reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Când şi cum plantăm legumele

Fie că aveţi o grădină generoasă al cărei teren vă gândiţi să îl valorificaţi punând legume, fie că vă iniţiaţi în legumicultură şi experimentaţi împreună cu copiii acest domeniu la nivel familial, trebuie să ştiţi care este momentul optim de plantare, dar şi ce aveţi de făcut pentru a obţine roadele. Vorbim de această dată despre roşii şi ardei.

Pentru legumicultori activitatea începe odată cu primele zile ale lui Gerar, atunci când sunt achiziţionate seminţele, turba şi lădiţele în care vor creşte răsadurile. Alegerea momentului potrivit este legată de credinţa că germinarea seminţelor este influenţată şi de fazele lunii. Dacă doriţi să ţineţi cont de acest aspect, semănaţi atunci când luna este în creştere, altfel reţineţi că sfatul legumicultorilor experimentaţi este de a semăna răsadurile de roşii şi ardei în funcţie de data la care veţi planta răsadurile în câmp. Acest lucru se face practic atunci când temperatura solului trebuie să atingă şi chiar să depăşească 12° C, lucru care se întâmplă de regulă spre sfârşitul lunii aprilie – prima decadă a lunii mai.

În cazul legumicultorilor profesionişti care dispun de sere încălzite semănarea se face în perioada 10-15 ianuarie. Legumicultura rudimentară încă se mai face în pahare de plastic sau lădiţe, însă, mai nou, producătorii apelează la tăviţe din plastic cu alveole care pot fi comandate de la magazinele specializate la 3-4 lei bucata. Pe lângă această investiţie, este nevoie de turbă, al cărei cost variază între 700 şi 850 lei sacul de 300 litri. „De ce alveole şi de ce turbă? Pentru că răsar mai bine şi nu se pierd seminţe“, explică Costel Dumitraşcu, legumicultor din Vişina Nouă, judeţul Olt.

Iniţial puteţi semăna în tăviţe cu 240 de alveole (găuri). Umpleţi tăviţa cu turbă şi nivelaţi folosindu-vă de o altă tăviţă de aceeaşi dimensiune aşezată deasupra. Apoi puneţi câte o sămânţă în fiecare alveolă, acoperiţi-le cu un strat subţire de turbă, tasaţi încă o dată şi udaţi. Din acest moment, seminţele de roşii au nevoie de 7-8 zile pentru a încolţi, iar ardeii de 12-14 zile. În tot acest timp răsadurile trebuie udate în funcţie de temperatura mediului în care se află. „Cantitatea de apă variază în funcţie de temperatura din seră. Dacă este prea cald răsadurile se usucă mai repede şi atunci trebuie udate mai des. Cât sunt mici nu au nevoie de foarte multă apă, dar totuşi trebuie urmărite. Dacă în prima fază nu le-ai dat apă când trebuie şi pleacă colţul, acesta se usucă. Noi le udăm la 3-4 zile“, spune Costel Dumitraşcu.

Unii producători îşi seamănă legumele pe un strat de gunoi de grajd (bălegar), care dezvoltă în zilele călduroase o temperatură de 28-30°C ori, dacă în aceste condiţii răsadurile nu sunt udate, ele mor.

După 3 săptămâni de la încolţire se trece la operaţiunea de rărire. Practic, fiecare plăntuţă este scoasă din alveolă împreună cu substratul în care se află, fără a se umbla la rădăcină, apoi mutată într-o tăviţă cu un număr mai mic de alveole, dar mai mari în diametru. În felul acesta rădăcinile beneficiază de un spaţiu mai mare şi de mult mai multe elemente nutritive. „Dacă iniţial am folosit tăviţe cu 240 de alveole, acum le rărim şi le punem în tăviţe cu 24 de alveole. Această operaţiune are loc în jurul datei de 15 februarie, când putem folosi o turbă cu granulaţie mai mare decât cea folosită iniţial la semănare. În cazul nostru, plantele rămân în tăviţe udate periodic până în jurul datei de 10-15 martie, când teoretic pot fi plantate în teren. Dar acest lucru va depinde de temperatura de afară“, spune Costel Dumitraşcu.

În cazul în care aţi ales să plantaţi în alt moment din an, ţineţi cont că vârsta optimă de plantare a răsadurilor în câmp la roşii este de 55-60 de zile de la semănat.

Ajunse în câmp, Costel Dumitraşcu spune că „legumele pot fi plantate în sol folosindu-se o folie neagră. Aceasta are rolul de a ţine în frâu buruienile, dăm mai puţin cu sapa, menţine mai mult umezeala în sol şi se previne apariţia bolilor. Practic, se dă gaură în această folie şi se plantează legumele la 35-37 cm una de alta cu distanţă de 40 cm între rânduri, menţinând o potecă de 80-90 cm.“

Este bine de reţinut că temperatura minimă de creştere a plantei este de 12-13°C, iar cea optimă este de 20-22°C. În funcţie de condiţiile de mediu (temperatură, umiditate), regiune şi soiul folosit veţi putea culege primele roade la 10-12 săptămâni de la momentul plantării în câmp. Spor la treabă!

Patricia Alexandra Pop

Legume cultivate fără riscuri climaterice

În prezent, în lume, 30% din producţia de legume se produce sub plastic. Cele mai mari suprafeţe sunt în SUA – 21. 000 ha, în Franţa – 11.350 ha, iar în Italia 25.000 ha, întreaga suprafaţă fiind cultivată în zona de sud. Folosirea materialelor plastice în legumicultură s-a extins în toate ţările cultivatoare de legume, deschizând drumuri noi în agrotehnică şi oferind condiţii favorabile pentru obţinerea unor cantităţi sporite de legume, pepeni şi căpşune de primă apariţie.

Cultivatorii din bazinul legumicol Buzău dispun de o experienţă îndelungată în folosirea maselor plastice în producerea de legume proaspete şi de cea mai bună calitate, prin înfiinţarea culturilor după sezon, alternând cultura celor protejate cu folie de polietilenă cu a acelora realizate în câmp deschis. Aşa se face că, în perioada de iarnă, găseşti în pieţele din Buzău spanac, salată, ridichi de lună, verdeţuri, primăvara varză timpurie pentru piaţă şi export, iar vara se adaugă legumele termofile. În perioada 1968 - 1990 Staţiunea cu profil legumicol şi Uzina Romcarbon au creat şi experimentat mai multe tipuri de solarii, au creat folia perforată, au stabilit tehnologiile de producţie, au sprijinit producătorii cu fonduri de investiţii pentru construirea a peste 250 ha solarii, ceea ce a permis ca judeţul Buzău să fie un exportator de legume. Protejarea legumelor în construcţii tip tunel, folosirea foliei perforate sunt de actualitate pentru micii producători. De când suntem în UE producerea de legume în serele din România a devenit o afacere nerentabilă pentru că energia este foarte scumpă, iernile sunt aspre, există căderi de zăpadă după plantare (cultura în solarii tip MATCA distruse anual de ger şi vânt). De aceea acestea trebuie regândite. Serele acoperite cu plastic nu şi-au dovedit eficienţa, din ele livrăm legume foarte târziu.

Putem realiza legume, pepeni, cartofi preîncolţiţi, căpşune plantate vara, producţii nonstop, tot timpul anului, prin folosirea combinată a solariilor tip tunel şi a foliei perforate. Dacă vă uitaţi la ţările mediteraneene, folosesc în primul rând aceste tehnologii ieftine în solarii şi livrează în centrul şi nordul Europei legume, pepeni, căpşuni, mult înaintea celor produse în câmp. În anul 1973, după o vizită la expoziţia internaţională de mase plastice folosite în agricultura din Milano - Italia, am văzut, am proiectat şi construit solarul tip tunel, iar Uzina de mase plastice din Buzău a produs folia perforată şi folia pentru solarii.

Folia perforată este o peliculă groasă de 0,08 mm, cu 400 perforaţii, tăiate rotund, cu diametrul de 1 cm, tăieturi incomplete, făcute pe numai 3/4 din lungimea cercului, astfel că perforaţiile sunt prinse şi se mişcă în sus şi în jos, în funcţie de circulaţia gazelor: ziua, când temperaturile cresc dinspre sol spre atmosferă, sunt ridicate, iar seara se închid. Dacă noaptea îngheaţă în atmosferă vaporii de apă acumulaţi peste zi devin cristale de gheaţă, o peliculă ideală pentru ca sub folie să se păstreze o temperatură pozitivă. Folia asigură şi protecţie în caz de calamităţi iarna, când vântul rupe folia de pe solar şi ninge. În Buzău ninsorile, vântul puternic după plantare nu au rupt solariile tip tunel.

În ultimii ani, cu fonduri europene s-a construit tipul de solar japonez - olandez - francez, cu fonduri de peste 1,5 milioane euro/ha, dar noi continuăm să consumăm legume, căpşuni şi pepeni tot din Grecia, Spania şi Olanda.

Prin programul PNDR Măsura 121 – Ferme familiare se acordă fonduri pentru construirea a 0,1 ha solarii, fonduri care să fie folosite pentru construirea de solarii de tip tunel, aplicând tehnologia care foloseşte şi folia perforată, precum şi combinaţia cu tunele joase. Tehnologiile vor fi prezentate în alte articole, acum urmând să prezentăm elementele componente al unui tronson (modul) de solar tip tunel.

Un modul l are o lăţime (deschidere) de 5,2 m şi o lungime de 60 m, deci o suprafaţă activă este de 312 mp, iar pe o suprafaţă de 1.000 mp se pot monta circa 3 tunele, având între ele o zonă de 1 m. Tunelul are o înălţime la coamă de 2,7 m, ceea ce permite să cultivi după scheme verificate orice cultură, înaltă, joasă.

Arcele se montează la 2,5 m, între ele vor fi trei lonjeroane pentru fixare, vor fi confecţionate arce şi lonjeroane, ţăruşi din ţeava de construcţii de 37 mm, care se recomandă să fie vopsită.

Materialele necesare pentru un tronson lung de 60 m şi lat de 5,2 m, cu o desfăşurată de 10 m, sunt:

Ţeava neagră de construcţii de 37 mm = 26 arce cu 260 m = câte trei lonjeroane de 60 m, deci 180 m şi 62 ţăruşi de 0,3 m fiecare = total ţeavă 550 m lungime. Arcele se pot executa în gospodărie de către un specialist care construieşte un banc de lucru pentru îndoirea la rece a ţevilor de 37 mm, restul este sudura. Folia groasă de 0,2 mm (1 kg are 5 mp), total 260 mp, deci 52 de kg. Folia desfăşurată se prinde lateral prin îngropare, de-a lungul tunelului se montează câte două sârme, una sub folie şi alta peste folie, cu copci între ele, în total sârmă galvanizată de 2,8 mm = 100 kg. La Buzău se produce şi banda de polipropilenă care se montează peste folie în cruciş legată de ţăruşi, alternativ (se montează două benzi). Se folosesc în total 8 kg pe tronson.

Valoric, ţeava de 37 mm 550 m x 25 lei/m          = 13.750 lei.

Folie plastic de 0,2 mm 52 kg x 12 lei/kg = 624 lei (se înlocuieşte în fiecare an).

Banda de polipropilenă 8 kg x 10 lei/kg = 80 lei (din 5 în 5 ani).

Sârmă galvanizată de 2,8 mm 100 kg x 10 lei/kg =  1.000 lei.

Total pentru un tronson – 15.500 lei.

Pentru culturile care se recoltează după 1 aprilie = cartofi preîncolţiţi, căpşuni plantate vara anterioară, varză soiuri timpurii, pepeni şi care s-au înfiinţat în februarie – martie vom folosi în plus folie perforată, pusă după plantare, câte 4,5 kg/tronson x 12,5 lei/kg = 57 lei.

Total pentru 1.000 mp solarii de tip tunel

45.000 lei sau 10.000 euro.

Măsura 121 – Ferma familiară acordă maximum 125.000 euro, dintre care fonduri proprii 50% în primul an. În anii următori cheltuielile sunt mici pentru acoperit şi mari pentru tehnologie. Tehnologiile de producţie vor fi prezentate în alte articole.

Petre EREMIA

Dăunători importanţi în culturile de legume

Păianjenul roşu comun (Tetranychus urticae) poate produce pagube importante la culturile de legume din câmp, iar în spaţiile protejate atacul poate duce chiar la compromiterea culturii. Se dezvoltă pe partea inferioară a frunzelor, iar în zonele de atac, pe partea superioară a frunzelor, apar numeroase zone punctiforme de decolorare, frunzele devin rigide şi casante, se usucă şi cad. În cazul unui atac accentuat, acarianul trece pe organele florale, provocând avortarea acestora, dar şi pe fructe, care sunt depreciate calitativ.

Apollo 50 SC (clofentezin) este un acaricid ovicid, care se aplică la apariţia primelor forme mobile de dăunători. În scopul evitării apariţiei rezistenţei, se recomandă aplicarea unui singur tratament pe sezon, într-o concentraţie de 0,04%.

În condiţii de seră, Musculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum) evoluează pe tot parcursul anului. Întreg ciclul de evoluţie al insectei se derulează pe partea inferioară a frunzelor, unde la un moment dat pot fi întâlnite toate stadiile de dezvoltare. Este o specie polifagă, se hrăneşte cu sucul celular al plantelor atacate, astfel că frunzele se îngălbenesc, plantele se dezvoltă neuniform, iar producţia este diminuată. Este şi un vector de viroze, secreţiile produse de larve şi adulţi fiind un mediu propice pentru instalarea şi dezvoltarea unor ciuperci saprofite.

Musculiţa albă poate fi combătută la cultura de tomate în solar cu insecticidele Kohinor 200 SL (imidacloprid 200 g/l) – într-o concentraţie de 0,075% şi Pyrinex 48 EC (clorpirifos 480 g/l) – concentraţia soluţiei de tratament fiind 0,2%.

Molia minieră a frunzelor de tomate (Tuta absoluta) este un dăunător nou pentru ţara noastră pe care îl întâlnim în spaţiile închise la culturile de tomate, unde numărul de generaţii pe an poate ajunge la 10-12, dar poate ataca şi ardeii, vinetele, cartofii şi castraveţii. Larvele acestui dăunător atacă toate organele verzi ale plantelor. Atacul începe pe frunzele din vârful plantei. În frunze larvele consumă mezofilul, formând o galerie de culoare albicioasă. Pot fi atacate şi fructele, de la formarea lor până la coacere. Larvele formează galerii doar în partea superioară a fructului, în jurul caliciului, unde produc înţepături pentru a-şi depune ouăle. O atenţie deosebită trebuie acordată atacului moliei pe răsaduri (pentru ciclul II de cultură).

Insecticidul sistemic Kohinor 200 SL combate cu succes molia minieră a frunzelor de tomate, aplicat în doză de 1 l/ha.

Omida fructelor (Helicoverpa armigera) preferă seminţele tinere ale fructelor de ardei şi tomate. O singură larvă poate ataca toate fructele unui racem de tomate. Fructele atacate au pulpa şi seminţele distruse, putrezesc uşor, îşi pierd valoarea comercială. Fluturii generaţiei de vară (G2) depun ouăle la mijlocul lunii iunie – începutul lunii iulie. Ouăle sunt depuse izolat, câte trei pe frunzele, tulpinile şi pe inflorescenţele plantelor de tomate, ardei dar şi pe plante preferate din flora spontană. Larvele tinere, de vârsta I şi II, atacă frunzele, iar larvele de vârsta III atacă fructele.

După ce au pătruns în fruct, larvele de Helicoverpa armigera sunt mai greu de combătut, de aceea se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare, la tomate, la apariţia primelor larve, cu produsul Mavrik 2 F în concentraţie de 0,05% (0,5 l/ha în 1000 l soluţie/ha). Insecticidul Mavrik 2 F conţine taufluvalinat (240 g/l) şi acţionează atât prin contact cât şi prin ingestie, are efect rezidual de lungă durată şi efect evident de şoc.

Toate produsele de protecţie a plantelor au menţionate pe etichete timpul de pauză, adică intervalul în zile de la aplicarea tratamentului şi până la recoltare.

De asemenea, o importanţă deosebită trebuie acordată măsurilor preventive, care încep din faza de răsad. Dintre acestea, menţionăm: răsadul se produce într-un spaţiu separat, plantele ce urmează a fi introduse în sere şi solarii vor fi verificate cu atenţie, înfiinţarea noilor culturi se face doar în spaţii igienizate (fără resturi de plante gazde sau buruieni), plasarea capcanelor pentru monitorizarea dăunătorilor, rotaţia, fertilizarea şi irigarea controlată, distrugerea plantelor cu simptome de atac.

„Evaziunea fiscală, cancerul din sectorul legume-fructe“

• Interviu cu George Robu, preşedinte APNLF

În luna septembrie a acestui an, Asociaţia Profesională Naţională pentru Legume şi Fructe, înfiinţată în 2008, şi-a schimbat conducerea în următoarea formulă: preşedinte – George Robu, vicepreşedinţi – Ion Oprea, Emil Apostoloiu, Mircea Croitoru şi ca membri – Florin Ciobanu, Francisc Kelemen, Petre Cătineanu, Marian Băluţă şi Florin Istrat. În forma sa „rebranduită“, APNLF a anunţat o serie de măsuri şi acţiuni despre care am vorbit cu preşedintele George Robu, legumicultor „de când se ştie“, cum chiar domnia sa spune, cunoscut publicului larg ca actor şi prezentator al emisiunii „Viaţa satului“, de la TVR 1.

– Asociaţia dvs. a fost înfiinţată în 2008. Aveaţi, la vremea respectivă, 82 de membri. În septembrie 2013, după noile alegeri, câţi membri aveţi şi ce suprafaţă însumată de legume şi fructe?

– M-aţi prins pe picior greşit. Suntem în curs de desfăşurare a procedurii şi vă pot spune invers, că nimeni dintre cei cu care eu am luat legătura ori din foştii membri nu şi-a anunţat retragerea. Dim­potrivă, toată lumea vrea să continuăm în această formulă.

– Comitetul de conducere a cerut să fie informat despre problemele reale pe care fermierii le întâmpină. Care sunt dificultăţile frecvente pe care vi le-au comunicat colegii din ţară?

– Cea mai stringentă şi cu care am de gând să mă bat până la capăt este evaziunea fiscală. De fiecare dată când m-am întâlnit cu ministrul Daniel Constantin şi secretarii de stat Achim Irimescu şi Daniel Botănoiu am spus că este treaba dumnealor, mă rog, a guvernului, să rezolve acest cancer fundamental al agriculturii, evaziunea fiscală, fenomen care nu va face altceva decât să spulbere orice plan naţional de dezvoltare rurală, orice încercare de atragere de fonduri etc. Atât timp cât va exista evaziunea fiscală toate-s apă de ploaie! Este părerea mea. Dacă cineva mă poate combate şi-mi va dovedi contrariul voi fi fericit; altminteri asta cred şi spun că nu-mi place ceea ce se întâmplă cu ţara mea şi în ţara mea. Şi nu luaţi doar o vorbă mare ceea ce vă spun, am avut o mulţime de ocazii să plec, dar n-am făcut-o pentru că eu doresc ca, peste timp, copiii mei să trăiască cu onoarea şi mândria de a fi român.

– Printre scopurile pentru care a fost înfiinţată organizaţia v-aţi propus să fiţi partener de dialog cu statul. În ce mod aţi reuşit acest lucru şi cât de receptive, în sensul pragmatic, au fost instituţiile la propunerile dvs.?

– Nu mă pot exprima din poziţia pe care o am în cadrul organizaţiei, aici se poate pronunţa mult mai bine colegul Mircea Croitoru, pe care l-am înlocuit la cârma APNLF, că dumnealui s-a bătut până acum pentru asociaţie şi producători. Mă pot exprima doar din punctul meu de vedere, bazat pe experienţa mea de agricultor, de copil de la ţară, la nivel de prima persoană fizică din judeţul Teleorman care a făcut primul proiect SAPARD, prima persoană din judeţ care a făcut şi un al doilea SAPARD: mi se pare o ipocrizie. Se vorbeşte mult şi se face puţin.

– La ultima întâlnire aţi acreditat o societate – SC Traditional Resources Management, membră şi ea a organizaţiei – ca unic distribuitor pentru produsele obţinute de fermieri care nu au puterea să-şi comercializeze pe cont propriu rodul activităţii.

– Fac o precizare. Mai mult de 80% din membrii asociaţiei noastre şi mai mult de 90% din cultivatorii de legume şi fructe din România nu au puterea financiară şi capacitatea logistică de a încheia contracte cu lanţurile de supermaket-uri din ţară, inclusiv din cauza clauzelor impuse – să aibă maşini şi depozite frigorifice, o continuitate în livrare, un plan de cultură etc. Atunci, pentru că asociaţia este nonprofit şi nu poate face acest lucru, am creat o firmă, Traditional Resources Management, care să preia această povară a distribuţiei şi valorificării recoltei. Ei au infrastructură, transport la condiţiile solicitate, oameni care să negocieze preţurile. Este, ca să nu se înţeleagă altceva, un reprezentant al nostru, al fermierilor din APNLF, în relaţia cu supermarket-urile, iar vizate sunt toate sortimentele care se produc în ferme, inclusiv bio, eco sau în conversie.

– Conducerea asociaţiei a avut o întâlnire şi cu anumite lanţuri de magazine. Cu ce rezultat?

– Am avut întrevederi chiar dinainte de a prelua funcţia de reprezentare în APNLF, pe vremea când lansasem proiectul „SOS Legumicultura“, tradus „Sfaturi, Oportunităţi, Soluţii în Legumicultură“. Aici m-am bucurat de sprijinul oficialilor de la Ministerul Agriculturii, pe un subiect pentru care întotdeauna am găsit uşa deschisă. La nivel declarativ şi uşile supermaket-urilor sunt deschise! În clipa de faţă, într-o asociere cu BIO România, organism condus de colegul Marian Cioceanu, am avut întâlniri cu mai multe supermaket-uri, un singur lanţ reacţionând pozitiv deocamdată la propunerile noastre.

– Într-un comunicat către membrii asociaţiei spuneaţi că, pe 13 septembrie, la Sediul Sucursalei Regionale CEC, în prezenţa dvs. şi a lui Marius Cioceanu – preşedintele BIO România, s-a lansat un produs de finanţare denumit „Oferta pentru finanţarea proiectelor de investiţii privind trecerea de la convenţional la bio şi modernizarea fermelor bio existente“. Care sunt condiţiile de creditare?

– Proiectul este numai al BIO, eu n-am niciun merit. Creditul este de 10.000 până la 50.000 de euro, iar condiţia este ca solicitantul să aibă un proiect, să fie membru al BIO –România sau al Asociaţiei Profesionale Naţionale pentru Legume şi Fructe. În rest, toate lucrurile sunt făcute, deci solicitantul care îndeplineşte aceste criterii are calea deschisă la creditare, la garanţii, la piaţă.

– Şi acum, pentru că ştiu că este proiectul dvs. de suflet, vorbiţi-ne despre experimentul Piaţa Filaret, pe care aţi deschis-o.

– Experimentul îmi depăşeşte toate aşteptările. Trebuie ca oamenii să vină să vadă ce este aici ca să-şi dea seama despre iniţiativa noastră. Regula de bază într-o piaţă în care se vând doar produse adevărate, adică de la mama lor, este ca omul întâi să guste şi apoi să facă un preţ, de comun acord cu producătorul. În felul acesta şi producătorul are un feedback, îşi adaptează tehnologia, să corespundă produsul muncii lui cu dorinţa şi gustul cumpărătorului. Pe de altă parte, vreau să fac şi o curăţenie în lumea noastră, a producătorilor. Chiar dacă sunt preşedintele APNLF nu înseamnă că voi ţine în orice condiţie partea producătorilor. Pentru că nu sunt ipocrit, spun clar: în rândul producătorilor români sunt foarte mulţi, scuze, golani care nu respectă tehnologia, nu respectă nimic, intră pe piaţă otrăvind produsele, fără să se gândească că, dacă vor fi corecţi cu tehnologia, pe parcurs piaţa îi va răsplăti. Deci experimentul Filaret va face şi triere între producători astfel încât piaţa să ofere cinstit calitate.

Maria BOGDAN

România şi Bulgaria vor avea o bursă de legume comună

România şi Bulgaria vor lucra pentru a înfiinţa o bursă de legume comună, ce va fi situată într-unul dintre oraşele dunărene, informează biroul de presă al Ministerului Agriculturii de la Sofia. Acest subiect a fost discutat de ministrul bulgar al agriculturii, Dimităr Grekov, şi ambasadorul României în Bulgaria, Anton Păcureţu, care s-au întâlnit joi în capitala bulgară.

Aceasta este o oportunitate foarte bună, ce va fi o legătură directă între producătorii şi comercianţii de pe cele două maluri ale Dunării, a comentat Grekov. În opinia ministrului bulgar, fermierii vor fi stimulaţi astfel să nu plece în străinătate.

Presa sofiotă aminteşte că vara trecută fermierii bulgari au protestat împotriva importurilor de legume ieftine din România. Producătorii de pâine din zonele de frontieră şi-au exprimat şi ei îngrijorarea faţă de preţurile mai mici la pâine în România.

Prin intermediului ambasadorului, Grekov l-a invitat pe omologul său român să viziteze Bulgaria. În timpul viitoarei vizite vor fi discutate posibilităţile de cooperare în domeniul producţiei de legume, cereale şi vinuri. În viitorul apropiat va fi creată şi o comisie mixtă de agricultură româno-bulgară care să identifice subiectele de interes comun. Printre acestea se numără încurajarea contactelor între agricultorii din Bulgaria şi industria prelucrătoare din România şi creşterea producţiei culturilor bogate de proteine, cum ar fi soia, năutul şi mazărea, se mai arată în comunicatul de presă trimis de Ministerul bulgar al Agriculturii.

AGERPRES

Fiecare camion care va veni din Turcia încărcat cu legume va fi monitorizat prin GPS

iecare camion care va veni din Turcia încărcat cu legume şi fructe va fi monitorizat prin GPS pe teritoriul naţional pentru a putea controla evaziunea fiscală, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Pentru a ne asigura că sunt bine intenţionaţi, vom monitoriza prin GPS toate camioanele turceşti care intră pe teritoriul României. Aceasta este propunerea noastră pe care am înaintat-o deja la ministerele de profil şi la poliţia de frontieră, să ne sprijine în instalarea GPS-uril pe camioanele turceşti care intră în România pentru o monitorizare cât mai exactă. Acestea se vor instala la Giurgiu şi vor fi lăsate când ies din ţară pe la Nădlac. Astfel, vom şti unde se opreşte, dacă a lăsat marfa în România sau dacă au făcut doar tranzit. Avem informaţii că ei declară că sunt în tranzit şi varsă toată marfa în România", a spus Irimescu.

Acesta a subliniat că România produce suficient pentru acoperirea consumului naţional de legume, deşi produsele româneşti nu ajung la piaţă din cauza acestor importuri care vin din Turcia.

"Aceste importuri îmi omoară producătorul pentru că multe vin cu preţuri foarte joase sau ajung de pe piaţa neagră. Acum este plin sezon şi deşi noi producem legume suficiente peste consumul naţional, produsele noastre nu au loc din cauza mărfii care intră pe alte canale. Deşi nu avem cifre exacte se vorbeşte că evaziunea la legume şi fructe ajunge la 62%. Sper să avem cât mai rapid un răspuns favorabil de la ministere pentru că ministrul Agriculturii a prezentat deja o notă în sensul acesta în Guvern şi sper să se aprobe cât mai rapid", a spus Irimescu.

Anul trecut, până la finele lunii august, au fost importante produse alimentare de 72 de milioane de euro.

Potrivit informaţiilor furnizate în piaţă, evaziunea din domeniu ajunge la 2 miliarde de euro.

În 2011, în România, au fost importate oficial 200.000 de tone de legume si 350.000 de tone de fructe. Tot în 2011, din cele aproape 25.000 de TIR-uri care au intrat prin vămile româneşti, doar 48 au fost confiscate. AGERPRES

Producătorii de conserve din legume şi fructe se revoltă împotriva retailerilor

Exasperaţi de tot felul de taxe impuse de retaileri, dar şi de politica agresivă a acestora, producătorii de conserve solicită sprijinul Ministerului Agriculturii. Vor ca acesta să îi aducă la masa dialogului alături de retaileri, cu care să ajungă la un „compromis“.

Taxe tot mai mari impuse de lanţurile de magazine

Producătorii de conserve din legume şi fructe se plâng că taxele impuse de retaileri îi aduc în stare de faliment. În fiecare an, acestea cresc cu 2-3%, iar neacceptarea lor conduce la delistare şi închiderea comenzii, urmate de neplată pe o perioadă nedeterminată, invocându-se diferite motive, se plânge Aurel Tănase, preşedintele Romconserv. Numărul acestor taxe este destul de mare, mergând de la cea pentru listare, deschidere de magazine noi – pentru cele închise nu se returnează banii –, servicii de marketing şi promovare sau promoții care de multe ori nu sunt justificate. În final, acestea reprezintă mai mult de 50% din preţul produsului, iar veniturile obținute de jucătorii din piață – evaluată la circa 700 milioane de euro – se reduc semnificativ.

„Din 1.000 de lei primeşti înapoi 600 de lei. În plus, în ultima vreme apar tot felul de promoţii, care reduc veniturile producătorilor cu 20% la nivelul unui an“, a mai spus Tănase.

Acesta spune că, deşi contractele anuale sunt semnate în prima parte a anului, apar tot felul de alte cereri prin care se solicită sume de bani nebugetate iniţial. Dacă nu sunt plătite, au loc blocarea la comandă a furnizorului, reducerea cantităţilor solicitate, dar şi alte forme de constrângeri.

Mărcile proprii, marea problemă

Teoretic, mărcile proprii ale lanţurilor de magazine ar trebui să aibă aceeaşi calitate comparativ cu brandurile cunoscute ale producătorilor, mai ales că se fac sub aceeaşi reţetă. În practică însă nu se întâmplă întotdeauna acest lucru. Deoarece producătorul trebuie să se încadreze în toate aceste cheltuieli, există cazuri în care produsele sunt mai slabe calitativ, recunoaşte Tănase. El spune că fabricile care aleg să producă mărci proprii, alături de brandurile din portofoliul unităţii, îşi fac singure rău. Este o concurenţă neloială, pentru că marca proprie va fi cumpărată întotdeauna, pe când cealaltă dispare de pe piaţă, la fel ca şi producătorul, spune Tănase. El adaugă că „diferența de preț între produsele realizate sub brand național și cele sub marcă proprie a magazinului este de 20-30%“.

„Noi suntem vinovaţi. Trecem printr-o perioadă foarte grea. Crezând că rezolvă pe moment o problemă de cash, producătorul acceptă să facă produse de calitate inferioară. Când vin cu preţuri foarte jos, te obligă tot mai mult să ajungi la o calitate slabă“, susţine Bibiana Stanciulov, patroana Sonimpex Topoloveni, firma care produce magiunul de Topoloveni.

În cazul ei, de exemplu, produsul se vinde la raft cu 22-23 lei, din care doar 9 lei intră în contul ei, restul este partea retailerului.

Importurile domină piaţa

Producătorii locali de conserve din legume şi fructe lucrează aproape la jumătate din capacitate – producţia locală de conserve din legume şi fructe se ridică la 166.000 tone, faţă de o capacitate de peste 300.000 tone –, pe fondul concurenței importurilor, dar și a mărcilor proprii. Nu mai vorbim de lipsa de materii prime. În ultimii ani, foarte mulți jucători au fost scoși de pe piață, după ce au fost nevoiți să producă, la presiunea marilor retaileri, mărci proprii.

Aurel Tănase spune că, în ultima vreme, importurile concurează tot mai mult producția locală de conserve. De multe ori, acestea ajung vrac în România, fiind ambalate în țară. Nu mai miră pe nimeni că s-a ajuns să se importe vrac castraveți murați din Vietnam şi India sau pastă de tomate din China. La pasta de tomate stăm şi mai prost. Producția locală acoperă doar 100 tone dintr-un consum total de 50.000 tone de pastă de tomate. Declinul a avut loc în contextul în care statul nu a mai susținut tomatele pentru industrializare în 2012, motiv pentru care suprafețele cu tomate s-au redus la 400 ha, comparativ cu peste 1.000 ha în anii anteriori.

Abuzuri din partea comercianţilor

Lista nemulţumirilor producătorilor de conserve în ceea ce priveşte relaţia cu retailerii este destul de mare. Producătorii se plâng de faptul că plata facturilor a fost extinsă de la 35 de zile la peste 60-90 de zile, în timp ce ei sunt nevoiţi să achite la termen, cu TVA-ul aferent. Practic, dacă ţinem cont că produsele se vând în 15 zile de la livrare, în general, producătorul creditează nejustificat magazinul o bună perioadă de timp. De asemenea, producătorii sunt obligaţi, conform contractelor semnate, să asigure marfă pe toată perioada anului, deşi în contract nu se specifică volume, motiv pentru care sunt nevoiţi să facă stocuri.

Masa dialogului

Patronatul solicită Ministerului Agriculturii să intervină în relația dintre producători și retaileri, pentru a se depăși situația. Nu de alta, dar Codul de bune practici, despre care s-a tot vorbit în urmă cu câțiva ani, nu este aplicat. Romconserv solicită Ministerului Agriculturii să fie ajutat să poarte un dialog cu retailerii, care să facă posibilă reducerea taxelor impuse de magazine sau chiar anularea în cazul produselor tradiționale, cum se întâmplă în alte țări. În Ungaria, de exemplu, taxele de marketing variază între 5 și 15%.

„Problema este modul în care este gândit sistemul de retaileri, dezavantajos din start pentru producători. Ministerul Agriculturii trebuie să îşi asume acest rol. Dorim să ne aşezăm la aceeaşi masă, să avem un dialog corect şi să ajungem la un compromis“, spune Alex Jurconi, preşedintele ProAgro, asociaţie din care face parte şi Romconserv.

Producătorii de conserve au anunţat că vor să protesteze faţă de politicile duse de marile lanţuri de magazine prin spargerea mai multor cantităţi de conserve, spune Aurel Tănase. „Mai mulţi membri ai noştri au propus o serie de acţiuni destul de dure, mergând până acolo încât să identificăm un spaţiu unde să obţinem un aviz şi să venim cu camioane de conserve pe care să le spargem pentru a atrage atenţia asupra cadrului în care aceste acţiuni se desfăşoară“, susţine Tănase.

La cât de greu se mişcă lucrurile, probabil va trece destulă vreme până când cele două părţi vor ajunge la un compromis. Cu sau fără implicarea Ministerului Agriculturii.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Constantin: În 2013 vor fi create 35 de centre de colectare, care vor furniza legume-fructe pentru piaţa românească

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat, joi, că în acest an se vor crea, la nivel naţional, 35 de centre moderne de colectare, care vor furniza legume şi fructe pentru marile pieţe de desfacere din România.

''Am spus întodeauna că pentru a promova produsele româneşti ar trebuie să organizăm mai bine piaţa, să creăm acele platforme de colectare de legume fructe. Am deschis această operaţiune în 2012 printr-o măsură concretă, punând la dispoziţia fermierilor 80 de milioane de euro, astfel încât aceştia să depună proiecte pentru a crea acele centre de colectare. Ca urmare, în acest an se vor crea 35 de centre moderne de colectare la nivel naţional", a declarat ministrul Daniel Constantin, pentru AGERPRES.

El a precizat că ''onorarea'' angajamentului făcut în anul 2012 are menirea ''nu numai de a aduce produsele româneşti din horticultură mai aproape de consumatori, dar şi de stimula asocierea producătorilor". 

În context, Daniel Constantin a explicat că ''în conceptul'' gândit anul trecut privind înfiinţarea unor asemenea centre de colectare nu oricine poate să depună şi să obţină fonduri naţionale ori europene pentru realizarea sa, ci investitorul trebuie să fie asociat, obligatoriu, cu cel puţin zece fermieri , astfel încât să fie stimulat şi procesul de asociere al acestora, iar experienţele nefericite cu depozite goale să nu se mai repete.

''Prin această construcţie fermierii implicaţi vor fi stimulaţi să se ducă la respectivul centru de colectare pentru că vor fi chiar printre proprietarii acelui depozit", a explicat Constantin.

Sursa: AGERPRES

Criza îi face pe greci să opteze pentru cereale, legume şi verdeţuri, în detrimentul cărnii şi al peştelui

Criza economică prin care trece Grecia de peste cinci ani i-a făcut pe consumatori să opteze pentru alimente precum orezul, cartofii şi legumele, în detrimentul cărnii şi al peştelui, relatează, vineri, EFE.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de asociaţia consumatorilor EKPIZO cu ocazia Zilei internaţionale a consumatorului, mai bine de jumătate dintre familiile elene (55,1 %) au înregistrat o reducere a veniturilor.
Studiul, intitulat 'Nutriţie şi criză economică', arată că 44 % dintre familii nu au suficiente venituri pentru satisfacerea nevoilor nutriţionale zilnice.

Din această cauză, grecii au redus consumul alimentelor mai scumpe precum carnea (63,7 %), peştele (60,5 %), dulciurile (51,2 %) şi alcoolul (48,8 %).

Alimentele care apar cel mai des în coşul zilnic sunt orezul, cartofii şi legumele, preferate de 70,8 % dintre greci, urmate de pâine (50,2 %) şi verdeţuri (46,9 %).

Aproape toţi grecii, 93 %, recunosc că şi-au redus ieşirile la restaurant şi taverne din cauza crizei.

Sursa AGERPRES

10 tone de legume şi fructe din Turcia confiscate pentru depăşirea valorilor de pesticide

Aproape 10 tone de legume şi fructe provenite din Turcia, la care s-au constatat depăşiri ale valorilor de pesticide, descoperite de către inspectorii sanitar-veterinari la începutul lunii februarie, au fost distruse în mare parte, însă reprezentanţii autorităţii de profil au aplicat sancţiuni contravenţionale pentru o cantitate trimisă spre comercializare, se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor /ANSVSA/, remis miercuri.

Potrivit sursei citate, un transport de 3.342 kg de pere din Turcia a fost depistat în data de 7 februarie 2013, având un buletin de analiză emis de laboratorul EuroLab Bulgaria, cu depăşiri ale valorii pentru pesticidele Carbendazim şi Benomyl. În urma acestui rezultat, a fost declanşată alerta prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje /SRAAF/, iar produsele au fost sechestrate în vederea trimiterii spre distrugere.
În cele din urmă, inspectorii ANSVSA au constatat că, de fapt, fusese distrusă doar cantitatea de 2.977 kg, diferenţa de 365 kg fiind trimisă spre comercializare.

Unitatea de depozitare a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 6.000 lei, fiind anunţată şi Poliţia, în timp ce trimiterea spre comercializare a perelor din respectivul transport va face obiectul unei cercetări judiciare.

ANSVSA menţionează, totodată, că în data de 9 februarie 2013, în urma verificărilor, inspectorii au depistat un transport de 6.100 kg de ardei capia roşu, însoţit de un buletin de analiză emis de acelaşi laborator EuroLab Bulgaria, care arăta depăşiri ale limitelor admise pentru pesticidul Formetanat.

Autoritatea a declanşat alerta prin SRAAF şi a luat măsura distrugerii întregii cantităţi de produs.

La sfârşitul lunii noiembrie 2012, conducerea ANSVSA a dispus intensificarea controalelor, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite cu origine Turcia.

Decizia a fost luată în urma unor repetate constatări ale depăşirilor limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. O altă măsură necesară aplicată a fost aceea de prelevare a probelor din legumele şi fructele din Turcia în vamă sau la depozitul de destinaţie, cu interdicţia de a comercializa aceste produse până la sosirea buletinului de analiză.

Probele se prelevează de către inspectorii ANSVSA şi sunt transmise spre analiză laboratoarelor acreditate din cadrul reţelei sanitar veterinare, care utilizează metode validate şi sau acreditate. În cazul în care buletinele de analiză prezintă depăşiri ale limitelor admise ale reziduurilor de pesticide, va fi anunţat cât mai repede posibil SRAAF, iar produsele vor fi distruse.

Sursa AGERPRES

Producerea răsadurilor de legume pentru solarii

„Jocul“ temperaturilor

Legumicultorii care au semănat tomatele mai devreme, unii chiar la sfârşitul lui decembrie – începutul lui ianuarie, şi care au început sau se pregătesc să înceapă repicatul vor trebui să fie extrem de atenţi cu regimul termic. Acesta va trebui să fie mai redus cu câteva grade pentru a nu favoriza o creştere vegetativă şi mai ales pentru a limita alungirea plantelor.

Această alungire este favorizată atât de nebulozitatea accentuată, cât şi de reducerea cantităţii de lumină ca urmare a măsurilor şi mijloacelor pe care le folosim pentru protejarea plantelor faţă de frigul de afară. Nu de puţine ori plantele sunt acoperite de trei rânduri de folie: primul sub forma unor tunele joase, al doilea la dolie, sub forma unui ecran şi, în fine ultimul, folia de acoperire propriu-zisă a solarului.

Referitor la regimul termic din perioada de produs răsad de tomate, fac câteva precizări. Pentru germinaţia optimă a seminţelor se asigură o temperatură de 20-22°C. După germinare, temperatura se scade la 17-18°C, dacă lumina este favorabilă, sau la 13-15°C, dacă lumina este nefavorabilă. După repicare, din nou se creşte temperatura la 20-22°C, timp de 3-4 zile, după care se revine la temperatura de 17-18°C.

Foarte important este ca, după apariţia celei de a doua frunze adevărate, timp de 2-3 zile, temperatura să se reducă la 8-10°C, ceea ce va favoriza inducerea primei inflorescenţe mai devreme, adică după mai puţine frunze, şi a unui număr mai mare de flori în prima inflorescenţă, adeseori datorită ramificării acesteia. Din păcate, acest „joc“ al temperaturilor este destul de dificil de realizat de majoritatea legumicultorilor, atât din cauza sistemului tradiţional în care se produce de regulă răsadul la noi cât şi a perioadei în care se face repicatul. Momentul optim pentru repicare este cel în aşa-zisa fază „de cruciuliţă“, adică după formarea primei perechi de frunze adevărate.

Importanţa asigurării necesarului de fosfor

Temperatura în zona sistemului radicular trebuie să fie de 18-20°C şi nu mai redusă de 12°C. În caz contrar, absorbţia unor elemente minerale va fi redusă semnificativ. Cel mai afectat element, în condiţii de temperaturi scăzute, este fosforul. Absorbţia acestuia se poate reduce şi cu peste 70%, conducând la deficit de fosfor, ceea ce va însemna un sistem radicular slab dezvoltat, dar mai ales o stare energetică deficitară a întregii plante. Să nu uităm că fosforul este principalul transportor de energie al plantei.

Simptomele vizibile care apar în cazul temperaturilor mai scăzute faţă de optim sunt pe frunze. Acestea capătă o culoare violacee, mai ales pe partea inferioară, semn al unei absorbţii deficitare a fosforului. Folosirea în acest caz a unor îngrăşăminte foliare complexe, bogate în acest element, cum ar fi FOLIMAX 0,3%, este foarte benefică. Fenomenul este amplificat în cazul în care amestecul nutritiv este unul clasic, pe bază de pământ de ţelină, mraniţă şi nisip. Acest amestec este de regulă mai rece şi are un conţinut scăzut de fosfor hidrosolubil, mai ales dacă nu s-a adăugat superfosfat sau un îngrăşământ complex bogat în fosfor, pe bază de fosfat mono sau diamoniacal, ori fosfat de potasiu sau chiar acid fosforic.

Buna asigurare cu fosfor a plantelor legumicole favorizează:

• un sistem radicular bine dezvoltat;
• o mai bună lăstărire;
• prelungeşte vegetaţia;
• creşterea numărului de flori şi procentul de legare a acestora;
• creşterea timpurietăţii;
• scăderea sensibilităţii plantelor la: Alternaria, Botrytis, Fusarium, Erwinia, Phytophtora.

Alegerea turbei adecvate

Şi cultivatorii care au ales turba ca substrat pentru producerea răsadurilor pot avea probleme, dacă au semănat sau repicat mai devreme. Printre multiplele avantaje pe care le are acest substrat se numără şi acela că permite plantelor un ritm mai accentuat de creştere. Deci ar trebui să semănăm mai târziu cu cca două săptămâni. Realizăm în acest fel şi o importantă economie de energie. Sau ce am dat în plus, ca bani, pentru procurarea turbei, recuperăm printr-un consum mai mic de energie pentru încălzit. Dar rămân celelalte avantaje, printre care lipsa agenţilor patogeni şi a seminţelor de buruieni, o bună capacitate de reţinere a apei ş.a.

Atenţie la tipul de turbă pe care îl folosim! În general, pe piaţă sunt două tipuri: pentru semănat şi pentru repicat. Cel pentru semănat, mult mai fin mărunţit, are o rezervă de elemente nutritive mai mică. Asta înseamnă că, dacă prelungim momentul repicării, plantele nu vor mai avea suficientă hrană şi vor dezvolta o culoare verde gălbui. În acest caz va trebui intervenit cu îngrăşăminte foliare complexe, cu macro şi micro elemente, aminoacizi şi alte substanţe bioactive, de genul FOLIMAX 0,3-0,5%. Aceste intervenţii se vor face şi în cazul folosirii unei turbe adecvate, specială pentru repicare, dacă se prelungeşte perioada de producere a răsadului cu mult peste cea optimă. De exemplu pentru tomate, vârsta optimă este de 45-55 de zile. Ea poate să crească la 65 de zile dacă se folosesc ghivece mai mari pentru repicat şi dacă se efectuează 1-2 răriri ale răsadurilor, adică o scădere a desimii plantelor pe m2, pentru a evita alungirea acestora.

Prevenirea bolilor şi normele de udare

Referitor la agenţii patogeni, atenţie la ciupercile de sol care sunt favorizate de temperaturile scăzute şi de umiditatea relativă ridicată a aerului. Este vorba de Pythium debaryanum, Rhizoctonia solani şi Fusarium spp., care provoacă aşa-numita „cădere“ a plantulelor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni galbeni, varză, conopidă şi salată. De aceea recomand ca, ori de câte ori condiţiile de mediu permit, să se aerisească răsadniţa sau solarul răsadniţă. Concomitent se vor efectua tratamente preventive cu Previcur sau Proplant 0,15%, sau Previcur Energy 0,1%, sau Folpan, sau Merpan 0,15%. Prevenirea alungirii plantelor se poate face cu un produs pe bază de Cycocel, 0,1-0,15%. Tratamentul se aplică începând din faza de 2-3 perechi de frunze adevărate. Un efect retardant îl are şi aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză. Atenţie la temperatura apei cu care se realizează soluţiile de tratament! Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 15°C şi mai mare de 25°C. De asemenea, este bine ca, înainte de efectuarea tratamentelor cu 24-48 de ore, plantele să nu se ude.

Referitor la udarea răsadurilor în această perioadă, în condiţii de temperaturi mai scăzute, normele vor fi mai mici la intervale ceva mai mari, pentru a se evita excesul de umiditate. Aceşti doi parametri sunt în funcţie de componentele amestecului nutritiv, de caracteristicile hidrofizice ale acestuia, adică de capacitatea de reţinere a apei.

Dr. Victor LĂCĂTUŞ
Director ştiinţific, ICDLF Vidra
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Autoritatea Vetrinară intensifică controalele pentru legumele şi fructele provenite din Turcia

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intensifică controalele, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite din Turcia, în condiţiile în care, recent, au fost depistate 120 de tone de grapefruit cu un conţinut ridicat de reziduuri de pesticide.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, remis joi AGERPRES, controalele vor fi efectuate de către echipe mixte formate din personal specializat al ANSVSA, de la nivel teritorial şi central, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Controalele se vor efectua atât la Posturile de Inspecţie la Frontieră (PIF), la Punctele Desemnate de Intrare (PID), la depozitele de destinaţie, cât şi la distribuitori şi comercianţi pentru aceste produse cu risc, care au intrat printr-un alt PIF sau PID al Uniunii Europene, dar care au ca destinaţie piaţa din România.

De asemenea, inspectorii responsabili din PIF-uri şi PID-uri, inspectorii de la nivelul DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde există depozite de destinaţie, precum şi inspectorii celorlalte DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde se comercializează aceste produse către consumatorul final, vor efectua controale sistematice la toate importurile de legume şi fructe provenite din, sau cu origine Turcia împreună cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Potrivit ANSVSA, aceste măsuri vor fi susţinute şi de controale în trafic, alături de reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Probele prelevate vor fi analizate numai în laboratoare acreditate ISO 17025, prin metode acreditate pentru reziduuri de pesticide.

ANSVSA precizează că în cazul în care rezultatul buletinelor de analiză se încadrează în limitele admise se vor relua procedurile de punere pe piaţă, iar în cazul în care vor exista depăşiri ale reziduurilor de pesticide va fi anunţat Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, iar produsele vor fi distruse.

"Având în vedere situaţia recentă, cu transporturile de fructe la care s-au constatat depăşiri ale limitelor pentru reziduurile de pesticide, se impune intensificarea măsurilor de monitorizare şi control a acestora de-a lungul întregului lanţ alimentar. Trebuie să aplicăm toate măsurile pentru a proteja siguranţa alimentară a consumatorilor români şi europeni şi pentru a împiedica pătrunderea unor astfel de produse pe piaţă", a declarat preşedintele ANSVSA, Mihai Ţurcanu.

O cantitate de 120 de tone de grapefruit, provenite din Turcia, au fost distruse recent din cauza conţinutului ridicat de reziduuri de pesticide. Analizele realizate la laboratorului DSVSA Bucureşti au indicat depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide pentru substanţa activă "Imazalil" din probe prelevate dintr-un lot de şase transporturi de fructe, provenite din Turcia, a câte 20 de tone fiecare.

Nicio cantitate din aceste fructe, provenind din lotul respectiv, nu a ajuns pe piaţă, întregul lot de fructe fiind confiscat şi distrus.

Sursa AGERPRES

Legume pe gustul românilor cu sămânţă de la ICDLF Vidra

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) a aniversat recent, la sediul său din Vidra, judeţul Ilfov, 45 de ani de activitate neîntreruptă. A fost un bun prilej pentru a scoate în evidenţă realizările de excepţie obţinute de-a lungul timpului.

„Misiunea institutului constă și astăzi în crearea de soiuri și hibrizi de legume și flori, competitive din punctul de vedere al eficienței economice și calității, adaptate la condițiile pedoclimatice din România, cu rezistență, toleranță la principalii agenți patogeni cu importanță economică.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii .... 

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Jumătate din cantitatea de legume şi fructe comercializată în hypermarketuri este românească

Jumătate din cantitatea de fructe şi legume comercializată în hypermarketurile din România provine de la producători locali, iar ponderea produselor româneşti ar putea ajunge la 90%, nivel similar cu cel al pieţei din Polonia, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, duminică, la inaugurarea Standului produselor româneşti din Real AFI Cotroceni.

Pe piaţa românească 50% din legumele şi fructele comercializate în hypermarketuri sunt româneşti. Sper ca prin măsurile de stimulare luate, inclusiv cea care vizează certificatul de producător, ponderea produselor româneşti să crească. Ne putem uita la ţări ca Polonia, unde procentul este de 90%. Există potenţial şi în România şi puteam face lucrul acesta', a afirmat Daniel Constantin.

Real Hypermarket a lansat simultan, în cele 24 de magazine din reţea, Standul produselor româneşti, zonă de vânzare dedicată exclusiv fructelor şi legumelor provenite de la producătorii români.

'Noi încercăm să venim cu mai multe stimulente pentru producătorii agricoli, să promovăm produsele româneşti, pentru că au o calitate incontestabilă şi în România şi peste hotare. Am observat un naţionalism al românilor, care dacă văd că sunt produse româneşti în stand, se îndreaptă către el. Am considerat util să punem în evidenţă toate produsele româneşti, legumele şi fructele, pentru o desfacere mai bună a acestora', a adăugat Daniel Constantin.

Programul 'Produceţi româneşte, vindeţi româneşte' derulat de Real Hypermarket din 2010 este susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi urmăreşte identificarea şi dezvoltarea de parteneriate cu producătorii locali.

Ministrul Daniel Constantin a subliniat importanţa realizării asocierilor între producătorii români, pentru dezvoltarea pieţei.

'Am încercat să stimulăm asocierea. Din această lună, producătorii agricoli au la dispoziţie de 80 milioane de euro pentru crearea unor depozite de colectare de legume şi fructe, unde acestea sunt etichetate, ambalate, pregătite pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri', a spus oficialul MADR.

În prezent, aproximativ 90% din partenerii de afaceri ai Real Hypermarket sunt producători locali, potrivit companiei. În sectorul alimentar, Real colaborează cu peste 500 de companii care produc sau distribuie produse româneşti.

Sursa AGERPRES

Legumicultorii şi reprezentanţii MADR vor definitiva în perioada următoare o strategie pe termen lung pentru sectorul legume-fructe

Membrii Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume -Fructe din România se vor întâlni în perioada următoare cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru definitivarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a sectorului.

Discuţiile cu reprezentanţii MADR vor avea ca teme: identificarea de soluţii pentru scurtarea lanţului producător-consumator; construirea de depozite în bazinele legumicole; TVA -ul diferenţiat la maxim 9 %; facilităţi fiscale pentru încurajarea asocierii în cooperative şi grupuri de producători; programe de finanţare pentru construcţia de noi sere şi solarii moderne, gen ,,primul solar sau prima seră ' şi pentru modernizarea celor existente, gen ,,programul rabla'; reglementarea situaţiei accesului producătorilor în pieţele agro-alimentare; program de finanţare pentru achiziţia de ambalaje; programe de investiţii pentru repornirea sistemelor de irigaţii; programe de formare profesională acreditate pentru reconversie profesională - gratuite pentru producătorii agricoli.

Asociaţia Naţională Profesională Legume-Fructe a fost înfiinţată în anul 2009 şi numără peste 80 de membri, asociaţii, cooperative şi grupuri de producători din România.

Sursa AGERPRES

Nouă sesiune în noiembrie pentru măsurile vizând investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

O nouă sesiune pentru două măsuri va fi lansată în luna noiembrie, fiind vizate măsura 121 - investiţii în fermă cu accent pe rasele de carne şi măsura 123 - pentru industria agroalimentară, în care sunt vizate şi depozitele de legume şi fructe, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Recent, am făcut o vizită la Vişina, în Olt, şi vreau să vă spun că la 6 seara, duminică, era un depozit plin de produse de foarte bună calitate, iar ei nu aveau unde să le vândă. Îmi spuneau că pe vremuri, până în '90, zilnic trimiteau cu trenul 70 de tone de legume din zonă. România importă actualmente, conform statisticilor, 60-70% din legume şi noi avem produse care nu ajung pe piaţă. Este o tragedie efectiv. Este marea nenorocire care s-a produs în România: s-a rupt legătura între producător şi piaţă. Deci, vom crea depozite care să strângă produsele din sectorul legumicol şi astfel se va crea o legătură cu piaţa", a spus Irimescu, la conferinţa "Industria cărnii".

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro, a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a spus Turtoi

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.
"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.

Sursa AGERPRES

Legumele putrezesc pe câmp

În timp ce în supermarketuri rafturile sunt pline de legume de import, tone de legume româneşti se strică pe câmp, deoarece agricultorii nu au unde să-şi vândă produsele. Şi în vreme ce importurile de fructe şi legume aproape că desfiinţează producţia locală, autorităţile cer de la UE finanţare mai multă pentru cultivarea terenurilor agricole.

România a solicitat, în septembrie, Comisiei Europene să ia în calcul, prin noua Politică Agricolă Comună, o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare pentru care să se calculeze alocări financiare, faţă de 7 milioane de hectare, cât s-a stabilit la aderarea în UE.

România poate pierde 800 milioane de euro din cauza recoltei slabe din 2012. Aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii în funcţiune.

Sursa: Azi

Fructele şi legumele româneşti, cerute la export

• Anul viitor exportăm 30.000 tone de fructe şi legume în Rusia şi 100.000 tone de legume în UE

În urma deplasărilor efectuate în Rusia la sfârşitul lunii septembrie, cu ocazia desfăşurării mai multor târguri agricole la Kiev şi Moscova, Organizaţia Naţională Interprofesională Prodcom Legume şi Fructe a identificat noi oportunităţi de desfacere pe piaţa Federaţiei Ruse atât a legumelor şi fructelor proaspete cât şi a celor conservate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Circa 250-300 de milioane de euro vor fi disponibile pentru investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro.


"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.

"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS