reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Seva de mesteacăn, medicamentul-minune, importat şi distribuit de un ieşean

În „venele“ arborilor de mesteceni se revarsă, odată cu venirea primăverii, unul dintre remediile cele mai rare şi mai valoroase ale anotimpului: „seva de mesteacăn“. Seva, recoltată numai primăvara din trunchiul arborelui de mesteacăn, este un lichid foarte limpede, incolor, cu un gust uşor dulceag foarte agreabil; conține puține zaharuri naturale care nu îngrașă, dar și proteine, vitamine, minerale și enzime sănătoase. Ieșeanul Sorin Scalschi importă și distribuie în țara noastră un adevărat „elixir de sănătate“, cum îi spune acesta. Producătorul, cel care o colectează, este o firmă din Ucraina, iar zilnic de la un mesteacăn matur de 35-40 cm se colectează circa 5-10 litri din 80-90 litri de sevă, pe care și-o procură mesteacănul într-o zi de primăvară.

Importată din pădurile ucrainene

Sorin Scalschi, administratorul firmei Bio-Terra Energy SRL din Iaşi, este singurul distribuitor de sevă de mesteacăn din România. Prima dată a auzit de seva de mesteacăn undeva în nordul Moldovei, având câteva lucrări de construcţii, deoarece la bază este inginer constructor. „Am auzit că localnicii din zonă colectează în fiecare primăvară seva de mesteacăn şi îmi spuneau că este foarte sănătoasă pentru că are tot felul de proprietăţi terapeutice, iar ca orice om curios am căutat detalii despre această sevă de mesteacăn şi chiar mi s-a părut interesantă. Astfel că în anul 2013 am ajuns în Ucraina. De ce aici? Pentru că în această țară există păduri de mesteceni foarte mari.

De altfel, tot aici am reuşit să găsim un furnizor care are în jur de 300 de hectare concesionate de la autorităţile silvice din Ucraina şi am început să importăm. Ulterior, am făcut contract şi ne-am autorizat firma pentru bio. Această activitate este făcută organizat şi sub supravegherea autorităţilor silvice din Ucraina, iar acţiunea se desfăşoară pe o întindere de câteva sute de hectare de pădure de mesteceni, ceea ce pe la noi este foarte greu de găsit. Mai mult, se „atacă“ suprafeţele de pădure ajunse la maturitate, care urmează a fi tăiate în următorii 2-3 ani“, precizează ieşeanul.

Este ca atunci când un om donează o cantitate de sânge…

Seva se colectează numai primăvara, spre sfârşitul lunii februarie, începutul lui martie sau chiar şi aprilie, în funcţie de cât este iarna de lungă, mai spune distribuitorul. Înainte de a da mugurii la mesteacăn, cu un sfredel de circa 5-10 mm grosime, se face o gaură de 3-5 cm adâncime în trunchiul mesteacănului, la o distanţă de 50-70 cm de la pământ, în care se fixează o sondă (furtun) din plastic, iar celălalt capăt într-o sticlă. Şi se aşteaptă! În primele 2-3 zile, cu o temperatură de 5°C până la 10°C, seva începe să curgă prin acele furtunaşe. Prima sevă care curge este cea mai bună din punct de vedere calitativ. Dintr-un copac gros de circa 35-40 cm se colectează zilnic între 5-10 l, timp de 24 de ore, în funcţie de condiţiile meteorologice. Când se termină perioada de recoltare, gaura se astupă cu un cep de lemn sau cu o răşină. Este ca şi un om care ar dona sânge. Copacilor care sunt pentru tăieri li se pun câte 2-3 ţevi. Așadar, mesteacănul este supus acestei „traume“ doar câteva zile pe an, de regulă în luna martie, colectarea făcându-se prin rotaţie, şi nu continuu de la acelaşi copac“, descrie întregul procedeu Sorin Scalschi.

Distribuţie în marile supermarketuri

Anul trecut, ieşeanul a adus din Ucraina în jur de 160 de tone, iar anul acesta spune că va depăşi 200 de tone. „Am observat că an de an a fost cerere tot mai mare, iar ieşirea pe piaţa Lidl şi Auchan ne-a ajutat să creştem, iar de la anul o să încercăm să colaborăm şi cu Carrefour. Comenzile cu cantităţi ridicate de sevă le dăm depozitelor mari; în acest caz maşinile vin direct şi pleacă din vamă, nici nu mai trec pe la depozitul nostru, iar ce rămâne în depozit, un stoc mai mic, este pentru comenzile online şi magazinele naturiste. La început ne-a fost tare greu să intrăm pe piaţă deoarece puţine persoane, mai ales cei care locuiesc în zonele montane, ştiu despre beneficiile acestui produs. Cu toate că există şi la noi păduri de mesteceni, undeva prin zona Caraş-Severin, Timişoara şi prin nordul Moldovei, sunt sporadice, de aceea nu vrem să renunţăm la producătorul ucrainian, care are contracte mari şi colectează peste 1.500 de tone anual. Plus că această sevă este foarte sensibilă, imediat de la colectare trebuie conservată, astfel începe să se tulbure şi intră imediat în fermentaţie, de aceea prefer deocamdată această variantă, respectiv să o aducem gata conservată“, specifică Sorin Scalschi, administratorul firmei Bio-Terra Energy SRL din Iaşi.

Cum apare?

De-a lungul perioadei calde a anului, în special vara, mesteacănul formează din apă şi dioxid de carbon, cu ajutorul luminii solare şi a proceselor complexe de fotosinteză, diferite zaharuri şi alte substanţe cu rol hrănitor pentru arbore. Odată cu venirea toamnei, arborele începe să stocheze aceste rezerve nutritive, pregătindu-se astfel pentru renaşterea din primăvară ce urmează. Când vine primăvara şi natura se retrezeşte treptat la viaţă, arborele începe să absoarbă cu putere din sol apa şi substanţe minerale cu rol nutritiv, simultan cu punerea în mişcare a zaharurilor depozitate anterior. Când aceste componente aflate în stare fluidă ajung să se acumuleze şi să formeze seva, aceasta începe să urce cu forţă dinspre rădăcini spre coroană, retrezind la viaţă întregul arbore.

Compoziţie

Principalii compuşi ai sevei sunt glucoza şi fructoza, derivaţi terpenici, vitamina C şi o serie întreagă de minerale valoroase: calciu, fosfor, cupru, magneziu, potasiu, mangan, zinc, sodiu şi fier. Totodată, seva mai conţine: acizi organici, uleiuri esențiale, volatile, taninuri, saponine, vitamine și substanțe biologic active. Dincolo de aceste minerale şi substanţe nutritive descoperite în sevă prin diferite analize de laborator, se poate remarca un factor suplimentar: energia vieţii.

În cazul mesteacănului este vorba de existenţa unei forme deosebite de bioenergie, ce face ca seva să fie o „apă vie“, înzestrată cu capacitatea de a modifica starea energetică a organismului nostru.

Beneficii

Seva de mesteacăn este recomandată celor care consumă frecvent produse alimentare fabricate în mod industrial, au un ficat obosit sau lent, consumă cantităţi excesive de alcool, fumează, au colesterolul ridicat, trec printr-o perioadă de stres, au imunitatea scăzută sau iau multe medicamente. În prezent, seva de mesteacăn este folosită în întreaga lume și este considerată a fi un agent de detoxifiere extrem de eficient, care vizează două organe-cheie: ficatul (prin captarea și neutralizarea deșeurilor toxice) şi rinichii (prin eliminarea și filtrarea deșeurilor prin tractul urinar).

În acelaşi timp are proprietăţi terapeutice deoarece conţine tot ce e mai bun din mesteacăn şi poate fi utilizată ca adjuvant în afecţiuni hepatice, întreaga gamă a afecţiunilor renale, inclusiv calculoza, edeme cardiorenale, artroză, reumatism, gută, diabetul zaharat (îndeosebi ca prevenire), boli respiratorii, hipercolesterolemie, dermatoză, tonic capilar. Aceasta este şi un foarte bun tonic fizic și psihic. Pentru că are extrem de puține calorii, dar foarte multe proprietăți nutritive, este ideală în curele de slăbire care, altfel, pot secătui organismul de vitamine și minerale esențiale. De altfel, este eficientă și în fortificarea sportivilor şi a persoanelor care vor să își imunizeze și vitaminizeze organismal, dar şi reface celulele, ţesuturile şi regenerează pielea. Folosită pentru faţă întinereşte tenul, reduce ridurile şi curăţă petele. Seva de mesteacăn se administrează în stare pură, în cure de cel puțin 2-3 săptămâni, câte 0,5-1,0 litri pe zi.

Datorită conţinutului de zaharuri (0,6-1,1 %) şi a pH-lui de 5,0-6,5, fiind favorizate condiţiile pentru producere de mucegai şi drojdie, seva de mesteacăn se păstrează în frigider. Dacă nu se consumă imediat, seva proaspătă se poate păstra câteva zile în sticle închise ermetic în frigider. Conservarea pe perioade de timp mai lungi se poate face prin pasteurizare (la 82 grade Celsius) sau prin congelare.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Gardul viu - ultimele tendințe

Dacă vă doriți un gard ecologic, natural și uneori înmiresmat, atunci gardul viu este alegerea potrivită. Mai mult de atât, această alternativă a gardurilor clasice aduce cu sine o serie de avantaje: ne protejează de vânt, furtună, reține praful, noxele și, în același timp, transformă grădina într-un loc minunat. Cu puțină atenție și efort minim putem obține toate aceste beneficii.

„Gardurile vii au rolul de a îndeplini anumite funcțiuni în ansamblul vegetației, precum separarea unor spații, protejarea sau chiar mascarea unor zone neplăcute. Ele sunt, în general, elemente care ordonează spațiul. Deseori le întâlnim sub forma unor  borduri foarte mici până la garduri înalte, folosite ca ziduri verzi. Prin tunderea lor, gardurile vii devin adevărate piese arhitecturale“, ne explică conf. univ. arh. peisagist, Anca Stănescu

Tuia, mesteacănul și mahonia roșie, trio-ul cu care nu dai greș

Despre mahonia roșie nu se știu prea multe. Potrivit specialiștilor, acest arbust este o specie rustică puțin pretențioasă. În iernile foarte reci, dacă nu se asigură protecție, o parte din frunziș degeră, dar se reface fără probleme în sezonul următor. De asemenea, planta suportă bine tunderea. Mahonia roșie se încadrează armonios în majoritatea tipurilor de grădini.

„Mahonia roșie se caracterizează printr-o culoare intensă și o întreținere foarte ușoară. Timp de două săptămâni se evidențiază prin florile sale galbene care oferă un spectacol cromatic. Apoi, după această etapă apar semințele sale decorative sub formă de ciorchine, de culoare albastru spre mov. În România am văzut și exemplare înalte de 2 m, în primii 4-5 ani creșterea mahoniei fiind foarte lentă. De asemenea, aș mai menționa că este o specie rezistentă, nu am făcut niciun tratament sau fertilizări, este o specie destul de rustică“, spune Ionuț Olteanu, ing. horticultor și producător de arbori și arbuști.

Există nenumărate combinații de specii pentru realizarea gardului viu. Spre exemplu, putem utiliza garduri vii compuse din arbori și arbuști. De asemenea, pentru compunerea lor se folosesc  specii rășinoase. În acest caz, tuia este deseori întâlnită.

„Folosirea tuiei pentru un gard viu este recomandată deoarece rămâne verde tot timpul, are o creștere rapidă și este ușor de întreținut. Această specie este foarte iubită și fixată în mintea beneficiarilor datorită culorii sale intense. Noi, cei care realizăm grădini, mai glumim câteodată și spunem că suntem o țară de «tuiști». Ca să mai dispară din monotonia tuiei am mai venit cu varietăți noi în decor, precum tuia aurie, presociparis, juniperus, chamaecyparis, ca să mai alternăm un pic imaginea instalată de clasica tuie“, adaugă Ionuț Olteanu, ing. horticultor și producător de arbori și arbuști.

Folosirea mesteacănului în realizarea unui gard viu a devenit o nouă modă. Coloritului alb strălucitor al scoarței, forma și transparența coroanei, toate aceste caracteristici fac ca această specie să dea un aspect deosebit zonelor verzi. Mesteacănul poate fi folosit în parcuri, grădini, scuaruri, în grupuri de 3-5 bucăți în amestec cu alte foioase sau rășinoase.

„Încurajez formarea gardurilor vii din mesteacăn, este o alegerea mai curajoasă deoarece impactul vizual este foarte puternic. Aceștia când ajung la maturitate oferă un adevărat spectacol. În alte țări mesteacănii se folosesc atât în designul interior cât și în cel exterior“, mai adaugă Ionuț Olteanu.

Cum plantăm gardul viu?

Dacă dorim să plantăm gardul viu în linie dreaptă trebuie să legăm o sfoară între doi ţăruşi şi să plantăm pe lângă aceasta. Groapa de plantare în cazul plantelor cu balot sau ghiveci trebuie să fie de 1,5 ori mai adâncă şi de 2 ori mai lată decât balotul de pământ. În cazul plantelor cu rădăcină nudă se va săpa un şanţ de cca 40-50 cm lăţime. Se vor planta 3-5 plante bine mocirlite/metru liniar. Pământul scos din groapă se va amesteca în proporţie de 3:1 cu compost sau mraniţă macerată. Înaintea plantării, părţile de rădăcini deteriorate se vor îndepărta, iar plantele se vor păstra timp de 12 ore în apă. Când aşezăm plantele în groapă trebuie să avem grijă ca lăstarii să fie orientaţi spre exterior.

Important: După plantare udați zilnic gardul viu, cel puțin două săptămâni.

Bine de știut...

La gardurile vii cea mai importantă lucrare este tunderea, mai ales în primii ani. Dacă nu se taie regulat, vor ajunge la înălţimea dorită mai repede și nu se vor îndesi. Ulterior se vor forma diferite goluri în coroană care sunt extrem de dificil de corectat, uneori imposibil. Creşterea rapidă împiedică îndesirea bazei.

În cazul gardurilor din foioase, cum ar fi carpenul sau lemnul câinesc, ca remediu împotriva chelirii poate ajuta o tăiere de întinerire radicală. Aceasta constă într-o tăiere masivă la 30 cm deasupra solului, primăvara. Gardul viu din foioase se va tunde în repausul vegetativ.

Evitați tunderea coniferelor în primăvară; dacă doriți să-i tundeți atunci o puteți face la începutul verii sau la sfârşitul acesteia.

Ruxandra HĂBEANU

Abonează-te la acest feed RSS