reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Oct 2019

Mazărea, sursă alternativă de proteină în hrana monogastricelor

Șrotul de soia este folosit ca sursă proteică vegetală de referință în industria de nutrețuri combinate pentru monogastrice (porci și păsări). Cu toate acestea, piața șroturilor de soia înregistrează o mare fluctuație în privința aprovizionării, ceea ce conduce și la oscilații mari ale prețului de comercializare. Importurile de șroturi de soia necesită din partea țării noastre un efort valutar considerabil, afectând negativ balanța de plăți și încasări valutare, iar pe de altă parte se creează o dependență a sectorului animal față de aceste importuri. Pe de altă parte, eficiența productivă a șroturilor de soia, mai ales în creșterea păsărilor, este dependentă în mare măsură de eficiența tratamentului termic la care sunt supuse boabele de soia, în vederea distrugerii unor factori antinutriționali (de exemplu: inhibitorii de tripsină şi chimotripsină şi ureaza – substanţe inhibitoare care întârzie creşterea sau provoacă anumite tulburări metabolice). Acţiunea acestor substanţe se traduce printr-un mecanism complex ce poate fi rezumat astfel: scade gradul de valorificare a proteinei din hrană prin reducerea activităţii tripsinei, ca şi prin acţiunea inhibitorilor asupra funcţiei pancreatice şi asupra mucoasei intestinale; scade absorbţia grăsimilor şi glucidelor din hrană datorită acţiunii de inhibare exercitată asupra mucoasei intestinale.

În România, cultivarea și mai ales utilizarea boabelor de leguminoase (de exemplu: mazăre, fasole, linte, năut, lupin alb liber de alcaloizi etc.) în hrana monogastricelor nu a fost și nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic și, în plus, conțin grăsimi bogate în acizi grași polinesaturați din seria omega 3, care sunt considerați benefici pentru sănătatea omului). Astfel ar fi redusă dependența României de importurile masive de șroturi de soia, care implică un efort valutar anual impresionant, pe de o parte, iar pe de altă parte creează o dependență a sectorului avicol față de aceste importuri.

Mazărea (Pisum sativum L.) este o plantă cu cerinţe reduse de temperatură şi umiditate, cultura fiind bine adaptată începând de la tropice până la nord (40-500 latitudine nordică). Se poate cultiva în perioada de toamnă-iarnă, în regiunile cu ierni blânde, mediteraneene, şi în cultură de primăvară în regiunile cu climat temperat.

Importanţa mazării în hrana animalelor monogastrice constă în conţinutul său ridicat în proteine (în medie, 23,6%) şi amidon (49-52%) din substanţa uscată, fiind o sursă intermediară de proteină şi energie, între şroturile de soia (cca 45% proteină) şi boabele de cereale (cu un conținut ridicat de amidon: grâu 66,5% şi porumb 72,5% amidon). Bogăţia proteinei în aminoacizi, în special în lizină (7,5%), o face comparabilă, în acest aminoacid, cu carnea de porc (7,8%), dar mai bogată decât şroturile de soia (6,3%) şi de floarea-soarelui (3,5%). Mazărea are o valoare energetică mai ridicată decât a grâului şi echivalentă cu cea a porumbului (3.400 kcal/kg PB). În timp, s-a dovedit științific faptul că mazărea are și o bună palatabilitate pentru purcei (Hăbeanu și col., 2011, Stein, 2004).

INCDBNA-IBNA, Baloteşti, ca urmare a unor serii de experimente, recomandă utilizarea boabelor de mazăre în cantități de 250-300 g/kg nutreț la păsările pentru carne şi până la 200 g/kg nutreț la păsările ouătoare (se substituie până la 50% din şrotul de soia sau 35% din proteina brută a furajului, fără a modifica semnificativ intensitatea ouatului, consumul specific şi raportul dintre componentele interioare ale oului: albuș-gălbenuș).

De asemenea, într-un studiu recent desfășurat în Biobaza IBNA pe purcei în criza de înțărcare s-a utilizat un amestec format din mazăre și semințe de in (3:1) în scopul obținerii unor efecte pozitive nu numai asupra performanțelor, ci și asupra stării de sănătate a purceilor. O parte semințe de in și 3 părți mazăre au permis obținerea unui nutreț proteino-oleaginos caracterizat prin 20,26% PB, 8,55% grăsime și 11,27% celuloză și un conținut în acid gras alfa-Linolenic de 43,12%, ceea ce a condus la o pondere de 43,38% a acizilor grași n-3 și un raport n-6:n-3 de 0,5 ideal pentru sănătate. Asocierea boabelor de mazăre cu semințe de in a determinat o reducere cu 33% a nivelului seric al cortizolului, respectiv cu 8,6% concentrația lipazei, iar performanțele de creștere nu au înregistrat diferențe semnificative.

Experimentele (finanțate de Ministerul Cercetării și Inovării) s-au desfășurat în contextul necesității evaluării unor surse alternative de proteine cu valoare biologică ridicată, care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și, în același timp, și economice. Mazărea (Pisum sativum L.) pare să aibă potenţialul nutritiv cel mai promiţător pentru furajarea păsărilor și porcilor atât în sistemul de agricultură convențională, dar și în cea ecologică.

Dr. Georgeta Ciurescu & Dr. Mihaela Hăbeanu

  • Publicat în Cultura

Idei noi, combinații noi - cultura de mazăre intercalată cu camelină

În ultimii ani tot mai mulți fermieri descoperă avantajele includerii unor leguminoase în schemele de rotație a culturilor. Și, odată făcut acest pas, caută și tehnologii noi, care să permită obținerea unor randamente cât mai ridicate, cu scopul final de a mări profiturile. Și în cadrul întâlnirilor asociației Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă (AIDER), unii dintre acești fermieri vin cu drag să își împărtășească experiențele. În cele ce urmează vom povesti despre experiența de anul trecut a lui Aurel Petruș, de la ferma Eco Fruct, din județul Călărași.

„Am încercat și năut, și fasole, și linte...“

Aurel Petruș lucrează 1.300 ha de pământ în județul Călărași. Toate culturile pe care le practică sunt bio. Fie că este vorba despre rapiță, mazăre, grâu, porumb sau in pentru ulei, toate sunt lucrate cu tehnologii bio, fără utilizarea pesticidelor sau a îngrășămintelor de sinteză. „Uneori, când trebuie să vorbesc despre experiențele mele după ce înaintea mea au povestit fermieri care folosesc tehnologii clasice, mi se pare delicat. Eu am uitat ce sunt pesticidele și erbicidele. Nu mai folosesc așa ceva de 18 ani. Nu zic că e bine sau e rău, dar iată că trăim!“, își începe, hâtru, povestea. La ora actuală deține un parc de utilaje despre care spune că este mândru, iar în 2019 va beneficia și de irigații pe suprafețe mari din fermă. „Toate acestea mă vor ajuta să fac lucruri noi“, consideră el.

„Cel mai mare insucces din viața mea l-am avut în 2018, când am semănat, pentru prima dată, 120 ha cu năut. Totul a fost compromis din cauza îmburuienării excesive. Nu am avut acea unealtă care să ne permită să intervenim într-o astfel de situație.  Însă, pe viitor, vom putea rezolva și aceste situații“, își povestește Aurel Petruș necazul. „Am încercat și linte în 2017. Mai am încă pe stoc 80 de tone. Eu sunt optimist, sunt convins că o s-o vindem. Întrebarea este când. Am încercat și fasole. Doi ani la rând nu am reușit-o deloc, iar anul acesta (2018 – n.red.) a răsărit atât de rară încât am întors-o și am semănat soia“, ne mai istorisește fermierul despre câteva dintre căutările sale.

„Fără suport, mazărea s-a scuturat înainte de recoltare!“

De trei ani încoace, Aurel Petruș a experimentat și o variantă combinată: mazăre cu camelină. Secretul său, după cum consideră, este că semănatul se face în toamnă. „Acum trei ani am folosit soiul Baltag, simplu, fără niciun fel de suport. În primăvară producția a fost bună, de aproximativ 3.500 kg/ha, dar s-a scuturat cu câteva zile înainte de recoltare. Asta ne-a dat ideea de a introduce în cultură și o plantă-suport. Așa am ajuns la camelină. Deja noi jonglăm cu camelina de ceva vreme și am folosit-o ca suport la mazărea de primăvară. Dar în toamna lui 2017 am semănat-o împreună cu mazărea“, ne mai spune.

Semănătura a fost făcută între 25 octombrie și 5 noiembrie, astfel încât la intrarea în iarnă coarda de mazăre să ajungă la o lungime de circa 10 cm. „Camelina nu are nicio problemă peste iarnă. Poate să aibă și doi-trei centimetri la venirea iernii, rezistă și trece sezonul rece fără nicio problemă“, explică fermierul.

Pregătirea terenului a fost aceeași ca pentru grâu, fără nicio diferență. Preferabil este ca premergătoare să fi fost floarea-soarelui. Concret, s-a arat în toamnă, apoi s-a trecut cu un disc. Înainte de semănat s-a trecut și cu un combinator. Norma de semănat aplicată a fost de 2,5 kg/ha pentru camelină și de 250 kg pentru mazăre. Aceasta înseamnă o densitate de peste 150 plante/mp la mazăre și 40 de plante la camelină. „Toată arta este să știi cum să jonglezi cu distanța între rândurile de camelină!“, apreciază agricultorul. „Am început de la 12 cm, apoi am trecut la 25, la 37, iar în toamna lui 2018 am semănat la 50 cm. Dacă este prea deasă, camelina tinde să sufoce cultura de mazăre.“ În toamna lui 2017, când a fost înființată cultura despre ale cărei rezultate a povestit, distanța între rândurile de camelină a fost de 37,5 cm, iar cea dintre rândurile de mazăre de 12,5 cm.

Un succes economic cu eforturi reduse

Pe lângă faptul că este un suport excelent, reușind să susțină foarte bine plantele de mazăre, camelina mai are și alte proprietăți. După cum a constatat Aurel Petruș, acționează și ca repelent pentru gărgărița de mazăre. Ca fertilizant a fost utilizat gunoiul de pasăre. După o compostare de aproximativ șase luni, a fost aplicată o doză de 15 tone/ha, în toamnă, înainte de trecerea cu combinatorul.

Unul dintre avantajele unei astfel de culturi este că din toamnă până la recoltare nu mai necesită niciun fel de intervenție. Un alt avantaj este că mazărea și camelina ajung concomitent la maturitate. Ca utilaj se folosește combina, reglată pentru mazăre. O „șmecherie“ pe care fermierul o recomandă este ca, în cazul în care nu se dorește mazăre pentru sămânță, combina să fie astfel reglată încât să spargă recolta. Astfel gărgărițele vor dispărea și nu vor mai da bătăi de cap în timpul depozitării. Separarea nu pune probleme, căci semințele de camelină sunt de dimensiunile celor de lucernă, în timp ce mazărea este mult mai mare. Din punctul de vedere al productivității, în 2018 s-au obținut 2.500 kg de mazăre/ha și 700 kg/ha la camelină. Prețul de vânzare pentru mazăre, având în vedere că provine dintr-o cultură bio, a fost de 440 euro/tonă. Camelina, deși clienții sunt ceva mai greu de găsit, se vinde cu 500 – 700 euro/tonă.

