reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Oct 2019

Factori care determină modificări în sfera micotoxinelor

Există în lume câteva sute de micotoxine cu efecte și cauze de apariție diferite. Deși simptomatologia este specifică fiecărui tip, apariția lor în ferme poate avea, în cazul în care evoluția micotoxinelor nu este controlată, repercusiuni economice importante. În plus, cercetările recente au arătat că, odată cu creșterea temperaturii, a crescut și nivelul dioxidului de carbon. Acest fenomen a determinat un altul, și anume repartiția diferită a ploilor pe regiuni. Pentru că apariția micotoxinelor este în strânsă  corelație cu umiditatea, cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbările climatice vor conduce la modificări și în sfera aceasta. Radu Marti, general manager în cadrul companiei Biomin România, spune că acest scenariu a fost deja confirmat.

Cum răspunde cercetarea la provocare

Biomin România este o companie cu origine austriacă și activează în țara noastră de 15 ani, cu o cotă de piață de 30%. Profilul de activitate este producerea și comercializarea de aditivi furajeri și premixuri pentru animale, în special pentru păsări și porc și într-un procent foarte mic pentru rumegătoare. Discuția cu Radu Marti a fost inițiată ca urmare a unui titlu care mi-a atras atenția, și anume „A apărut a 5-a generație de inactivitori și inhibitori de micotoxine.“  Potrivit interlocutorului nostru, compania a dezvoltat o gamă vastă de produse pentru inhibarea și inactivarea micotoxinelor, dar Mycofix Plus este produsul forte. „Inhibitorii și inactivatorii au același rol, acela de a lupta împotriva fungilor care afectează în special cerealele. Produsul pe care îl comercializăm este reali­zat în Austria, după o rețetă secretă, și are capacitatea de a inactiva micotoxinele. Este un produs care în România nu are competitori. Mycofix Plus este practic un produs 3 în 1 pentru că are în compoziție trei componente autorizate în Uniunea Europeană“, spune managerul Biomin.

Datorită acestor componente, produsul poate acționa în trei feluri diferite. Prima modalitate în care acționează este aceea de absorbție. Mineralele produsului asorb în procent de 95% micotoxinele precum aflatoxina. O altă direcție de acțiune este biotransformarea, una dintre cele mai avansate metode științifice de combatere a micotoxinelor. În cazul acesta vorbim practic despre o combinație unică de enzime specifice și componente biologice care convertesc micotoxinele în metaboliți nontoxici și inofensivi pentru mediul înconjurător. Este un proces ireversibil. Produsul are în compoziția sa și amestec de plante și alge datorită cărora are capacitatea de a ajuta la proliferarea celulelor sistemului imunitar chiar și în condițiile în care micotoxinele sunt deja prezente și inhibă acest proces.

Și țările exotice au început să aibă probleme cu micotoxinele

Spuneam la început că teoria potrivit căreia schimbările climatice vor schimba evoluția și răspândirea micotoxinelor a fost confirmată și de managerul Biomin.

„În urmă cu câțiva ani, în țările exotice, unde temperatura medie este de peste 28 de grade Celsius, comercializarea inhibitorilor și inactivatorilor de micotoxine era un obiectiv care părea greu de atins. Asta pentru că procentul de precipitații și umiditate era scăzut. Schimbările climatice au schimbat asta, au apărut și acolo micotoxine, iar cererea pentru produsele noastre a fost maximă.“ Acest tipar impune în continuare cercetarea micotoxinelor și a impactului pe care îl au asupra agriculturii.

În Austria peste 30% din profitul companiei se reinvestește în cercetare. Începând cu 2004 compania-mamă a început să colecteze probe de pe aproape tot globul, iar rezultatul a fost că 80% din probe erau infestate cu micotoxine. În funcție de structura lor și de efectele pe care le produc aceste micotoxine, și strategia de combatere dezvoltată de companie a fost diferită. În România, din nefericire, nu există biotehnologii și laboratoare care să permită o scală de amploare a cercetării, spune Radu Marti, dar au existat, totuși, testări practice care au confirmat eficiența produselor de combatere a micotoxinelor.

„Am avut ocazia să lucrez într-o fermă de pui broiler și acolo am făcut un experiment. Am infestat cu Ochratoxină și Deoxynivalenol aproximativ 130.000 de pui. Ulterior am intervenit cu Mycofix și am dezintoxicat aproape întregul efectiv de pui. Am avut pierderi de doar 2%. Strategia de tratament a presupus introducerea în furaj a unui procent de 2,5-3% de aditivi sub formă de pulbere. Efectele s-au văzut în rezultatele obținute. Compania noastră are și un program numit Mycotoxins survey prin care urmărim evoluția micotoxinelor. Colaborăm cu aproximativ 100 de ferme de unde prelevăm probe. Analiza vizează și cinci sau șase micotoxine care produc pagube economice importante în unitățile agricole. În țara noastră cele mai întâlnite sunt Ochratoxina, Deoxynivalenol, Aflatoxina, Fumonisim. Cert este că prin utilizarea acestui produs am reușit să salvăm cereale care aveau inclusiv boabele afectate“, spune Radu Marti.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Contaminarea cu micotoxine, o problemă mereu în actualitate

Pe tot parcursul lanțului alimentar, din câmp și ter­minând cu alimentația umană, există o mare probabilitate ca una sau mai multe specii de mucegaiuri să se dezvolte și să producă micotoxine, dacă există condiții favorabile de mediu. Plantele sunt mai susceptibile la atacul fungilor în condiții de stres, cum ar fi irigarea excesivă, expunerea la pesticide, prezența insectelor dăunătoare etc. Cerealele sunt vectori foarte importanţi ai micotoxinelor pentru că ele sunt universal consumate de om şi animale. În ţările calde şi umede este în mod particular favorizată dezvoltarea fungilor genului Aspergillus responsabil de sinteza de aflatoxine, în timp ce în climatul temperat continental este favorizată dezvoltarea fungilor genului Fusarium și sinteza micotoxinelor de tipul zearalenonei și deoxinivalenolului. Sinteza de micotoxine este variabilă de la un an la altul, în funcție de factorii de mediu. Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca de exemplu aflatoxina să fie mult mai des întâlnită în regiuni temperate. Ultimul studiu publicat de BIOMIN referitor la prezența micotoxinelor în anul 2016, în 4.027 de furaje și materii prime provenite din 50 de țări din Europa, a arătat că deoxinivalenolul și fumonisinele au fost cele mai frecvente micotoxine detectate.

În România, din cauza climatului continental cu ierni reci și veri călduroase și uscate, contaminarea plantelor cu micotoxine este frecventă și poate fi diferită de cea observată în alte țări europene. În plus, puține studii au fost publicate în România referitoare la contaminarea cu micotoxine și un număr redus de date sunt disponibile din această regiune a Europei în vederea realizării unor studii statistice privind gradul de contaminare cu micotoxine. De aceea studiile referitoare la contaminarea cu micotoxine în România prezintă o importanță deosebită.

În anul 2016, la INCDBNA Balotești, în cadrul Laboratorului de Biologie și Nutriție Animală, au fost analizate 597 de probe de furaje și materii prime provenite din regiunea de Sud-Est a României pentru a evalua contaminarea cu 3 dintre cele mai cunoscute micotoxine: aflatoxină (553 de probe), deoxinivalenol (87 de probe) și zeralenonă (9 de probe). Rezultatele au arătat că majoritatea probelor au fost contaminate cu micotoxine și doar un număr mic de probe nu au fost contaminate: (8,3% din probele analizate pentru conținutul în aflatoxină) și (5,7% din probele analizate pentru conținutul în deoxinivalenol) – figura 1. În schimb, toate probele analizate pentru zearalenonă au fost contaminate. Cele mai multe dintre probele analizate au fost de nutreț combinat și concentrate proteino-minerale, dar și de cereale (figura 2). Din probele analizate, o contaminare mai mare de 0,004 mg/kg a fost obținută pentru aflatoxină la toate probele de gluten investigate. Probele analizate pentru toate cele trei micotoxine au fost co-contaminate cu cel puțin două dintre micotoxinele analizate. Co-contaminarea cu micotoxine reprezintă o problemă frecventă, probabilitatea ca o probă de cereale și cu atât mai mult de nutreț combinat să fie contaminată cu mai mult de o micotoxină fiind foarte mare. Din acest motiv administrarea la animale a furajelor contaminate cu mai multe micotoxine, chiar dacă acestea sunt în concentrații aflate la limita minimă recomandată de Uniunea Europeană, poate induce la animale numeroase efecte negative prin efectul toxic cumulativ. În concluzie, se recomandă ca obligatorie analiza micotoxicologică a cerealelor și materiile prime înaintea administrării lor în hrana animală.

D.E. Marin, I. Taranu,

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 34

Abonează-te la acest feed RSS