cemrom iulie 2018
update 12 Nov 2018

„Aurul mov“ a poposit la Negrești

„Aurul mov“ al agriculturii, cum mai este cunoscută lavanda, reprezintă un interes tot mai crescut pentru agricultori în ultimii ani. Astfel în Negrești, județul Vaslui, o familie tânără și muncitoare dorește să aducă lavanda, această plantă minune, în casele multor oameni. De această dată aflăm povestea lui Ignatoaie Andrei, care a înființat în luna mai a anului 2015 o cultură de lavandă, pe o suprafață de 1.000 mp, plantând aproximativ 1.500 de butași. După trei ani, roadele muncii se găsesc pe rafturile Lavandei Laurei, fiind produse 100% românești.

Grijă mare la plantare!

lavanda IMG 20180606 181645

Plantarea primilor butași s-a realizat în luna mai a anului 2015, iar cultura familiei Ignatoaie a început să prindă și mai mult contur în anul următor deoarece plantele au crescut mai bine, iar recolta a fost foarte productivă: „Auzisem despre lavandă cu un an înainte de a înființa cultura. Am început să ne documentăm cu privire la îngrijire, cultivare și beneficiile ei. Așa am descoperit că lavanda are o multitudine de întrebuințări: de la alungarea insectelor până la scopuri terapeutice: alungarea stresului, combaterea oboselii, anxietate, relaxarea mușchilor, dar și rol antiseptic.“ Ca tehnologie de cultivare s-a folosit metoda tradițională, cultivarea și recoltarea făcându-se manual. Cu toate acestea, trebuie avută o mare grijă în respectarea unor anumite etape: „De altfel, lavanda nu este o plantă pretențioasă din punctul de vedere al îngrijirii, numai că trebuie respectați anumiți pași, începând de la plantare (distanța între rânduri și între plante, precum și umiditatea scăzută a solului) pentru a obține o producție cât mai eficientă.“

lavanda IMG 20180606 183232

Primii litri de ulei esențial…

2017 s-a dovedit a fi un an productiv din punctul de vedere al producției, fiind și anul în care aceștia au obținut primii litri de ulei esențial. Faptul că au reușit să producă un astfel de ulei din cultura proprie i-a determinat să creeze produse care au la bază uleiul esențial, apa florală de lavandă, precum și floare uscată de lavandă. Ideile au început să se materializeze în și mai multe produse. Astfel, pe rafturile Lavandei Laurei apar acum o multitudine de produse încântătoare: „Inițial am avut buchete și săculeți cu floare din lavandă. Ulterior, din lavandă am obținut produsele principale, uleiul esențial de lavandă și apa florală de lavandă, care stau la baza altor produse: săpun (home made), sare de baie, lumânări cu ceară naturală și ulei de lavandă, bile efervescente de baie, odorizant auto (poate fi folosit și în dulapuri) și odorizant lichid de birou.“ Costurile înființării unei astfel de culturi de lavandă nu sunt foarte mari, ne spun acestea: „Noi am investit aproximativ 2.000 lei pentru suprafața inițială. Mulți sunt aceea care cred că o suprafață așa mică ca a noastră poate fi considerată neprofitabilă (asta dacă dorești să vinzi doar floarea de lavandă propiu-zisă). În schimb, în momentul în care transformi lavanda în produs (ulei, apă, săpun etc.) putem vorbi de o muncă în plus, dar și de un profit considerabil chiar și la suprafețe mici.“

Preț/calitate

lavanda IMG 6505

Pentru a ajunge la un miros de lavandă 100% natural trebuie să te confrunți cu multe piedici ce apar odată cu comercializarea produselor, dar perspectivele par a fi încântătoare când ajungi să treci peste anumite bariere: „Fiind o societate de consum, pentru majoritatea persoanelor primează prețul și nu calitatea produselor. În momentul în care realizezi un produs natural, produsul finit nu poate avea un preț mic sau competitiv cu al produselor din supermarket, care sunt produse en gros. Pe viitor, dorim să ne extindem atât din punctul de vedere al culturii, cât și să facem ca produsele noastre să fie mai accesibile (prezente în supermarket, mediul on-line, sau la diferite târguri) și să informăm potențialii clienți cu privire la beneficiile lavandei.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fișă tehnologică pentru cultura lavandei

Lavanda face parte din familia Laminaceae ordinul Lamiales, îşi are originea în SV-SE Europei, este un subarbust, termofil care creşte sub formă de tufă înaltă de 40-1,60 cm cu diametrul de 100-150 cm, iar frunzele sunt persistente, liniare, lungi de 2-6 cm şi au culoarea gri-argintii pe timpul rece și argintiu-verzui în timpul cald. În lunile mai-iunie-iulie, în funcţie de atmosfera climatului, emite tije florale de 40-60 cm, terminate cu spice de flori albăstrui-violet de ± 8-10 cm, foarte plăcut parfumate, cu o cantitate de flori tăiate în anul III de ±2,5 kg/plantă verde.

Lavanda este o specie termofilă, sensibilă la excesul de apă, deci pretenţioasă faţă de căldură, iubitoare de lumină solară directă, soluri calde, pietroase şi calcaroase, dar bogate în macroelemente. În ţara noastră, datorită solurilor bogate în macro-microelemente şi minerale, lavanda s-a adaptat perfect chiar şi la condiţiile meteo vitrege din timpul iernii.

Din punctul de vedere al bolilor şi dăunătorilor, lavanda este o plantă minune, aceasta nu are dăunătorii care să-i producă probleme şi nici boli, dar în schimb este foarte sensibilă la excesul de apă care poate provoca daune considerabile (putrezirea rădăcinilor).

Fertilizarea se face numai cu gunoi de grajd sub formă de mraniţă direct la baza tufei. Este o plantă ce iubeşte azotul, dar, fiind vorba de o plantă medicinală, nu recomandăm folosirea azotatului NO3.

Schema de plantare pe care noi o recomandăm pentru acest soi este de minimum 100 cm între rânduri şi de 70/80 cm dispunerea între plante pe rând, iar densitatea ajunge la 12.250-14.300 plante/ha.

Schema de plantare a lavandei

lavanda schema de plantare

Lucrări de plantare și întreținere

lavanda lucrari de plantare

Ing. Ionuț Georgică MARCHIDAN

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august – pag. 16

Bilonarea şi mulcirea solului în cultura de lavandă

Progresul vine şi din curajul de a experimenta lucruri noi. Este o teorie care se confirmă şi în agricultură.

Iar pentru noi, ziariştii cu misiunea de a vă conecta la ultimele noutăţi din domeniul agricol, este plăcut să descoperim fermieri care renunţă la canoanele tradiţionale pentru a implementa tehnologii noi, cel puţin pentru România. George Marchidan, cultivator de lavandă şi preşedinte al singurei asociaţii de acest fel din ţară, şi-a propus să testeze o nouă metodă de cultivare a acestei plante. Este vorba despre bilonarea şi mulcirea solului în cultura de lavandă. Deşi pentru România este o noutate, această tehnologie, apărută prima oară în nordul Americii, este intens folosită pe continentul american şi, mai nou, în Croaţia.

George Marchidan este pionierul acestei tehnologii în România, însă este pe deplin încrezător că va avea succes pentru că, spune el, este în primul rând o tehnologie care reduce foarte mult costurile. Potrivit domniei sale, în cultura de lavandă principala problemă o constituie buruienile, de aceea îngrijirea lor presupune uneori şi cinci săpări. Pentru a reduce costurile cu întreţinerea a căutat şi alte tehnologii de cultivare a levănţicii decât cele convenţionale. A descoperit această tehnologie de bilonare şi mulcire a solului şi a constatat că prin aplicarea ei este rezolvată problema buruienilor. Practic, nu mai este nevoie decât ca iarba să fie tunsă o singură dată.

Ce presupune această modalitate de cultivare? George Marchidan spune că pentru a avea succes a fost nevoit să conceapă, după o schiţă proprie, un utilaj special, fără de care tehnologia nu poate fi implementată şi care să fie cuplat la un tractor. Cu ajutorul lui se face iniţial bilonarea şi apoi mulcirea, ultima fază fiind plantarea.

Pentru înfiinţarea culturilor prin această tehnologie cultivatorul foloseşte o folie concepută de o companie israeliană, cu 180 de metri lungime şi 80 cm lăţime, care costă 360 de lei rola. Această folie este tratată UV, permite solului să respire şi asigură o umiditate ridicată care este benefică plantei. În plus, folia are o garanţie de trei ani, exact perioada necesară dezvoltării plantei.

Despre această tehnologie, dl Marchidan mai spune că se pretează foarte bine pentru cultura ecologică pentru că, odată plantată lavanda, nu se mai fac alte lucrări. Practic, solul nu mai este răscolit, ci doar se tunde iarba. Ulterior pot fi administrate manual îngrăşămintele, iar avantajul foliei este că astfel substanţele nu mai sunt distribuite pe tot solul şi, implicit, nu mai hrănesc şi buruienile.

Din nefericire, nu toate solurile din România permit folosirea acestei tehnologii. Se poate folosi cu succes pe solurile nisipoase, afânate, însă se obţin mai greu rezultate pe cernoziomuri.

Până în momentul de faţă echipa dlui Marchidan a înfiinţat şase hectare cu lavandă prin această tehnologie nouă, în diferite regiuni ale ţării, iar rezultatele se vor vedea în primăvara şi începutul verii 2017. Cei care doresc să experimenteze această nouă tehnologie trebuie să ştie că, pe lângă achiziţionarea foliei de mulcire, închirierea utilajului presupune achitarea unei taxe de 300 de euro pentru fiecare hectar înfiinţat.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 20-21

Cultura lavandei, o afacere gândită pentru vremea pensionării

„Pensionarea nu înseamnă lene“, așa am putea rezuma povestea lavandei cultivate în comuna Bogdana din județul Vaslui. Despre ideea începerii unei astfel de afaceri la vremea pensionării, despre provocările domeniului și despre planurile de viitor ne-a vorbit doamna Lenuța Palici.

Plantație tânără de 10 hectare

Multe dintre afacerile ce au luat naștere în ultimii ani au la bază ideea de familie. De aici a pornit și ideea Lenuței Palici, cea care alături de soțul, sora și cumnatul ei s-a hotărât să cultive pământul pe care îl moștenesc împreună de la părinți. „Totul a început în anul 2013, atunci când unul dintre personajele din povestea lavandei, fiind la o vârstă la care urmează pensionarea, a hotărât să cultivăm pământul, să avem ceva de făcut. Pensionarea nu înseamnă lene. A căutat pe Internet idei de culturi agricole și s-a oprit la cultura lavandei. Apoi ne-am informat despre modul în care se pregătește pământul, despre soiuri și modalitatea de plantare. Am cumpărat primii butași de Lavandula Angustiflora-Iubileina din Bulgaria. După aceea ne-am reorientat și am ales să cultivam soiul K90 pe care l-am achiziționat din Republica Moldova“, ne-a declarat aceasta.

Despre lavandă doamna Palici spune că nu este o plantă pretențioasă și nu a avut probleme cu dăunătorii, tocmai de aceea deține și certificare bio. Chiar dacă este o afacere de familie, cei 4 membri implicați au apelat și la alte persoane care să îi ajute cu lucrările, chiar de la plantare și până la recoltare. „Suntem implicate două familii. Eu și sora mea, împreună cu soții noștri. Nu avem stabilite responsabilități precise. Toți ne implicam în egală măsură. Toți am fost pe câmp atunci când a fost nevoie, am umplut săculeți, am aplicat etichete, am fost și la târguri împreună. Nu este ușor, pentru că fiecare dintre noi încă are serviciu, iar cel puțin la început lavanda nu este o afacere atât de profitabilă pe cât se spune. Este o pasiune transformată în afacere, deocamdată încă investim, dar considerăm că vor apărea și banii care înseamnă mai întâi amortizare și apoi profit. Cred că atunci vom renunța la ceea ce facem în prezent“, a mai adăugat dumneaei.

Recoltare, valorificare și vânzare

În anul 2014 lavanda obținută a fost comercializată sub formă de săculeți, iar în 2015 a fost produsă prima cantitate de ulei de lavandă. În cel de al 3-lea an, lucrurile au evoluat așa cum era de așteptat, iar cantitatea distilată a fost mai mare. „Nu avem deocamdată distilerie, am împrumutat-o în ultimii 2 ani, dar de la anul vom avea distileria noastră. Considerăm că avem o suprafață suficient de mare și nu putem depinde de altcineva pentru a produce uleiul. Trebuie spus că și realizarea acestuia se face într-un anumit fel. Florile trebuie să aibă un anumit stadiu de înflorire, nu trebuie culese nici prea devreme, dar nici prea târziu. Produsele sunt de calitate foarte bună și suntem mulțumiți pentru că avem deja cumpărători care ne apreciază și ne caută produsele“, a continuat doamna Palici.

Cele 10 hectare sunt recoltate cu un utilaj special care a fost importat din China, dar adaptat, pentru că inițial rolul acestuia era de a recolta plante pentru ceai.

Produse diverse…, dar cu iz românesc

Cumpărătorii au la dispoziție o gamă variată de produse: ulei de lavandă, apă florală, odorizante pentru mașină, săculeți cu flori sau miere de lavandă care este un alt produs comercializat în cantități mici și asta pentru că părinții doamnei Palici au câțiva stupi de albine. Maniera de prezentare te trimite cu gândul la specificul național, pur românesc. Mai toate produsele prezintă ceva specific: tricolorul, broderii sau materiale naturale – cum ar fi pânza de casă – ce erau cândva utilizate în gospodărie. „Lucrăm cu multă bucurie, pentru că iubim munca pe care o prestăm, iubim calitatea produselor și atunci încercăm să îi convingem și pe ceilalți să iubească ceea ce facem. De aceea ne-am gândit că ar fi frumos să realizăm cumva și un cadou care să fie ușor de oferit, dar care să spună și o poveste. Într-o cutie am așezat produsele noastre, am adăugat și un buchețel de flori. Ideea a fost foarte apreciată, iar cumpărătorii sunt tot mai interesați, pentru că poate lua locul clasicului buchet de flori“, a completat doamna Palici.

Unul dintre produsele pe care le-am îndrăgit instantaneu a fost biscuitele cu lavandă. Din acest motiv am întrebat-o rețeta și, bineînțeles, dacă pot achiziționa și pentru acasă. „Deocamdată biscuiții cu lavanda nu sunt preparați pentru a fi comercializați, ci reprezintă o recompensă pentru cei care ne vizitează standul la diverse târguri și expoziții la care participăm. Sunt preparați din unt, zahăr, ouă, făină și infuzie din flori de lavandă. Cred că pe viitor vom lansa mai multe produse alimentare, așa cum ne dorim să lansăm și o linie de cosmetice naturale“, a mai specificat Lenuța Palici.

Beneficiile utilizării produselor din lavandă

„Uleiul de lavandă este notificat pentru a fi folosit ca supliment alimentar, dar și pentru diverse probleme ale pielii. Pentru uz intern se poate folosi pentru iritabilitate, spasme, insomnii, febre eruptive, boli infecțioase, melancolie, neurastenie, afecțiuni ale căilor respiratorii (astm, tuse convulsivă, gripă, bronșită, tuberculoză), oligurii, debilitate infantilă, migrene, amețeli, isterie, sechele ale paraliziei, hipertensiune, afecțiuni pulmonare, boli psihice, probleme digestive. Pentru uz extern se recomandă pentru plăgi de orice natură, eczeme, arsuri, afecțiuni pulmonare, acnee, cuperoză, înțepături de insecte, pediculoză și căderea părului. Iar apa florală de lavandă este certificată pentru a fi folosită ca produs igieno-cosmetic.“

GALERIE FOTO


Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 16-17

Cu un lan dintr-o mie nu salvăm recoltele de porumb și floarea-soarelui

Sc Agroprovens Bărăganul este una dintre primele societăți agricole create în județul Brăila, la numai câteva luni de la evenimentele din decembrie 1989. Ca să ajungi la „ferma“ ing. Gheorghe Gutium, nume de referință în agricultura din sud-estul României, ai posibilitatea să parcurgi mai multe drumuri. Drumurile de Bărăgan, fără umbră, unde se întâlnesc județele Ialomița, Brăila și Buzău, cu cele 1.350 de hectare, reprezintă o adevărată școală ce promovează o agricultură pe cât de bine organizată, pe atât de bine pusă în coordonatele unei tehnici moderne.

Solele de grâu și rapiță, soia și fasole, porumb și floarea-soarelui se prezintă precum câmpurile experimentale din fostele stațiuni de cercetări agricole. Acestor culturi specifice Bărăganului, în ultimii ani li s-au alăturat câteva plante tehnice și medicinale, cum sunt coriandrul și lavanda, care s-au comportat mai mult decât mulțumitor încă de la debut. De altfel, urmărind comportarea acestora, suprafețele au crescut de la un an la altul, fiind pe o verticală promițătoare, semn că sunt solicitate pentru industriile medicală, cosmetică și alimentară. Mai mult, ing. Gheorghe Gutium, pasionat ca un mare specialist în aducerea de adaptări și îmbunătățiri utilajelor agricole și nu numai, a reușit să realizeze o minirafinărie, producând ulei de lavandă și coriandru. Prin procesarea acestor culturi în cadrul instalațiilor cu un bun randament, dar mai ales printr-o valorificare eficientă și atestată din punctul de vedere al calității de laboratoarele autorizate la nivel național, au fost pozitiv certificate și tot mai mult solicitate.

În cadrul societății Agroprovens peste 70% dintre suprafețele cultivate sunt producătoare de soiuri și hibrizi de mare productivitate, de origine autohtonă, loturile semincere ale Bărăganului bucurându-se de un bun prestigiu în rândul producătorilor agricoli din această zonă. De altfel, societatea și-a creat instalații performante pentru selectarea, tratarea și pregătirea pentru livrare către beneficiari a produselor în condiții maxime de siguranță.

lucrari lavanda

Ce m-a frapat însă în acest mijloc de august torid pe drumurile străbătute din zonă sunt diferențele ca de la cer la pământ între culturile de la ferma administrată de ing. Gheorghe Gutium și parcelele micilor producători agricoli. Pârjolite de seceta „lacomă“ ce mușcă din ele de aproape două luni, plantele s-au transformat într-un adevărat cimitir natural. La SC Agroprovens SA, la mijlocul lunii august, solele de porumb și floarea-soarelui erau de un verde închis, cu știuleții ca pe mână și pălăriile precum sombrero-urile mexicane, în timp ce în imediata vecinătate eram martorii dezastrului pricinuit de seceta care a făcut adevărate ravagii de la Roșiori și Ciocile, Traianu și Nicolești, Rușețu, Padina și până hăt departe către Glodeanu Sărat.

Peste tot, aceleași cimitire de plante în care în urmă cu două luni pulsa viața. Acum erau „executate“ de secetă, creând imaginea tragediei prin care trec satele din sudul României. Am întrebat de câte udări au beneficiat culturile de prășitoare atât de viguroase în această perioadă, când zile, săptămâni și luni temperaturile au fost mereu între 33 și 37 grade Celsius. „Nu am irigat pentru că nu am avut de unde“, mi-a spus ing. Gutium, continuând: „Am făcut în schimb tot ce a depins de noi și a fost prevăzut în tehnologia fiecărei culturi. Toate culturile însămânțate în primăvară au avut suprafețele cu ogoare de toamnă și o bună parte dintre ele au fost pregătite pentru semănat din zilele prielnice din februarie. Mai mult, având în vedere datele meteorologice furnizate de administrația națională de resort, care ne-a asigurat că martie, aprilie și mai se vor bucura de precipitații suficiente, am început semănatul înainte de datele convenționale de care am ținut seama până în acest an. Practic, la sfârșitul lunii martie reușisem să însămânțăm toate suprafețele prevăzute cu floarea-soarelui, fasole și imediat am trecut la înființarea culturilor de porumb din hibrizi românești, testați de noi, și care ne-au asigurat recolte din cele mai mari. Cutezanța noastră a fost răsplătită cu răsărirea culturilor spontan și uniform în intervale foarte scurte. În ferestrele dintre ploi nu am avut altceva de făcut decât să executăm la timp și de calitate lucrările de întreținere, combaterea dăună­torilor și fertilizările faziale.

La sfârșitul lunii mai, culturile de porumb și floarea-soarelui erau temeinic dezvoltate, iar plantele legaseră în majoritatea lor. Seceta declanșată în a doua jumătate a lunii iunie a găsit lanurile consolidate, trecute în etapele de coacere. În aceste condiții, sperăm ca și în acest an producțiile pe care le vom obține să ne răsplătească eforturile.

lucrari lavanda privire de sus

Pe drumul de întoarcere, trecând prin zonele pârjolite de secetă, îmi puneam întrebarea: de ce micii producători nu își adună forțele, nu-și unesc suprafețele agricole pentru a putea realiza lucrări mecanizate și să beneficieze de cuceririle cercetării românești care, chiar dacă este văduvită de fondurile necesare, pune la dispoziția agriculturii hibrizi, linii și soiuri rezistente la secetă, adaptabile la cele mai vitrege intemperii?

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 20-21

Lavandă la ghiveci

Marin Constantin, fermierul din Mogoșoaia care a dat o altă perspectivă afacerii cu material săditor din plante și arbuști exotici sau oricum rari în România (goji, aronia, afin siberian, ginkgo biloba, arbore de stafide, merișor, trandafir de dulceață etc.), a trecut, de câțiva ani, și la producerea răsadurilor de lavandă la ghiveci.

Sfaturi practice: „Răsadul de lavandă se obține din sămânță sau din butași. Noi folosim butașii, metoda fiind mai simplă și mult mai eficientă. Avem plante mamă de calitate din care selecționăm butașii, îi punem la înrădăcinat fie în tăvițe alveolare, fie în alt substrat. Noi folosim tăvițe alveolare fiindcă sunt mai ușor de manipulat, putem extrage răsadul mai lejer și fără pierderi. Dar la fel de bine, pentru cine nu are condiții, butașii pot fi puși la înrădăcinat afară, din toamnă, într-un pat germinativ care să aibă și nisip. În ambele variante, substratul trebuie menținut sterilizat, lucru care se obține prin acoperirea cu folie. După trei săptămâni, când butașii fac rădăcini și muguri, îi repicăm la ghiveci. Până iarna ei cresc 15-20 cm, astfel că facem și 2-3 tăieri. Fiindcă noi avem spații protejate încălzite, producem răsadul fără probleme în ianuarie-februarie. Ca lucrări de îngrijire, în afară de udare, aplicăm fertilizare cu Cropmax, îngrășământ foliar care ajută și rădăcinile, și aparatul foliar, prin multitudinea de substanțe conținute: azot, fosfor, potasiu, magneziu, fier, cupru, zinc, calciu, aminoacizi etc. Lavanda nu este atacată de boli și dăunători ori se întâmplă acest lucru extrem de rar. De aceea este utilizată ca plantă protectoare pentru alte culturi; parfumul ei îndepărtează potențialii dăunători. Fiindcă noi ne ocupăm de comerț, ducem lavanda numai până în stadiul de răsad la ghiveci. Mai departe, cumpărătorul o poate păstra așa ori o poate muta la un ghiveci mai mare sau o plantează în grădină.“

Maria BOGDAN

Cinci plante care resping țânțarii

Gălbenelele

Aceste flori minunate au, pe lângă aspect, culoare, proprietăți medicinale, și o calitate deosebită – țin țânțarii la distanță. Prezența lor în grădină vă va feri familia și animalele de țânțari. Ceea ce este interesant este faptul că ele pot fi plantate atât primăvara, cât și toamna. Tot ce trebuie să faceți este să le asigurați o zonă însorită și un sol fertil. Pentru a vă păzi cât mai eficient plantați-le cât mai aproape de zona de luat masa sau unde stați mai mult în grădină. În acest sens, puteți folosi spațiul din grădină sau, și mai bine, le plantați într-un recipient, ghiveci, coș pe care să-l puteți muta apoi când și unde doriți.

planta galbenele

Roinița

Melisa sau „floarea stupului“, așa cum mai este numită această plantă, are o serie întreagă de proprietăți, nu doar curative, ci și repelente pentru fluturi și păsări, dacă doriți ca acestea să nu vă viziteze grădina. Plantați câteva tufe de roiniță pentru că vă poate oferi extrem de multe beneficii. Sub formă de ceai, tinctură băi sau chiar ca umplu­tură în realizarea unei pernițe aromatice, ea poate face minuni. Grație uleiurilor volatile, frunzele au efect ușor sedativ, oferind un somn liniștitor, o acțiune antivirală și antibiotică, dar este considerată și cea mai bună plantă împotriva bolilor de inimă. Nu are nevoie de prea multă îngrijire, în schimb mirosul ei va debusola țânțarii atunci când vor încerca să găsească gazdele lor obișnuite în grădină.

planta roinita

Busuiocul

Considerat la indieni planta lui Krishna și a lui Vishnu, iar la romani planta dragostei și a fertilității, busuiocul a avut întotdeauna o aură sacră. Dincolo de această dimensiune spirituală, busuiocul are incredibile proprietăți vindecătoare. El poate fi recoltat din iunie până toamna târziu și folosit proaspăt, sub formă de tinctură, ceai, băi sau ulei volatil. Pentru efectul repelent împotriva țânțarilor acesta se plantează în ghivece individuale pentru a fi mutate în spațiile unde doriți să aveți protecție împotriva insectelor înțepătoare.

planta busuioc

Lavanda

Dacă vreți să renunțați la spray-urile din comerț pline de chimicale, aflați că lavanda poate fi o soluție naturală, plăcut mirositoare și eficientă în a ține țânțarii departe de familie. De altfel, acest ulei este de multe ori folosit ca ingredient în substanțele repelente de pe piață, doar că în compoziția acestora mai apare și DEET (dietil toluamida), o substanță chimică despre care cercetările spun că până la 15% este absorbită prin piele direct în fluxul sanguin, afectând celulele nervoase și determinând schimbări comportamentale. De aceea, mult mai sănătos ar fi să apelăm la uleiul de lavandă pe care să îl diluăm într-un alt ulei cum ar fi cel din migdale dulci, nucă de cocos sau uleiul organic de soia care și el, aplicat pe piele, va avea același efect împotriva țânțarilor. Lavanda vă poate apăra înveselind totodată grădina sau poate fi o bună santinelă plantată într-un ghiveci și ținută în preajma membrilor familiei.

planta lavanda

Usturoiul

Dacă stați mai mult prin grădină și aveți zone umbroase sau mai umede în care știți că sălășluiesc țânțarii, vă puteți feri de ei cu ajutorul usturoiului. Pregătiți într-un blender un amestec din 4 căței de usturoi și câteva linguri de apă, treceți mujdeiul obținut printr-o strecurătoare, pentru că veți avea nevoie doar de uleiul din usturoi, nu și de pulpă, apoi amestecați totul cu 3,5 litri de apă. Turnați lichidul într-un recipient cu pulverizator și stropiți zonele în care își fac veacul țânțarii. În felul acesta veți scăpa nu doar de țânțari, ci prin efectul antibacterian al usturoiului veți feri și plantele de multe boli. Din păcate, metoda poate fi aplicată doar în grădină, pentru că în casă mirosul v-ar ține și pe dumneavoastră la distanță. În schimb, puteți folosi atât în casă cât și pe piele ulei de mentă. Va avea același efect împotriva țânțarilor.

usturoi capatana

Patricia Alexandra POP

Ce promite prima cooperativă a cultivatorilor de lavandă

Lavanda. Aurul mov. Un supranume legat de câștigurile fabuloase pe care se spune că le aduce această cultură alternativă. Teoria este confirmată în parte și de fermierii români care au „adoptat-o“. „Există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere.“ Afirmația aparține unui cultivator cu zece ani de experiență pe această nișă de piață. În completare spune că individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață și că valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Pornind de la această premisă, a înființat prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Ce și-a propus prin acest proiect aflăm chiar de la președintele ei, George Marchidan.

Societatea pe care o manageriază George Marchidan a fost printre primele din țară care s-au axat pe cultivarea lavandei. În cei zece ani în care a produs răsad a reușit să se impună în topul liderilor pe acest segment. A fost o perioadă de practică și ascensiune în care afacerea s-a extins de la 500 mp la 4.000 mp și care va culmina anul acesta prin înființarea cu lavandă a încă 1.300 mp în Buftea. Toate aceste acțiuni sunt preambulul inaugurării unui tărâm al lavandei, Lavanda Land, unde vor fi cultivate aproximativ 50 de soiuri din toată lumea. O parte din acest proiect ambițios este și înființarea Cooperativei Agricole Lavandine Oil.

„Suntem pionieri, dacă pot spune așa, pentru că este prima cooperativă din țară dedicată cultivatorilor de lavandă. Deși suntem la început de drum, proiectul prefigurat ca o soluție pe termen lung a valorificării are deja succes. Într-un timp relativ scurt de la înființare în cooperativă s-au înscris 12 cultivatori de lavandă. Alți 18 producători urmează să ne devină parteneri. În plus, a început deja negocierea unor contracte de valorificare a producției de lavandă.“

În momentul de față, la nivel național sunt aproximativ 80 de hectare înființate cu lavandă, dintre care 33 ha cultivate cu același soi, L-MIG 1, obținut de societatea din Buftea, aclimatizat la condițiile pedoclimatice din România și aflat în curs de omologare la ISTIS. Potențialul unei producții mari există însă, cel puțin până acum, fiecare producător și-a valorificat marfa individual.

„Primul și cel mai important proiect al cooperativei pe anul acesta este găsirea unei piețe sigure pentru desfacere producției de plantă verde, uscată sau a extractului de ulei. Practic, toți vom fi angrenați în căutarea unei piețe. În plus, prin înființarea acestei cooperative se va forma un grup de producători care vor putea onora cererea de pe piață printr-o cantitate mare de lavandă. Sunt situații în care se solicită 10 tone de plantă, cantitate pe care doar doi sau trei producători nu o pot acoperi. În schimb, un grup poate acționa foarte ușor. Momentan nu am stabilit direcția de valorificare a producției obținute de către membrii cooperativei, dar urmează să discutăm acest aspect.“

Cooperativa Agricolă Lavandine Oil are ambiții mari. Președintele ei și-a propus ca anul viitor să acceseze și fonduri europene. Speră astfel să închidă circuitul de producție prin recoltare procesare și, în final, să obțină produsul finit.

Planta verde – tija florală de 8-11 cm plus 30 cm tija verde – preț 8-20 lei/kg.

Anul I – 0,125 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 1.787,5 kg.

Anul II – 0,5 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 7.150 kg.

Anul III – 1,5-2 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 21.450 kg.

Anul IV – 2-3 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 28.600 kg.

Planta uscată – preț 40-55 lei/kg în perioada de iarnă.

Ulei volatil – 15-18 l/tona de floare proaspătă (floarea folosită în procesul de extracție reprezintă 1/3 din planta verde ) – preț 70-120 euro/l.

După anul IV producția rămâne constantă, iar perioada medie de viață a lavandei este de peste 40 ani.

Lavanda mai poate da o recoltă secundară la sfârșitul lunii septembrie – raportul de producție este 1/6. Din anul III de cultură, lavanda nu mai necesită lucrări de întreținere.

Pentru a încuraja acest segment de producție, președintele cooperativei, ing. George Marchidan, ne-a supus atenției un studiu privind dispunerea producției pe patru ani din punct de vedere economic și productiv. Cifrele menționate sunt valori determinate pe parcursul a 10 ani de studiu personal la condițiile pedoclimatice ale României, în special orașul Buftea.

Cei care doresc să adere la Cooperativa Agricolă Lavandine Oil trebuie să achite o taxă de înscriere de 500 de lei, iar apoi să achite o cotizație lunară de 50 de lei.

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

Aurul mov, vis sau realitate?

Iubitorii de lavandă tânjesc cu siguranţă după imaginea unor câmpuri nesfârșite, ca o mare vălurită a cărei nuanţe de mov îmbracă haina tainei și a misterului la momentul înfloritului. Mirosul, aspectul, dar mai ales valoarea uleiului obţinut din tijele florifere ale lavandei tentează tot mai mulţi antreprenori care cred că aurul mov le va aduce bunăstarea. Deși culoarea regilor, a pasiunii, a romantismului și a emoţiilor îmbie la meditaţie, ideea unei afaceri profitabile cu lavandă ar putea rămâne un vis dacă cerinţele acestei plante nu ar fi respectate acolo pe câmp, în realitate.

Înființarea culturii

Care sunt nevoile acestei plante cu origini mediteraneene am aflat de la Cătălina Druțu, cercetător în cadrul laboratorului de plante medicinale și aromatice din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare de la Secuieni, județul Neamț. Am pornit discuția noastră în câmp, pentru a ne desfăta privirea cu frumusețea tufelor mov aflate la momentul maxim de înflorire. „Lavanda nu este o cultură atât de grea cum pare pentru începători. Este o cultură ușoară atât timp cât avem material de înmulțire (butași) și un teren protejat față de culturile de cereale. Ea se acomodează bine pe orice tip de sol. Schimbările climatice din ultimii ani au demonstrat că poate fi cultivată chiar și în zone de munte ale țării noastre“, spune Cătălina Druțu. Totuși, sunt de evitat zonele mlăștinoase, foarte bogate în nutrienți, lavanda iubind mai degrabă solul bine drenat și locurile însorite.

Deși înființarea culturii se poate face atât toamna, cât și primăvara, specialiștii spun că plantările făcute toamna permit butașilor să se dezvolte peste iarnă și rădăcinilor să se fixeze mai bine în sol. Pregătirea terenului începe cu o arătură de toamnă, o mărunțire a terenului, o nivelare pentru ca apoi să se planteze. La noi în ţară, unde suprafeţele sunt mici, operaţiunea se face manual, pe când în ţările cu tradiţie, cum este Franţa, totul se execută mecanizat.

Dacă vă gândiţi deja la un hectar de lavandă trebuie să ştiţi că aveţi nevoie de cca 20.000 de butași plantați la o distanță de 1 m între rânduri și 50 cm între butași pe rând. Cei care se gândesc să folosească lavanda ca bordură sau gard viu pot păstra doar 25-40 cm între plante. În funcţie de soiul ales, prove­nienţa şi dimensiunea butaşilor, preţurile pe piaţă diferă mult. Însă soiul Codreanca, creaţie a staţiunii de la Fundulea, pe care l-am avut la picioare pe timpul discuţiei cu Cătălina Druţu, va putea fi disponibil la vânzare din toamnă la preţul de 2 lei-2,5 lei/butaş.

Întreţinere

Lavanda este apreciată de începători mai ales pentru faptul că nu este pretenţioasă, nu are dăunători şi rezistă la secetă. „În primii trei ani, cât nu emite tulpini florifere, se fac doar lucrările de întreţinere a culturii specifice plantelor medicinale prin prășit manual sau mecanic. Când cultura nu este ecologică sau terenul pe care este amplasată cultura nu este certificat ecologic se pot folosi erbicide care combat atât buruienile monocotiledonate cât și cele dicotiledonate chiar din primul an de vegetație. Pentru buruienile dicotiledonate se recomandă erbicidul Bazagran pe vegetație în doză de 2 litri la ha, iar pentru buruienile monocotiledonate se recomandă erbicidul Fusiled în doză de 1 litru la ha. Îngrășămintele complexe se recomandă de obicei la înființarea culturii. În primul an și primăvara se pot aplica îngrășăminte pe bază de azot, iar, înainte de emiterea tulpinilor florifere, ar fi de preferat să facem o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Pe acestea le găsim sub diverse denumiri, produse de multe companii. În varianta ecologică se foloseşte doar gunoi de grajd provenit din ferme ecologice la înființarea plantației în cantitate de 40 tone/ha“, recomandă Cătălina Druţă.

Pentru o rezistenţă crescută pe timpul iernii ar fi de dorit să se facă o tăiere la nivelul solului, o oarecare curăţare a tufei.

Recoltare

Cultura de lavandă nu oferă satisfacţii imediate, însă este extrem de longevivă. „În primul an nu avem producții, ea pornește în vegetație în luna aprilie, dar nu emite tulpini florifere, fie că a fost înființată cultura în toamnă sau în primăvară. Abia din anul 2 de cultură începe să ne bucure cu florile ei. E adevărat că producțiile sunt mai mici în primii ani de cultivare însă, având în vedere că această cultură se menține în viață chiar și peste 20 de ani, fiind foarte longevivă, ne bucurăm un timp destul de îndelungat de frumusețea ei. Maximul de producție se înregistrează din anul 5 până în anul 10. Cultivatorii care ţintesc maximum de ulei volatil din plantă ştiu că momentul optim de recoltare este extrem de important. „Tulpinile florifere se taie atunci când florile de la mijlocul inflorescenţei au început să se deschidă“, ne asigură cercetătorul Cătălina Druţă. O întârziere de câteva zile ar duce la înflorirea vârfului tulpinii florifere, dar se usucă florile de la bază şi acestea s-ar pierde.

Despre Codreanca, soiul pe care l-am admirat la Secuieni, se poate spune că are o talie medie, cu o lungime mai mare a inflorescenței, de circa 10-12 cm, față de soiurile care se găsesc acum pe piață, cu un conținut ridicat de ulei volatil, cu o culoare foarte intensă, un mov destul de închis, și o productivitate de la 1.000 până la 1.800 de plante uscate la hectar.

Valorificare

Aşadar, o cultură încântătoare din toate punctele de vedere dacă doar o admirăm. Când însă totul merge pe ideea de afacere, problema valorificării trebuie rezolvată chiar înainte de înfiinţarea culturii. Altfel veţi simţi pe propria piele cum aurul mov vi se va scurge printre degete. În lipsa unui precontract de livrare şi valorificare a florilor uscate, activitatea dumneavoastră rămâne la stadiul de hobby. Aceeaşi strategie trebuie aplicată şi dacă planificaţi valorificarea uleiului. Doar că, în plus, trebuie să aveţi în vedere investiţia în instalaţia de distilat care se amortizează în câţiva ani, îmbutelierea, etichetarea şi obţinerea autorizaţiilor. Dacă vă asumaţi aceste lucruri, cheia rămâne un cumpărător loial.

Patricia Alexandra POP

Abonează-te la acest feed RSS