Un alt avantaj al acestei culturi, consideră Aurel Petruș, este că după recoltare terenul este numai bun pentru semănatul cu porumb sau cu floarea-soarelui. O altă variantă pe care domnia sa a mai testat-o a fost și aceea a înființării unei culturi de mei. „Oricare dintre aceste variante e aplicată, rezultatele sunt foarte bune. În ceea ce mă privește, voi continua să cultiv mazăre. Regret doar că toamna lui 2018 s-a dovedit foarte secetoasă. Din acest motiv, deși îmi propusesem să semăn în jur de 330 ha cu mazăre, nu am semănat decât 100 ha, cu mazăre furajeră. Pentru primăvară îmi propun să pun pe restul de 230 ha mazăre legumicolă uscată și mazăre alimentară, bineînțeles în aceeași combinație cu camelina“, a încheiat administratorul Eco Fruct.

Alexandru GRIGORIEV

Mazăre de toamnă, Frozen, soi semitardiv

Beneficii

  • Varietate afilă.
  • Rezistent la cădere.
  • Rezistent la ger până la –18° Celsius.
  • Rezistența maximă la iernare are loc la stadiul de 2-4 frunze.
  • Foarte sensibil la cloroza ferică.
  • Perioada de semănare optimă este luna noiembrie.
  • Soi productiv, au fost obținute peste 5 tone la hectar.

Caracteristici

  • Este o plantă înaltă.
  • Bobul este de culoare galbenă.
  • Conținutul de proteină este mediu.
  • MMB: 200-220 g.
  • Densitate recomandată: 80-90 plante/m² pentru solurile calcaroase.
  • Norma de semănat: 200-220 kg/ha.

Producția obținută la recoltare pe data de 6 iunie 2018 a fost de 3.300 kg în condiții de secetă extremă.

Laura ZMARANDA

Învață cum să scoți profit cultivând două specii de plante pe aceeași suprafață

Are o experiență de peste 20 de ani în agricultura ecologică, inovează permanent, găsește soluții să-și mărească rentabilitatea și vinde 80% din recolte la export. Motive suficiente să aflați de la Aurel Petruș din Călărași (1.300 ha cultivate în sistem ecologic) cum face să asocieze mai multe plante pe aceeași suprafață, obținând o serie întreagă de beneficii.

pag14 AurelPetrus

– V-ați specializat pe culturi duble, dar și pe culturi asociate. Aș vrea să vorbim despre combinația mazăre cu camelină. Ce avantaje prezintă acest tip de tehnologie?

– În cazul nostru mazărea și camelina sunt culturi premergătoare, pentru că după ele vom semăna la începutul lunii iulie soia, în sistem irigat. Așadar, pe acest lot vom merge pe cultură dublă. Cultura de mazăre și camelină este pentru mulți dintre fermieri din agricultura convențională o noutate, dar ea se practică mult în sistemul ecologic și cei care practică acest tip de agricultură sunt convins că știu despre ce vorbesc.

– De ce ați ales această asociere?

– Sunt mai multe beneficii de care trebuie să profităm. Avem o mazăre de toamnă franțuzească, soiul Baltrap, de tip afilă, care stă în „picioare“ până la recoltare, dar am asociat-o cu camelina (camelina sativa sau inișorul) din mai multe motive. În primul rând inișorul are un efect repelent pentru gărgărița mazărei și în felul acesta profităm de o combatere biologică pentru cultura de mazăre. Al doilea beneficiu pe care îl urmărim de la camelină este susținerea pe care o poate oferi mazării. Camelina are o tulpină foarte rezistentă și poate susține mazărea chiar și când păstăile sunt formate. Fără această susținere mazărea spre maturitate, la formarea păstăilor, cade și e greu de recoltat. Cu ajutorul camelinei ea va rămâne în picioare, lanul va rămâne vertical și recoltarea se face foarte ușor. Al treilea beneficiu pe care îl avem de la camelină este că îi valorificăm și sămânța de camelină. Avem contract pe ea, în Germania se obține uleiul de camelină, care conține Omega 3 și Omega 6, motiv pentru care este adăugat în cantități mici în uleiul de floarea-soarelui sau rapiță. Tot la capitolul beneficii aș adăuga și faptul că prin această asociere reușim să valorificăm de două ori aceeași suprafață.

– Cum faceți separarea celor două plante după recoltare?

– Plantele ajung la maturitate în același timp, se recoltează împreună, iar separarea se face foarte ușor pentru că mărimea boabelor diferă foarte mult (camelina este un pic mai mică decât sămânța de lucernă). Banii pe care îi obținem de pe sămânța de camelină acoperă toate costurile pe care le facem cu întreaga cultură. Mazărea este deja „un bonus“.

– Mazărea o vindeți tot la export?

– Da, o mare parte pleacă în Germania, o altă parte merge către ferma de găini ouătoare pe care o avem.

– Ce ar trebui să știe fermierii despre culturile duble?

– În primul rând aceste culturi duble le putem face doar în condiții de irigare. Noi mergem pe această tehnolo­gie pentru că beneficiem de o climă extraordinară și există timp suficient (lunile iunie, iulie, august – 90 de zile) pentru a veni cu plante care au perioada de vegetație în acest interval.

– Dacă vorbim de culturi duble, ce ar merge cel mai bine?

– Avem la ora actuală trei culturi pe care le semănăm ca și culturi duble: soia, sfecla roșie, porumbul zaharat și meiul. Mai nou, avem o cerere de mei pentru con­sum uman și care ne garantează prin producțiile obținute un câștig destul de bun. Pentru acestea tehnologia de cultură este un pic diferită față de cultura obișnuită, dar noi facem doar pe sistemul de arătură. Și pentru cultura dublă arăm la o adâncime de 18-20 cm, cât mai repede, semănăm la fel de repede și apoi urmează irigatul care ne asigură răsărirea și dezvoltarea în condiții normale. Urmează pentru cultura de sfeclă și porumb lucrările de întreținere și combatere a buruienilor. Nici nu amintesc de combaterea bolilor și a dăunătorilor, pentru că în cultură dublă nu avem de-a face cu așa ceva. Și nu trebuie să uităm că zona în care ne aflăm este destul de lipsită de precipitații, cu vânt, ceea ce ne ajută ca plantele să rămână uscate și nu sunt predispuse la atacuri de boli și dăunători.

– Care este norma de irigare pe care o aplicați?

– Normele sunt diferite, se începe cu o normă mică, de răsărire, apoi eu recomand mai multe irigări cu norme mai mici. Nu recomand norme mari de udare, pentru că reprezintă o pierdere de apă.

– Ați încercat și alte asocieri între plante în afară de mazăre și camelină?

– Da, am mai încercat în primăvară cultura de linte cu camelină cu aceleași beneficii. În plus, mai avem în fermă o cultură de rapiță cu lucernă, despre care pot să spun, după al doilea an de experiență, că lucrurile stau foarte bine privind fertilizarea pe cale naturală a solului, cu cheltuieli foarte mici.

– Ce producții estimați la mazăre și camelină?

– Cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să obținem 2.500-3.500 kg/ha la mazăre și 500-700 kg/ha la camelină. Acest nivel de producție este foarte rentabil pentru noi.

– Anul trecut ați avut mai mult sau mai puțin?

– Anul trecut am avut mai puțin, pentru că nu am semănat în această asociere mazărea de toamnă și, deși estimasem peste 3.500 kg/ha, în preajma recoltatului a căzut și am reușit să recoltăm doar 2.500 kg/ha. În cazul nostru, pentru că suntem într-o zonă cu vânt puternic, fără susținere din partea altei culturi, pierderile la mazăre pot fi și de 20-30%.

– Aveți probleme cu păsările în perioada recoltării?

– Există o mare problemă cu păsările la nivelul fermei, dar nu la cultura de mazăre și camelină. Pot spune că este o situație alarmantă privind atacul ciorii de semănătură și nu suntem singurii. În ultimii doi ani am avut mari probleme la porumb, am fost nevoiți să întoarcem cultura, mai ales că sămânța este netratată. Trist este că nu se face nimic legat de răspândirea acestei păsări, care are și părțile ei bune, dar care prin înmulțirea ei devine un dușman al fermierilor.

– Nu ați găsit nicio soluție în acest sens?

– Lângă fermă am găsit o soluție pe care o pot recomanda și altora. Trebuie să știți că dacă nu este lăsată să stea în cuib dacă este deranjată timp de 10 zile, noaptea mai ales, și asta se face cu niște lanterne foarte puternice și zgomot, pleacă, își face cuib în altă parte. Asta este o metodă de combatere ecologică.

– Văd că aveți și rapiță în lanul cu mazăre și camelină. De ce și în ce proporție?

– Este o rapiță sălbatică, o putem considera buruiană în cultura de mazăre, infestarea este de 2-3%, dar de această dată pot spune că și rapița sălbatică are un efect pozitiv, ca și camelina – susține mazărea. Mai mult de atât, fiind și o sămânță foarte mică, se separă foarte ușor de boabele de mazăre.

– Dacă mergeți pe această asociere este clar că trebuie să aveți un utilaj care să separe cele 2-3 tipuri de semințe. Cam care este investiția într-un astfel de echipament?

– Vorbim de o investiție destul de mare, dar o masă gravimetrică nu costă mult, unii și-au confecționat-o singuri. Dacă ne gândim la o stație de sortare, investiția ajunge la 200.000 euro.

Patricia Alexandra Pop

MAZĂREA - sursă de proteină cu potențial valoros pentru hrana purceilor aflați în criza de înțărcare

Mazărea (Pisum arvense) reprezintă o sursă importantă de proteină vegetală pentru hrana animalelor. Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri ameliorate de mazăre furajeră, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat. Prin urmare, aria de utilizare a mazării furajere în hrana porcilor s-a lărgit mult. Totuși, extinderea mazării în furajarea porcilor este încetinită deocamdată de sensibilitatea crescută la fungi și dăunători și de cerințele ridicate față de condițiile de păstrare-depozitare. Costul resursei clasice, respectiv șrotul de soia care a crescut dramatic după interzicerea folosirii făinurilor animale, a dus la creșterea costului cu hrana. Pe acest fond, cercetătorii au evaluat alternative leguminoase locale care nu sunt utilizate uzual în hrana purceilor.

Prin conținutul bogat în proteine (21%, proteină brută) ușor digestibile (89% digestibilitatea proteinei) dar și în compuși bioactivi (acizi grași polinesaturați n-3) cu proprietăți terapeutice (de exemplu, activitate antiinflamatorie), mazărea conferă furajului calități nutritive remarcabile.

