Friza, rasa de oi specializată pe producția de lapte, a fost alegerea tinerei Ana-Maria Lupașcu din Pochidia, județul Vaslui. În urmă cu patru ani, tânăra a cumpărat primele exemplare de rasă pură. După 20 de ani petrecuți în Italia, crescătoarei nu i-a fost frică să investească în plină pandemie într-o rasă nouă, mai pretențioasă, și să ducă mai departe moștenirea de suflet a familiei, ferma de animale.

După 20 de ani petrecuți în Italia, se întoarce acasă...

„În anul 2020 am înființat această fermă. După o viață petrecută în Italia, am hotărât să mă întorc în România și să-mi ajut părinții la bătrânețe. Tot atunci am decis să preiau activitatea tatălui meu. Acesta, din motive de sănătate, nu putea să continue, așa că am decis să-l pot face fericit, iar atât timp cât el va mai fi lângă mine, eu voi lupta din răsputeri să-l ajut. În afară de perioada petrecută în Italia, în jur de 20 de ani, de când m-am născut am fost mereu lângă oi cu părinții mei și de asta probabil mi-a rămas această pasiune“, ne spune Ana-Maria Lupașcu.

Oile pe care le-a preluat de la tatăl său erau rasa Țigaie, dar din primul an de când a preluat ferma a hotărât să schimbe rasa de animale și a ales Friza, o rasă germană de lapte. Rasa de ovine Friza este pentru sectorul de creștere a ovinelor echivalentul rasei Holstein la bovine, adică este rasa apreciată ca având cea mai bună producție de lapte. Oaia Friză nu este încă foarte răspândită la noi în țară, dar câștigă teren mai ales în rândul crescătorilor cu efective reduse, care doresc randament maxim de la animale.

„Despre sistemul de furajare putem spune că pentru alimentație colaborăm cu un veterinar care ne pregătește rețeta cea mai potrivită pentru o dietă echilibrată de vitamine și proteine. Ne vindem produsele de acasă sau livrăm la domiciliu. Ce produse? Caș clasic, urdă clasică, telemea, caș măturat până în 12 luni, cu respectarea strictă a rețetei italienești“, specifică aceasta.

Este foarte greu de dat sfaturi, dar cine vrea să se apuce de zootehnie trebuie să se gândească bine înainte de a-și dori să facă ceva, nu este deloc ușor, de la birocrație, disponibilitate financiară în primii 3 ani și multe altele, punctează Ana-Maria Lupașcu.

„Legat de costuri, încă nu am curajul să fac o socoteală! O fac numai  din pasiune, nu pentru bani. Rezultate pozitive am avut chiar de anul trecut, iar în acest an sper să văd luminița de la capătul tunelului. Pe viitor îmi doresc perfecționarea rasei și a produselor și să ajung la un nivel calitativ ridicat. În acest moment este foarte greu să prevăd ceva pe termen lung, din cauza forței de muncă și a neprevăzutului care are loc permanent.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Creșterea ovinelor reprezintă o tradiție multiseculară, fiind activitatea de bază a unui însemnat număr de crescători de animale, această specie oferind activități tradiționale privind prelucrarea unor produse din lapte, carne, lână cu un pronunțat caracter specific local sau regional (diferite sortimente de brânzeturi, specialități din carne de oaie, articole de îmbrăcăminte, obiecte artizanale, instrumente pentru prelucrarea produselor (ustensile de inventar ale stânii, ateliere de cojocărie, confecționarea pălăriilor tradiționale, ateliere pentru țesături etc).

Datorită condițiilor geo-climaterice caracteristice țării noastre, efectivele de ovine sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 200-230 de zile, în funcție de intemperii) pe pajiștile naturale, respectiv pe pășuni și fânețe, fiind comasate în turme (cârduri) cu un efectiv de ovine pe turmă, diferențiat în funcție de suprafața de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei, de distanța față de localități și alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a ovinelor.

La această dată, un procent însemnat de crescători de ovine exploatează această specie pentru producția de lapte care este utilizat în exploatații sau în unități specializate, cu precădere la obținerea brânzeturilor, mai ales telemea, caș, brânzeturi frământate, urdă sau cașcaval, cu un randament bun obținut în urma procesării.

Caracteristicile laptelui de oaie (după unele date statistice) sunt reprezentate de conținutul ridicat în substanțe proteice 5,7%, în cazeină 4,6%, lactalbumină / lactoglobulină 1,1%, lactoză 4,5%. Conținutul de calciu din laptele de oaie este între 162 și 259 mg/100g, este bogat în grăsimi 6,7%, iar aportul de fosfor, sodium, magneziu, zinc, fier şi grupul de vitamine B este de 1,5-2 ori mai nutritiv și mai bogat decât laptele de vacă.

Laptele de oaie are o dublă importanța: biologică – când reprezintă alimentul indispensabil în primele săptămâni de viață a mielului și comercială – când poate reprezenta o importantă sursă de venituri. Din acest punct de vedere deosebim laptele supt, adică cel consumat de miel, și laptele marfă, cel destinat comercializării.

Producția cantitativă și calitativă de lapte de oaie este determinată de mai mulți factori, a căror acțiune se îmbină în așa manieră încât este dificil a determina cu certitudine aportul fiecăruia dintre ei, respectiv:

  • factori genetici, care includ rasa, individul, prolificitatea, metabolismul fiecărui animal, configurația, forma și dezvoltarea ugerului, vârsta corelată cu perioada de lactație;
  • factorii de mediu, respectiv temperaturile ridicate (temperaturile cele mai favorabile pentru procesul de secreție normală a laptelui fiind cuprinse între 5 și 21°C), ploile şi umiditatea excesivă pot provoca diminuarea producției de lapte cu 5-30%;
  • calitatea nutritivă a furajelor și modul lor de administrare (se recomandă ca pentru producerea unui litru de lapte să fie asigurate 0,7 U.N. și 85 g proteină digestibilă, peste necesarul de întreținere a funcțiilor vitale);
  • asigurarea permanentă a apei potabile;
  • condițiile de zooigienă și microclimat din saivane sau în țarcurile din pășune;
  • igiena și sistemul de muls;
  • calitatea și calificarea personalului îngrijitor.

Pentru îmbunătățirea producției de lapte se recomandă desfășurarea unei intense activități de selecție în rândul raselor autohtone, extinderea controlului producției de lapte, alegerea riguroasă a berbecilor folosiți la monta naturală sau pentru însămânțări artificiale, efectuarea unor încrucișări de infuzie cu berbeci din rase specializate pentru producția de lapte.

O condiție esențială pentru realizarea unui spor de efective și implicit de produse animaliere scontate, cantitativ și calitativ, o constituie starea de sănătate a ovinelor, condiție care constituie o preocu­pare importantă a serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în perspectiva prevenirii bolilor transmisibile la animale, protejarea populației de bolile transmisibile de la animale la om, protecția și bunăstarea animalelor, asigurarea pieței de consum cu produse animaliere cu origine cunoscută și salubre, activități care se desfășoară în contextul unui larg cadru legislativ specific.

În baza responsabilităților ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret și eficient crescătorilor de ovine, serviciile sanitare veterinare oferă o serie de servicii cu referire la:

  • asigurarea bazei umane și materiale necesare pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare de prevenire și combatere a bolilor la animale;
  • evaluarea și monitorizarea exploatațiilor care dețin ovine, implementarea legislației privind identificarea, înregistrarea și mișcarea animalelor;
  • supravegherea clinică a stării de sănătate a efectivelor, prin examene clinice și inspecții la exploatațiile comerciale și în exploatațiile non profesionale de la gospodăriile populației;
  • măsuri de supraveghere și prevenire a unor boli transmisibile prin vaccinări profilactice, tratamente antiparazitare preventive și curative, diagnosticul unor boli prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale în acest scop;
  • monitorizarea și certificarea circulației ovinelor, a produselor și a subproduselor obținute de la acestea.

Realizarea acestor acțiuni, care în principal sunt în interesul crescătorilor de animale, nu pot fi eficiente decât printr-o colaborare permanentă între crescătorii de animale, asociațiile de profil și medicii veterinari, respectându-se cu strictețe legislația din domeniu.

Crescătorii de ovine care doresc să valorifice producția primară sau produsele obținute prin procesarea producției primare trebuie să obțină de la DSVSA județeană documentul de înregistrare pentru vânzare cu amănuntul, document care stabilește: codul producătorului, produsele care se valorifică, cantitatea, locul de comercializare și aria de distribuție.

Această înregistrare este necesară pentru a se putea monitoriza și controla respectarea normelor și regulilor de igienă, trasabilitatea și siguranța alimentelor de către toți crescătorii de ovine care produc, procesează, depozitează și comercializează lapte și produse din lapte de oaie, în scopul protejării sănătății publice.

În condițiile în care crescătorii de ovine sunt înregistrați la DSVSA județeană, cu centrul de prelucrare a laptelui integrat în exploatație (stâna) și implicit pentru vânzare cu amănuntul, sau prin afluirea laptelui la o unitate independentă, autorizată pentru procesare, aceștia pot comercializa produsele din lapte de oaie la consumatorul final, la alte unității autorizate, în piețe agroalimentare de pe întreg teritoriul României, precum și cu ocazia expozițiilor, târgurilor sau altor manifestări organizate de diferite autorități sau organizații profesionale în cadrul legal.

Cu referire la importanța și rolul crescătorilor de animale (de ovine, în situația în discuție) sunt multe aspecte de menționat, ținând cont de contextul social și economic al acestei activități, fapt ce obligă autoritățile competente să acorde un sprijin real, concret, cu referire la funcționarea asociațiilor pe specii de animale și produs, facilități pentru amenajarea de puncte de sacrificare, pentru unități de procesare a laptelui, a cărnii și a subproduselor obținute de la ovine, sprijin pentru asigurarea hranei pe tot parcursul anului, identificarea de beneficiari interni sau în spațiul intracomunitar, precum şi în țări terțe pentru comercializarea berbecuților și a unor produse finite (brânzeturi, preparate din carne de oaie cu caracteristici tradiționale), sprijin financiar prin subvenții sau alte forme legale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Efectivele de bovine ale României sunt în scădere constantă din 2017, iar crescătorii se plâng de faptul că autoritățile nu au un răspuns imediat pentru problemele pe care ei le avansează. Prețul laptelui la poarta fermei îi nemulțumește și, spun aceștia, importurile de lapte ale României creează un context și mai nefavorabil pentru desfășurarea activității lor. În ceea ce privește producția internă de lapte, potrivit datelor statistice prezentate de Institutul Național de Statistică la jumătatea lunii februarie anul acesta, în 2022 a existat o ușoară creștere față de 2021.

În luna decembrie 2022, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut cu 0,7% față de luna noiembrie 2022 și cu 12,8% față de luna decembrie 2021. Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile procesatoare a crescut în perioada 1.I–31.XII.2022 față de perioada 1.I–31.XII.2021 cu 0,7%.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare și produsele lactate obținute

prod lapte tabel

Date provizorii;

r) Date revizuite față de cele publicate anterior

*) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare.

**) Datele aferente perioadelor cumulate pot diferi de cele rezultate din însumarea lunilor din cauza revizuirii datelor lunare și a rotunjirilor.


Decembrie 2022 comparativ cu noiembrie 2022

În luna decembrie 2022 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 608 tone (+0,7%).

Producția a crescut la unt cu 232 tone (+25,7%), smântână de consum cu 761 tone (+14,2%) și lapte de consum cu 1.327 tone (+4,4%).

Producția a scăzut la următoarele produse lactate: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.165 tone (-7,2%) și brânzeturi cu 581 tone (-7,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut în luna decembrie 2022 față de luna precedentă cu 543 tone (+4,8%).

Decembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021

Față de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna decembrie 2022 cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 10.507 tone (+12,8%).

Producția a crescut la unt cu 62 tone (+5,8%) și brânzeturi cu 283 tone (+3,9%) și a scăzut la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 5.970 tone (-16,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1.693 tone (-10,2%) și smântână de consum cu 58 tone (-0,9%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a scăzut în luna decembrie 2022 cu 4.635 tone (-28,1%) față de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021

În perioada 1.I – 31.XII.2022 comparativ cu perioada 1.I – 31.XII.2021, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 8.138 tone (+0,7%).

Producția de brânzeturi a crescut cu 3.458 tone (+3,5%).

Scăderi ale producției au fost înregistrate la următoarele produse lactate: unt cu 715 tone (-6,4%), lapte de consum cu 17.088 tone (-4,4%), smântână de consum cu 2.773 tone (-4,1%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 7.801 tone (-3,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 1.329 tone (+0,9%) în perioada 1.I – 31.XII.2022 față de perioada 1.I – 31.XII.2021.

Evoluția cantității de lapte de vacă colectate de unitățile procesatoare

prod lapte grafic

A consemnat Laura ZMARANDA

S.C.D.C.O.C. Secuieni - Bacău

După o muncă susţinută de 30 de ani, colectivul de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor, județul  a reuşit să obţină cea mai performantă populaţie de oi pentru producţia de lapte. Populaţia nou creată a fost formată prin utilizarea la reproducţie a celor mai bune femele aparţinând rasei Ţigaie – varietatea ruginie şi a berbecilor aparţinând rasei Awassi. Directorul S.C.D.O.C. Secuieni, Costică Cristian, ne-a oferit mai multe detalii cu privire la acest program de ameliorare genetică.

Berbec de rasă Awassi & Femelă de rasă Ţigaie ruginie

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Secuieni – Bacău a fost înfiinţată în anul 1981, având ca obiective ameliorarea ovinelor şi caprinelor crescute şi exploatate în zona de podiş a Moldovei, precum şi elaborarea tehnologiilor de creştere, adaptate condiţiilor existente în arealul de influenţă. De-a lungul celor peste 38 de ani de activitate, S.C.D.C.O.C. Secuieni- Bacău a realizat studii, cercetări şi tehnologii de creştere şi exploatare a ovinelor. Astfel, după o muncă susţinută, colectivul unităţii a reuşit selecţia unui nucleu valoros de ovine din rasa Ţigaie – varietatea ruginie, nucleu ce participă la programul naţional de conservare a populaţiilor aflate în status de risc, menţionează Costică Cristian, directorul S.C.D.C.O.C. Secuieni. „Printre realizări mai putem menţiona crearea unei populaţii locale de ovine, specializată pentru producţia de lapte. Populaţia nou creată a fost formată prin utilizarea la reproducţie a celor mai bune femele aparţinând rasei Awassi. Încrucişările de absorbţie practicate alături de evitarea consangvinizării au dus la apariţia acestei populaţii de ovine cu performanţe bune privind producţia de lapte“, punctează directorul instituţiei.

Caracteristicile noii populaţii de lapte Bacău

Formatul corporal al oilor din noua populaţie este specific raselor care se caracterizează prin producţii ridicate de lapte. Sunt animale vioaie, se deplasează uşor şi fără mare efort pe terenuri accidentate sau pe cele situate în pantă, dovedind că dispun de un foarte bun echilibru fiziologic, mai precizează directorul staţiunii de la Secuieni. „Constituţia oilor din noua populaţie este robustă (la aproximativ 78%) sau într-o proporţie mai redusă şi robustă-fină, osatură, compactă, membre puternice şi ongloane pigmentate. Culoarea este compusă, de tip alb neuniform. Jarul situat pe cap şi pe membre are culoarea maro de nuanţe diferite, însă, la majoritatea indivizilor, apar şi unele particularităţi de culoare, preponderent pe linia de profil a capului şi pe bot apar şi fibre albe.

awasi 2

La naştere mieii prezintă culoarea maro de nuanţe diferite, cu unele zone mai depigmentate pe trunchi sau cap, însă concomitent de avansarea în vârstă, învelişul pilos se depigmentează şi devine alb. Coarnele sunt prezente la masculii în proporţie de peste 90%, fiind deschise la culoare, au dimensiuni şi forme diferite, dispuse în spirale regulate, preponderent incomplete, cu vârful orientat către exterior. Femelele sunt ciute, rar apar coarne la acest sex şi atunci când se regăsesc au o dezvoltare rudimentară“, a  descris populaţia locală de ovine, directorul S.C.D.C.O.C. Secuieni, Costică Cristian.

Totodată indivizii dispun de o constituţie robustă, forme corporale relative largi, fără defecte de exterior şi indicatori de reproducţie cu valori ridicate. Glanda mamară are o dezvoltare foarte bună, susţinând producerea unei cantităţi mai mari de lapte, iar spinarea şi şalele sunt înguste cu o tendinţă de lărgire spre trenul posterior, permiţând o bună dezvoltare a maselor musculare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Tot mai mulți fermieri din țara noastră optează pentru creșterea ovinelor pentru lapte, iar în prezent există numeroase rase dintre care pot alege pentru a-și asigura producția zilnică scontată. Una dintre acestea este Awassi, o rasă care, deși este recomandată și pentru carne, producția de lapte de aproximativ 300 de litri în 250 de zile de lactație face ca acesta să fie principalul motiv pentru care ovinele se regăsesc și în fermele de la noi.

Istoric și specific

Awassi este una dintre cele mai vechi rase de ovine, iar astăzi se regăsește cu precădere în țări precum Israel, Siria, Iordania, Iran, Irak și Arabia Saudită, dar și în Europa în țările din bazinul Mării Mediterane - Spania, Franța, Italia, Grecia sau Albania. În țara noastră este întâlnită în special în fermele din zona de câmpie deoarece nu tolerează clima rece și umedă.

Ovinele Awassi s-au format într-o perioadă mai lungă, în zonele de semideșert, motiv pentru care se adaptează foarte bine în ariile în care climatul este mai secetos. Corpul oilor este îngust și lung, coada lată, iar la baza ei are o cantitate de grăsime ce poate atinge câteva kilograme, asemeni rasei Karakul. Capul este îngust și lunguieț, iar urechile sunt mari și atârnă, iar berbecii au coarnele bine dezvoltate. Greutatea femelelor este cuprinsă între 55-65 kg, iar a berbecilor poate ajunge și la 110 kg. Lâna este groasă, dar neuniformă, dispusă în șuvițe de 36-38 microni, iar culorile pot varia de la alb la nuanțe de maro și chiar negru. Deoarece corpul nu este uniform acoperit cu lână, cantitatea obținută la tundere este de aproximativ 2 kg la oi și 3 kg la berbeci.

awasi oi a

Producția medie de lapte obținută este de 200-300 litri în 200-250 zile de lactație și are coeficientul de grăsime cuprins între 5,5-6,5%. În țara de origine, Israel, la ovinele obținute prin selecție controlată și care beneficiază de pășuni îngrijite s-au înregistrat și producții de peste 500 de litri, iar recordul a depășit 1.000 de litri.

S-a constat faptul că rasa dispune de caracteristici fiziologice puternice, deci rezistența la boli și paraziți este una ridicată. Chiar și în condițiile unor deplasări pe distanțe lungi între pășuni, ovinele s-au dovedit a nu prezenta probleme speciale. Se adaptează ușor în alte medii de creștere, însă singura condiție de care au nevoie pentru o bună dezvoltare și apoi o bună producție de lapte este temperatura, care nu trebuie să fie prea scăzută. De asemenea, fiind o rasă ce provine din zone cu temperaturi mai ridicate, Awassi valorifică foarte bine și pășunile mai uscate, cum de multe ori, din cauza secetei, s-au constat a fi și în zonele de câmpie din țara noastră. Astfel, datorită potențialului ridicat de producere a laptelui chiar și în condiții dificile, ovinele au fost adesea selecționate pentru încrucișări cu rase asiatice, europene sau afri­cane, motiv pentru care a devenit a doua cea mai cunoscută rasă de oi de lapte după Friesian de Est sau Friză.

Încrucișare cu rase autohtone

În țara noastră, ovinele Awassi au fost importate în special pentru realizarea de hibrizi cu rasele locale, iar procesele de încrucișare s-au desfășurat în special în stațiunile de creștere a ovinelor de la Bacău și Rușețu. În toate variantele s-a constat o creștere semnificativă a producției de lapte, iar cei mai reușiți hibrizi au fost obținuți în urma încrucișărilor cu rasele Țigaie, Merinos de Transilvania sau Țurcană Albă.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 38

La fiecare ediție a unui târg important prezentăm noutățile pentru cei care poate nu au ajuns să viziteze standurile expozanților sau pur și simplu pentru a afla noile tendințe din piață. Dacă în numărul trecut am vorbit de noutățile din domeniul utilajelor agricole de la Agromalim – Arad, de data aceasta merită să vorbim de sectorul zootehnic.

Gazde în incursiunea mea printre boxele cu ovine prezente la târg au fost domnii Nicolae Cioranu, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana“, și Marcel Andrei, președintele Sindicatelor Naționale care m-au asigurat că cei mai mulți dintre oieri au înțeles care este rețeta succesului: alegerea unei singure direcții – carne sau lapte. În această idee s-a făcut și alegerea raselor şi împărţirea pe boxe a ovinelor prezente la Agromalim.

Cele 27 de padocuri au găzduit pe timpul manifestării atât rase autohtone, cât și hibrizi și rase de import. Dacă ne referim la rasele autohtone trebuie să amintim de mioarele din rasa Țurcană cu varietatea Bucălaie, Oacheșă, Bălă, rasa Țigaie din zona Socodorului, exemplarele de Cap negru de Teleorman. La acestea s-au adăugat rasele ajunse de curând pe plaiurile mioritice precum Țigaia Safork, rasa de lapte Sardă adusă de un crescător tocmai din Sardinia și rasa Lacone. Exemplare deosebite, cu caractere specifice rasei aduse de 22 de fermieri pentru a putea fi admirate mai ales de crescătorii de ovine.

Vizita la standul raselor specializate pe lapte ne-a adus aproape de Dumitru Apetrei, cel care a venit la această ediție Agromalim cu câteva exemplare aduse tocmai din Sicilia. Deși are acasă 1.400 de animale, anul trecut a făcut investiții serioase achiziționând 200 de oi și 100 de mieluțe din rasa Sardă, o rasă specializată pe lapte. „Am acasă Țigaie, dar am vrut și rasa asta italienească pentru că produce 3 litri de lapte pe zi sau chiar mai mult, în funcție de hrana pe care o primesc. Nu sunt deloc pretențioase, vara merg la pășunat, în rest la dăm trifoi, porumb. Singurul dezavantaj este că nu rezistă la frig“, spune proprietarul oilor aduse din Sicilia. Iată deci o rasă specializată, dedicată, care dă o producție bună de lapte, o idee pentru cei care aleg această direcție, cu mențiunea că un exemplar adus acasă ajunge să coste 250-270 de euro.

O altă rasă de lapte care mi-a atras atenția a fost rasa Lacone originară din Franța și o alta din țările arabe numită Avasi, care seamănă ca și conformație cu oile românești Caracul, cu coada lăsată.

Nu au lipsit Țurcanele din varietatea Rațcă, oile cu coarne tip tirbușon aparținând bătrânului oier Ioan Pau familiarizate cu vizitele pe la târguri.

În ceea ce privește rasele de carne aș putea spune că au dominat exemplarele de Cap negru german, proprietatea domnului Nicolea Cioranu, care a motivat decizia lui de a merge pe direcția oi de carne astfel: „Fermierii și-au dat seama că trebuie să schimbe ceva în activitatea lor, să se specializeze pe carne sau pe lapte. Eu merg în două variante: Țurcană – în rasă curată și Țurcană în hibridare cu Cap negru german. Am ales această hibridare pentru că trebuie să perfecționăm carcasa.“ Tot ce se produce în ferma dumnealui se vinde în viu la 8-9 lei/km către țările arabe, nu rămâne nimic pentru reproducție. În prezent, efectivul numără 1.300 de oi matcă, 200 tineret și berbecii reproducători.

Trăgând linie în urma vizitei la Agromalim aș spune că în sectorul ovin nu mai este derută, oierii știu ce vor și au luat și măsuri în acest sens. Toate bune și frumoase dacă și vremea va ține cu fermierii puși la grea încercare atunci când vine vorba de furajare. Vorba domnului Nicolea Cioranu care, din cauza secetei, a pierdut 2 coase la lucernă, iar acum se roagă la Dumnezeu să nu dea o iarnă grea.

Patricia Alexandra POP

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti