reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Feb 2020

Grădina de lângă casă. Ce, când, cum, unde semănăm? (XIV)

Iată-ne și în primele zile ale lui noiembrie. Trebuie să recunoaștem că până acum am avut o toamnă neașteptat de blândă, care a făcut ca, în mare parte, grădinile să rămână verzi sau, după caz, punctate cu petele multicolore ale florilor. De-acum însă zilele în care încă mai avem câteva frunze în pomi sunt numărate. Iar ca stăpâni de grădină avem o perioadă în care trebuie să desfășurăm neapărat câteva activități foarte importante, dacă ne dorim ca la anul să ne putem bucura de aceeași pri­veliște frumoasă.

Tunderea de toamnă a trandafirilor

Așa cum deja am spus în episodul precedent, acum este momentul să acordăm ceva mai multă atenție trandafirilor. Imediat ce au rămas fără frunze, de regulă după prima brumă, este momentul tăierilor de toamnă. Deși nu sunt obligatorii, aceste tăieri îi vor face să ierneze mai ușor și să aibă o pornire mai bună în primăvară. Primul lucru pe care îl vom urmări la aceste tunderi este să înlăturăm crengile care ar putea reține zăpadă, astfel încât să îngreuneze întreaga plantă. De regulă, astfel de crengi sau împletituri de crengi sunt rare la trandafirii care au fost îngrijiți așa cum se cuvine peste vară.

După tundere, înălțimea trandafirilor trebuie să rămână de circa 70-80 cm. Cei mai scunzi se tund la aproximativ 50 de centimetri. Ca regulă generală, se îndepărtează treimea superioară a fiecărei tije. Excepție fac trandafirii cățărători, cărora le vom tunde doar acele tije care ar favoriza acumularea zăpezii pe ele. Abia la primăvară le vom tăia pe cele care nu vor rezista gerului.

O altă operațiune care acum se realizează în cele mai bune condiții la trandafirii cățărători o reprezintă marcotarea. Aceasta este unul dintre cele mai simple procedee de înmulțire a trandafirilor (ca și a viței-de-vie), cu șanse maxime de reușită. Practic, o tijă cât mai lungă, de minimum 2,5-3 metri, se culcă la pământ, cu grijă, fără a o rupe sau crăpa. Mijlocul ei se îngroapă la o adâncime de aproximativ 25-30 cm. Pentru siguranță, se fixează în sol cu nuiele sau chiar bucăți de sârmă groasă, îndoite în forma literei „U“, înfipte deasupra. În primăvară tija se va dezvolta pe seama legăturii cu planta-mamă, dar în locul de îngropare va dezvolta propriile rădăcini. După două primăveri se taie legătura cu trandafirul de origine, rezultând o plantă indepen­dentă. Prin acest procedeu se pot realiza, în câțiva ani, adevărate tunele acoperite cu trandafiri cățărători.

Mușuroirea apără de ger și de secetă

Tot în această perioadă se pot muta cel mai sigur trandafirii cărora dorim să le schimbăm amplasamentul. Desigur că acest lucru este valabil și pentru pomi sau alți arbuști. Nu este cine știe ce știință, dar trebuie să ținem seama de câteva reguli simple. Una dintre ele este ca, atunci când dezgropăm planta din locul de origine, să încercăm să îi păstrăm cât mai mult pământ în jurul rădăcinilor, chiar dacă asta presupune ceva mai multă muncă. Oricum, în niciun caz nu trebuie să îi tăiem din rădăcini! După mutarea în noul loc trebuie să avem grijă ca în groapa unde instalăm planta să nu rămână goluri, iar pământul să fie bine tasat, astfel încât să asigure o bună fixare.

O altă operație importantă pentru trandafiri este mușuroirea sau îngroparea. Deși nu este complicată, este destul de obositoare. La baza fiecărui butuc de trandafir se face un mușuroi de pământ înalt de aproximativ 15 cm. Mușuroiul are un dublu rol. În primul rând, pe timpul iernii va feri rădăcinile și partea de jos a tijelor de îngheț. În al doilea rând, în primăvară va favoriza păstrarea umezelii la rădăcina plantei, asigurând condiții optime de dezvoltare. Abia pe la jumătatea lunii aprilie, în funcție de condițiile meteo, se va împrăștia mușuroiul.

Plantarea bulbilor de toamnă

Tot în această perioadă se scot bulbii de dalie, de gladiole și se răresc bulbii de crini. Cei scoși se ambalează în pungi de hârtie sau se împachetează în ziare și se păstrează în pivnițe sau în încăperi întunecate și reci. Sub niciun motiv nu se țin în pungi sau cutii de plastic, căci vor mucegăi și vor putrezi. O altă modalitate de păstrare este în ghivece sau găleți, îngropați în nisip, dar tot la răcoare și la întuneric.

Bulbii de crini care se lasă pe loc se îngroapă la o adâncime de cel puțin 15-20 cm.

Tot în această perioadă se replantează și bulbii de toamnă, respectiv ghioceii de grădină, brândușele, narcisele, zambilele și, mai ales, lalelele. Adâncimea de plantare trebuie să fie sub limita de îngheț. Pe de altă parte, un lucru care nu trebuie uitat este că, cu cât este plantat mai adânc bulbul, cu atât planta va răsări mai târziu. Pe de altă parte, e greu de știut cât de frig va fi peste iarnă și cât de gros stratul de zăpadă. În consecință, o adâncime de 15-20 cm este cât se poate de potrivită. Evident, adâncimea se măsoară de la partea cea mai de sus a bulbului.

În cazul lalelelor trebuie ținut cont și de o particularitate a acestora: cu cât sunt plantate mai adânc, cu atât lungimea tijei florale va fi mai lungă. Așadar, la soiurile de lalele cu tijă rezistentă, dacă vă doriți flori înalte, le puteți planta chiar și la 50 cm adâncime, chiar dacă vor înflori mai târziu.

„Îmbrăcați“ pomișorii sensibili!

Către mijlocul lunii noiembrie se începe și protejarea pomilor și arbuștilor sensibili la ger, care nu pot fi mutați la interior. Există mai multe feluri în care se poate face acest lucru, în funcție de zonă, dar și de cât suntem dispuși să investim. Cel mai la îndemână este să acoperim respectivele plante cu saci de plastic sau cu folie groasă. Dar această metodă este cea mai rudimentară și cu rezultatele cele mai relative. Eficiența soluției crește dacă planta se înfășoară înainte în ziare, paie sau coceni de porumb și abia peste acestea se aplică folia. Dar în loc de folia de plastic se pot folosi saci de cânepă sau de iută, care permit o oarecare aerisire. Însă soluția ideală o reprezintă foliile speciale de protecție, care permit o circulație controlată a aerului și o mai bună păstrare a temperaturii.

În orice situație, zonele cele mai importante care trebuie protejate sunt rădăcinile și partea de jos a trunchiului, din care planta poate vegeta din nou când are condiții prielnice.

În sfârșit, o altă lucrare care trebuie făcută în această perioadă este aceea de a săpa în jurul pomilor zone care să permită concentrarea umezelii și a substanțelor hrănitoare. Practic, în jurul fiecărui arbore ar trebui să realizăm o zonă cu forma unei umbrele întoarse cu vârful în jos, planta fiind centrul cercului. Adâncitura nu trebuie să fie mare, ajungând o diferență de nivel de câțiva centimetri. În acest fel, apa rezultată din precipitațiile de peste iarnă se va concentra la rădăcina pomului, asigurându-i o rezervă sporită. Iar dacă în această „pâlnie“ adunăm frunze și lujeri uscați ai altor plante, care vor putrezi în timpul sezonului rece, atunci reușim să adu­cem și un plus de hrană!

Până la numărul viitor, vă dorim spor la treabă!

(va urma)

Alexandru GRIGORIEV

Anul acesta grâul e semănat şi în noiembrie

Chiar dacă s-a depășit de mult epoca optimă de semănat, fermierii spun că toamna este bună și seamănă grâul inclusiv în luna noiembrie. Culturile de toamnă – rapiță, grâu, orz, orzoaică – au stat sub semnul unor caracteristici determinate de condițiile de climă și sol atipice din acest an: pregătirea greoaie a terenului, semănat în lipsă de umiditate, întârzieri în vegetație în cazul semănăturilor târzii (grâu) sau generate de așteptarea ploilor pentru a înființa cultura (rapiță). Există părerea că plantele răsărite după 15 octombrie (grâu, orz, orzoaică) au slabe șanse să asigure recolte mari dacă iarna nu va fi una prielnică sau că vor fi favorizate culturile semănate în terenuri unde nu s-au efectuat lucrări energice ale solului sau cele fertilizate corespunzător.

Între teorie și practică

RAPIȚA: Ca reguli generale, se seamănă începând cu 20 august în nordul țării și se încheie în jurul datei de 15-20 septembrie în zona de sud și sud-est. După alți specialiști, calendaristic, în Câmpia Română și Câmpia Banatului semănatul poate să înceapă după 1 septembrie, iar în zonele din afara celor două câmpii, în ultima decadă a lunii august. Condiția este ca, până la venirea iernii, rapița să acumuleze 800-900 grade Celsius, ceea ce corespunde cu formarea a 7-8 frunze adevărate. În acest an, semănatul rapiței a coincis cu perioada de secetă pedologică și atmosferică maximă. Plecând de la această realitate, fermierii au avut două soluții mari și late: să semene în epoca optimă, caz în care sămânța a stat în sol și a răsărit (neuniform) abia la primele ploi; să aștepte precipitațiile, aspect care a condus la ieșirea din epoca optimă de semănat, cu consecințele ulterioare știute, legate de neparcurgea corespunzătoare a vegetației până la intrarea în iarnă. Ca pregătire a solului, câștigați se pare că au fost cei care au avut posibilitatea (dată de planta premergătoare) să semene în miriște, cu pregătiri sumare ale patului germinativ. Alte repere tehnologice (îngrășăminte, sămânță de calitate) au depins în totalitate de posibilitățile financiare ale fiecărui fermier.

GRÂUL: Epoca optimă de semănat este 1-10 octombrie în sudul țării și cu 5-10 zile mai devreme în rest, plus-minus 7 zile, astfel încât, până la sosirea iernii, grâul să vegeteze 40-50 de zile la temperaturi medii mai mari de 5 grade Celsius (acumularea a 450-550 grade termice pozitive), condiții care duc la formarea a 3-4 frunze și 1-2 frați, la dezvoltarea bună a sistemului radicular și la acumularea în frunze a substanțelor care-l ajută să treacă peste rigorile din anotimpul rece. Teoria spune că respectarea epocii optime de semănat contribuie cu 40-50% la realizarea nivelului producției. În schimb, fiecare zi de întârziere a semănatului în luna octombrie ar aduce minusuri de producție de 30-50 kg/ha, iar în luna noiembrie - de 60-100 kg/ha, din cauză că nu se parcurg toate fazele de vegetaţie din toamnă (germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, înfrățirea, călirea), plantele sunt afectate de primele înghețuri, își prelungesc perioada de vegetație în primăvară-vară, când rezerva de apă din sol este scăzută etc. Anul acesta, din motivele bine știute, exact epoca optimă nu a fost respectată.

Ce spun fermierii

Ing. Costel Trif, Balta Doamnei – Drăgănești – Gherghița, județul Prahova: „Cu excepția grâului semănat după floarea-soarelui, unde am pregătit solul sumar, am făcut arături plus complexul de lucrări cunoscut pentru pregătirea patului germinativ. Rapița am semănat-o în «uscat», acum este mare, bine dezvoltată, însă neuniformă ca răsărire și talie a plantelor, iar cu grâul am ieșit cu 10 zile din epoca optimă, dar condițiile meteo ulterioare au întors totul în favoarea noastră; cultura a răsărit integral și deocamdată arată neașteptat de bine. Vom vedea ce se va întâmpla peste iarnă.“

Ing. Emilia Ioniță, Vișani, Brăila: „Rapița am reușit să o semăn în epoca optimă, după o repriză de ploi, aspect care mi-a permis să efectuez lucrările agricole după manual. Cultura arată foarte bine. În privința grâului, am înființat  o parte din cultură după 1 octombrie, iar lotul unde urmează după soia, m-a întârziat mult. Bine, în Brăila, și când s-a semănat în noiembrie, chit că teoria spune că sunt pierderi semnificative de recolte, dacă am avut toamnă lungă și iarnă blândă, am scos producții mari. Singura măsură de siguranță pe care mi-o iau pentru cultura înființată în noiembrie este să măresc doza de sămânță, 700-800 boabe germinabile/mp, să am garanția că voi avea 600 se spice/mp. Nu știu cum va fi vremea în continuare, dar până acum toamna a fost una foarte bună, sper să fie așa până la sfârșitul lunii, ca să apuce grâul să răsară și să se călească puţin“.

Ing. Constantin Iancu, Padea, comuna Drănic, Dolj: „Am semănat (n.n. – 6 noiembrie, la unitatea Centro Trans Corporation) 80% din suprafața planificată. Pentru că în perioada 1-25 octombrie a fost vreme umedă, cu precipitații, nimeni din zonă nu a putut intra în câmp; după această perioadă, mai ales în ultimele 10-12 zile, când vremea s-a îndreptat, toți fermierii au trecut masiv la semănat. Grâul răsărit arată bine, dar oricum încolțirea se va face eșalonat. Eu admit că în zona noastră, cu veri imprevizibile, secetoase de obicei, acolo unde nu sunt irigații, semănatul în luna noiembrie duce la pierderi de producție din toate motivele cunoscute.“

Ing. Constantin Bazon, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Vrancea, cu ferma în comuna Golești: „Dacă mă întrebați despre ferma mea, am încheiat semănatul, cu o ușoare ieșire din epoca optimă la grâu, dar nu cred să fie afectat, din acest motiv, nivelul recoltei. Asta judecând lucrurile din perspectiva zilei de azi; ce va fi până la anul... Dar nu este cazul să ne lamentăm, au fost condiții bune de semănat, am avut și ploaie, grâul a răsărit foarte bine. N-am aplicat o tehnologie aparte, la niște condiții meteo atipice la început, dar apoi în parametri climatici normali pentru perioada în care ne aflăm, ci pe cea maximală pentru obținerea unei producții foarte bune. Eu am folosit ambele tehnologii, în funcție de planta premergătoare, și pe cea cu minim-utilaj, și pe cea clasică (arătură). În cadrul asociației ar mai fi de semănat 10% din suprafața de grâu planificată.“

Ing. Iosif Balla (cu ferma proprie la Gherla), președintele Asociației Agricole Cluj: „La noi sunt suprafețe unde nici nu s-a recoltat porumbul ca să se poată înființa cultura de grâu. Așa cum este timpul acum (prima decadă a lunii noiembrie) nu cred să fie probleme din cauză că se seamănă târziu. Față de ce a fost în acest an, zic că este încă bine. O să mărim doza de sămânță la hectar și probabil o să renunțăm pe mai multe suprafețe la arătură, ca s-o scoatem la capăt. Oricum, fiind investiția noastră, a fermierilor, în varianta în care vremea nu ne va mai permite, sistăm semănatul, fiindcă nimeni nu-și permite să îngroape banii degeaba, și ne reorientăm la alte culturi.“

Maria Bogdan

Nouă sesiune în noiembrie pentru măsurile vizând investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

O nouă sesiune pentru două măsuri va fi lansată în luna noiembrie, fiind vizate măsura 121 - investiţii în fermă cu accent pe rasele de carne şi măsura 123 - pentru industria agroalimentară, în care sunt vizate şi depozitele de legume şi fructe, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Recent, am făcut o vizită la Vişina, în Olt, şi vreau să vă spun că la 6 seara, duminică, era un depozit plin de produse de foarte bună calitate, iar ei nu aveau unde să le vândă. Îmi spuneau că pe vremuri, până în '90, zilnic trimiteau cu trenul 70 de tone de legume din zonă. România importă actualmente, conform statisticilor, 60-70% din legume şi noi avem produse care nu ajung pe piaţă. Este o tragedie efectiv. Este marea nenorocire care s-a produs în România: s-a rupt legătura între producător şi piaţă. Deci, vom crea depozite care să strângă produsele din sectorul legumicol şi astfel se va crea o legătură cu piaţa", a spus Irimescu, la conferinţa "Industria cărnii".

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro, a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a spus Turtoi

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.
"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.

Sursa AGERPRES

Evoluţia vremii în intervalul 1-15 noiembrie 2012

Caracteristici termice şi hidrice

În acest interval va predomina o vreme normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor agricole, iar în zonele de cultură din sud-estul ţării valorile termice vor putea depăşi mediile multianuale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Dr. Maria COŞCONEA, Oana OPREA,
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS