Unul dintre aspectele importante de care se ține cont în tehnologiile de cultură a legumelor este și distanța de plantare. Este necesar ca plantele să aibă suficient spațiu pentru dezvoltare, în caz contrar acestea se alungesc pentru a ajunge la lumină, nu rodesc suficient și apar probleme în ceea ce privește rezistența lor în fața bolilor și dăunătorilor. Recomandările de față vin din partea specialiștilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea“ Suceava.

D.Z.

Anul 2020 ne-a adus pe lângă secetă, un eveniment major : pandemia.  În agricultură s-au făcut eforturi financiare pentru a diminua pagubele, dar au rămas încă sectoare neprotejate, iar o parte din despăgubirile promise agricultorilor se vor rostogoli în 2021. Suprafaţa cultivată în anul 2020, comparativ cu anul 2019, a scăzut la cereale  pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru boabe, cartofi și legume. În acest context, producţia agricolă vegetală a scăzut în anul 2020, comparativ cu anul  precedent, la cereale pentru boabe, plante uleioase, leguminoase pentru  boabe, legume şi a crescut la cartofi.  Informațiile ne sunt furnizate de INS.

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

Cereale pentru boabe

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 2,4%, iar producţia a scăzut cu 37,6%, faţă de anul  precedent, din cauza secetei pronunțate în principalele perioade de vegetație a culturilor și lipsei irigațiilor, ceea ce  a condus la randamente scăzute la majoritatea culturilor.

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2020, a reprezentat 48,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru  boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,5%.

Leguminoase pentru boabe

Producția a scăzut faţă de anul precedent cu 48,3%, în timp ce suprafața cultivată cu numai 0,9%.

Plante uleioase

Producţia a scăzut cu 35,1%, iar suprafaţa cultivată cu 3,6%. Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui  (-41,9%), soia boabe (-26,4%) şi rapiţă (-8,8%). 

Cartofi

Suprafaţa cultivată a scăzut cu 2,4%, iar producţia a crescut cu 2,1%, faţă de anul precedent.

Legume

Producţia a scăzut cu 0,4%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate faţă de anul precedent.

Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri şi producţia de  fructe

Anul 2020 comparativ cu anul 2019

Struguri

În anul 2020, producţia de struguri a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-3,5%), faţă de  anul precedent, dar şi a suprafeţei cultivate (-0,6%).

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

Producţia de fructe din livezi a crescut față de anul precedent cu 29,6%, datorită creşterii suprafeţelor cultivate dar  şi a randamentelor la hectar.

Suprafeţele cultivate şi producţiile realizate la grâu, porumb boabe, floarea soarelui şi cartofi, în România şi în  unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2020 – date provizorii

România comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene în anul 2020

• La porumb boabe s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţia realizată, după Franţa;
• La floarea soarelui pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
• La grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată după Franţa, Germania și Polonia şi pe locul şase la producţia realizată după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia;
• La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șase la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia și Belgia.

Anca Lăpușneanu

Familia Sima din Sânpetru Mare, județul Timiș, produce legume de peste 20 de ani. Andreea, Mariana şi Petre au selecționat cele mai bune soiuri și au avut grijă să păstreze gustul tradițional al legumelor prin evitarea proceselor chimice dăunătoare, atât în câmp deschis, cât şi în cele 12 solarii ale lor.

Soiuri olandeze, românești și bulgărești

„Am început acest business în anul 2000, de la 10 arii de legume (majoritar cu roșii) în câmp. În prezent am ajuns la o suprafață de 1 ha de legume în câmp și 30 de arii în solarii. Terenul este către ieșirea din sat, într-o zonă liniștită. Este fertil, calitativ şi folosim doar îngrășăminte naturale. Este o afacere de familie. Sarcinile le împărțim între noi, doar când sunt perioade aglomerate plătim oamenii să ne ajute la munca fizică. În anul 2000 am început cu 1.000 de lei, investiție proprie. Odată cu trecerea anilor am continuat să investim din surse proprii. Anul trecut am accesat Submăsura 6.1 pentru a dezvolta afacerea, iar acum așteptăm să fie alocate fondurile“, ne povesteşte Andreea Sima.

Solariile au următoarele dimensiuni: în lungime – 40 m, lățime – 7 m, iar înălțime – 3,30 m. Structura este metalică, iar arcadele au fost vopsite pentru a împiedica ruginirea, mai spune legumicultoarea. „În 2010 am construit primul solar, iar în prezent avem 12 solarii. Am cultivat până de curând soiuri olandeze, românești și bulgărești, iar începând cu acest an vom cultiva majoritar soiuri românești. La Sima se găsesc pe parcursul unui an următoarele legume: salată verde, ceapă verde, ridichi, dovlecei, spanac, roșii, ardei, capia, gogoșari, fasole, vinete, porumb dulce, castraveți, pătrunjel, țelină, mărar, iar punctele noastre de desfacere sunt piețele din proximitate (Lovrin, Jimbolia, Periam, Sânnicolau Mare şi Timișoara). Am reușit să menținem afacerea prosperă prin grija pentru calitate. Am selecționat cele mai bune soiuri și am avut grijă să păstrăm gustul tradițional al legumelor prin evitarea proceselor chimice dăunătoare. Prin respectarea acestor aspecte oferim clienților noștri legume cu gust autentic. Astfel, clienții ne recomandă! Mereu revin la taraba noastră pentru a-și face cumpărăturile. Dacă avem clienți fericiți și mulțumiți, asta ne împlinește și pe noi ca producători. Te ajută să trăiești decent. Se poate trece la următorul nivel cu ajutorul fondurilor europene pentru a fi modernizată afacerea“, mai spune timişoreanca.

„Acest domeniu nu e foarte popular. Trebuie să lucrezi fie că vremea ține cu tine, fie că nu. Nu sunt foarte multe persoane dispuse să se aventureze în munca legumiculturii. Noi lucrăm mai mult cu persoane de peste 40 de ani care au avut experiență în munca câmpului. Tinerii se găsesc mai greu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Despre Olanda se știe că este, după Statele Unite, cel mai mare exportator de legume din lume. Și nu numai... Cu un învățământ agricol bine pus la punct, tehnologii de vârf și investiții masive în cercetare și inovare, Olanda este un campion al agriculturii. Ce-i drept, agricultura olandeză este sprijinită și de Guvern prin finanțări serioase pentru testarea celor mai noi tehnologii din agricultura de precizie. Încă de acum câțiva ani, fermierii olandezi au început să dezvolte această agricultură de precizie inclusiv cu drone care detectează bolile plantelor. Astfel, pesticidele se aplică doar acolo unde este cazul, nu peste toată cultura. De asemenea, roboții agricoli de mici dimensiuni lucrează 24 de ore în fiecare zi, iar senzorii din sol anunță când trebuie irigate plantele și când au nevoie de fertilizatori.

Cu toate aceste tehnologii de ultimă generație și cu un know how pe care îl și exportă, fermierii olandezi mai au de răspuns unei provocări: patul germinativ.

„Fermierii olandezi, cel puțin cei cu care interacționez, se întreabă mai degrabă «De ce și când?» decât «Cum?» realizăm patul germinativ. Acesta are beneficii importante, dar are și inconveniente. Pe lângă costurile importante de bani și timp, acesta stimulează și creșterea accelerată a buruienilor. Mulți fermieri pe care îi cunosc se întreabă dacă este o soluție să elimine patul germinativ și totuși să aibă randament bun sau, altfel spus, cum se poate realiza cel mai bun sol pentru însămânțare cu scopul reducerii timpului de cultivare, menținerea unui randament bun și, în același timp, cu o conservare a solului?“, explică pentru cititorii Lumea Satului Thierry Stokkermans, fondatorul și președintele Zip Drill.

Patul germinativ ajută atât cultura, cât și buruienile...

Potrivit lui Stokkermans, a cărui companie se concentrează pe o conservare a solului printr-o agricultură fără o prelucrare a acestuia și fertilizatori, patul germinativ este o soluție costisitoare și stimulează foarte mult buruienile, de care fermierii își doresc să scape cât se poate de repede. „Un pat germinativ nu este bun doar pentru recoltă, ci și  pentru orice fel de sămânță, inclusiv pentru buruieni. Chiar și așa, patul germinativ nu poate fi eliminat pentru fiecare recoltă sau situație. Dar, vestea bună este că, pe măsură ce gradul de cunoaștere și experiența cresc, renunțarea la patul germinativ devine tot mai posibilă”, mai spune președintele Zip Drill.

În cazul culturilor de acoperire și a culturilor verzi de acoperire rezultatele obținute sunt cele mai bune și pentru că obiectivele sunt destul de reduse. Culturile de acoperire asigură furnizarea elementelor nutritive din straturile mai adânci la nivelul rădăcinilor plantei de cultură ce urmează a fi cultivată. Speciile de plante astfel cultivate contribuie la reducerea eroziunii solului, pe care îl și îmbunătățesc de altfel, ajută la infiltrarea apei, reduc gradul de infestare cu buruieni, boli, dăunători și cresc biodiversitatea. De asemenea, culturile verzi de acoperire se înființează imediat după recoltarea culturilor principale, în perioada de vară sau până la începutul toamnei. Terenul este pregătit corespunzător cerințelor culturii ce vor fi înființate în primăvară, culturile verzi de acoperire fiind desființate prin erbicidare. De altfel, valoarea unui teren agricol poate fi păstrată prin utilizarea culturilor agricole verzi de acoperire, printre cele mai utilizate culturi verzi fiind: mazărea, muștarul, rapița, ridichile de toamnă, sulfina.

Un alt exemplu sunt cerealele de toamnă – grâul și orzul de iarnă. Aici tehnicile sunt bine-cunoscute și multe utilaje sunt disponibile pe piață. Din practica fermierilor olandezi, am remarcat că este nevoie de 7-10 luni între însămânțare și recoltare pentru ca solul și planta să aibă timp pentru a compensa orice problemă legată de semințe.

Rapița de toamnă are nevoie de o atenție sporită în ceea ce privește pregătirea patului germinativ, diametrul seminței de rapiță fiind destul de mic, de doar câțiva milimetri. Pregătirea trebuie făcută imediat după ce s-au recoltat cerealele sau după ce plouă pentru a nu scoate bolovani. Patul germinativ trebuie să asigure un semănat la o adâncime uniformă și un răsărit uniform, motiv pentru care ultima trecere a combinei ar trebui realizată superficial. De altfel, la pregătirea patului germinativ nu se recomandă multe treceri deoarece o trecere în plus poate tasa și distruge textura solului, iar la o ploaie se va forma crustă. „Ca timp, cel mai sigur este să treacă 10-12 luni de la plantare la recoltare”, mai explică Thierry Stokkermans.

Nu se poate fără pat germinativ de calitate

Pentru semănatul în bune condiții la soia și răsărirea culturii la densitate optimă este nevoie de o calitate înaltă a patului germinativ. Pe terenurile discuite din toamnă, care sunt deja nivelate și nu au resturi vegetale, pregătirea patului germinativ se face prin trecerea de două ori cu combinatorul. Pregătirea patului germinativ se realizează cu o zi înaintea semănatului.

Mică și fragilă, sămânța de sfeclă de zahăr trebuie plantată superficial și are nevoie de șase luni pentru a crește.

Pentru ceapă, mică și scumpă – de la 2.500 de euro/hectar, nu se poate spune că există un utilaj ideal. În prezent, există o muncă experimentală în Argentina realizată de echipa condusă de Juan Pablo D’Amico.

La cartofi, cel puțin până în prezent, s-a constatat că este nevoie de o prelucrare a solului, de pat germinativ și, peste toate, de creștere.

Pentru culturile de primăvară terenul trebuie să fie pregătit înainte de începerea iernii astfel: afânare, mărunțire, nivelare. Este bine ca primăvara, patul germinativ să fie pregătit printr-o singură trecere, mai ales pentru culturile cu semințe mici. Ca o regulă de bază, se poate spune că patul germinativ se pregătește până la adâncimea la care se seamănă. Astfel, dacă patul germinativ s-a pregătit până la 7-8 centimetri, la semănat, unele semințe ajung la adâncimea aceasta, iar altele ajung la 4 sau 5 centimetri. Acestea din urmă nu vor germina pentru că nu au avut apă suficientă, speranțe având doar dacă va ploua. Se mai poate întâmpla ca semințele să nu germineze chiar dacă patul germinativ a fost pregătit ca la carte, dar s-a trecut de prea multe ori cu tăvălugul sau combinatorul și s-a tasat pământul. Solul formează crustă iar semințele, chiar dacă unele germinează, nu pot străpunge crusta. Rezultate bune, indiferent de cultură, se obțin atunci când terenul se pregătește încă din toamnă și în primăvară se pregătește patul germinativ printr-o singură trecere, până la adâncimea de semănat.

Sir Albert Howard, unul dintre clasicii științei agronomice din Marea Britanie, scria în 1948, în Testamentul agricol ,că solul este „roata vieții“, ce se mișcă din cauza interacțiunii continue dintre producenți, plantele capabile să captureze energia solară sub formă de materie organică, consumenți, care consumă energia acumulată de plante, oameni și animale, și reducenți, care asigură reîntoarcerea în circuit a substanței organice și a elementelor nutritive pentru utilizarea lor ulterioară. Iar o astfel de situație se poate realiza doar prin reîntoarcerea continuă în sol a surselor de energie sub formă de reziduuri vegetale, gunoi de grajd etc. în cantități suficiente și de bună calitate pentru mișcarea perpetuă a „roții vieții“.

Simona Nicole David

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, la data de 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi).

Plățile s-au realizat după aprobarea suplimentării bugetului alocat acestei măsuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

Astfel, până la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plată suma de 179,79 milioane euro pentru un număr de 122.447 cereri  unice, din care:

• Suma de 51,57 milioane euro, pentru un număr de 148 cereri - sectorul legume fructe;
• Suma de 85,1 milioane euro, pentru un număr de 691 cereri - sectorul bovine;
• Suma de 43,12 milioane euro, pentru un număr de 946 cereri - sectorul ovine/caprine.

Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA și al instituțiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit în conturi sumele aferente acestei măsuri începând cu data de 30 decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza și în perioada 4 - 8 ianuarie 2021, astfel încât fermierii să beneficieze cât mai repede de acest sprijin.

Sursa: apia.org.ro

Legume pentru consumul propriu se cultivă oriunde în România. Pentru scopuri comerciale însă rezultate bune – cantitativ mai ales, teoretic și calitativ – se obțin doar în anumite areale. Aici a intervenit ceea ce se cheamă zonarea speciilor legumicole, adică repartizarea teritorială a acestora pe baza interdependenței unor factori care avantajează (sau limitează) posibilitățile de valorificare a potențialului biologic, imprimând legumiculturii un pronunțat caracter zonal. În România au fost stabilite prin lege trei zone de favorabilitate, prima grupă având chiar două subzone.

Zona I, care include aproximativ 50% din suprafața cultivată cu legume, asigură cele mai bune corelații dintre cerințele plantelor (substrat, căldură, lumină, apă) și factorii naturali (sol, precipitații, temperatură, durata de strălucire a soarelui etc.). Aici au fost delimitate două subzone:

• subzona 1 (climat de stepă, 400-500 mm precipitații anuale, 10-11°C temperatura medie anuală, soluri predominant cernoziom, aluvionare cu fertilitate ridicată sau brun deschise de stepă) acoperă partea de sud (ușor și sud-vest) și sud-est a țării (Câmpia Băileștiului, Boianului, Burnazului și Bărăganului, Lunca Dunării și Dobrogea), arealul suprapunându-se cu partea de sud a județului Mehedinți, județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, partea de sud a județului Buzău, Brăila, Galați, Tulcea, Constanța. În acest perimetru se cultivă toate speciile, dar condiții excelente primesc legumele pretențioase la căldură, cum ar fi tomate, ardei, vinete, castraveți, pepeni, fasole etc.
• subzona a II-a (550-650 mm precipitații medii anuale, 10,5-11°C temperaturi medii anuale, 65-75% umiditate relativă, soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcoviști și nisipuri solificate) ocupă Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei, incluzând județele Timiș, Arad și Bihor. În acest areal se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole.

Zona a II-a (9-10°C temperaturi medii anuale, 450-550 mm precipitații medii anuale, 65-80% umiditatea relativă, soluri predominant brune) ocupă circa 30% din suprafața totală cultivată cu legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele și tomatele. Acest areal se suprapune cu:

• Dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei și Munteniei, respectiv, județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova și cu nordul județelor Mehedinți și Buzău;
• Câmpia Moldovei, cu spațiul dintre Siret și Prut, precum și cu luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului – județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava;
• Luncile Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crișurilor – județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara.

Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafața de legume a României și se caracterizează prin următoarelele medii anuale: temperaturi de 8-8,7°C, precipitații de 600-650 mm și o umiditate relativă de 57% și 65%. Solurile sunt brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În acest areal se cultivă rădăcinoase, vărzoase și bulboase, castraveți, fasole și mazăre de grădină. Acoperă regiuni de dealuri din Transilvania, mai precis, o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna.

Maria BOGDAN

„Ferma lui Alexandru“ din comuna Valea Seacă, judeţul Iași, a fost dezvoltată de către tânărul inginer horticol Alexandru Popoaea, care a accesat fonduri europene în valoare de 40.000 de euro. În prezent, acesta cultivă 3 ha cu tomate, ardei, gogoșari și varză în câmp deschis și în cele două sere moderne (1.000 mp). Cu toate că cererea este în creştere, anul acesta a fost unul cu probleme, a pierdut 70% din producție, din cauza secetei şi a temperaturilor scăzute înregistrate în luna mai.

Soiuri preponderent româneşti

Încă de la început, Alexandru ne spune că a vrut să dezvolte afacerea cu legume, dar nu avea fonduri suficiente, aşa că a aplicat pentru un proiect de accesare a fondurilor europene, iar la scurt timp a primit şi prima tranșă din suma totală de 40.000 de euro. „Practic această meserie de 15 ani, am crescut cu ea. De aceea, m-am gândit că fără fonduri europene nu aș putea să modernizez afacerea, să fac faţă concurenței. Dacă în urmă cu 15 ani cultivam legume pe jumătate de hectar, o suprafaţă foarte restrânsă, în timp m-am extins, iar prin intermediul Măsurii 6.1. – Instalarea tinerilor fermieri, cultiv 3 hectare în câmp deschis și 1.000 mp în spațiu protejat cu încălzire. În solarii aici am tomate prunișoare Lucinda, în celălalt solar am Gravitet, în câmp, Plumb Regal, ca tomate industrie. Soiuri românești folosesc doar la gogoșari și la Kapia, am Fermier și gogoşarul Cornel. Varza este și ea românească, Varza de Buzău, varza noastră pentru murat“, spune legumicultorul ieşean.

Anul trecut au ajuns la fabrica de procesare 80 de tone de tomate

În ceea ce priveşte distribuţia produselor, acesta ne mărturiseşte că cerere este, dar cea mai mare parte din producţie ajunge la o fabrică de procesare a legumelor din Bălţăteşti, care ulerior comercializează produsele în supermaketuri şi în afara țării. „Am căutat pe cineva care să ne ia toată producția pentru că o producție așa mare, într-un an, nu am cum să o vând repede. Eu dau aproape toată producția la industrializare și, chiar dacă iau 80 de bani pe kilogram, știu sigur că nu rămân cu marfa. Lor le predau ceea ce ține de murături, tomate industrie. Anul trecut a fost un an foarte bun comparativ cu 2020, am predat undeva la 80 de tone tomate industrie“, susține Alexandru.

Plante defoliate & virusul petelor de bronz

La o vizită în câmp, cultura de ardei şi tomate erau compromise într-un procent de 70%, iar tânărul ne spune cu ce probleme s-a confruntat încă din primăvară. „Anul acesta, per total, am pierdut 70% din producție. În mod normal, în anii secetoși, în sectorul nostru legumicol ar trebui să am vârf de producție, însă anul acesta am plecat cu stângul, din luna mai m-au afectat frigul, temperaturile foarte scăzute imediat după plantare și vântul care a suflet constant cu 120 km/oră, drept pentru care plantele au avut de suferit, au fost defoliate; acum și-au revenit greu, dar nu au masă foliară suficientă să susțină producția, fructele sunt devalorizate, nu pot să le valorific; dacă n-am calitate, nu se înghesuie lumea. Pe lângă acestea, m-am pricopsit la tomate cu virusul petelor de bronz care nu poate fi combătut, drept pentru care la anul o să am dificultăți în a cultiva tot solanacee, trebuie să fac rotație, o să ma axez pe crucifere. La anul vom trăi repercusiunile anului acesta, și noi producătorii, dar și consumatorii, (…) produsele vor fi mai scumpe ca urmare a faptului că nu ne ajută clima, e din ce în ce mai severă cu noi“, încheie Alexandru Popoaea, legumicultor din Valea Seacă, judeţul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

O doctorandă a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi testează cele mai bune soluţii ce pot fi aplicate grădinilor de legume care pot fi înfiinţate pe suprafeţe foarte mici.

Astfel, aceasta doreşte să ofere soluţii concrete şi practice celor care au suprafeţe de teren foarte mici, cum ar fi cele din jurul caselor sau chiar celor care locuiesc la bloc şi care îşi pot amenaja o grădină de legume pe balcon, pe o suprafaţă de doar un metru pătrat, pe straturi înălţate.

Tânăra cercetătoare susţine că formarea de straturi înălţate prezintă o multitudine de avantaje, dintre care amintim încălzirea substratului timpuriu (comparativ cu stratul clasic), posibilitatea plantării mai multor specii pe aceeaşi suprafaţă, întreţinerea minimă şi facilă, producţia de legume pentru consum familial şi, nu în ultimul rând, decorul oferit.

De asemenea, o grădină de legume poate fi decorativă, fiind uşor de integrat în amenajarea de ansamblu a unei grădini private de dimensiuni mici.

Roxana Hangan-Istrate, inginer horticol cu specializare în peisagistică, actualmente doctorand în cadrul Facultăţii de Horticultură a USAMV Iaşi, afirmă că cererea pentru grădini de legume în amenajarea grădinilor private este din ce în ce mai mare, de aceea a ales să studieze o serie de posibilităţi de utilizare a unor specii legumicole cu întrebuinţări multiple în conceptul grădinilor urbane şi periurbane. Tânăra urmăreşte să demonstreze că lipsa suprafeţelor mari nu este un motiv care să-i oprească pe adepţii unui trai sănătos bazat pe consumarea produselor obţinute din cultivarea legumelor, aceştia putând avea la dispoziţie o grădină de legume pe balcon, în vase sau doar pe o bucată foarte mică de pământ.

„Prin acest studiu doresc să evidenţiez faptul că o grădină de legume poate fi şi decorativă, astfel fiind uşor de integrat în amenajarea de ansamblu. Suntem în plin proces de dezvoltare urbană, iar lotizările sunt de mici dimensiuni. Acest lucru ne determină să renunţăm la a crea un spaţiu dedicat cultivării speciilor legumicole pentru consum propriu în stare proaspătă, iar intenţia mea principală este aceea de a demonstra că acest lucru, adică lipsa spaţiului, nu se aplică. Se poate crea o grădină de legume pe balcon, în vase sau jardiniere, sau doar pe o bucăţică de pământ de doar un metru pătrat, iar dacă acest strat este şi înălţat, cu atât mai bine“, a precizat Roxana Hangan–Istrate, doctorand al USAMV Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

„Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.”

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Sursa: afir.info

Județul Prahova are un bazin legumicol important, distribuit în localitățile Balta Doamnei, Olari, Gherghița (sat Ungureni), Puchenii Mari (Pietroșani), parțial Tomșani și Ciorani. Cu totul, vorbind despre culturi în spații protejate, ar fi în jur de 269 ha de solarii, potrivit Direcției Județene pentru Agricultură

Ca peste tot în țară, și aici au apărut dificultăți în desfacerea producției, în perioada stării de urgență, decretată ca urmare a pandemiei SARS-Cov-2. Și tot ca peste tot în țară, apar solicitări și măsuri imposibil de pus în aplicare cât ai bate din palme. De exemplu, cea mai ineptă propunere, venită, cum era de așteptat, din mediul politic, ținea de rechiziționarea depozitelor de sortare și ambalare și predarea grupurilor de producători! Numai că, în Prahova, ce să vezi, nu există astfel de construcții, cu excepția unui mic depozit frigorific construit de o firmă legumicolă privată, prin efortul și banii ei!

Și, desigur, cu excepția depozitelor marilor lanțuri de magazine. Și nu există nici grupuri de producători! De ce să preiei și cui să predai?

Până acum, în vremuri normale, legumicultorii și-au creat propria rețea de vânzare a produselor: piețele din Prahova sau București ori stațiunile montane, inclusiv Brașov, transport la domiciliul clienților, magazine de profil, piețele en-gros (Puchenii Mari), samsarii veniți chiar la poarta grădinarilor și, mai puțin, supermarketuri. Evident că, pe fondul restricțiilor din perioada stării de urgență, vânzările au scăzut. Și s-au blocat și câteva din circuitele tradiționale. Și-atunci toată lumea a intrat în alertă, panică. Plus că, fiindcă așa suntem noi, românii, unii – fie producători, fie samsari, fie vânzătorul final – s-au gândit să speculeze momentul și să practice prețuri aiuritoare. La așa pretenții...

MADR, obligat să scoată soluții din pământ, din iarbă verde

Primăria Balta Doamnei s-a gândit că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este obligat să găsească soluții și a trimis următoarea scrisoare: „În localitatea noastră activitatea de bază este legumicultura și, începând din luna mai, vor apărea în cantități industriale legumele – roșii, castraveți, vinete, ardei gras – care în mod normal ar fi ajuns pe tarabele din piețele orașelor din România. În contextul creat de pandemia virusului Covid-19, vă rugăm să ne sprijiniți și să dispuneți măsuri urgente de specialitate pentru a nu ajunge în situația în care marfa produsă să nu poată fi valorificată.“ Acum, indiferent cum am privi lucrurile, MADR nu poate găsi soluții miraculoase într-un termen atât de scurt.

Propuneri ca să ne aflăm în treabă

Din zona parlamentară (nu precizăm voit persoanele) a venit un set de soluții, puse în sarcina Guvernului: „achiziționarea, de către Casa de Comerț Agroalimentar «Unirea» a tuturor cantităților de legume proaspete și distribuirea acestora către spitale, către persoanele izolate din cauza COVID-19, către unități militare și către așezăminte sociale; rechiziționarea spațiilor de depozitare de legume-fructe și darea lor în administrare către cooperativele legumicultorilor și grupurile de producători; distribuirea, în bazinele legumicole, a corturilor militare în care să se facă colectarea, sortarea și calibrarea legumelor proaspete; achiziționarea de mașini specializate de transport marfă perisabilă, linii de sortare-ambalare, mașini de etichetat și înfoliat, cântare și bascule, motostivuitor, sisteme de supraveghere și control etc.; credite bancare, cu garanția statului, cu dobândă zero, pentru capitalul de lucru al cooperativelor și al grupurilor de producători, pentru o perioadă de 18 luni; susținerea entităților economice din mediul rural care angajează forță de muncă în această perioadă de criză.“ Nicio clipă nimeni nu s-a gândit că, totuși, la buget nu pică banii din cer și că veniturile au scăzut prin închiderea sau suspendarea activității pentru aproape 350.000 de firme și că avem 1,2 milioane de șomeri. Și că nu e timp util și nici fonduri pentru a achiziționa lucruri sau a cârmi acum proiecte pe care fermierii, autoritățile locale și județene le puteau face (și au avut în acest sens instrumente financiare europene la dispoziție) din 2007 și până în prezent. Deh, dă-i, Doamne, omului, mintea cea de pe urmă! Cu excepția a una sau două dintre propuneri (prima, de pildă, asta în varianta în care Casa „Unirea“ chiar funcționează pe bune), restul sunt fraze aruncate în vânt.

Zero proiecte pentru depozite de sortat și ambalat legume

Cum în vânt s-au făcut, inclusiv la nivel de fermieri, politicile legumicole, căci despre ele vorbim azi și acum. În fine, cum s-au pus ele în practică.

Prin 2012, ministrul Agriculturii de atunci, Daniel Constantin, anunța că sunt la dispoziție, prin Măsura 123, 80 de milioane de euro din fonduri europene pentru înființarea depozitelor locale de legume și fructe. Vreți să știți câte depozite s-au construit și câți bani s-au atras în Prahova? Zero!

Tot în 2012, autoritățile județene (Consiliul Județean Prahova) declarau că „a început construcția a trei depozite de preluare, sortare și valorificare a legumelor la Balta Doamnei, Olari, Gherghița și Ciorani. Studiile de prefezabilitate au fost depuse anul trecut pentru a putea fi accesate fondurile europene aferente primului pilon al Politicii Agricole Comune.“ Vreți să știți câte depozite din program s-au realizat? Zero!

În 2013, autoritățile județene anunțau că în Parcul Industrial Ciorani se vor construi „o fabrică de conserve și un depozit de sortare a legumelor și fructelor produse în această zonă, urmând să fie create aproximativ 2.500 de locuri de muncă.“ Vreți să știți dacă există azi vreun depozit sau vreo fabrică de conserve? Zero!

În actualul exercițiu bugetar, 2014-2020, există o nouă submăsură, 4.2 (investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole), prin care se puteau și încă se pot construi depozite. Vreți să știți câți fermieri au accesat fonduri în acest scop? Zero!

Cauza? Au sintetizat-o perfect oficialii DAJ Prahova: „refuzul fermierilor de a se asocia în grupuri de producători.“ Se pare că și propunerea Consiliului Județean Prahova din 2012 tot de așa ceva s-ar fi împiedicat. Dar nu băgăm mâna în foc!

Pe de altă parte, ei bine, la câte, scuzați termenul, țepe au luat agricultorii în viața lor, pe undeva e de înțeles de ce fug ca dracu` de tămâie când aud despre cooperativă. Deși ar fi cazul să se termine și la noi cu suspiciunile.

Ce fac, totuși, legumicultorii în aceste condiții?

Ne-au spus câțiva legumicultori: „Fiecare se descurcă pe cont propriu.“ La nivel instituțional, directorul DAJ, Mita Enache, a enumerat un set de idei deja puse în practică: „Din ce știu eu, unii legumicultori au contracte ferme cu un mare supermarket, alții cu o firmă din Ploiești care livrează la domiciliu, mai e o firmă care cumpără de la fermieri și vinde la domiciliu. Mai există și un grup pe care l-am promovat și noi, «produse agroalimentare Prahova-Cumpărați local». Să vedem ce va fi cu programul de tomate fiindcă producția va ieși cumva la limită, cam în perioada în care s-ar termina starea de urgență. Plus că zilele acestea (n.n. – deja s-a întâmplat!) va fi emisă o ordonanță militară prin care se deschid toate piețele din România; în Prahova nu au fost închise, dar în București sau alte județe sunt câteva suspendate. Atunci cred că se va relua fluxul cât de cât normal, atât cât poate să fie în perioada aceasta de criză pentru toți românii.“ Dar pentru că a venit vorba despre piețe, poate cea mai bună măsură ar fi una pe care producătorii o solicită de când se știu ei: eliminarea falșilor producători de la tarabe și oferirea, cu prioritate, de spații celor care spetesc în solarii și la câmp. Poate ar fi de discutat și despre prețurile de închiriere și zonele de favorabilitate dintr-o piață!

Maria BOGDAN

Începând cu data de 30 martie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pus la dispoziția producătorilor de legume un portal prin care se facilitează postarea ofertelor producătorilor pentru legume proaspete care sunt produse în gospodăria proprie și sunt destinate comercializării.

De la lansarea portalului și până la acest moment (13 aprilie 2020), au fost încărcate peste 380 de anunțuri de la producători, fiind disponibile verdețuri de sezon, în principal.

Cele mai multe oferte sunt pentru ceapă verde, salată, varză, ridichi, roșii, cartofi, dar sunt și oferte pentru spanac, castraveți, cartofi noi, usturoi, ardei, mărar, leuștean, pătrunjel, lobodă, țelină, praz, morcovi, păstârnac, sfeclă, ciuperci, ștevie. De asemenea, pe portal puteți găsi și oferte de fructe, răsaduri, flori, plante medicinale și aromatice.

Pe această cale se asigură o largă promovare a produselor autohtone, de calitate, într-o gamă sortimentală și cantitativă ce poate răspunde interesului oricărui cumpărător.

Pentru detalii accesați: https://rndr.ro/legume/

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pune la dispoziția micilor producători un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători.

Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, MADR recomandă micilor producători să încarce în platforma https://rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun.

Condiții pentru publicare oferte din sectorul legumicol:

- Persoane fizice - Atestat de producător și Carnet de comercializare vizat pe anul 2020;
- PFA , II , IF sau SRL - Cerificat de Înregistrare emis de ONRC și care au cod CAEN principal 0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor , a rădăcinoaselor și a tuberculilor.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

Detalii înregistrare producător: https://rndr.ro/legume/profil-utilizator.html.

Producătorii de legume se confruntă în aceste zile cu probleme de o gravitate  deosebită. Prețurile în piețele angro  sunt cele mai mici din ultimii 20 ani:  10 legături de ceapă - 1 leu; 10 legături de ridichii - 1 leu; castraveți cornichon 2 lei/kg; salata 0.8-1 leu/buc., iar vânzările sunt infime.

Timpul nu se scurge în favoarea producătorilor. Marfa este perisabilă, în solarii /sera îi așteaptă culturi ajunse la maturitate și culturi care trebuie să fie înființate. Ca și cum nu era destul, peste noapte,  a venit și zăpada mieilor cu temperaturi de sub 0 grade care înseamnă costuri suplimentare pentru încălzire.

Fermierii sunt la capătul puterilor, chiar dacă sunt clădiți dintr-un aliaj călit de vremuri și vreme. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, conștienți că este criză în toată lumea, dar când văd că lucrurile în țările europene se mișcă în sectorul agricol cu o viteza incredibilă, își dau seama că singura lor șansă este ca și guvernul țării noastre să adopte măsurile de urgență înainte de a fi prea târziu.

În principalul segment, culturi în spații protejate-sere / solarii, prin proiectul de HG s-a stabilit un plafon cu mult sub nivelul anului trecut. Fiecare producător și-a conceput bugetul pentru 2020,  luând în calcul și suma de 7600 euro/ha, nivel practicat atât în anul 2017, 2018 și speram la mărirea plafonului pentru cultura de legume în spații  projetate, astfel încât să fie cel putin la nivelul anului trecut.

Este firesc să ne punem următoareale întrebări :

• Sectorul legumicol nu mai este o prioritate pentru acest guvern ținând cont de faptul că în anul 1990 suprafața de sere era de 2460 ha, actualmente suprafața fiind sub 150 ha(6%)?
• Cine și ce suprafață a notificat România Comisiei Europeane ?
• De ce a fost redus plafonul alocat sprijinului cuplat în spații protejate?
• Ce subvenții primesc fermierii europeni în sectorul legumicol?
• În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/ ferma si 800.000 euro/ societate de prelucrare si comercializare. Care este poziția guvernului față de aceste scheme de ajutor și care sunt criteriile de acordare?
• Ce soluții de susținere a identificat guvernul pentru fermierul care nu își poate comercializa produsele? Ce documente sunt necesare spre a fi întocmite pentru demonstrarea cantității pierdute și cine le întocmește ?

Pentru a nu pierde lupta cu legumicultura, rugăm guvernanții la o mai mare aplecare asupra problemelor reale din acest sector, identificarea soluțiilor viabile și sustenabile și de ce nu, dacă tot cautăm exemple de succes pe care să le urmăm, să tragem cu ochiul la ce au hotarât germanii.

Semnatarii acestui comunicat sunt și inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român sunt:

Breazu Claudiu, Președintele Cooperativei Agricole Legume De Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat jud. Buzău

Tudor Dorobanțu, președinte Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură

Rosculet Roxana, Președintele Cooperativei Agricole Ialomiteana și reprezentanta Bazinului legumicol Ialomița

Ion Păunel, Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli OLT

Tănase Aurel, Președintele Oipa Legume și Fructe

Bujor Mircea, Președinte Organizația de producători Tomate Com

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București desfășoară verificări în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri. În acțiunile de verificare se pune accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Chiar dacă ne aflăm la finalul lunii octombrie, producătorii autohtoni asigură consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare, piețelor en-gros, piețelor volante, târgurilor de toamnă organizate pe întreg cuprinsul țării, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel, în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelor se găsesc proaspete și la prețuri rezonabile legume și fructe precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, ceapă, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, gutui, struguri, prune, mere, pere, nuci etc.

Toate aceste acțiuni de monitorizare și verificare a comerțului cu legume și fructe pe toată filiera, de la producere până la comercializare, au drept scop ca toți consumatorii să poată beneficia de produse de calitate și  sigure pentru sănătate.

De la începutul anului și până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, acțiunile de verificare sau după caz de reverificare a piețelor agroalimentare,  hypermarket-urilor și depozitelor  en-gros de legume și fructe, s-au concretizat în 161.400 lei sancțiuni contravenționale cu amendă și un număr de 286 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Beneficiile Hotărârii de Guvern nr. 107 din 27 februarie 2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" se văd și se simt și la această dată, astfel că, în piețele agroalimentare din Municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic și ușor de identificat, producătorii autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție, cu cantități suficiente, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate românești de calitate și la prețuri care să acopere costurile de producție ale fermierilor.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională Fitosanitară prelevează în permanență legume și fructe autohtone care sunt analizate în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și  din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a țării de origine și a categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

Până la această dată, în București și în toate județele din țară acțiunile de verificare sau, după caz, de reverificare a piețelor agroalimentare, a hypermarket-urilor și a depozitelor en-gros de legume și fructe, s-au soldat cu amenzi în valoare de 103.000 lei și cu un număr de 334 avertismente care au vizat planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În principal, sancțiunile s-au aplicat pentru neindicarea corectă a originii și categoriei de calitate pentru loturile de legume și fructe provenite din comerț intracomunitar sau import, pentru neafișarea zonei de producție și a datei recoltării în cazul produselor provenite din producția autohtonă, precum și pentru lipsa documentelor de provenință sau lipsa unor elemente obligatorii de pe aceste documente.

La finalul lunii iulie, producătorii autohtoni asigură pentru consumatorii din piețele agroalimentare, piețe volante, târguri ocazionale, suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gros sau în spațiile special amenajate din jurul piețelorse găsesc proaspete și la prețuri accesibile legume și fructe, precum: pepeni verzi, pepeni galbeni, piersici, mure de cultură, nectarine, tomate, ardei gras și kapia, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri, ș.a.

Toate cantitățile de pepeni, comercializate direct de producătorii agricoli autohtoni trebuie să aibăelementele de identificare, eticheta format A4/plastifiată, ce cuprinde informații privind: denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării și prețul cu amănuntul, conform Ordinului ministrului agriculturii  nr.225/2017.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale,conform prevederilor Regulamentului 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național un număr de 1831 probe, din care au fost analizate un număr de 1718 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 113 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

În această perioadă, în piețele agroalimentare din întreaga țară se regăsesc din abundență legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de fructe și legume proaspete: pepeni, piersici, mure de cultură, nectarine, caise dar și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc.

În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare

totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

CULTURILE DE LEGUME (tomate, ardei, castraveți, vinete, ceapă, varză) se vor trata pentru combaterea manei, alternariozei, altor boli foliare, afide, altor dăunători astfel:

• ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%-0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 0,175 l/ha.
• ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG - 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.
• CURZATE MANOX – 0,25% sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMĂ BORDELEZĂ Tip MIF – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

Tratamentul se va efectua în 27 iunie – 02 iulie 2019.

Insecticidele se vor aplica doar în cazul prezenței dăunătorilor în culturi.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

În această perioadă, piețele agroalimentare din Romania oferă consumatorilor o abundență de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Sunt expuse în toate piețele legume din majoritatea speciilor: tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, mazăre, verdețuri și fructe de sezon: cireșe, piersici, caise etc.

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent un număr de 385 probe din legume și fructe autohtone atât din culturi cât și din rețelele comerciale (piețe agroalimentare). Au fost finalizate analizele de laborator pentru un număr de 307 de probe, fără a se înregistra depășiri ale reziduurilor de pesticide peste limita maximă admisă, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcțiile pentru Agricultură Județene verifică permanent toate piețele agroalimentare din București și din toate celelalte municipii din țară punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

În piețele agroalimentare din Municipiul București sunt prezenți zilnic, în medie peste 250 de producători beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere și solarii cu o producție cantitativă și calitativă ce asigură necesarul de consum intern de tomate de calitate.

Până la data de 24 iunie 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, acțiunile MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene au constat în verificarea a 490 de piețe agroalimentare și 160 depozite en-gros de legume și fructe, pentru abaterile constatate fiind aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 86.400 lei și un număr de 260 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro

Jalbă Constantin, un tânăr antreprenor, a început un business cu sere de legume în urmă cu trei ani în primul sat înființat de germani în Dobrogea, satul Malcoci, județul Tulcea. De anul acesta vrea să se ocupe și de cultivarea legumelor în câmp deschis și să investească în utilaje, pentru o eficientizare corectă a muncii sale.

De la novice la producător cu experiență

Constantin a început acest business în anul 2016 și spune că este o afacere de familie. Acesta dețin două sere cu o suprafață totală de 3.000 mp, în care produce diverse sortimente de legume (tomate, castraveți, dovlecei, ardei, ridichi, salată etc.) și verdețuri (pătrunjel, mărar, ceapă verde, usturoi verde etc.), în diferite perioade ale anului. Terenul pe care sunt amplasate serele are o suprafață totală de 8.000 mp, astfel încât în perioadele calde ale anului cultivă legume și în câmp deschis. Serele au o structură din lemn și sunt învelite cu o folie de foarte bună calitate, cu o grosime de 200 microni pentru a asigura condiții optime plantelor. „Am pornit afacerea din fonduri proprii, cu aproximativ 100.000 lei, iar ulterior am obținut și o finanțare din fonduri europene. Pot spune că sunt începător în acest domeniu, însă mă documentez permanent pentru a găsi cele mai gustoase și productive soiuri de legume. De altfel, îmi cresc propriile răsaduri și iată că în acest an reușesc să țin pasul cu producătorii experimentați. Colaborez cu câteva lanțuri de magazine de pe piața locală, astfel încât produsele ajung proaspete și în scurt timp la consumatori“, spune Constantin.

De la seră la cultivarea legumelor în câmp

Cu toate că nu a fost așa de la început deoarece a întâmpinat și câteva probleme, legumicultorul de la Malcoci a răzbit cu voință și multă muncă. „Din cauza lipsei de experiență, perioada de început a afacerii mele nu a fost una profitabilă, dar odată cu experiența crește și profitul. Deși la prima vedere cultura plantelor și legumelor pare o afacere ușoară, pot să vă asigur că necesită foarte multă răbdare, atenție, organizare, planuri bine puse la punct, informare permanentă și, nu în ultimul rând, voință și putere de muncă. Dacă ții cont de toate acestea cu siguranță vei avea o afacere profitabilă“, mai adaugă antreprenorul. „Planurile de viitor sunt multe, iar pe unele dintre acestea deja le pun în practică“, precizează legumicultorul, mai ales că vrea să își extindă activitatea. „Începând cu acest an mă ocup și de cultivarea legumelor în câmp pe o suprafață de 3 ha, cu ceapă, pepeni și roșii. De asemenea, îmi propun să investesc în utilaje pentru a-mi ușura și eficientiza munca“, a încheiat Constantin Jalbă, legumicultor în localitatea Malcoci, județul Tulcea.

Beatrice Alexandra MODIGA