al comunității. Ne angajăm să continuăm să oferim produse de calitate superioară, sănătoase și să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a industriei alimentare," a declarat Cristina POTOLINCĂ, Director Executiv fabrica de pâine.

Ferma zootehnică Panifcom în cifre

  • Peste 2000 de capete de vaci din care 800 la muls
  • Valoare genetică de top cu exemplare care ajung la 3000 TPI
  • Productivitate de 47 kg/lapte pe zi per vacă

“Cu fiecare acțiune urmărim bunăstarea animalelor noastre din fermă. Raportat la genetică, nutriție dar și la rezultatele obținute de noi, putem afirma că orientarea fermei este în tendință cu structurile zootehnice de top de la nivel European” – a declarat Lucian Chelariu, manager fermă zootehnică Panifcom.

„La Panifcom descoperim o exploataţie de excepţie, o exploataţie de vaci de lapte care face parte din registrul genealogic Holstein.ro, o exploataţie care a investit zeci de ani în ameliorare, de aici și rezultatele remarcabile. Adică, animale care pot face cu brio faţă unei expoziţii internaţionale, nu numai în România. Panifcom este una dintre cele mai bune ferme din România vizavi de producţia de lapte şi de calitatea genetică a animalelor din fermă, care, după cum vă spuneam, se poate bate de la egal la egal cu alte ferme. Vreau să vă spun că astăzi sau în perioada asta încercăm prin ceea ce înseamnă genetică să închidem un cerc.” - a afirmat directorul general al ANZ, Florinel Bîrcă, în cadrul evenimentului de prezentare al Fermei Panifcom.

Ferma vegetală Panifcom în cifre

  • Suprafață lucrată de 4000 ha
  • 1000 ha irigate
  • Reducerea dozelor de pesticide cu până la 33%

“În ferma noastră vegetală folosim tehnologii moderne și metode noi agricole pentru a utiliza optim și sustenabil resursele. Utilizăm tehnologia no till, am optimizat folosirea îngrășămintelor, folosim digitalizat tot ce putea fi digitalizat, ne folosim de diversitatea și rotația culturilor, folosim îngrășăminte organice din ferma Panifcom întrucât știm că sănătatea solului este sănătatea noastră” – a declarat Cătălin Parii, director tehnic fermă vegetală în cadrul evenimentului.

Moara Panifcom în cifre

  • 100 tone de grâu măciniș zilnic
  • 1078 panouri fotovoltaice

Moara Panifcom 6

“Aproximativ 95% din producția morii are destinația PANIFCOM Iași, iar 5% din cantitatea de făină obținută la moară este livrată către producători locali care dețin brutării artizanale” – ne spunea Alina Luchian, director tehnic moară Panifcom.


Despre PANIFCOM

PANIFCOM reprezintă un etalon în industria alimentară din zona Moldovei, având un portofoliu diversificat și un angajament puternic față de inovație și sustenabilitate.

PANIFCOM este o companie integrată cu un lanț scurt de producție, care a redus consumul de energie utilizând resurse regenerabile și cu un impact minor asupra mediului. Întrucât pământul suferă din ce în ce mai tare, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să-l protejăm și să-l ajutăm să se refacă pentru a avea ce să lăsăm moștenire generațiilor viitoare.

De la produse de panificație benefice pentru sănătate și făină de cea mai înaltă calitate, până la practici zootehnice și agricole sustenabile, PANIFCOM continuă să își extindă orizonturile și să contribuie activ la dezvoltarea comunității și a industriei.

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală au vizat operatorii din industria alimentară, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice.

În cursul lunii ianuarie 2024, Direcțiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor județene, precum şi cea a Municipiului București au efectuat 6.319 de controale în unitățile din industria agroalimentară.

Ca urmare a neregulilor constatate și a încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, s-au aplicat 129 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 1.180.600 de lei.

Acțiunile de verificare efectuate la nivel național pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2024 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condițiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidența documentelor şi a informațiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate o serie de nereguli, dintre care menționăm:

  • neconformități privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
  • neconformități privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa vestiarului și a grupului sanitar pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;
  • neconformități privind personalul muncitor (neîntocmirea fișelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului);
  • neconformități legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice);
  • alte tipuri de neconformități de genul desfășurării de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neinițierea procedurii de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise, privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafețe/ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară, în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

Sursa: ansvsa.ro

Potrivit celor mai recente estimări ale Institutului Național de Statistică, la nivelul României producția anuală de pâine este de 1,5 milioane de tone. Piața de morărit și panificație se situează la 3 miliarde de euro, plasându-se pe primul loc în industria alimentară, iar principalul produs este pâinea albă. Brutăriile artizanale reprezintă o pondere mică în această industrie, dar există potențial de dezvoltare pentru că piața produselor artizanale este în creștere. În urmă cu un an Ion Pogor a dat startul unei afaceri, Brutăria Artizanală Plai din sectorul 6, București, prin care și-a propus să pună pe masa consumatorilor produse de calitate.

Creșterea a fost lentă în primul an

Interlocutorul nostru spune că a început fără niciun ban, doar cu ideea și dorința de a face ceva.

„Dumnezeu a vrut să reușim să adunăm mai bine de jumătate din suma de care aveam nevoie, iar cealaltă jumătate am împrumutat-o. Investiția a fost în jur de 20.000 de euro și nu a fost încă amortizată. Suntem încă în etapa în care adăugăm pe lista noastră clienți. Încercăm să aducem cât mai mulți oameni împrejurul nostru ca să putem vinde cât mai multă pâine. Am reușit să cumpărăm și o moară de piatră și sperăm să putem măcina singuri. Nu am pus-o încă în funcțiune tot din cauza finanțelor. Când vom reuși asta probabil că va fi mai simplu și o să ne gândim și la partea de profit mai serios.“

Ion Pogor spune că este conștient că în primul an este mai greu, dar este mulțumit cu acest proces de creștere lentă.

„Mă gândeam la început, când eram destul de entuziasmat, că o să coacem minimum 100 de pâini de zi. Însă, planul nu a funcționat și abia acum ne apropiem de această limită. Există posibilitate de creștere de aproximativ 200-250 de pâini. De cca 9 luni reușim să vindem în proporție de 90% tot ce facem.“

Se găsește greu făină 100% românească

Micii antreprenori ar trebui să primească mai mult ajutor pentru că, spune Ion Pogor, deși taxele nu sunt foarte mari, pentru început sunt grele. „Dacă iei fiecare contract în parte și la sfârșit de lună trebuie să le plătești, acei câțiva lei care se duc în toate părțile dispar cu totul. Dacă nu ai o vânzare bună este destul de greu.“ Una dintre principalele provocări pe care le-a întâmpinat tânărul brutar a fost aceea de a găsi materie primă cu o calitate superioară.

„Se lucrează mult mai ușor cu făină adusă din import. Am schimbat mai mulți furnizori la început, am încercat mai multe tipuri de făină. Acum lucrăm cu o făină foarte bună, de calitate superioară, pe care o luăm de Mănăstirea Turnu din Ploiești. Este o făină fără adaosuri, naturală, iar pâinea nu conține nimic altceva în afară de făină, sare, maia și apă.“

Spre deosebire de pâinea realizată în sistem industrial, în cazul celei artizanale procesul implică un efort suplimentar. Este necesară o materie primă cu calități superioare, măcinatul trebuie să se facă astfel încât calitățile făinii să nu se piardă, iar durata de producere este mai mare.

„Într-o brutărie convențională se folosește drojdie, iar făină este tratată într-un anumit fel astfel încât toate pâinile să fie toate la fel. Procesul de dospire durează maximum o oră în astfel de unități, în vreme ce în brutăria noastră dospirea durează 30 de ore.“

De ce este mai scumpă pâinea artizanală?

Pâinea artizanală costă mai mult decât cea obținută în sistem convențional, dar prețul este justificat, spune Ion Pogor.

„Noi am început cu un preț mai mic, dar vedeam că nu puteam plăti tot ce aveam de plătit, iar la început nu îmi doream decât să acopăr cheltuielile. Este normal ca într-o brutărie unde se coc și 600 de pâini pe zi și cu siguranță iau făina la un preț mult mai ieftin prețul produsului final să fie mai mic. Noi am cumpărat făină și cu 8 lei kilogramul, adică foarte scump pentru o brutărie mică. Un preț corect pentru pâinea pe care o facem noi ar fi de minimum 18 lei. Mi-aș dori să cresc productivitatea, astfel încât să mai putem scădea un pic prețul. La început măcinam la o moară din județul Covasna. Luam grâul din București, îl măcinam acolo, veneam înapoi și făceam pâine. Credeam că o să fie rentabil să iau o cantitate mai mare de grâu și să macin acolo, dar costurile de transport sunt foarte mari. Așa că după câteva luni am renunțat, dar am rămas cu ideea că mi-ar plăcea să macin eu grâul. Prin măcinarea la piatră făina își păstrează multe proprietăți. Cu cât rotațiile morii sunt mai mari, cu atât speli din nutrienții bobului de grâu și astfel mâncăm o pâine care nu are proprietăți nutritive. Am reușit să cumpărăm o astfel de moară și sper să măcinăm cât mai curând la ea. Îmi doresc ca pe viitor să am un laborator și câțiva angajați cu care să muncim și să facem cât mai multă pâine. Sper că o să reușesc să fac asta.“

Ion Pogor intenționează să acceseze fonduri europene, dar spune că deocamdată nu este pregătit pentru această etapă. Intenționează să aplice pentru un proiect, dar spune că, la sfatul unui consultant, a hotărât să pună mai întâi baza afacerii sale și abia apoi să acceseze fonduri europene.

Laura ZMARANDA

Folosind expertiza umană, în combinație cu inteligența artificială (AI) se încearcă, mai nou, să se ridice nivelul industriei la nivel mondial. Prin această metodă se dorește a fi cu un pas înaintea consumatorului și a i se anticipa nevoile. Dacă se vor reuși toate acestea, doar timpul va decide...

Pentru oamenii de marketing, AI nu reprezintă pierderea locului de muncă, ci un avans extraordinar spre a ajunge la consumatorul final cu mesaje relevante, concise, clare, care au la bază date științifice, algoritmi bine stabiliți. Datoria lor este să își extindă cunoștințele și să nu se mulțumească cu ceea ce primesc „de-a gata“.

„Taste Tomorrow“ este una dintre cele mai ample cercetări de piață. Unii dintre cei mai apreciați lideri din industria alimentară, specialiști Puratos și experţi Ipsos, au împărtășit preferințele consumatorilor și ce este important pentru ei. AI și instrumentele de „machine learning“ sunt, de fapt, motorul care accelerează modul în care se colectează tendințele, cum se detectează semnalele de tendințe din piață și cum se identifică dacă acel semnal are potențial de a deveni o tendință.

„Ne-am dorit să îmbunătățim metodologia de lucru și, pe lângă interviurile realizate cu peste 17.000 de consumatori din 44 de țări, am introdus o componentă nouă: o monitorizare 24/7 a cuvintelor cheie din spațiul online. O tehnică bazată pe inteligența artificială ce urmărește și analizează semantic gradul de popularizare al unor cuvinte cheie din industria noastră. Cu telefoanele mereu la îndemână, cu mai bine de două ore petrecute zilnic în mediul online, acest algoritm nou ne oferă o bază solidă, în timp real, de prognozare a tendințelor în domeniul nostru de activitate. Această monitorizare continuă ne va permite să ne inspirăm clienții, pe baza unor raportări trimestriale, cu noi produse și servicii ce urmăresc îndeaproape nevoile și așteptările consumatorilor“, explică Andreea Ciocănescu, marketing manager Puratos România.

„Consumatorii de astăzi privesc întreaga experiență de consum ca pe un întreg. Nu consumă doar de necesitate, ci și ca un act de creare a identității personale. Opțiunile lor de cumpărare ajută la definirea a cine sunt. Iar noi, producătorii din industrie, avem instrumentele prin care să îi ajutăm“, continuă ea.

Peste 70% dintre consumatori așteaptă din ce în ce mai mult oferte de alimente hiper-personalizate, adaptate nevoilor nutriționale personale și stilului de viață. Acestea includ pâinea și produsele de patiserie-cofetărie.

Maiaua se menține în top. În anul 2020 a fost al treilea cel mai dezbătut subiect în media on-line, după soluții de igienizare și COVID. Toată lumea și-a dorit să facă pâine acasă, în pandemie. Poate că nici nu se găsea drojdie și atunci oamenii au căutat rețete de pâine cu maia.

Vă prezentăm, în continuare, tendințele din piața de panificație, patiserie și ciocolaterie care vor influența consumatorii români în următorii ani.

Sănătate şi alimente hiper-personale

Trei din patru respondenți vor produse care să le asigure o imunitate mai bună și să aibă un efect pozitiv asupra bunăstării mintale. Aproximativ patru din cinci consumatori caută să obțină sănătatea sistemului digestiv prin alimentație.

Nouă din zece consumatori din România preferă semințele și cerealele în pâine. În cazul deserturilor, peste 70% din consumatori sunt de acord că ingredientul cacao este esențial pentru gust și are o valoare nutritivă ridicată, urmat de nuci, semințe și fructe. Când vorbim de produsele de patiserie sănătoase, nouă din zece preferă fructele proaspete, dar și nuci și fructe uscate.

Prospețime

Alimentele proaspete sunt în general considerate a fi de cea mai bună calitate. Este ceea ce ne arată și Taste Tomorrow 2021: 85% dintre consumatori consideră că alimentele proaspete sunt bune sau foarte bune. De asemenea, vedem că aproape 60% dintre ei percep că aspectul, culoarea și aroma (mirosul) caracterizează prospețimea produselor de panificație, patiserie-cofetărie și ciocolaterie.

Confort

În 2021, 58% dintre intervievați consideră că toate magazinele și restaurantele ar trebui să ofere posibilitatea livrării produselor la domiciliu. Totuși, doar 20% dintre ei obișnuiesc să comande on-line și, dacă ne referim la produsele de panificație și de patiserie-cofetărie, sub jumătate sunt interesați să comande on-line în viitor: 33% ar cumpăra produse de panificație, 43% – produse de cofetărie și 40% – produse de ciocolaterie.

Numai 6% dintre respondenți cumpără pâine on-line cel puțin o dată pe săptămână.

Experiență la un alt nivel

Consumatorii nu sunt dispuși să renunțe la magazinele fizice atunci când își aleg pâinea și specialitățile de pâine: 77% dintre consumatori nu doresc ca magazinele să dispară.

Peste 45% din consumatori și-ar dori să găsească informații online despre cum s-a realizat acel produs, din ce ingrediente, cu ce beneficii nutriționale vine, rețete și povești de inspirație, dar să achiziționeze produsul în magazinul fizic.

Gust

Cercetarea a dezvăluit că 83% dintre respondenți preferă gusturile tradiționale, în timp ce 66% ar dori să încerce gusturi noi sau o combinație de gusturi cu care nu sunt obișnuiți. O oportunitate interesantă pentru brutari, patiseri şi ciocolateri să-și demonstreze creativitatea prin rețete tradiționale, dar și prin produse cu texturi și arome noi, care includ elemente familiare.

Anca LĂPUȘNEANU

Am început un nou an cu scumpiri în mai toate sectoarele, inclusiv în ceea ce numim coșul zilnic. Pâinea este unul dintre alimentele care nu ne lipsesc de pe masă, iar în ultima perioadă chiar și aici s-au observat modificări de prețuri, care se pare că nu se vor opri aici, după cum a declarat Aurel Popescu, președintele Rompan. În cadrul unui interviu amplu, dumnealui a precizat care sunt cele mai importante probleme din sectorul de panificație și morărit.

Reporter: De la debutul pandemiei au fost afectate numeroase sectoare. Cum se prezintă situația în cazul sectorului pe care îl reprezentați?

Aurel Popescu: Cred că am fost cel mai afectat sector. De ce spun acest lucru? Pentru că, spre deosebire de celelalte sectoare ale industriei alimentare, sectorul de morărit-panificație a fost lovit și de prețul materiei prime. La noi s-au adunat toate în decurs de câteva luni, este prima oară în istorie când am avut parte de creșterea tuturor costurilor în același timp. Suntem chiar speriați de ceea ce se întâmplă în piață pentru că ne situăm între doi titani: costurile de producție – energie, combustibil, materie primă, ambalaje etc. și supermarketurile, care vor notificare pentru creșterea prețurilor cu trei luni înainte.

Rep.: Totuși, aceste scumpiri s-au resimțit pe finalul anului și în buzunarul clientului…

A.P.: Nu s-au revăzut complet. În ultimele trei luni din an am primit prețuri majorate la energie, gaze și așa mai departe, dar nu am reușit să modificăm prețurile în ritmul materiei prime al cărei preț s-a dublat față de prețul de la recoltare și am rămas cu elemente de costuri pe care să le acoperim după Sărbători. Însă acum primim notificări că, față de anul trecut, vor fi și alte majorări, care și acestea trebuie luate în calcul. Așadar, trebuie să știe toată lumea că prețurile ar putea creaște mai mult decât până acum. Și mai este un aspect foarte important: în urma unui studiu pe care noi l-am realizat, puterea de cumpărare a populației nu este pe măsură să absoarbă toate costurile pe care noi le majorăm.

Rep.: Și ce sprijin solicitați în acest sens?

A.P.: În primul rând solicităm să putem face și noi niște panouri fotovoltaice. Dacă, în viitorul apropiat, vom beneficia și noi de o schemă de sprijin precum HoReCa, dar nu pentru 100 kW, la noi e nevoie de 1.000 kW, atunci am putea ajuta sectorul de morărit, care este mare consumator de energie. În al doilea rând, solicităm să se instaureze și la noi același sistem de salarizare cum este în construcții. Adică un salariu minim mai mare și o contribuție a angajatorului mai mică decât până acum. Astfel, salariatul ar primi mai mulți bani și ar fi mai mulțumit pentru că deja noi am început să lucrăm cu forță de muncă din Nepal, Vietnam și alte țări asiatice. Nu asta ar fi o problemă, însă vrem ca românii să lucreze în țară, pe banii cuveniți. Desigur, ar mai fi elemente de costuri care ar necesita subvenționare din partea statului, cum ar fi, de exemplu, o schemă de garantare a creditelor la aprovizionare. Noi lucrăm la aceste aspecte, ne consultăm cu colegii din țară, după care vom merge în fața reprezentanților Guvernului să anunțăm ce putem face.

Rep.: Știu că ați solicitat sprijin încă din vara anului trecut. S-a soluționat ceva în urma acelei solicitări?

A.P.: Nu s-a rezolvat nimic, din păcate. Pot spune că industria alimentară a fost toată tratată cu indiferență, sperăm ca acum să găsim înțelegere pentru că ne aflăm în fața unui moment nemaiîntâlnit în ultimii 32 de ani. Nu am primit și nici nu puteam face investiții prin Planul Național Strategic, de aceea am solicitat și aici o schemă de ajutor pentru panificație, tocmai pentru a putea moderniza și automatizarea unităților și să facem investiții. Aici avem promisiuni că se va realiza o schemă de sprijin.

Rep.: Dacă ar fi să ne raportăm la prețul grâului, observăm că, de la momentul recoltării și până în prezent, prețul a crescut, lucru pe care l-ați menționat și dvs. Pe deoparte, fermierii vând la momentul recoltării cu un preț, apoi la câteva luni producătorii din sector îl cumpără la alt preț de la intermediari. Care ar fi și cum ar trebui realizat echilibrul corect între fermierii care cultivă cereale și reprezentanții din sectorul de panificație și morărit?

A.P.: Noi cumpărăm materie primă cu frică de la lună la lună. În perioada recoltării cumpărăm de la producători cu un preț mai mic care ne permite să recuperăm din pierderile anterioare, iar din septembrie luăm de la intermediari, unde avem un preț mai mare pentru că se adaugă alte costuri. De aceea am cerut credite garantate de către stat pentru achiziția de grâu încă de la recoltare de către toate morile. Dacă noi ne-am asigura materia primă încă de la recoltare am avea fără niciun fel de problemă grâu pentru tot anul, ne-am putea alege calitatea acestuia. Achiziționarea să se facă la momentul recoltării, iar preluarea grâului să se realizeze atunci când este nevoie. Asta ar presupune o subvenționare a depozitării astfel încât să avem costurile lineare din acest punct de vedere.

Rep.: Încă de la începutul pandemiei au fost sectoare care s-au plâns de lipsa ambalajelor, a etichetelor, dar și alte de elemente de acest gen care au impus creșterea costurilor. S-a resimțit acest lucru în acest sector?

A.P.: Da, este incredibil cum acum toată lumea vrea pâinea ambalată și feliată. Dau exemplul unei mici brutării: pâinea este proaspătă, iar clientul vrea să o feliezi, nu asta este o problemă, ci punga aceea în care pui pâinea feliată este 20 de bani, o sumă importantă, ținând cont că înainte era 3 bani. Și pentru că m-ați întrebat cum am fost afectați în această pandemie, pot spune că am fost foarte afectați pentru că cei care au magazine mici sau brutării pierd clienți deoarece, prin distanțarea care se impune, se creează cozi, iar unii oameni renunță și merg să cumpere inclusiv pâine de la supermarket. Am fost afectați pentru că și la noi au existat îmbolnăviri și a fost nevoie să facem echipe de lucru, dar și pentru că lanțul HoReCa a fost închis și a scăzut producția, care s-a reflectat în totalul nostru cu peste 10%.

Rep.: A rămas franzela cea mai vândută pâine ori pandemia a creat temeri și a determinat consumatorii să cumpere pâine ambalată?

A.P.: Să știți că au existat oameni lipsiți de colegialitate care au spus că pâinea se infectează și poate purta acest virus. Nicăieri în lume nu s-a pomenit ca o pâine să fie infectată, deci au vorbit tocmai pentru a crește vânzările pâinii ambalate.

Rep.: Din ce ați declarat până acum, înțeleg că vor urma noi scumpiri. Ați putea aproxima care va fi prețul unei franzele în prima jumătate a acestui an?

A.P.: Sincer vorbind, nici nu pot aprecia, dar nici nu am voie să declar4. Un lucru este clar: toți colegii spun că încă mai au de recuperat din costurile de anul trecut, iar acest lucru se va resimți în prețul pâinii. Suntem într-o situație critică și acceptăm că oamenii nu pot susține un preț ca cel din Vest, însă trebuie să ținem cont că elementele noastre de cost, cu excepția forței de muncă, corespund costurilor din Vest.

Larissa DINU

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Interviu în exclusivitate cu domnul dr. ing. Bunta Gheorghe – cercetător principal grad I la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă LOVRIN

– Dle Bunta, de când sunteţi la Lovrin şi cu ce noutăţi aţi venit?

– De 3 ani sunt aici. Înainte am activat la staţiunea din Oradea. Din cauza situaţiei financiare de la Oradea am găsit soluţia de a-mi continua activitatea la Lovrin, cu punct de lucru la acolo. Activez în ameliorare de la absolvirea facultăţii, pe care am terminat-o la Timişoara. Din anul 1980, prin repartiţie, am ajuns la staţiunea Oradea, unde am intrat direct în ameliorare. În urma activităţii mele de ani şi ani de zile, am reuşit după 17 ani să înregistrez primul soi creat de mine – soiul de grâu de toamnă Crișana în anul 2004, iar în 2008 l-am şi brevetat. Este un soi protejat printr-un brevet de invenţie şi este înscris în Catalogul Oficial al Uniunii Europene. A fost testat în Cehia – privind testul DUS (Distinctivitate, Uniformitate, Stabilitate), când încă în România nu se făceau acest gen de teste. Acest soi corespunde din toate punctele de vedere standardelor europene. Soiul a fost creat în principal pentru zona colinară şi de deal, nu numai pentru vestul ţării, ci pe întreg teritoriul României în asemenea zone unde predomină solurile adice cu pH scăzut.

– Care sunt calităţile acestui soi?

soiul crisana 2– Aici nu ne referim doar la calitatea de panificaţie, unde este încadrat în grupa A2, considerând că un soi ameliorator în amestec cu soiuri de calitate inferioară le ridică calitatea acestora prin cupajare. Astfel, grânele de calitate inferioară, dacă sunt cupajate cu soiul Crişana, devin panificabile. Sunt grâne care sunt foarte productive, dar au o calitate inferioară – aşa-numitele grâne furajere. 2016 a fost un an favorabil şi din punct de vedere climatic, când s-a depăşit 34% gluten net, iar proteină realizată până în 15%.

O altă calitate a acestui soi de grâu este capacitatea lui de a tolera ph-ul scăzut din sol şi toxicitatea ionilor de aluminiu prezenţi în solurile acide. Este deocamdată singurul soi românesc care are aceste însuşiri. Din acest motiv este recomandat pentru solurile de deal cu probleme, cum ar fi ph-ul scăzut, blocarea fosforului de către aluminiu şi astfel el devine, chiar dacă se aplică o cantitate mare de fosfor, blocat şi inaccesibil plantelor. Soiul Crișana are capacitatea de a prelua fosforul din zonele greu solubile, după aceea are un sistem radicular foarte bine dezvoltat, profund tocmai pentru a explora solurile sărace. Explorează un volum mare de sol în căutarea elementelor nutritive, are frunza, spicul şi teaca acoperite cu pruină, intens acoperite, ceea ce dă şi o rezistenţă la arşiţă, la seceta atmosferică. Ca deficiență este talia relativ înaltă, unde trebuie folosiţi stabilizatori de creştere, mai ales când se aplică cantităţi mai mari de îngrăşăminte sau pe agrofonduri bogate – în ideea de a-i reduce talia şi de a nu cădea. O altă lipsă ar fi o anumită sensibilitate la fuzarioză, cum am menţionat mai devreme, alături de condi­ţiile optime pentru apariţia înfloritului, deci sunt două minusuri ale soiului.

Procesul de ameliorare este o activitate continuă. În prezent am o altă linie în testare la ISTIS, în anul doi de testare, derivată din linia Crişana, la care am reuşit să-i îmbunătăţesc anumite însuşiri, cum este cea legată de talie – i-am redus talia şi precocizarea cu 4-5 zile. Crișana fiind şi un soi semitardiv, s-au păstrat calităţile de panificaţie, deci tot intra în grupa genotipurilor superioare calitativ şi, în plus, este şi mai timpuriu, rezistă şi din acest punct de vedere la secetă, care se instalează începând de pe la mijlocul lunii iunie în partea de vest, cu un potenţial productiv mai mare.

– În ce zone ale ţării se poate cultiva soiul Crişana?

– În toate zonele colinare şi de deal unde există această problemă a solurilor acide. Constatăm în ultimii 10-20 de ani chiar 30 o acidifiere treptată, crescândă a solului datorită aplicării unilaterale a îngrăşământului pe bază de azot, fără a se aplica amendamente în compensare – calcar. Din această cauză ponderea solurilor acide în România a crescut foarte mult la nivel naţional. Nu doar solurile din zona de deal şi colinare au această problemă, chiar şi în unele zone de câmpie solurile au devenit acide, cu ph-ul chiar sub 6. Motivul – fertilizarea unilaterală cu azot fără o aplicaţie de fosfor şi o mare carență de calcar. Calcarul este cel care echilibrează nivelul ph-ului. Începând din toamna anului trecut, am adus producerea de sămânţă a soiului Crişana la staţiunea Lovrin, unde am modificat calitatea de menţinător al soiului de la staţiunea Oradea care este într-o situaţie imposibil de descris, fiind incapabilă să-şi mai menţină financiar activitatea.

– Din ce cauză se întâmplă acest lucru?

– Pentru că cercetarea şi activitatea de cercetare nu au fost susţinute de stat, în primul rând. În plus, tocmai statul este acel care, în final, a venit şi a executat şi vândut utilajele staţiunii, staţia de seminţe etc. ANAF-ul a fost cel care a lichidat ce a mai rămas din staţiune, în ideea de a recupera ceva sume de acolo şi s-a ajuns în această situaţie. Şi atunci am găsit soluţia aceasta. Ce a mai rămas din cercetarea agricolă de la Oradea... doar clădirile. Terenul s-a pierdut prin „revendicări“ (aşa-zise revendicări). Necazul a fost că terenurile staţiunii nu au fost niciodată intabulate. S-au făcut ca pe vremea lui Ceauşescu, din comasări etc., fără a se intabula. Din toată suprafaţa de teren a staţiunii, doar 50 ha au fost intabulate strict pentru cercetare, restul terenurilor s-au pierdut prin… revendicări!!! Am început să produc sămânţă şi aici la Lovrin, pentru că nu o poţi produce dacă nu ai staţie de condiţionare, nu ai posibilităţi de menţinerea purităţii, de recoltare etc. şi linia pe care o am înaintată spre testare este lansată tot în numele staţiunii Lovrin. Această linie are şanse mari de a fi înregistrată ca soi nou şi am demarat deja producerea de sămânţă în ideea că, în momentul în care se va omologa ca soi, să dispun de primele cantităţi de sămânţă pentru câteva hectare. Soiul nu are încă o denumire, ci doar un număr de cod şi când se face omologarea atunci i se atribuie un nume.

– Ce calităţi are noul soi şi cum aţi reuşit să-l obţineţi?

– Soiul Crişana l-am obţinut prin încrucişarea unui soi românesc (Fundulea 4), care la momentul respectiv era foarte bine adaptat României şi părţii de vest a ţării cu potenţial productiv, dar avea calităţi inferioare şi sensibilitate la aciditatea solului. L-am încrucişat cu un soi american (Atlas 66), foarte vechi, extensiv, cu talie înaltă şi cu o sumedenie de dificiențe, dar care avea această calitate de a tolera ionii de aluminiu din sol şi calităţi de panificaţie superioare. Din combinarea celor două soiuri a rezultat soiul Crișana – tolerant la ionii de aluminiu, productiv, pe tipul lui Fundulea 4 ca aspect fiziologic, dar şi cu diverse calităţi superioare. În ideea de a-l îmbunătăţi, am încrucişat mai departe soiul Crişana cu alte soiuri româneşti, prin care am reuşit să reduc talia cu 10 cm (nu mai există problema sensibilităţii la cădere), l-am făcut mai precoce cu 4-5 zile faţă de Crișana, ce-i conferă încă o rezistenţă suplimentară la secetă de vară, iar calitatea de panificaţie a rămas aproximativ aceeaşi. În plus, are potenţial productiv net superior (cam 15-20% mai mult decât soiul Crişana). În testele care s-au executat în reţeaua ISTIS în anii precedenți a dat sporuri de producţie cu peste 10% faţă de martorii folosiţi în testare în reţea. Sunt şanse reale de a se omologa. O calitate a soiului Crișana şi a soiului derivat din el este mărimea bobului de peste cca 50 g masa a 1.000 de boabe, bob mare plin, dar sămânţa este deficientă pentru că se aplică o cantitate mai mare de sămânţă faţă de alte soiuri cu bobul mărunt. Şi atunci se aplică undeva la 300-350 kg de boabe/ha pentru a se asigura o densitate de 550 plante/mp. Oricum, soiul nu suportă densităţi mai mari tocmai prin faptul că este un soi robust, cu spic mare, compact, cu foliaj bogat. Nu este destinat unei culturi superintensive, ci solurilor sărace şi unei agriculturi de subzistenţă spre agricultură medie. Producţia maximă/ hectar – 9.064 kg, realizată pe undeva în zona Satu Mare, aproape de potenţialul biologic al soiului. Consider că potenţialul biologic al soiului este undeva între 9.000-9.500 kg/ha.

Există soiurile Alex şi Ciprian create la Lovrin, dar sunt soiuri vechi, soiul Crişana este adus de mine de la Oradea şi acum este în patrimoniul staţiunii Lovrin. Am linia care e dată la testare la ISTIS pentru omologare, alte linii sunt în curs de testare şi mai am multe altele, dar toate pe ameliorarea grâului. Materialul vine din urmă, este în proces continuu.

Text și poze Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 22-23-24

Industria autohtonă de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse din sector, dar și a ajutoarelor sociale care s-au dat în ultimii ani și care "au stricat complet conceptul de muncă", iar pentru a-și proteja business-ul marii producători de pâine vor să aducă forță de muncă din afară.

"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificație în momentul de față este forța de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă și, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulți se bucură că intră în șomaj, își iau șomajul, dar lucrează 'la negru' și așa se face și evaziune fiscală", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta susține că 4-5 societăți de morărit și panificație, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forța de muncă din afară.

"Am primit de la 4-5 societăți din țară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forță de muncă din afară. Situația este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN — n. r.), fiind și centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învățăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem așa, ca piesă de muzeu, și unde mai facem produse tradiționale, ne-au plecat doi salariați la Londra, pentru că pur și simplu se câștigă mai bine. Consider că nu mai putem ține forța de muncă la un nivel de salarizare așa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în țară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, prețul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deși prețul grâului și cel al făinii este la fel, prețul gazelor și al energiei este la fel, în timp ce prețul forței de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.

În opinia șefului ROMPAN, 2016 a fost un an "mult mai prost decât mulți alți ani" pentru sectorul morărit și panificație, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.

"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulți alți ani și vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem niște probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit și panificație, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, și acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat președintele ROMPAN.

O altă problemă ridicată de șeful patronatului din industria de panificație este cea legată de taxele impuse de autorități pentru recuperarea deșeurilor, în condițiile în care acestea vor avea influențe semnificative în prețul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificație impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susține că și un impact de 1% reprezintă mult în condițiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".

Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".

"Și legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu știu cum președintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor și s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aștepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să își cumpere produse la o treime din preț. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preț, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut și ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, și, într-adevăr, a fost o influență nefastă asupra mediului de producție și au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populației și, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri și să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificație din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiții în sector.

"Trebuie să amintim și un lucru bun din acest an — și anume schema de ajutor pentru panificație din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase și biscuiți. Cine vrea să facă investiții, sunt bani suficienți și putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro și, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani și din anii următori", a adăugat Popescu.

În ceea ce privește închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificație în data de 12 decembrie 2016, și care se va concentra doar pe partea de morărit și pe livrarea de produse congelate, după cum a anunțat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, șeful ROMPAN susține că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piața românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificație.

"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcțiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a orașului București și sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul București și acolo se dezvoltă și se realizează producția de cozonaci și de pâine în mare parte. Am înțeles de la conducerea Titan că angajații disponibilizați, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat președintele patronatului.

În România, consumul de pâine a scăzut în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puțin de 96 kg în prezent, dar încă se menține peste media europeană de 82 kg/locuitor/an.

"La noi, consumul de pâine în cifre absolute scade, pentru că avem foarte mulți români plecați în afară, iar, pe de altă parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru că au apărut tot felul de alte produse. Eram anii trecuți la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 și acum suntem sub 96 de kilograme, în timp ce media europeană este de 82 de kilograme pe om anual", a menționat Popescu.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.

În industria de morărit și panificație lucrează 80.000 de salariați, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariați, numai în societățile membre ROMPAN fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES

Președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, a declarat joi, că există o tendință la nivel național de a se reveni la pâinea tradițională, că a apărut o modă în a se folosi și grâu sălbatic, însă pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni, pentru că aici se folosesc metode mai vechi

'Un lucru foarte îmbucurător este că noi am făcut un studiu de piață cu ceea ce dorește consumatorul, l-am comparat cu studiul de piață făcut acum șapte ani și am constatat cu mare bucurie că nu mai este prețul elementul care să aleagă ce produs să cumpere cetățeanul, ci este calitatea, noutatea, produsul fiscalizat, pentru că un produs fiscalizat face un produs mai sigur din punct de vedere alimentar. Au apărut în ultimul timp produse realizate și din grâu Spelta, care este un grâu sălbatic, care este mai vechi decât ce avem noi în România. Este un element care aduce un aport de substanțe minerale și de tot ceea ce este bun pentru organism dar el deocamdată vine din import, în cantități mai mici. Dar realizăm și cu grâul din România produse foarte bune care sunt competitive pe plan mondial fără discuție. Pentru că trebuie să vă spun că pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni, pentru că noi folosim metode mai vechi', a arătat președintele ROMPAN.

Popescu a arătat că foarte mulți producători de pâine au început să lucreze în două faze, în trei faze cu pâine dospită, cum se făcea în trecut și în acest fel pâinea capătă un gust și o aromă specific românească.

'Din această cauză noi am adus din nou în atenție produsele realizate pe bază de rețete consacrate. Rețetele consacrate fiind rețetele mai vechi de 30 de ani care nu foloseau amelioratori, nu foloseau alte substanțe, ci apă, făină, drojdie, sare, să iasă un produs cât mai natural și cât mai apropiat de ceea ce cere cumpărătorul', a susținut președintele ROMPAN, care participă la cea de-a șaptea ediția a expoziției GastroPan de la Târgu Mureș.

Printre soiurile de grâu sălbatic, pe lângă Spelta, foarte mulți brutari români folosesc și Alacul, ambele importate din Ungaria, din care prepară pâine după metode tradiționale, cum e și cazul firmei bucureștene Frontera, care s-a prezentat la Expoziția GastroPan cu trei sortimente de pâine absolut noi.

'Am adus la Târgu Mureș trei tipuri de pâine: pâine cu hrișcă, mei și alac, pâine cu trei tipuri de cașcaval și pâine merișor și fructe de goji. Fructele de goji și merișorul le vom procura de la un cultivator de lângă București, care deține atestat, va produce pentru noi, iar această pâine o vom scoate în curând pe piață. Va fi o pâine un pic mai scumpă, dar foarte gustoasă. Pâinea cu alac, hrișcă și mei este foarte bună pentru digestie și am reușit să facem o pâine, după părerea mea, bună. Toate produsele sunt făcute prin metoda indirectă, ceea ce oferă un gust și o savoare plăcută. Se lucrează în 12 ore, lucrăm cu covas, fără amelioratori — vedeți că nu sunt foarte umflate — deși au 1 kilogram. E o pâine mai scumpă dar tendința actuală aceasta este și consumatorul preferă calitatea în primul rând. Pâinile acelea umflate s-au cam dus de pe piață și intră foarte bine pâinea de calitate, cea gustoasă, țărănească și sperăm să placă consumatorilor', a declarat pentru AGERPRES Ciprian Mihu, din partea firmei Frontera.

Potrivit acestuia, pâinea cu goji și merișoare de un kilogram nu ar trebui să coste mai mult de 5,50 lei, cea cu alac, undeva la 4 lei, 4,50 lei, iar pâinea cu cașcaval peste 7 lei.

Sursa Agerpres

Joi îşi deschide porţile cea mai mare expoziţie autohtonă de panificaţie, cofetărie şi alimentaţie publică. Timp de patru zile, în intervalul 11-14 aprilie, 132 dintre cei mai mari furnizori de echipamente, ingrediente şi tehnologii, sosiţi din 24 de ţări, vor prezenta ultimele inovaţii din domeniu. În paralel, 150 de brutari, cofetari şi bucătari se vor întrece în realizarea celor mai gustoase şi mai impresionante produse culinare. Care sunt principalele atracţii din program?

Ediţia a cincea a expoziţiei GastroPan se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 10.000 mp, la centrul expoziţional EXPOROM din oraşul Pantelimon - Ilfov. Cunoscut drept cel mai mare eveniment autohton ce reuneşte furnizori, producători, operatori şi consumatori din domeniile panificaţiei, cofetăriei şi alimentaţiei publice, GastroPan prezintăo gamă variată gamă de soluţii pentru afacerile de profil, dar şi numeroase concursuri şi demonstraţii practice.

Cea mai variată gamă de soluţii

Expozanţiiîşi aşteaptă vizitatorii cu o serie de noutăţi, produse şi tehnologii inovatoare, campanii de degustări, demonstraţii practice, idei de afaceri, lansări de noi concepte sau oferte valabile pe perioada târgului. Cele 24 de ţări reprezentate la standurile expoziţiei sunt: România, Anglia, Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Moldova, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Suedia, Turcia şi Ungaria.

150 de concurenţi la 9 categorii

Zona de concurs din cadrul expoziţiei prezintă zilnic, pe o suprafaţă de 1.000 mp creaţiile deosebite ale celor mai talentaţi brutari, cofetari şi bucătari. La cele 9 categorii de concurs se întrec 150 de brutari, cofetari şi bucătari. Cele mai mari premii vor fi trofeele pentru Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului 2013.

Zona DEMOGastroPan - spaţiul inovaţiei şi al creativităţii

Pe toată perioada desfăşurării evenimentului, atmosfera va fi antrenată de:

• sesiuni de coacere a pâinii şi a produselor de panificaţie şi patiserie - metode tradiţionale şi inovative;

• preparare produse de patiserie, snack-uri şi gustări rapide;

• metode creative de formare şi decorare a produselor din ciocolată şi zahăr;

• piese artistice din zahăr şi grilaj;

• formare figurine, piese artistice şi decoraţii din marţipan;

• formare produse artizanale din turtă dulce;

• show-uri de sculptură în fructe şi legume;

• demonstraţii de gătit.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 11-14 aprilie, între orele 10-18 (duminică între orele 10-16), completând talonul de acces disponibil pe www.gastropan.ro.

Dincolo de oferta variată de soluţii expuse, târgul GastroPan este apreciat şi pentru concursurile de specialitate pe care le găzduieşte. Talentele descoperite în cadrul acestora au garanţia unei cariere profesionale de succes, în timp ce produsele prezentate în concurs devin vedete în vânzările brutăriilor, cofetăriilor şi restaurantelor.

La cele 9 categorii ale concursurilor GastroPan s-au înscris deja peste 100 de specialişti ai breslei - brutari, cofetari şi bucătari. Competiţiile au scopul de a promova aceste meserii dar şi de a impune noi tendinţe pe piaţa de profil, ajutând producătorii cu idei de diversificare a produselor oferite consumatorilor.

 

Premiem Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului 2013!

Cele mai râvnite premii vor fi trofeele Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului, dar competiţiile vor fi la fel de strânse la secţiunile de Creaţie Artistică, unde concurenţii îşi vor pune la încercare creativitatea realizând piese artistice impresionante din aluat de panificaţie, ciocolată, zahăr sau marţipan.

Secţiunile, categoriile şi tematicile concursurilor GastroPan sunt disponibile pe www.gastropan.roParticiparea la concursuri este gratuită, iar câştigătorii vor fi recompensaţi de către organizatorii concursurilor cu zeci de cupe, medalii şi diplome. Dacă furnizaţi soluţii pentru domeniul panificaţiei, cofetăriei şi alimentaţiei publice,puteţi susţine concursurile GastroPan prin sponsorizare. Detalii la telefon 0266-219.392 sau pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

GASTROPAN 2013 ÎN CIFRE

  • 120 de expozanţi din 24 de ţări
  • 10.000 mp spaţiu de expunere
  • 60% expozanţi români, 40% expozanţi străini
  • 20,000 vizitatori specialişti aşteptaţi
  • a 5-a ediţie, în creştere cu 70% faţă de anul trecut

 

Expoziţia GastroPan este cea mai bună platformă ce reuneşte producători, operatori, furnizori şi specialişti din domeniile panificaţiei, cofetăriei, gelateriei şi alimentaţiei publice. Oferta largă de echipamente, ingrediente şi tehnologii expusă, demonstraţiile practice susţinute de specialişti premiaţi la nivel internaţional şi concursurile care vor desemna Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului, transformă expoziţia într-un spaţiu al inovaţiei şi al creativităţii.

Pentru a vizita expoziţia accesaţi pagina www.gastropan.ro şi completaţiTalonul de Acces Gratuit.

 

Expoziţia GastroPan este organizată de societatea BORO-INFO

Redacţia revistelor de specialitate BRUTARUL-COFETARUL şi GASTROMEDIA.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti