Lăsând în urmă bătrânul soi de orz Cenad 345, începând cu anul 1962 a venit la Fundulea, de la ICAR, dr. ing. Drăghici Lazăr, care s-a ocupat de problema îmbunătățirii nivelului și calității producției la orzurile de toamnă. Printr-o muncă laborioasă, în 1968 a lansat primul soi de orz Intensiv, superior vechiului Cenad 345.

Din anul 1965 a venit la Fundulea și tânărul ing. Alexandru Bude care, peste o jumătate de secol, s-a ocupat de problema orzurilor. În 1974 a fost omologat soiul Miraj, un tip nou de plantă, cu talie redusă, cu înfrățire uniformă și frați fertili, rezistent la cădere și foarte productiv ocupând toată suprafața ocupată cu orz în țara noastră în decurs de 5 ani. Pentru calitățile sale deosebite a fost solicitat și cultivat în Bulgaria și Turcia.

Soiul Productiv, omologat în 1981, a fost mai bine adaptat la condițiile pedoclimatice din România, mai precoce și cu boabe mai mari.

În 1986 este omologat soiul Precoce, mai timpuriu cu 2 săptămâni și care a înregistrat sporuri de producție de 35-48%. Au urmat soiurile Adi și Diana, omologate în 1993, Mădălin, în 1994, și Orizont, în 1996.

Menționăm că în 1997 a venit la Fundulea, în colectivul de ameliorare a orzurilor, dr. ing. Liliana Vasilescu, care de peste un sfert de secol se ocupă de această problemă.

În 1998 au fost omologate soiurile Andrei și Compact, iar în 2000, soiul Regal, urmate de Cardinal FD (2003) și Univers (2004). În continuare, preocuparea principală a fost crearea de soiuri cu stabilitate și cu mai mare siguranță a recoltei.

În 2016 este omologat soiul Ametist cu mai mare rezistență la iernare, cu MMB crescută și rezistent la virusul îngălbenirii și piticirii. Soiul Smarald (2013) este obținut prin metode biotehnologice și poate fi folosit și la fabricarea berii, având 11% proteină și peste 62% amidon. În 2015, soiul Simbol prezintă o flexibilitate la epoca de semănat și urmează soiurile Oniv (2017), Lucian (2018) și ultimul, soiul Iulian omologat în 2021.

În ceea ce privește orzul cu 2 rânduri (orzoaică), pentru a răspunde cerințelor fabricilor de bere s-a urmărit crearea soiurilor cu bobul mare, cu conținut redus de proteină și mai ridicat de amidon.

Astfel, în 1973 este omologat soiul Azuga, iar în 1977 Victoria, urmate de Grivița (1981), Laura (1992) și Andra (1994). În continuare sunt create soiul Artemis (2012), tolerant la pătarea reticulară și la cădere, Gabriela (2017), Diana (2019) și ultima creație, soiul Ileana, omologat în 2021.

La o scurtă trecere în revistă a creațiilor de orz și orzoaică de toamnă se poate constata gama largă de cultivare care pot satisface cerințele tuturor fermierilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Era o zi frumoasă de început de vară, iar institutul avea afișat marele pavoaz cu ajutorul FMC Agro România și Banca Transilvania.

Călătorii de pe magistrala feroviară București – Constanța și de pe Autostrada Soarelui, care se găsesc în paralel la câțiva metri de institut, se întrebau ce evenimente importante au loc la Institutul Fundulea. Răspunsul îl vor cunoaște citind revista Lumea Satului.

Soșeaua N. Titulescu pe care este amplasat institutul avea parcate pe sute de metri, pe ambele părți, autocare și autoturisme cu care se deplasau fermierii la câmpurile experimentale.

La ora 9,30 sala de festivități a institutului era plină de fermierii veniți să vadă noutățile la culturile de grâu și orz.

Erau prezenți Nicu Vasile, președintele LAPAR, și Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România, precum și L. Adam cu întreaga echipă de inspectori care supervizează calitatea semințelor.

Dr. ing. Elena Petcu, director științific al institutului, a salutat prezența tuturor invitaților și a comunicat programul de desfășurare.

Înainte de a merge în câmp, a luat cuvântul dl Vasile Iosif, director general al FMC Agro România. Acesta a prezentat portofoliul de produse ale companiei, realizate ținând  seama de recomandările UE cu privire la reducerea chimicalelor și extinderea produselor bio.

Deplasarea în câmp a avut loc mai întâi la loturile demonstrative cu soiurile de grâu și orz amplasate la șoseaua București – Călărași. Acestea avea etichete foarte vizibile, astfel încât cei interesați să poată urmări evoluția acestor soiuri, de la răsărire până la recoltare.

În câmp am fost întâmpinați de lanurile de grâu și orz, cu spice mari și grele, care unduiau în adierea vântului.

Aici ing. Gh. Măturaru a prezentat condițiile climatice ale zonei în care au crescut plantele din soiurile respective și principalele verigi tehnologice aplicate până în prezent.

În continuare, dr. ing. Liliana Vasilescu a prezentat cu lux de amănunte soiurile de orz și orzoaică, iar dr. ing. Cristina Marinciu a descris soiurile de grâu, de triticale și liniile de perspectivă.

Următoarea deplasare a avut loc la laboratorul de agricultură ecologică unde dr. ing. Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultura Durabilă, a prezentat comportarea soiurilor de grâu și orz în condițiile agriculturii biologice.

În toate prezentările din sală și din câmp fermierii au fost amănunțit informați despre munca cercetătorilor din institute legată de crearea soiurilor de grâu și orz și despre tehnologiile de cultură aplicate pentru a se obține recolte maxime și de cea mai bună calitate.

Referitor la cultura grâului menționăm:

Soiurile și populațiile de grâu cultivate în țara noastră până în anii ’60 aveau potențial de producție scăzut, erau slab rezistente la cădere și la alți factori de mediu.

Un pas înainte a fost crearea de către acad. Gheorghe Ionescu Șișești a soiului A-15 care s-a cultivat peste 25 ani în peste un million de ha.

Se simțea necesitatea creării unor soiuri care să asigure producții ridicate și constante.

Acțiunea de ameliorare a grâului în România a fost începută de acad. Nichifor Ceapoiu. Șansa institutului a fost încadrarea tânărului cercetător Nicolae N. Săulescu, devenit ulterior și academician, care peste o jumătate de secol se ocupă de genetica și ameliorarea grâului, cu rezultate remarcabile.

În această acțiune s-au parcurs mai multe etape. Pentru diversificarea geneticii grâului, începând din 1958 s-au introdus și testat soiuri de grâu din SUA, URSS, Italia, Austria, care s-au dovedit superioare celor românești. După testare s-au recomandat soiurile Triumph, Concho și Ponca din SUA, San Pastore din Italia, Bezostaia 1 din URSS și Harach din Austria, care în 1963 ocupau peste 90% din suprafața cultivată în România. Soiurile respective nu erau însă adaptate la condițiile din țara noastră. Din aceste considerente s-au inițiat la Fundulea primele lucrări de hibridare în vederea creării de soiuri intensive adaptate la condițiile din România.

Astfel, din încrucișarea soiului București 1, creat de ICAR, cu soiul Skorospelka 3 (URSS) s-au obținut soiurile Excelsior și Dacia care au fost omologate în 1971. Soiul Fundulea 29 s-a obținut prin selecție din combinația dintre Aurora (URSS) și Riley 67 (American). Acest soi a ocupat peste 40% din suprafața cultivate cu grâu la noi. De menționat că acest soi a ocupat primul loc într-o competiție internatională organizată în SUA în 1980-1981.

O etapă superioară o constituie crearea primelor soiuri semipitice de grâu, ca premieră mondială, având la bază un material segregant de la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin și care a stat la baza creării soiului Flamura 80. Ulterior, Flamura 80 a stat la baza ameliorării soiurile create la Fundulea, spre exemplu Flamura 85, Fundulea 4, Dropia.

Pe baza soiurilor semipitice s-a putut trece la diversificarea bazei genetice pentru condițiile din România. Astfel, au fost introduse gene de precocitate pentru rezistența la principalele boli, productivitate și, bineînțeles, gene pentru calități de panificație.

Așa s-au obținut Glosa, care ocupă peste 35% din suprafață, Boema 1, cu peste 23%, Izvor, care în condiții de secetă a avut spor de 15-20% din producție, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, cu însușiri de panificație superioare, Ursita, Voinic ș.a.

Ultimul omologat (2022) este soiul FDL Abund. Există și valoroase linii de perspectivă precum Consecvent ș.a.

Datorită calităților superioare soiurile de grâu create la Fundulea au fost cultivate în țări precum Ungaria, Canada, Turcia, Bulgaria, R. Moldova ș.a.

Plecând de la producții de grâu de 1.000-2.000 kg/ha, colectivul de cercetători, sub îndrumarea acad. Nicolae N. Săulescu, a reușit să creeze soiuri care depășesc 10.000 kg/ha.

Deși există o competitivitate acerbă, soiurile românești sunt bine apreciate de cultivatori. În activitatea de producere a seminței de grâu în România, la nivelul anului 2016, soiurile românești ocupau 60%, iar cele 112 soiuri străine reprezintă 35%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Este deja cunoscut faptul că Brăila este un județ care obține rezultate bune în agricultură. Până la ora actuală, au fost înregistrați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA, aproximativ 13.600 de fermieri. Chiar dacă practicarea unei agriculturi sustenabile nu este ușoară, fermierii brăileni continuă să extindă cât mai mult potențialul acestei zone. De aceea, unii dintre ei se pot lăuda cu o producție valoroasă și succese la nivel local și național.

Directorul Direcției pentru Agricultură din Brăila, Traian Cișmaș, ne-a declarat: „Într-adevăr, zona Brăilei este favorabilă pentru practicarea agriculturii, dar, ca în orice alt domeniu, fermierii s-au confruntat și cu unele probleme. De exemplu, 2020 a fost un an mai complicat deoarece primul obstacol de care s-au lovit fermierii a fost seceta. Aceștia au înregistrat daune pe o suprafață de cca 187.000 hectare din totalul de cca 350.000 hectare pe care îl au în exploatare. În 2021 lucrurile au stat diferit. Din fericire, în județul Brăila nu a mai existat acel nivel ridicat de secetă, iar producătorii s-au bucurat de producții mult mai bune. La nivel de țară, Brăila se numără printre județele care au înregistrat un număr record la culturile de grâu, orz și rapiță. Acest lucru a fost posibil doar cu aportul producătorilor, dar și datorită faptului că aici se află cea mai mare exploatație, și anume Insula Mare a Brăilei. Pentru obținerea unei cantități valoroase, fermierii s-au conformat și au utilizat cele mai noi utilaje și au aplicat cele mai noi biotehnologii. Bineînțeles, un alt beneficiu pe care l-au avut a fost acoperirea costurilor și siguranța alimentară pentru noi toți.“

Datorită investițiilor din ultimii ani ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în modernizarea sistemelor de irigații din Brăila, la ora actuală găsim aici cea mai mare suprafață de teren irigată la nivel național. Cca 268.000 ha din 350.000 hectare. De aceea, chiar dacă fermierii se confruntă cu seceta pedologică, pagubele nu sunt atât de mari comparativ cu ceilalți ani.

De asemenea, Traian Cișmaș spune că tot mai mulți fermieri aparțin tinerelor generații. „Este important că tinerii doresc să lucreze în acest domeniu al agriculturii și încearcă să își valorifice suprafețele pe care le-au primit moștenire de la părinți sau bunici, unii făcând chiar achiziții de noi terenuri. În medie avem cca 16 hectare pe exploatație, la nivel de țară însemnând 3,6 hectare pe exploatație“, a precizat Traian Cișmaș.

• Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2021, Brăila, Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, Ialomița, Botoșani, Caraș-Severin au înregistrat la nivel național un record la recoltele de grâu, orz și rapiță. Producția totală de grâu a fost de 11,3 milioane de tone, producția de orz – 1,88 milioane tone, iar la rapiță s-au obținut 3.022 kg/hectar.
• „Un lucru benefic pentru fermieri este că aceștia încearcă să se asocieze. De exemplu, atunci când încerci individual să faci achiziții de inputuri prețul nu este rentabil, însă atunci când negociezi prin intermediul unei asociații poți obține oferte atractive și chiar discount-uri“ – Traian Cișmaș.

Liliana Postica

În urma discuțiilor avute cu directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Timiș, dr. ing. Petanec Doru Ion, și a deplasărilor prin județ, starea culturilor agricole și a lucrărilor de sezon se prezintă astfel: grâul de toamnă (137.000 ha semănate), orzul și orzoaica (13.000 ha semănate) au intrat bine în vegetație, conform fenofazei din prezent.

Dr. ing. Petanec Doru Ion ne-a declarat: „Înfrățirea este bună și foarte bună. Nu sunt probleme cu bolile foliare. Pe alocuri au fost prezente făinarea și septorioza, dar s-au făcut tratamente la timp și nu sunt probleme majore. Credem că șocul termic (temperaturi nocturne de -2°C, -6°C) au stopat evoluția bolilor foliare. Rapița de toamnă pentru sămânță (20.000 ha semănate) se prezintă în general bine. Cam jumătate din suprafață are apărută tulpina floriferă și au apărut butonii florali. Sunt probleme fitosanitare în sensul că au apărut atipic, în noiembrie și februarie, gândacul rapiței (Meligethes aeneus) și, în prezent, gărgărița florilor și a silicvelor (Ceutorhynchus sp.)“.

Dr. ing. Petanec ne-a mai spus că deși fermierii au făcut la timp tratamente fitosanitare, talia plantelor este însă, în general mică față de talia caracteristică soiurilor respective.

S-a însămânțat o treime

La semănăturile de primăvară este următoarea situație: porumbul (planificat județ – 180.000 ha), floarea-soarelui (planificat județ – 77.000 ha) și soia (planificat județ – 22.000 ha) au fost însămânțate în proporție de 1/3 din suprafața propusă. Pregătirea patului germinativ este destul de greoaie din cauza deficitului de apă din sol. Întâlnim sol reavăn doar la adâncimea de 7-8 cm. Dr. ing. Petanec mai spune că se bazează pe utilajele moderne de prelucrat solul și pentru semănat, care vor asigura semănăturile de primăvară de calitate. Totodată, s-a finalizat erbicidatul culturilor agricole semănate în toamnă și se execută erbicidatul preemergent la culturile de primăvară, conform tehnologiei, precum și tratamentele la sămânță și materialul săditor. La porumb și floarea-soarelui se folosește sămânță de calitate, tratată; din hibrizi pentru zona de defavorabilitate și în funcție de observațiile și agrearea fermierilor, din gama timpurii-târzii.

Despre sectorul horticultură, dr. ing. Petanec ne-a spus că fermierii au plantat deja în sere și solarii (în special cei care doresc să producă tomate conform HG nr. 248/ 26.03.2020). În pomicultură, ca urmare a înghețului consecutiv timp de 3 nopți la rând, a fost afectată rodirea la cais și piersicul timpuriu. În viticultură nu sunt probleme deosebite. În sectorul zootehnic, la fermele de bovine nu sunt probleme, la fermele de suine s-au stopat focarele de P.P.A. și sunt în supraveghere conform legislației. Nici la fermele de ovine nu sunt probleme, doar unele îngrijorări cu privire la valorificarea meilor. Dr. ing. Petanec atrage atenția că există în toată zona județului Timiș nevoia de aprovizionare cu apă a solului, fiind o secetă pedologică foarte pronunțată, iar pentru semănăturile din primăvară vor fi probleme. „Deja la rapița care va înflori va fi un prag sensibil privind aprovizionarea cu apă din sol. Toți fermierii noștri sunt în câmp la lucrările agricole de sezon. Suntem în permanentă  legătură cu fermierii, le acordăm tot sprijinul posibil, în funcție de condițiile impuse de Ordonanțele Militare“, a conchis dr. ing. Petanec Doru Ion.

Clement LUPU

Evoluția culturilor agricole este stabilită încă din toamnă, când startul lor depinde aproape în exclusivitate de condițiile meteo. Toamna aceasta a fost una prielnică, iar perspectiva este una pozitivă, spune Alexandru Daniel, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Informațiile sunt cumulate din 66 de puncte de observație din țară

Reporter: Administrația Națională de Meteorologie are în teren 66 de stații care furnizează constant informații despre starea vremii și modul în care culturile agricole au evoluat în funcție de  impactul condițiilor meteo.

Alexandru Daniel: Într-adevăr, Departamentul de Agrometeorologie are 66 de puncte în ceea ce privește Rețeaua de Monitorizare a Principalelor Culturi Agricole din țară. Acestea furnizează săptămânal informații referitoare la starea de vegetație a principalelor culturi aflate în câmp. Aceste observări de natură fenologică – stadiul de dezvoltare a culturii, faza în care se găsesc aceste culturi, lucrările care s-au efectuat în cultura respectivă, dacă s-au aplicat sau nu irigații – se coroborează cu măsurătorile decadale, la 10 zile, efectuate pentru măsurarea umidității în câmp în culturile de grâu de toamnă și la porumb și floarea-soarelui pe parcursul sezonului de primăvară-vară. Aceste informații se compilează aici, la București, și se realizează hărțile de umiditate a solului în care se evidențiază zonele cu probleme legate de regimul hidric în sol. Adică, dacă există fenomenul de secetă și care sunt gradele acestuia. Aceste informații sunt bazate și validate de fiecare dată prin formule matematice care ne ajută să facem o estimare cât mai apropiată de realitatea din teren. Din nefericire, nu putem să avem în toate zonele din România astfel de puncte de observație, așa că facem o situație la nivel de țară cu rigoarea corespunzătoare calculelor și măsurătorilor din teren.

Perspectiva evoluției culturilor de toamnă este optimistă

Rep.: Îmi spuneați că ați primit deja informări de la aceste puncte de observație, cum le spuneți, și că sunt culturi care arată foarte bine în momentul de față.

A.D.: Anul acesta agricol a debutat foarte târziu, în mod normal sezonul agricol începe în septembrie anul curent și se termină în luna august a anului viitor, și a fost secetă aproape în toate culturile semănate în această toamnă. Pregătirea terenului înainte de semănat a fost foarte greu de realizat, dar și semănatul în sine și acest fapt a cauzat probleme foarte mari fermierilor în ceea ce privește semănatul de toamnă. Unii au reușit să semene, alții au depășit perioada optimă de la jumătatea lunii octombrie și au prelungit-o către sfârșitul lunii octombrie, chiar începutul lunii noiembrie. Chiar dacă acestea au fost semănate târziu, au reușit să răsară și să parcurgă primele faze fenologice, germinarea, apariția primelor frunze și chiar înfrățirea. Din informațiile pe care le avem noi, grâul și orzul în acest moment prezintă un covor bine încheiat, adică răsărirea culturilor a fost făcută uniform. Asta ne creează o perspectivă optimistă în ceea ce privește evoluția culturilor în anul viitor. Acest lucru s-a produs în condițiile în care abia acum, în luna noiembrie, am avut primele precipitații după o perioadă foarte îndelungată. În aproape patru luni cantitățile de precipitații au lipsit cu desăvârșire pentru terenurile care au fost cultivate în toamnă. Dar, spre deosebire de alți ani, ultimii ani au avut particularități specifice în ceea ce privește culturile din câmp. În toamna anului 2018, spre exemplu, când a fost, de asemenea, secetă, dar ploile au apărut mai devreme, prin luna octombrie s-a semănat mai târziu și au existat zone în care culturile de grâu și orz nu au răsărit înainte de intrarea în iarnă, dar au răsărit în primăvară. Culturile acestea au dat producții foarte bune, chiar dacă au fost semănate în afara perioadei optime.

Ultimii doi ani au fost atipici

Rep: Și ce relevă acest aspect?

A.D.: În această ecuație plantă-climă- atmosferă-sol există o complexitate care uneori nu poate fi explicată. Sunt situații în care nu știm cum vor decurge lucrurile pentru că, pe parcurs, condițiile meteo se pot îmbunătăți. Avem exemplul anului trecut care, deși a fost unul dificil la început, ulterior lucrurile s-a redresat prin precipitațiile care s-au acumulat pe perioada iernii. Trebuie să precizăm că în intervalul decembrie – februarie plantele intră într-o așa-zisă perioadă de odihnă. Asta nu înseamnă neapărat că își întrerup procesele, ci are loc o desfășurare mult mai lentă a acestor procese biologice. Practic, intră într-o fază de latență și nu mai utilizează foarte mult resursele din sol, nici apa. Așadar, se pot acumula precipitații care ar trebui să vină preponderent din zăpadă, dar este bine și dacă vin din lapoviță sau ploaie. Această apă care se acumulează în sol va fi foarte bună în primăvară, atunci când au loc primele faze în dezvoltarea culturilor de toamnă și când cerința de apă este mai mare. Ultimii doi ani au fost foarte atipici pentru agricultură pentru că am avut perioade foarte secetoase sau cu cantități foarte mari de precipitații la începutul verii în acest an și iarăși cu secetă care s-a prelungit până în  pragul iernii.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

CULTURILE DE CEREALE PĂIOASE (grâu, orz, ovăz, secară) se vor trata împotriva bolilor foliare și de spic cu:

• ORIUS 25 EW – 0,5 l/ha sau BUMPER 250 EC – 0,5 l/ha sau TOPSIN 70 WDG – 1 kg/ha sau ARTEA 330 EC – 0,4 l/ha.

Tratamentul se va efectua până la faza de înspicare a cerealelor.

Pentru combaterea gândacului bălos (Lema melanopa) din culturile de cereale păioase se vor folosi unul dintre următoarele produse: CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau FASTER 10 CE – 0,1 l/ha.

Tratamentul se va efectua la apariția larvelor și se va complexa cu tratamentul pentru boli foliare și de spic.

Tratați SFECLA DE ZAHĂR, SFECLA FURAJERĂ, GULII, VARZĂ, RIDICHI, IN şi CÂNEPĂ împotriva puricilor cu: NOVADIM PROGRESS – 0,2% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

Tratamentul se va efectua la apariția puricilor pe plante.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică si chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

În toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Culturile agricole se prezintă astfel:

• orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia şi respectiv înfrățire;
• cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

La această dată, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă iar culturile sunt uniforme și viguroase.

Culturile de toamnă prezintă în această primăvară câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, care să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă,  în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot.

Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot,  prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu.

Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere.

Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției.

La această dată, nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

O atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Sursa: madr.ro

Fie că vorbim de grâu, porumb, orz sau floarea-soarelui, plantele de cultură mare au fost folosite cu succes încă din cele mai vechi timpuri în medicina populară.  Spre exemplu, strămoșii noștri foloseau tărâțele de grâu arse sau fierte în putregai de salcie drept cataplasme de gât pentru tratarea amigdalitei. De asemenea, cu terciul obținut din fierberea tărâțelor rezulta un bun ameliorator al durerii reumatice dacă se făceau înfășurări la încheieturi. Totodată, zeama de tărâțe era deseori folosită de tinerele satului care doreau să aibă un păr sănătos și strălucitor, fără urmă de mătreață. Împotriva răcelii de primăvară și toamnă, strămoșii noștri foloseau ceai de tărâțe, iar dacă se confruntau cu inflamații purulente utilizau tărâțe înmuiate aplicate pe suprafața afectată. Cine s-ar fi gândit că banalele tărâțe pot avea atâtea efecte uimitoare asupra sănătății noastre?

O altă plantă de cultură mare pe care oamenii satului o foloseau pentru diverse afecțiuni este orzul. Pentru combaterea acneei tinerii de odinioară aplicau orz fiert pisat pe ten, iar dacă existau cazuri în care o persoană suferea de tuse măgărească sau convulsie, ceaiul din boabe de orz cu leuștean și flori de tei era soluția ideală pentru a scăpa de aceste afecțiuni. De asemenea, pentru dezinterie și dureri abdominale fiertura de orez reprezenta panaceul ideal. Totodată, cei care se simțeau slăbiți, fără vlagă, se revitalizau cu o mică porție de orz încolțit scufundat într-o cantitate considerabilă de miere.

În scop medicinal, mătasea de porumb, recoltată în perioada de înflorire, din iunie până în august, se folosea deseori sub formă de infuzie, decoct în afecțiuni, precum gută, reumatism, obezitate, hipertensiune arterială și hepatite cronice.

Consumul de porumb duce la arderea grăsimilor

Pe vremuri, țăranii consumau foarte multă mămăligă. Odată cu trecerea timpului s-a constatat că gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității, și o acțiune ușor calmantă, sedativă. În plus, carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate pentru că anumite molecule din compoziția porumbului grăbesc degradarea grăsimilor. Totodată, vitamina A, conținută în porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sănătate și funcționarea corectă a organismului, pentru un metabolism rapid.

Floarea-soarelui tratează arsurile și eczemele

Un alt ingredient al naturii dedicat nevoilor și însănătoșirii organismului este floarea-soarelui. În trecut, uleiul de floarea-soarelui era folosit pe larg la prepararea diferitelor unguente. Cu ceaiul din capitulele florale oamenii se udau la tâmple și în moalele capului ca remediu pentru amețeli și dureri de cap. Ceaiul era folosit contra tusei, răgușelii, pojarului și a altor boli eruptive. În unele zone, florile se fierbeau împreună cu dumbăț sau cu planta cunoscută sub numele de lemnul-domnului cu buruieni de rast, decoctul fiind consumat contra frigurilor.

Tinctura din petale de floarea-soarelui era utilizată și în combaterea febrei, precum și în tratarea afecțiu­nilor căilor respiratorii. De asemenea, în uz extern, oamenii foloseau uleiul de floarea-soarelui în tratarea locală a arsurilor și eczemelor. Se pare că mama natură ne este de folos mai mult decât ne-am putea imagina, ne oferă totul necondiționat. În schimb, noi trebuie doar să o prețuim mai mult și să nu ne mai îndepărtăm de ea.

Ruxandra HĂBEANU

Conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, până la data de 3 iulie 2017 a fost recoltată 74,05% din suprafața însămânțată cu orz la nivel național, în județele Arad, Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Ialomița, Mehedinți, Olt și Timiș campania de recoltare a orzului fiind încheiată, iar în Gorj, Teleorman și Tulcea, aceasta apropiindu-se de final.

La orzoaica de toamnă, recoltarea s-a efectuat pe mai mult de jumătate din suprafața însămânțată, aceasta fiind încheiată în Arad, Buzău, Călărași, Mehedinți și Teleorman, aflându-se în stadii avansate în Dâmbovița, Neamț și Prahova.

Campania de recoltare a grâului s-a extins și a continuat în ritm susținut în județele Olt, Dolj, Mehedinți, iar în Teleorman s-a adunat recolta de pe 53,01% din suprafața însămânțată.

Rapița pentru ulei a fost strânsă de pe 27,28% din suprafață, Mehedinți și Timiș raportând finalizarea recoltatului. Mazărea boabe a fost recoltată de pe un sfert din suprafața însămânțată, județele Hunedoara, Ilfov și Giurgiu încheind deja operațiunea.

MADR atrage atenția comercianților de cereale că aceia care fac efectiv această producție pe care o dau astăzi spre comercializare sunt fermierii, cei care au cheltuit mult și au depus eforturi uriașe pentru obținerea acestor producții prin dotări corespunzătoare și aplicarea de tehnologii moderne pentru a obține producții de calitate superioară.

Fermierii au așteptat un an pentru realizarea acestora în condiții grele de muncă și cu riscuri enorme: "Agricultura se desfășoară sub zodia riscului, tot timpul trebuie să cauți decizia cea mai bună. În același loc ai grâu supracopt și trebuie să-l recoltezi cât mai repede, iar alături ai culturi suferinde de porumb sau floarea soarelui care așteaptă ploaia", a afirmat ministrul Petre Daea.

Deși ministrul Agriculturii a afirmat în nenumărate rânduri că piața este singura care trebuie să stabilească prețul produselor agricole, domnia sa se declară a fi întotdeauna alături de fermieri în această privință.

MADR informează că a început campania de recoltat.

Astfel, în data de 13 iunie 2017, a fost demarată recoltarea la orz și orzoaică în județele din partea de sud a țării.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a ținut să fie prezent și să vadă personal primele brazde recoltate în județul Teleorman, fiind alături de un fermier care a dat startul campaniei de recoltat. Preocupat îndeaproape de producțiile ce urmează a fi obținute, precum și de calitatea acestora, Petre DAEA s-a deplasat în seara de marți, 13 iunie 2017, în comuna Islaz pentru a vedea personal starea culturilor la acest moment.

Suprafața înființată cu orz în județul Teleorman este de 23.390 hectare, iar cea cultivată cu orzoaică este de 2.607 ha. În județul Olt au fost cultivate cu orz 16.000 ha, iar în județul Dolj 20.104 ha.

Vânzările de bere artizanală în SUA au crescut cu 13% în 2015, în timp ce numărul micilor producători de bere din SUA a crescut cu peste 18% anul trecut până la 4.225, toate acestea făcând ca exporturile de malț european în SUA să atingă un nivel record, transmite Bloomberg.

În urmă cu 20 de ani, Ron Barchet și-a dat demisia din funcția de analist financiar pentru a înființa o fabrică de bere artizanală în Pennsylvania care utilizează malț din Europa pentru a produce o bere cu un gust special. "Am utilizat malț european din prima zi și asta a fost unul din lucrurile pe care le-am făcut pentru a ne diferenția. Orzul cultivat în Germania, și în general în Europa, este mai adecvat pentru producția de bere artizanală", a declarat Ron Barchet.

În medie, producătorii de bere artizanală utilizează de trei ori mai mult malț, produs din orz, decât rivalii lor mai mari care produc bere la scară industrială și care amestecă orzul cu cereale mai ieftine precum porumbul sau orezul pentru producția de malț. Utilizarea de înlocuitori pentru malț permite giganților Anheuser-Busch InBev NV și SABMiller Plc să producă beri mai ușoare în timp ce în mărcile europene de bere conțin mai mult malț sunt mai puternice și au un gust mai puternic de cereale.

"Practic înlocuitorii aduc un aport de zahăr fără nicio aromă astfel încât se poate produce o bere foarte, foarte ușoară. Industria americană a berii este concentrată pe producția de bere pe scară mare și mult timp nu au fost făcute investiții în specialități pe bază de malț", a declarat Scott Casey, analist la RMI Analytics GmbH.

Atâta timp cât iubitorii de bere din SUA continuă să se orienteze spre variantele preferate de europeni va crește și cererea pentru malț. În prezent berea artizanală reprezintă doar 7,8% din piața totală a berii din SUA și în 2014 a fost responsabilă pentru un sfert din malțul consumat. Analiștii estimează că dacă berea artizanală va ajunge la 10% din piața totală, micii producători de bere vor consuma peste 30% din malțul utilizat de industria berii din SUA, iar o eventuală creștere până la 20% din vânzările totale de bere va face ca micii producători să fie responsabili pentru jumătate din consumul de malț.

Creșterea apetitului pentru malț al americanilor reprezintă o veste bună pentru traderii de orz din Europa, în condițiile în care surplusul din această regiune va duce stocurile globale la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani la finele sezonului care se va încheia în luna iunie 2017, potrivit estimărilor Consiliului Internațional al Cerealelor.

În plus, apetitul pentru berea artizanală crește și în alte părți. De exemplu, în China are în prezent 350 de mici fabrici de bere artizanală față de doar câteva în urmă cu trei-patru ani. Andries de Groen, director la firma de trading Evergrain International AG, divizie a grupului german BayWa AG, crede că este vorba de o tendință globală, care permite producătorilor de malț să-și vândă produsul către micii producători de bere artizanală la marje mult mai bune decât către marii producători internaționali de bere.

AGERPRES

Cu ocazia „Zilei grâului şi orzului“ care a avut loc pe 3 iunie 2015 la INCDA Fundulea, au fost evidenţiate noile creaţii de grâu şi orz ale cercetătorilor din acest institut, creaţii care au fost prezentate în câmpul de ameliorare şi în loturile demonstrative alături de alte soiuri proprii sau de altă provenienţă, dovedindu-se superioritatea acestora.

Sunt binecunoscute de cultivatori soiurile valoroase de grâu ca Flamura 85, Dropia, Glosa, Litera, Izvor ş.a. care s-au cultivat pe suprafeţe ce depăşesc 60% din suprafaţa cultivată cu grâu în ţara noastră şi care s-au dovedit rezistente la factorii nefavorabili de mediu şi la boli obţinând producţii ridicate şi cu calităţi de panificaţie corespunzătoare.

Faţă de aceste soiuri, care reprezintă o ştachetă foarte ridicată, şi-au propus cercetătorii de la INCDA Fundulea, în frunte cu acad. Nicolae N. Săulescu, ca, printr-o muncă minuţioasă, de mai mulţi ani, să obţină noi creaţii, superioare celor existente. Astfel, în ultimii 4 ani (2011-2014) au fost omologate 4 soiuri de grâu de toamnă care răspund celor mai ridicate exigenţe ale cultivatorilor.

F.D.L. MIRANDA este un soi semiprecoce omologat în anul 2011. Are talia ceva mai înaltă (100-110 cm), este rezistent la iernare şi cădere şi este cel mai rezistent soi în ceea ce priveşte încolţirea boabelor în spic. Realizează sporuri de producţie de 10-20% faţă de soiurile martor amintite mai sus. Este un soi bun pentru morărit şi panificaţie. Se recomandă a se cultiva în sudul şi vestul ţării, în Moldova şi Dobrogea.

OTILIA este un soi precoce omologat în 2013, cu talia mai mică (75-92 cm). Este rezistent la iernare şi cădere, dar şi la secetă şi arşiţă. Realizează sporuri de producţie de 5-6% faţă de soiul Glosa şi de 9-14% faţă de celelalte soiuri luate ca martore.

PAJURA – soi precoce omologat în 2014, cu caracteristici superioare privind rezistenţa la iernare, cădere, secetă şi arşiţă, dar şi la principalele boli ale grâului. Realizează sporuri de producţie de 5-8% faţă de Glosa şi este bun pentru morărit şi panificaţie.

PITAR – soi precoce omologat în 2014, are talia 80-95 cm, cu masa hectolitrică mai mare (79-82 kg/hl) şi este superior soiului Glosa în ceea ce priveşte calităţile pentru morărit şi panificaţie.

Soiuri de orz şi orzoaică de toamnă

AMETIST – soi semiprecoce de orz, cu 6 rânduri de boabe în spic, omologat în 2012. Are talia medie, cu spicul lax, rezistent la iernare, cădere şi boli, cu conţinutul în proteină de 9,9-12,3%. Realizează producţii de 6,5-8,7 t/ha. Se cultivă în toate zonele favorabile orzului.

SMARALD – soi omologat în 2013, are spic de lungime medie, este rezistent la factorii de mediu şi boli şi realizează producţii ridicate, până la 9,3 t/ha. Faţă de soiul martor Dana, înregistrează sporuri de 19%.

SIMBOL – soi omologat recent, în 2015. Are talia medie spre înaltă şi poate realiza producţii ridicate şi la densităţi mai reduse de plante (350-380 plante/m2). A înregistrat spor de producţii de 17% faţă de soiul Dana.

ARTEMIS – soi de orzoaică, cu două rânduri de boabe în spic. A fost omologat în 2012. Este un soi semiprecoce, cu talia medie spre înaltă, rezistent la iernare, cădere şi boli, în special la virusul îngălbenirii şi piticirii. Realizează producţii de 6,5-8,6 t/ha. Se poate cultiva în toate zonele pretabile culturii orzului.

Din cele de mai sus rezultă că, în viitor, cultivatorii îşi pot alege de la Institutul Fundulea cele mai valoroase soiuri de grâu şi orz, adaptate cel mai bine la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră, cu potenţial de producţie ridicat şi calităţi superioare de panificaţie la grâu şi de furajare sau alte folosinţe la orz.

Reamintim că un mare fermier, dr. ing. D. Muscă de la Curtici – Arad, cultivă pe sute de hectare numai soiuri de la INCDA Fundulea şi obţine constant, an de an, producţii de 7-8 t/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Semănatul orzului s-a încheiat în judeţul Teleorman, fermierii depăşind suprafaţa programată iniţial, circa 16.000 de hectare, cu peste 20%.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Stelian Găină, a declarat luni pentru AGERPRES că, de asemenea, a fost finalizată însămânţarea la orzoaică pe cele aproximativ 4.120 de hectare cuprinse în prevederile campaniei de toamnă.

Potrivit sursei citate, cea mai importantă lucrare a perioadei, semănatul grâului, s-a făcut pe mai mult de 85% dintr-un total de circa 164.430 de hectare.

O altă cultură, rapiţa, a fost însămânţată pe 81% din programul de 28.900 de hectare, dar perioada optimă din tehnologie a fost depăşită de mai mulţi producători. Restanţe mari se înregistrează la plantele de nutreţ, unde din 1.650 de hectare s-au semănat aproximativ 40%.

Deşi în ultima perioadă vremea s-a menţinut frumoasă, chiar călduroasă, lucrările de pregătire a patului germinativ şi semănatul s-au desfăşurat în această toamnă în Câmpia Teleormanului în condiţii deosebit de dificile, din cauza lipsei îndelungate a precipitaţiilor.

"Seminţele puse în pământ au nevoie acum de ploaie, altfel putând apare riscul compromiterii viitoarei recolte încă de la înfiinţarea acestor culturi", a precizat sursa citată.

Sursa: AGERPRES