Este important să ne reamintim faptul că, pentru a ajuta purceii să „depășească“ perioada critică de după înțărcare, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții de microclimat și manipulare corespunzătoare. Tulburările enterice la purcei în criza de înţărcare au consecinţe negative pentru producători, fiind afectate performanţele de creştere şi rata de mortalitate. Infecţia enterică cu E. Coli, de exemplu, afectează purceii cu precădere în prima săptămână după înţărcare (Fairbrother et al., 2005). Acest tip de bacterii proliferează rapid. Mai mult, enteritele reprezintă o manifestare a efectului stresului de înțărcare, pe fondul unei imunități active în formare, a unei adaptări imperfecte a sistemului de termoreglare și a unui sistem digestiv incomplet dezvoltat. Pe fondul interzicerii folosirii antibioticelor ca promotori de creștere a apărut necesitatea găsirii unor soluții furajere pentru o bună stare de sănătate și performanțe bune de creștere.

Eficiența introducerii în hrana purceilor, imediat după înțărcare, a unei varietăți de mazăre a fost studiată pe o perioadă de 20 de zile, în condiții de fermă, în Biobaza IBNA Baloteşti (proiect ADER 6.1.1, finanțat de MADR). Furajul a fost administrat animalelor sub formă peletată. Pentru o mai bună valorificare a fosforului, în ambele rețete de nutreț combinat au fost utilizate enzime (fitaza 0,01%). Pentru rezultate optime asupra stării de sănătate s-a redus limita de includere a mazării și s-a optat ca soluție pentru adaosul uleiului de in ca ingredient ce complementează cu succes mazărea datorită conținutului excelent în acizi grași n-3.

La finalul perioadei de testare purceii de la lotul cu adaos de mazăre au realizat performanțe zootehnice comparabile celor obţinute prin utilizarea resursei clasice (șrot de soia) în hrană.

Parametrii plasmatici (colesterol, trigliceride, cortizol, lipaze) nu au fost influenţaţi negativ de adaosul de mazăre în reţetă. Intensitatea enteritelor, înregistrată zilnic, folosind un sistem de punctare de la 1 la 3 în funcție de severitate, a evidenţiat faptul că prezenţa mazării în hrană contribuie la ameliorarea stării de sănătate a purceilor, enteritele prezentând o intensitate uşor mai scăzută față de purceii care au consumat hrană cu surse proteice clasice.

Rezultatele obținute confirmă faptul că mază­rea, prin conţinutul în compuşi bioactivi, contri­buie la reducerea intensităţii enteritei, prevenind astfel deshidratarea şi pierderile în greutate la purceii aflaţi în criza de înţărcare. În plus, fiind o sursă de proteină locală, administrată judicios în hrana purceilor poate diminua preţul furajului.

Nicoleta Aurelia Lefter

Mihaela Hăbeanu

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Cultura de mazăre

Important aliment în bucătăria românească alături de fasole (mai puțin lintea), mazărea - Pisum sativum - a fost introdusă în cultură în țara noastră prin anii 1600. Este originară din Asia Mică și Asia Centrală, fiind cultivată pentru prima dată în Europa de vechii greci și romani. Este apreciată mai cu seamă ca aliment și mai puțin pentru valorile sale terapeutice (tratarea osteoporozei, a hipertensiunii arteriale, diabetului, bolilor renale sau stărilor de epuizare fizică și psihică, reduce colesterolul nociv, încetinește procesul de îmbătrânire etc.).

Descriere

Este o plantă erbacee, anuală, cu rădăcină pivotantă și nodozități, cu capacitate foarte mare de a fixa azotul din sol; rădăcina principală poate ajunge la 100 cm, dar masa principală a sistemului radicular rămâne la suprafață, în substratul de până la 30-40 cm. Tulpina este aeriană, ierboasă și volubilă, fără țesut de susținere, cu frunze compuse terminate în cârcei și flori de culoare albă sau vag violet-roșcate, dispuse la subsuoara frunzelor. Fructul se prezintă sub formă de păstaie de 3-12 cm, dreaptă sau ușor curbată, cu 6-12 semințe în interior, în funcție de soi. Boabele ajung la greutatea maximă la 20-30 de zile de la înflorit, după care scad în greutate, pierd gustul dulce (glucide transformate în amidon), iar la maturitate se întăresc, căpătând un tegument neted sau zbârcit și culoare galbenă sau verde.

Factorii de mediu

cultura mazare 3

Temperatură: este puțin pretențioasă față de căldură; temperatura minimă de germinație – 1/2°C pentru soiurile cu bob neted și 4/5°C pentru cele cu bob zbârcit; perioadă de răsărire – 10-12 zile de la semănat; temperaturi minime suportate de planta abia răsărită – minus 6/8°C la soiurile cu bob neted și minus 2/3°C la cele cu bob zbârcit; temperatura optimă de creștere/15-18°C; temperatura maximă în timpul vegetației – 24°C; temperaturile mai mari de 25°C la fructificare reduc procentul de legare a păstăilor.

Lumina: cerințe moderate, cu producții totuși mici pe terenurile umbrite.

Umiditate: cerințe moderate, 75-80% din capacitatea de câmp în perioada de înflorire-fructificare; seceta solului și atmosferică reduc procentul de formare/legare a păstăilor.

Sol: pH neutru spre ușor alcalin; substrat bogat în elemente nutritive, permeabil, afânat, cu o bună capacitate de reținere a apei.

Asolament

Pentru mazăre, cele mai bune premergătoare sunt, pentru cultura de grădină, tomatele, castraveții și cartofii, iar pentru suprafețele industriale – porumbul și floarea-soarelui. După mazăre se pot cultiva, pentru suprafețele din grădină, varză, spanac, ridichi de iarnă, iar pe suprafețele mari – grâul. De reținut: este planta care nu poate fi cultivată după ea însăși patru ani.

Pregătirea solului

Solul se pregătește din toamnă prin: fertilizarea de bază cu 30-40 kg substanță activă/ha P2O5 și 60-70 kg s.a./ha K2O; arătură la 20-22 sau 28-30 cm; o discuire până la venirea iernii, pentru distrugerea buruienilor, mărunțirea și nivelarea solului. Unii specialiști susțin că această operațiune ar spori mult recolta în comparație cu aplicarea discuitului numai primăvara, înainte de semănat. Primăvara se fertilizează cu azot în cantitate de 40-60 kg s.a./ha și se afânează/ pregătește patul germinativ pentru semănat.

Semănatul

Semănatul (mecanizat) se efectuează primăvara devreme sau, pentru cultura industrială, în ferestrele iernii, între 25 februarie și 10 aprilie. Pentru eșalonarea recoltei în vederea consumului proaspăt sau pentru industrializare se recomandă semănatul în 2-3 epoci, la distanță de 10-14 zile. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm, folosindu-se, în funcție de soi, cel puțin 220 kg de sămânță la hectar. În cazul semănatului de toamnă, epoca ideală este sfârșitul lunii septembrie, cantitatea de sămânță utilizată fiind de 180-220 kg/ha, asigurându-se o densitate de 1.200-1.500 mii plante la hectar. Distanța dintre rânduri este de 12,5 cm. Sămânța trebuie să fie sănătoasă, cu puritatea de 93-99% și capacitate de germinație de cel puțin 80%. Se recomandă tratarea cu Nitragin chiar în ziua semănatului.

Lucrări de întreținere și recoltare

  • erbicidare: Butoxone M 40 (2,0-2,5 l/ha) – împotriva buruienilor dicotiledonate anuale (în faza de 2-4 frunze a buruienilor) și dicotiledonate perene (buruieni mai mari 10 cm), aplicat când planta de mazăre are 10-12 cm înălțime; Leopard 5 EC – împotriva costreiului ((1,5-1,75 l/ha) și a buruienilor monocotiledonate anuale (0,7 l/ha); Agil 100 EC – împotriva buruienilor monocotiledonate anuale (0,8 l/ha) și a costreiului (1,0-1,5 l/ha);
  • irigare: dacă, eventual, condițiile din fermă permit se aplicară 2-3 udări prin aspersiune, cu norme de 250 m3/ha în fazele critice (după răsărire, înainte de înflorit, în faza de legare a boabelor);
  • combatere boli: Dithane M-45 (0,2%), Dithane Neotec 75 WG (0,2% (20 g) – pentru mană; Tilt 250 EC (0,3 l/ha), Topsin M 70 (1,0 kg/ha), Thiovit Jet (0,4%) – pentru făinare; Dithane M-45 (0,2%) și Topsin M 70 (0,1%) – pentru antracnoză; Teldor 500 SC (0,08%), Rovral 500 SC (0,1%) - pentru putregaiul alb și putregaiul cenușiu; Topsin M70 (0,1%) – pentru fuzarioză;
  • combatere dăunători: Actara 25 WG (0,02%), Confidor Energy (0,08%), Karate Zeon (0,02%), Laser 240 SC (0,05 %), Mospilan 20 SG (0,04%) – pentru tripși; pentru păduchele verde se pot folosi tratamentele anterioare plus Faster 10 CE (0,03%) și Decis Mega (0,02%); pentru cel mai periculos dăunător, gărgărița mazării, se recomandă Actara 25 WG (0,08-0,1 kg/ha), în perioada de vegetație, și Reldan 40 EC (0,7-1,2 l de apă pentru 1.000 kg de cereale boabe) în timpul depozitării;
  • recoltarea începe când 70% din păstai au ajuns la dezvoltarea normală, iar boabele sunt la maturitatea de consum. Producția medie este de 4,5 tone/ha.

Maria BOGDAN

Mazărea trebuie semănată în „mustul zăpezii“

Cultura de mazăre este relativ ușoară, iar recolta obținută este foarte importantă. Se poate cultiva în toate zonele agricole și asigură producții bune în toți anii deoarece folosește bine apa acumulată în sol în perioada toamnă-iarnă.

Până se vor realiza soiurile de mazăre de toamnă, care sunt în curs de creare la INCDA Fundulea, mazărea de primăvară trebuie semănată foarte timpuriu. Boabele de mazăre fiind bogate în proteină (20-35%) și amidon (30-50%), sunt folosite în hrana oamenilor ca boabe verzi sau conservate, dar și ca boabe uscate, măcinate, iar din făina obținută se pot prepara piureuri sau participă (15%) la fabricarea unor sortimente de pâine.

Cel mai mult boabele se folosesc în furajarea animalelor, în special la tineret, sub formă de uruială în amestec cu alte furaje.

Plantele de mazăre în amestec cu unele graminee formează borceagul care se folosește în furajarea animalelor în stare verde, ca fân sau sub formă de siloz. Vrejii de mazăre, bogați în proteină (6-10%), se folosesc la furajarea oilor.

Cultura de mazăre lasă solul bogat în azot (80-100 kg/ha) și, eliberând terenul devreme, în condiții de irigare, se poate însămânța porumb sau floarea-soarelui cultura a II-a. Mazărea asigură „dospirea solului“ datorită capacității plantelor de a feri suprafața terenului de acțiunea directă a razelor solare, de a păstra umiditatea în sol și de a favoriza activitatea microbiologică.

Având rădăcină pivotantă ce pătrunde adânc în sol (100 cm) și cu capacitate de solubilizare a compușilor greu solubili de fosfor și calciu, poate valorifica apa și hrana dintr-un volum mare de sol și aduce la suprafață compuși de fosfor și calciu necesari cultu­rilor postmergătoare. Mazărea este o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă.

În afară de aceste importante avantaje agronomice ale culturii de mazăre, în urma lansării de către Organizația Mondială a Sănătății a pericolului pe care îl prezintă consumul de carne roșie, nutriționiștii au scos în evidență și multe avantaje privind sănătatea oamenilor prin consumul de mazăre. Astfel, ei arată că, pe lângă conținutul ridicat de proteină, mazărea este o sursă de vitamine, minerale și fibre.

Conține vitamina K ce are rol în activitatea calciului din organism. Conține acid folic și vitamina B6 care combat osteoporoza și arteroscleroza. Este sursă importantă de vitamina C, principal antioxidant care protejează organismul de viruși și boli. Este mai ușor digestibilă decât carnea și încetinește procesul de îmbătrânire. Consumul de mazăre echilibrează funcțiile sistemului cardiovascular.

Având asemenea multiple și importante avantaje, credem că este necesar să se extindă această cultură și să i se acorde maximum de atenție tehnologică.

Semănatul reprezintă veriga tehnologică esențială în reușita culturii de mazăre.

Având ca plantă premergătoare, de regulă, porumbul, în toamnă se efectuează arătura la 20-25 cm adâncime cu plugul în agregat cu grapa stelată astfel ca la intrarea în iarnă terenul să fie afânat, mărunțit și nivelat.

Terenul astfel pregătit în primăvară se zvântă repede și uniform, putând trece la pregătirea patului germinativ cu combinatorul care lucrează la adâncimea de 6-7 cm, cât este adâncimea de încorporare a seminței.

În anii din urmă o astfel de situație s-a realizat la mijlocul lunii februarie, când am semănat 400 ha cu mazăre și am obținut 3.600-4.000 kg/ha.

Este necesar semănatul în „mustul zăpezii“ deoarece pentru germinare mazărea are nevoie de mai multă apă (peste 100% din greutatea seminței) și nu necesită temperaturi ridicate, mulțumindu-se cu 1-2°C.

Dacă la desprimăvărare terenul ar fi denivelat, se zvântă neuniform și trebuie așteptat până se poate intra pe teren cu grapa cu discuri pentru nivelare.

Grapa cu discuri răscolește solul, provocând mari pierderi de apă, iar semănatul nu se mai poate încadra în epoca optimă.

Întârzierea semănatului cu 2 săptămâni a dus la diminuarea producției cu 20-30%, iar după 3 săptămâni producția se reduce la jumătate sau se compromite cultura.

Nu trebuie să ne temem de eventualele temperaturi scăzute care apar după răsărirea mazării deoarece plantele tinere suportă ușor temperaturi de minus 5-6°C sau chiar minus 12°C de scurtă durată.

Semănată în „mustul zăpezii“, mazărea vegetează mai bine la temperaturi scăzute, iar înflorirea și fructificarea au loc în mai-iunie, când cad mai multe precipitații și scapă de fenomenele de arșiță și secetă.

Sămânța folosită trebuie să fie sănătoasă, fără galerii de gărgăriță, să aibă puritatea de 93-99% și germinație mai mare de 80%. În ziua semănatului se tratează cu nitragin, după care trebuie ferită de razele solare.

Se seamănă la distanța de 12,5 cm între rânduri, asigurând 125-130 boabe germinabile/m2, astfel ca la recoltare să rămână cel puțin 100-115 plante/m2.

Se folosesc 225-300 kg de sămânță/hectar.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revin în actualitate ricinul, mazărea şi năutul

Cele trei plante – ricinul, mazărea şi năutul constituie alternative serioase la culturile consumatoare de apă, cum sunt porumbul, floarea-soarelui sau rapiţa. Aceasta mai ales dacă vorbim de zonele aflate în proces de aridizare accentuată din cauza lipsei irigării.

Plante valoroase uitate

Ricinul este cunoscut ca plantă uleioasă valoroasă ce acumulează în seminţe 45-50% ulei, foarte apreciat în industria farmaceutică şi cosmetică. Planta poate fi cultivată după cerealele păioase şi leguminoase anuale, fiind pretabilă la rotaţia culturilor. Preferă solurile fertile, afânate şi profunde, după cum spun specialiştii. Pregătirea se face la fel ca la celelalte plante de primăvară, epoca optimă de semănat fiind între 20 aprilie şi 10 mai. Rigorile tehnologice spun că este nevoie de o cantitate de 12-35 kg de sămânţă la hectar, păstrând o distanţă între rânduri de 80 cm şi de 20-25 cm între plante pe rând. De asemenea, adâncimea la semănat nu trebuie să depăşească 6-7 cm.

Năutul a fost socotit în timp de cultivatori planta leguminoasă cea mai tolerantă la secetă. Şi nu întâmplător, pentru că el are nevoie de temperaturi mari, pe care le găseşte în Dobrogea, Câmpia Dunării, în Câmpia de Sud a Moldovei sau în zona de câmpie din vestul ţării. Pentru o bună dezvoltare planta are nevoie de soluri cu textură mijlocie, nisipoase, bogate în calciu, chiar uşor salinizate, randamentul fiind cu mult mai scăzut în soluri grele, excesiv de umede, slab aerate. În privinţa rotaţiei culturii, un ghid de bune practici publicat de Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV – Bucureşti arată că poate fi cultivat după orice plantă, însă nu se recomandă să revină după el şi după alte leguminoase. În condiţiile agriculturii româneşti, năutul poate fi cultivat după cereale păioase sau floarea-soarelui. La rândul său, el este o bună premergătoare pentru grâul de toamnă, pentru zonele cu climat cald şi mai secetos din sudul României.

În condiţii prielnice, producţii mari şi sigure

Graţie caracteristicilor morfofiziologice, năutul, ricinul şi mazărea pot asigura producţii mari şi sigure. Fiecare dintre aceste plante valorifică perfect condiţiile de mediu şi sol mai ales din zona de sud a ţării. Spre exemplu, mazărea utilizează foarte bine rezerva de apă acumulată în timpul iernii, înfloreşte şi fructifică devreme, înainte de instalarea secetei şi arşiţei. Năutul, am mai spus, este specia cea mai rezistentă la stres hidric şi termic dintre boabe, iar ricinul valorifică perfect regimul termic excedentar şi regimul hidric deficitar din perioada caldă a verii, reacţia plantelor ameliorate fiind aceea de formare a producţiei principale pe prima inflorescenţă (numită de specialişti racemul principal). „La noi lucrările de ameliorare la mazăre şi năut continuă şi cu satisfacţie pot spune că avem rezultate. Ceea ce am creat la ricin, mazăre şi năut a început să fie foarte căutat. Am avut o surpriză foarte plăcută la mazăre pentru că s-au vândut cantităţi importante de sămânţă în toamnă, dar avem şi acum solicitări“, a declarat Emilian Negrilă, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cereale şi Plante Tehnice – Drăgăneşti Vlaşca.

Nici nu este de mirare, având în vedere cerinţele Comunităţii Europene pentru plata integrală prin procesul de înverzire de anul viitor, când toţi producătorii agricoli vor fi obligaţi să aibă în structura de culturi minimum trei culturi, de regulă patru, din care una să fie de leguminoase, ceea ce înseamnă o pondere de 10-15% din totalul culturilor. Cerere pentru hibrizii româneşti există; problema este că staţiunea de la Drăgăneşti Vlaşca, ca multe alte staţiuni din ţară, se confruntă cu reducerea drastică a patrimoniului funciar. Astfel că de la 3.200 ha teren arabil, cât deţinea odată staţiunea, astăzi mai are în proprietate 2.600 ha, iar fenomenul este în continuă descreştere din cauza retrocedărilor puse în practică în urma hotărârilor definitive. Ba mai mult, Legea salarizării a stabilit plafoane mizerabile pentru cercetătorii din agricultură, obligându-i pe mulţi să-şi caute de lucru la privat. „Avem un colectiv de 12 cercetători şi asistenţi de cercetare, pentru că noi am creat personal căruia nu i-am putut asigura mai mult decât prevede legea şi i-am pierdut. Oamenii s-au dus în mediul privat, la firmele concurente şi ajung să conducă departamente de cerce­tare cu rezultate excepţionale“, a specificat Emilian Negrilă. Să înţelegem aşadar că Statul pregăteşte personal pentru firmele străine…

Chinezii vor ricin românesc

Încă din anul 1980 staţiunea de la Drăgăneşti Vlaşca a avut în acţiunile sale un program de ameliorare a culturii ricinului. Aceasta nu a ocupat o pondere foarte importantă, dar era extrem de bine delimitată, cu atribuţii foarte clare până în 1990. „După ’90 interesul pentru ricin a scăzut, însă acum, în mod surprinzător, există un interes mare din partea unui grup de investitori din China, cu un consorţiu american. Ne-au descoperit şi vor să intre pe un program cu o suprafaţă de 100.000 ha de ricin. Sigur că noi le-am propus ca această cultură să intre într-un asolament, deşi ei sunt de acord să dezvolte şi programul de leguminoase anuale (mazăre, năut).“ Tocmai pentru că este vorba de un proiect de investiţii foarte substanţial pentru România staţiunea nu răspunde încă propunerii de colaborare până nu se obţin toate informaţiile necesare punerii în practică a acestuia. „Trebuie să ne lămurim ce poziţie adoptăm, ce informaţii dăm şi ce informaţii primim, astfel încât să avem toate aspectele tehnologiei de cultură. Va trebui să actualizăm toată tehnologia de cultură. Ei vin cu soiurile lor, cu potenţial de 5-6 tone/ha, după cum spun chinezii, adică dublu faţă de nivelul la care am ajuns noi“, a specificat directorul staţiunii. Dorinţa chinezilor este ca programul să intre în derulare chiar de anul viitor. Acest lucru se va întâmpla dacă se va ajunge la un consens în privinţa aspectelor tehnologice: ce soi sau hibrid va fi folosit, care va fi distanţa dintre rânduri, sistemul de combatere a buruienilor, mai ales că se pune problema aducerii în România a unor soiuri cu un alt tip de dezvoltare, cu densităţi mult mai reduse.

„O asemenea ofertă este deosebit de tentantă, ei vin cu materialul săditor, noi cu tehnologia, dar va trebui să vedem cum rezolvăm posibilele probleme. Spre exemplu, la o densitate de 15.000 cu o distanţă între rânduri de 1,20 m, în zona de sud vor fi foarte multe pericole legate de îmburuienare, de coacere neuniformă“, a mai spus Negrilă.

Noua provocare venită din partea chinezilor va pune cu siguranţă la încercare nu doar cercetarea agricolă a staţiunii, ci şi capacitatea noastră de a răspunde profesionist unor exigenţe care ţin de calitate, nu doar de cantitate.

Patricia Alexandra POP

Abonează-te la acest feed RSS