Adama Sultan iulie 2020
update 3 Aug 2020

Solarii pe 5 hectare la Fierbinți

În drumul nostru spre căutarea unor povești inedite am făcut un mic popas în județul Ialomița. Mai exact, în Fierbinții de Jos. Aici am avut ocazia să-i cunoaștem pe soții Spiridon. Doi tineri dedicați muncii în câmp, care au dezvoltat o afacere cu ajutorul legumiculturii. La prima vedere, ai spune că este vorba de un business relativ simplu, nimic inovator. Însă acesta este bazat pe o tradiție transmisă din generație în generație, pasiune, hotărâre și, nu în ultimul rând, legume de calitate.

„Bunicii și părinții mei s-au născut aici, în Fierbinți, iar ocupația lor de bază a fost agricultura. Cultivăm legume din moși-strămoși. Pământul pe care cultiv legumele acum l-am moștenit de la străbunici. Am preluat exploatația de la tatăl meu, care m-a îndemnat să continui această cale. În 2009 am auzit prima dată de Programul „Tineri Fermieri“. Mi s-a părut interesant, iar în 2010 am accesat fondurile și am început să construim solarii“, povestește Alice Spiridon, legumicultor.

Practic, atunci a fost momentul când totul a început să prindă contur. Au aflat cum este  să începi o afacere profitabilă, care sunt schemele de marketing și care este principala calitate a unui antreprenor de succes în legumicultură. Dacă la început lucrau o suprafață mică de teren, aproximativ 4 ha, acum dețin solarii construite pe 8.000 de metri și 5 hectare, în câmp, de legume. Ardei capia, tomate, broccoli, conopidă, salate și multe altele, toate sunt crescute cu multă dragoste sub brand-ul jucăuș Alice în Țara Legumelor.

„Punem mult accent pe calitate și ne-am asigurat ca întreg fluxul să fie corespunzător. Începând de la asolamentul corect până la produsul final, oferim cele mai bune condiții. De asemenea, folosim combaterea biologică pentru prădători. Încercăm să utilizăm cât mai puține produse chimice și să producem legume sănătoase. Totodată, avem în vedere ca tot lanțul de aprovizionare să fie cât mai eficient. În acest sens, am achiziționat mașini cu frig pentru a menține prospețimea legumelor până când ajung în depozitele marilor rețele de retail“, adaugă tânăra.

Datorită seriozității și calității legumelor recoltate, tinerii au trecut la următorul nivel și primesc cerere de produse tocmai din Olanda.

Combaterea biologică

Agricultura organică este un domeniu în plină dezvoltare în peisajul european, fiind un rezultat direct al interesului crescut al consumatorilor pentru produsele ecologice. Din acest motiv, tinerii își protejează culturile de dăunători prin combaterea biologică. Deoarece există o cerere tot mai mare pe piață de produse sănătoase, fără tratamente chimice, următorul pas în evoluția fermei pare să fie producțiile bio.

„Cei mai aprigi dăunători sunt populația de trips și musculița albă. Mergem pe combatere biologică deoarece prădătorii îți permit o cultură sănătoasă. Odată ce îi lansăm în solarii, ei lucrează zi și noapte, fiind niște paznici permanenți. În plus, folosirea acestora ne permite să recoltăm tot timpul. Nu trebuie să mai avem pauze după anumite insecticide, așa cum făceam în anii anteriori. De asemenea, datorită prezenței lor, am observat că și bolile sunt mai rare. Prima lansare a prădătorilor va fi atunci când 20-30% din plante vor fi înflorite, ca prădătorii să se hrănească cu polenul lor. Următoarea etapă va fi când plantele vor mai crește și se vor uni unele cu altele. În acest fel prădătorii se pot deplasa cu ușurință“, explică Marian.

Marian Spiridon

În viitorul apropiat, cei doi fermieri doresc să-și valorifice producția proprie cu ajutorul unei fabrici de procesare. Astfel vor putea să producă, zilnic, sute de conserve și specialități pentru vânzare. 

Ardeii capia, cea mai rentabilă cultură

Ardeii ocupă un loc important în rândul plantelor de cultură care se găsesc în grădinile oamenilor gospodari de la țară, mai ales că vorbim despre o legumă foarte utilizată în bucătăria românească. Din acest motiv, ardeii au mare căutare pe piață, iar prețul de valorificare este unul destul de bun, este de părere Marian Spiridon. Cultivarea ardeilor este una dintre afacerile agricole care pot oferi legumicultorilor un profit frumos. Totuși, tehnologia de cultură este una cu multe capcane, iar la final prețul de vânzare a ardeilor este mult influențat de aspect și de gustul lor.

„Ardeiul capia este cultura mea favorită deoarece are un preț mulțumitor la raft și îți asigură o parte din che

ltuieli. Să nu uităm că  ardeiul are o întrebuințare largă și poate fi preparat în mai multe variante culinare. Noi putem să-i recoltăm din iunie până în decembrie. Cultura noastră de ardei este protejată de dăunători cu ajutorul combaterii biologice. În acest fel putem livra produse sănătoase, un alt avantaj pe care noi îl putem oferi clienților noștri“, povestește pentru Lumea Satului Marian Spiridon, producător de legume.

În urma acestei vizite am învățat că munca în echipă, implicarea, ambiția și pasiunea pentru ceea ce faci reprezintă calea sigură spre succes.

Ruxandra HĂBEANU

Fertilizanți în legumicultura ecologică

Baza fertilizării în sistemul de agricultură ecologică o reprezintă îngrășămintele naturale (gunoiul de grajd, dejecții, resturi vegetale din grădină reciclate) și cele minerale greu solubile, cu folosire lentă, gen făină de fosforite, săruri potasice naturale, silicați. Materia organică proaspătă se va aplica în doze moderate cunoscut fiind faptul că, administrată în cantități mari, poate provoca „foamea de azot“. De asemenea, dozele mari sensibilizează plantele față de atacul bolilor și dăunătorilor și favorizează creșterea luxuriantă, în detrimentul fructificării.

Gunoiul de grajd (cu administrare toamna, sub arătură) este de departe cel mai complet îngrășământ, conținând suficiente cantități de azot, fosfor, potasiu și calciu. Doza administrată diferă de cultură, de tipul solului și de starea naturală de fertilitate a acestuia. De pildă, rădăcinoasele necesită doze moderate și fracționate; cantitățile exagerate provoacă ramificarea rădăcinilor și diminuarea rezistenței la păstrarea peste iarnă.

Mranița se obține prin descompunerea avansată a bălegarului (gunoi bine fermentat) și se folosește fie ca îngrășământ la cuib, fie în răsadnițe. Conține o cantitate apreciabilă de substanțe nutritive ușor accesibile plantelor, motiv pentru care se aplică în cantități de 1-2 ori mai reduse decât bălegarul obișnuit.

Turba este un amestec de resturi vegetale semidescompuse ce se extrage din turbăriile formate în regiunile cu umiditate mare. Acest amestec îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei, solul devine mai aerisit și reține mai bine elementele nutritive. Se folosește în culturile de legume, dar și pentru pregătirea substraturilor de creștere a plantelor.

Compostul este un îngrășământ obținut prin descompunerea lentă a resturilor organice din gospodărie (pleavă, vrejuri, paie, frunze, buruieni, iarbă). Comparativ cu gunoiul de grajd, este mai sărac în azot, dar mai bogat în fosfor, potasiu și calciu. Acesta rezultă din amestecul resturilor vegetale cu gunoi de grajd proaspăt, care se lasă să fermenteze 2-3 ani (cu lopătare și udare periodică). Este utilizat ca îngrășământ local sau la pregătirea amestecurilor de pământ pentru spații protejate. În cazul în care se folosesc buruieni, compotul nu se recomandă pentru răsadnițe, din cauza semințelor care-și păstrează germinație și după fermentare.

Gunoiul de păsări este de 2-3 ori mai bogat în azot, fosfor și potasiu decât gunoiul de grajd, administrându-se o dată la doi ani, în doze de 0,5-0,8 kg/mp sau 5-8 tone/ha. Se utilizează și diluat – 1 kg la 10 litri de apă – în cantități de 2-3 litri/mp. Acesta se păstrează la umbră, sub o folie neagră sau acoperit cu pământ.

Dejecțiile (bovine) constituie un îngrășământ lichid deosebit de valoros, care se aplică sub formă de soluție diluată cu 3-4 părți de apă. Se administrează în cursul perioadei de vegetație, ca îngrășare suplimentară, având un efect rapid, în doze de 3 litri/mp.

Îngrășămintele verzi rezultă din descompunerea plantelor încorporate în sol. Cele mai indicate în acest scop sunt măzărichea, trifoiul, mazărea, lupinul, sulfina, rapița, muștarul. Se aplică independent sau ca o cultură succesivă, încorporându-se sub brazdă când plantele sunt în stadiul  de boboc, după ce au fost în prealabil tăvălugite sau cosite/tocate.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS