Am vizitat anul trecut o crescătorie de porci în sistem gospodăresc. Am vrut astfel să arătăm consumatorilor că există alternativă pentru carnea de porc din import și că micii crescători locali au posibilitatea de a acoperi o parte din cererea din piață. Raluca Bîzganu a înființat în comuna Conțești din judetul Dâmbovița o crescătorie de porci din rasa Mangalița. A făcut asta pentru că spune că și-a dorit hrană sănătoasă pentru familia sa și pentru că vrea să demonstreze că tinerii au puterea de a schimba în bine lucrurile din țară.

„Am pornit cu 9 scroafe și un vier“

Mangalița este o rasă de porci deloc pretențioasă, spune tânăra din Conțești, chiar dacă exemplarele ei cresc mult mai greu. Ca să ajungă la o greutate optimă pentru sacrificare, respectiv 130-150 de kilograme, trebuie să treacă doi ani, timp în care animalul crește lent și are nevoie de mișcare. Carnea marmorată și grăsimea de la Mangalița sunt foarte bune, mai ales pentru oamenii care au probleme de sănătate.  Raluca spune că din această fermă își hrănește familia cu hrană sănătoasă.

„M-am apucat de această afacere în 2021 și o fac din pură pasiune. Acum doi ani am mers prin țară în căutarea unui om care să mă ajute și să îmi devină mentor. L-am găsit la Ocna de Sus; este vorba despre un crescător de porci Mangalița care se ocupă de acest lucru de 10 ani. La el am găsit animale cu pedigree, înscrise în Registrul Genealogic, și de aici a pornit toată aventura mea. Și acum păstrăm legătura și ne sfătuim. Am pornit această afacere cu 9 scroafe și un vier, iar acum am cca 348 de animale. Cele mai multe au o greutate cuprinsă între 18 și 40 de kilograme.“

 Reușita investițiilor în zootehnie este condiționată de mulți factori, cu atât mai mult când vorbim despre creșterea unei rase aflate pe cale de dispariție. Raluca spune că și-a asumat de la început riscul unui eșec, dar că în cei doi ani de activitate a descoperit că rasa Mangalița începe să fie apreciată și căutată de consumatorii de carne de porc.

„A fost riscant și îmi asum aceste riscuri în continuare“

Crescătoria de porci din Conțești este modernă și corespunde normelor sanitar veterinare impuse pentru exploatațiile de tip A. Conștientă de efectele devastatoare pe care le are Pesta Porcină Africană, Raluca și-a luat toate măsurile de biosecuritate necesare pentru a-și păstra animalele sănătoase.

„A fost riscant și îmi asum aceste riscuri în continuare. Am decis să deschid această fermă mai aproape de București și nu fac concurență nimănui. Mă bazez pe animalele mele pentru că, deși este o rasă pe cale de dispariție, este o rasă foarte puternică. Nu se îmbolnăvește așa ușor. Cresc Mangalița pe aproape două hectare, iar proiectul acesta a fost gândit astfel încât să putem locui aici, iar întreaga investiție am suportat-o noi. Este vorba despre 800.000 de euro, cu totul. Afacerea asta nu a fost făcută ca să recuperez ceva, ci ca să îmi susțin familia. Nu vreau să mă îmbogățesc din asta. Eu vin cu un produs pentru binele celorlalți.“

Principiul pe care s-a dezvoltat crescătoria de porci din Conțești a fost acela că la consumator trebuie să ajungă hrană sănătoasă, obținută în sistem gospodăresc. Ca urmare, nu se fac excese în ceea ce privește medica­mentația administrată, iar porcii sunt hrăniți cu cereale.

Vânzarea purceilor pentru reproducție asigură rentabilitatea

Rentabilitatea afacerii cu porci Mangalita este asigurată nu din vânzarea porcului de îngrășat, cum s-ar putea crede, ci din vânzarea purceilor pentru reproducție. Interesul crescătorilor pentru rasa Mangalița a crescut, iar în sudul țării, spre exemplu, a început timid o repopulare a fermelor cu această rasă.

„Sunt niște bareme în ceea ce privește vânzarea animalelor. Prețul pentru un animal proaspăt înțărcat, care știe să mănânce, care are prima deparazitare făcută pornește de la 500 de lei. Mangalița are o creștere lentă, de aceea prețul se stabilește în funcție de greutatea animalelor. Afacerea este însă profitabilă în momentul în care se concentrează pe vânzarea de purcei. Ar fi bine ca Mangalița să fie tratată la adevărata ei valoare. Grăsimea acestor porci este ca un lingou de aur. Cred că prețul de 25 lei/kg este bun. Oamenilor li se pare scump, dar și modul de creștere a acestei rase este scump.

Capacitatea maximă a crescătoriei din Conțești este de 500 de capete. Exemplarele de reproducție sunt înregistrate în Registrul Genealogic și, deși până acum nu a primit subvenții, Raluca a făcut demersuri pentru a beneficia de acestea.

Am solicitat subvenții pentru 33 de scroafe, toate cu pedigree. APIA oferă 182 de euro pe cap de UMV, IAR Direcția Județeană vine în sprijinul nostru cu 1.200 de lei pe cap de scroafă, cu condiția să se vândă patru purcei.“


„Eu nu intervin cu tratamente, într-adevăr fac două deparazitări pe an, în februarie și în august, când nu sacrificăm niciun animal. Mâncarea pe care le-o dăm porcilor constă în cereale și nu administrăm niciun fel de concentrat. În afară de asta încercăm să le asigurăm necesarul de vitamine prin legumele și fructele pe care le dăm animalelor. Vă recomand să cumpărați produse de la oameni care își desfășoară activitatea cu pasiune și sunt foarte serioși. Există și vânzători care nu îți pot arăta o analiză, care au animale ce nu sunt supravegheate de un medic veterinar și nu sunt crotaliate. Cumpărați de la oameni care știu când s-a născut animalul, care sunt părinții lui și care solicită analize pentru exemplarele lui.“ – Raluca Bîzganu


Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO

Ionuț Ioniță este un tânăr în vârstă de 27 de ani. A fost student la Facultatea de Agricultură din Iași, dar după doi ani de studenție a ales să lucreze în alt domeniu, să strângă bani pentru visul său măreț de face un loc cu și despre oameni în satul său natal, la Pușcași, în județul Vaslui. Are viziune, strategie, dar are nevoie de oamenii potriviți alături.

Când există pasiune și credință la mijloc, acestea atrag oamenii potriviți, iar tânărul este un alt exemplu că se poate și în Vaslui.

„După doi ani de facultate am renunțat și am plecat la muncă în Germania, ca sudor. Tatăl meu lucrează acolo de 18 ani. După cinci ani pe drumul străinătății, pentru că am lucrat și în multe alte țări, am decis să îmi încep o afacere în agricultură. Anul acesta am început să construiesc bazele afacerii“, spune tânărul legumicultor din Vaslui.

L-a luat furtuna pe nepregătite...

A avut parte și de primele nopți albe când mama sa i-a trimis o înregistrare video cu solarul doborât după furtună. Au fost cele mai grele momente ce te fac să renunți sau să continui. Noroc că a avut garanție, iar plăntuțele au trecut cu bine peste șoc.

„Am făcut un solar, apoi, dintr-o mică neatenție, ne-a prins furtuna pe nepregătite. Solarul a fost deschis și distrus în proporție de 60%, dar l-am reparat și am mai făcut încă două. Anul viitor, în primăvară, mai vrem să construim încă trei“, adaugă Ionuț Ioniță.

Vânzare cu livrare la domiciliu

Ferma, care se află într-o zonă superbă, este la doar 8 minute distanță de Vaslui, putând astfel îndeplini dorințele vasluienilor de a avea un producător mai aproape. Pe lângă producția de legume, ferma o să mai aibă și un spațiu amenajat cu o diversificare de animale pentru vizitatori.

„Vreau să fac ceva diferit, să fie un loc unde oamenii pot vedea ce se întâmplă de aproape, de la munca depusă până la producția în sine. Momentan nu am avut o producție atât de mare ca să nu reușim vânzarea acesteia, dar în viitor vreau să îmi fac propriul lanț de produse, să livrez oriunde în țară produse de calitate, iar pe plan local visez la o colaborare cu restaurantele din oraș, cu vânzare prin livrări la domiciliu, vânzare în piețe“, adaugă legumicultorul.

Business-ul început anul acesta a ajuns să coste în jur de 50.000 de euro, bani proprii, iar pe viitor se anunță și alte investiții în fermă.

„În prezent, am reparat tot, m-am descurcat mai bine decât prima dată, respectiv am consolidat punctele slabe ale solarului și am mai construit încă două. Vreau să construiesc în total șase solarii. Visul meu este să realizez cea mai modernă fermă din județ și să produc doar produse de calitate“, încheie Ionuț Ioniță, tânăr legumicultor din județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va lansa sesiunea de depunere a  proiectelor pentru DR-15 - Investiții în exploatații pomicole, o intervenție esențială din Planul Strategic PAC 2023 – 2027. Această inițiativă contribuie la realizarea obiectivelor specifice PAC, respectiv la creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

Sesiunea se va desfășura în intervalul: 08 ianuarie 2024, ora 9.00 – 30 aprilie 2024, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru sesiunea de depunere proiecte este de 151.383.527 Euro din care:

  • Componenta înființare și modernizare exploatații pomicole - 142.383.527 Euro
  • Componenta înființare și modernizare pepiniere pomicole – 9.000.000 Euro

Beneficiarii acestei sesiuni sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice), cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor, grupurile și organizațiile de producători recunoscute de MADR, constituite în baza legislației naționale în vigoare și care deservesc interesele acestora.

Sprijinul nerambursabil acordat prin intervenția DR-15 este de maximum 65% din costurile eligibile, fără a depăși suma de 1.500.000 euro/proiect, cu excepția proiectelor care implică achiziția de utilaje și echipamente agricole, al căror cost nu poate depăși 300.000 euro.

MADR încurajează participarea activă a beneficiarilor și așteaptă proiecte inovatoare care să contribuie la dezvoltarea durabilă a sectorului pomicol în România.

Pentru informații suplimentare, ghidul solicitantului și formularele necesare pot fi consultate pe site-urile www.madr.ro și www.afir.ro.

Antonie Vadim are 44 de ani, este originar din Republica Moldova, dar s-a stabilit cu familia în urmă cu trei ani în România, la Onești, în județul Iași. Povestea business-ului său pleacă din Republica Moldova, de la o crescătorie de prepelițe. În anul 2008 a început, la nivel familial, o fermă pe care a dezvoltat-o încet și, în același timp, a dezvoltat și piața consumului de produse pe bază de prepeliță. În prezent, vorbim de paste din ouă de prepeliță, o alternativă gustoasă și sănătoasă.

Pionierii pe piața crescătorilor de prepelițe

Antreprenorul Antonie Vadim a acumulat o experiență de 15 ani într-o astfel de crescătorie, cu dezvoltarea produselor pe bază de prepelițe, respectiv ouă și carne.

„În prezent, un astfel de business în Regiunea Moldovei este cu potențial foarte mare, doar că este un proces îndelungat, o perioadă în care trebuie să interacționăm cu potențialii consumatori, de obicei persoane care au un stil de viață sănătos, gurmanzi de felul lor, familii cu copii și pe care îi atragem în zona de influență a produselor pe bază de prepeliță (ouă, paste). La început am luat ouăle de prepeliță și am insistat la magazinele în care ne puteam promova. Pe atunci produsele noastre nu erau cunoscute pe piața locală, am fost pionieri în domeniul acesta, dar încet-încet am ajuns să promovăm produsele, iar acestea să se vândă, astfel încât noi să ne și dezvoltăm gama de produse. Am plecat cu ouă de prepelițe, iar la scurt timp am intrat pe piața de consum cu carnea de prepelițe, după care a trebuit să găsim o soluție pentru surplusul de ouă de prepeliță din perioada verii și așa au apărut pastele cu ouă de prepeliță. Fiind producători de ouă, rețeta era simplă, făină și ouă de prepeliță, astfel am obținut niște paste care se deosebeau consistent față de pastele obișnuite. Consumatorul a sesizat această diferență, astfel a devenit consumator fidel, apreciind consistența, calitățile și părțile nutritive ale unei paste făcute cu ouă de prepeliță“, adăugă acesta.

Oul de prepeliță este considerat „medicament universal“

Investiția a fost în jur de 10.000 euro, în care antreprenorul a investit 2.000 de euro doar într-un lot de câteva mii de prepelițe, într-o mașină în care alimenta cu furaje, într-un incubator, în baterii de creștere, minimul necesar pentru a începe o activitate de familie la nivel de crescătorie de prepeliță, specifică acesta.

„Aveam planuri ca să ne dezvoltăm continuu. Fiind pionieri pe piață, știam că potențialul este nelimitat. Astfel, am educat piața, am demonstrat pieței că sunt produse calitative, cu calități nutriționale dietetice bogate.“

Antonie Vadim a ajuns în România pentru că avea o experiență anterioară, făcând studiile superioare aici.

„Erau șanse mici să mergem la export cu produsele pe care le-am dezvoltat la ferma din Republica Moldova, astfel am venit cu proiectul de cea mai simplă abordare a proiectului complex, am identificat un producător de prepelițe în zona Focșani, un producător de făină care corespundea cerințelor noastre în zona Galați și astfel am pus bazele unei afaceri mici care, încet-încet, crește, prin care facem paste cu ouă de prepeliță“, încheie producătorul local de paste din ouă de prepeliță din Onești.

Beatrice Alexandra MODIGA

După 9 ani petrecuți în Londra, doi tineri s-au întors acasă pentru a produce local

Exemplul de azi poate fi succesul de mâine! Pe această premisă, Iulian și Monica Hazazup, soț și soție, au hotărât să se întoarcă din Anglia pentru a lăsa o urmă în viața lor în satul Grăjdeni, comuna Fruntișeni, județul Vaslui. Cei doi vasluieni au investit cca 35.000 de euro în legumicultură pentru a produce legume sănătoase. Până în prezent, parcursul lor e de poveste. Au vândut un teren în oraș pentru a lua unul la țară. Cumva acel loc îi chema și azi au înțeles de ce. E exact pe sufletul lor.

Dorința de a reveni acasă i-a îndreptat către legumicultură

Au întâmpinat multe greutăți în Londra. Un accident de muncă avea să le pună la încercare credința, iubirea, răbdarea, speranța, încrederea. Au luptat împreună și azi am avut parte de o lecție despre viață și iubire.

„Am locuit în Londra 9 ani, o lună și 10 zile! De agricultură ne-am hotărât să ne apucăm în 2022, când am revenit o lună acasă în concediu. Pe atunci nepotul meu ne-a vorbit despre legumicultură, fiind un pasionat al acesteia și spunându-ne că se poate trăi și în România din muncă multă și cu pasiune. Activându-se dorința de a reveni acasă, am început să ne informăm și să citim despre legumicultură și să calculăm și programăm pașii în următoarele 7 luni până am revenit acasă. Ne-am informat și despre un proiect de dezvoltare a tânărului fermier, dar cerințele sunt mari în posesia de terenuri, cel puțin pentru noi. Revenind acasă, soțul a făcut și un curs de legumicultură, ceea ce a întărit cunoștințele cât de cât în domeniu“, specifică Monica Hazazup, legumicultoare în județul Vaslui.

Au început totul în octombrie anul trecut, cu achiziția unui teren în localitate

„În noiembrie am forat un puț să avem acces la apă. În aceeași lună am semnat un contract cu o firmă din Vaslui pentru un solar. Ne dorim să lucrăm în sistem protejat (solarii), momentan având doar unul. Soțul, moștenind de la părinți pământ, ne-am apucat să cultivăm cu ajutorul familiei, mai ales că sapa este străină pentru mine, dar am învățat. Pe o suprafață de 3.600 de metri am plantat pepeni roșii și galbeni. Pe terenul unde este solarul (de 5.000 m) am plantat ceapă, cartofi, fasole, rădăcinoase și răsaduri în câmp. În solarul de 500 m am plantat pe 17 mai răsaduri de roșii, ardei și castraveți. Investiția din bani proprii ar fi până acum în jur de 35 de mii de euro. Utilaje nu avem decât o minunată motosapă împrumutată și niște minuni de sape de la părinții soțului“, mai spune vasluianca.

„Ne dorim gustul de altădată!“

camp legumicultura

Legumicultura este un domeniu minunat, dacă ne informăm, specifică aceasta.

„Greutățile întâmpinate sunt ca la orice început, dar sincer le depășim datorită dorinței de a munci. Dorința a fost de a planta cât putem, fără a căuta încă o piață de desfacere, dar lucrurile în viață vin de la sine, ne scoate Dumnezeu oameni minunați în cale și o să găsim și piață. Ne dorim gustul de altădată. Abia așteptăm pepenii copilăriei, legumele și fructele de acasă, iar faptul că le putem cultiva noi, știind ce cultivăm și mâncăm, ne face să mergem mai departe. Având o susținere necontenită din partea familiei amândurora, ne dorim să creștem ușor numărul solariilor, să putem planta protejat, factorii externi fiind foarte mulți și diverși, să ajungem să ne procesăm produsele și să ne dezvoltăm și noi, și satul în care locuim cu o comunitate minunată“, încheie legumicultoarea din județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru că pescuitul sportiv (numit și pescuit recreativ) este unul dintre cele mai relaxante activități, doi tineri, Florentina și Bogdan Lăpușneanu, în urmă cu 8 luni au reușit să concesioneze iazul comunei Popricani din județul Iași, pe 25 de ani, și s-au apucat de treabă. Prima populare a iazului este de 2.500 kg de pește, cu speciile din familia Ciprinidelor.

„Începutul poveștii a fost acum 8 ani, când l-am întâlnit pe Bogdan, care visa pe atunci să aibă iazul lui, iar după mulți ani de luptă, sacrificiu și speranță am reușit. Am absolvit Facultatea de Zootehnie din Iași, iar acuma sunt la master, la specializarea Managementul producțiilor animale, și mă ocup cu hrana și înmulțirea peștilor. O astfel de activitate este plăcută și relaxantă, practic este un mod de a lua contact cu natura, de a-ți ascuți simțurile și de a te aventura“, ne spune Florentina Lăpușneanu.

pescuit sportiv Popricani Iasi

După ce cei doi tineri au intrat în posesia iazului, s-au apucat de lucrări. „Era necesar să le aducem la starea actuală. Astfel am început prin eliminarea stufului, trecerea unui canal de-a lungul iazului, curățarea izvoarelor pe care le avem în iaz și plantarea sălciilor pe maluri. Suprafață totală de luciu de apă este acum de aproximativ 4 hectare. În momentul de față avem acoperită suprafață de apă, aproximativ 3 hectare, cu adâncimea medie între 1,3 - 1,6 metri, iar pe anumite locuri, mai exact unde sunt izvoarele și canalul, ajunge și la 5 metri adâncime“, specifică antreprenoarea.

Investiția este din fonduri proprii, aproximativ 50.000 euro până în prezent. „Pescuitul sportiv se adresează celor care sunt pasionați de magia pescuitului, adaugă ieșeanca. În primul rând, consumatorul trebuie să respecte regulamentul pe care îl înmânez, înainte de a începe partida de pescuit, și să lase așa cum vrea să găsească. Prima populare a iazului este de 2.500 kg de pește, respectiv cu speciile din familia Ciprinidelor, cum ar fi: caras (Carassius auratus gibelio), plătica (Abramis brama), novac (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), sanger (Hipophthalmichthys molitrix), crap (Cyprinus carpio), iar din familia Ciprinidelor „chinez“ este c-teno (Ctenopharyngodon idella). Peștele îl hrănim cu cereale, iar înmulțirea lor se face prin depunerea icrelor.“

Când discutăm despre pescuit sportiv, discutăm despre un fenomen care în fiecare zi își întărește rândurile cu adepți noi. Recruți altfel spus. Această activitate devine o formă din ce în ce mai căutată de evadare în mediul natural. Recompensa celor care practică o formă sau alta de pescuit sportiv nu se consolidează însă în capturi.

Beatrice Alexandra MODIGA

În inima Ardealului, acolo unde se întâlnesc dealurile cu munții Transilvaniei, există un loc pitoresc, autentic, pe care nici măcar modernismul zilelor noastre nu a reușit să-l deformeze, Mărginimea Sibiului. Oieritul este cea mai întâlnită îndeletnicire în această zonă, ne spune Ionuț Lungu, un tânăr crescător al locului care ne prezintă ferma familiei.

Ținutul stării de bine

„Întotdeauna familia mea a crescut animale, dar în urmă cu 10 ani părinții mei au hotărât să se ocupe doar de animale și așa s-a înființat ferma noastră din Mărginimea Sibiului. Am început în anul 2013 cu un efectiv de 500 de oi rasa Țurcană, efectiv pe care l-am menținut până în ziua de azi. Această rasă este cea mai bine adaptată zonei noastre de munte, rezistă foarte bine la frig; pe timp de iarnă le furajăm cu fân făcut de noi, iar pe timpul verii și cu porumb, pe care îl cumpărăm. Dacă ar fi să vorbim strict de efectivul de animale, ajungem cu investițiile undeva la 70.000 €, fără să luăm în calcul terenul pe care pasc animalele pe timpul verii, utilajele și investițiile în grajduri. Produsele lactate sunt vândute en-gros comercianților, iar tineretul îl dăm spre export. O astfel de fermă presupune multă muncă fizică, nopți nedormite, însemnă să uiți de sărbători, concedii și relaxare și e nevoie de multă dragoste pentru animale. Sfatul meu pentru cei care vor să meargă spre acest domeniu e să se încarce cu multă răbdare și perseverență pentru a reuși. Pe viitor mi-aș dori să modernizez ferma pe cât posibil, pentru a-mi mai ușura munca. După cum spuneam, dacă nu ești crescut de mic într-un astfel de mediu, este foarte greu să te adaptezi la maturitate. Pentru mine acest domeniu nu a fost o alegere, a fost un stil de viață“, ne-a transmis Ionuț Lungu.

oierit

Zonă etnografică unică

Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România, situată la vest de Sibiu, limitată la sud de valea Sadului şi la nord de valea râului Sălişte, ce cuprinde 18 localităţi: Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina.

Poziţia geopolitică a zonei, situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească şi în proximitatea Sibiului, puternic centru meşteşugăresc şi comercial, a oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii.

Localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultură, creşterea animalelor şi meşteşuguri tradiţionale, cu pondere deosebită pe oierit.

Cea mai mare parte a satelor din zonă au păstrat puternice tradiţii spirituale şi etno-folclorice. Deşi progresiv construcţiile moderne le-au înlocuit pe cele vechi tradiţionale, atmosfera în Mărginimea Sibiului a rămas neschimbată.

magar vaci

Încă din cele mai vechi timpuri, aceste populaţii de oieri au fost şi sunt maeştri în prelucrarea lânii şi a pieilor. Pe aceste meleaguri aveţi posibilitatea să găsiţi biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde există cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din Europa, Muzeul Sătesc Răşinari, ce cuprinde piese uzuale din ceramică, mobilier pictat, obiecte gospodăreşti şi meşteşugăreşti, Muzeul din Galeş, cu o impresionantă colecţie de costume populare, şi Muzeul Parohiei Ortodoxe din Sălişte, ce cuprinde obiecte şi cărţi vechi de cult), case memo­riale şi construcţii tradiţionale ţărăneşti.

Cu timpul, Mărginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural românesc, aici dezvoltându-se numeroase pensiuni ce vă pot oferi condiţiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat.

Atmosfera tipic ţărănească, păstrarea intactă a tradiţiilor şi obiceiurilor, ospitalitatea sătenilor măresc atractivitatea acestor locuri.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ștefan Ungureanu este un tânăr antreprenor din Scobinți, județul Iași, care se ocupă de creșterea albinelor. A investit 40.000 de euro, fonduri nerambursabile obținute de la AFIR, într-un proiect apicol pentru dezvoltarea nucleului de rase autohtone (mătci) și modernizarea fermei.

Mulți tineri apicultori din Iași aleg albina românească, numită și „albina din Carpați“, o rasă autohtonă care s-a adaptat foarte bine condițiilor climatice din România. Unul dintre aceștia este și Ștefan, care a ales această rasă de albine deoarece este rezistentă la boli și are o productivitate mare, având și un temperament prietenos.

Producție de 4-6 tone miere/sezon

Tânărul ieșean administrează o fermă apicolă cu un efectiv de aproximativ 200 de familii de albine.

apicultor

„Pasiunea pentru apicultură a fost moștenită de la tatăl meu, ocupându-ne și în prezent împreună de această activitate. Apicultura nu este un bussines ușor, necesită multă muncă și timp și doar cei care sunt pasionați pot ajunge și la rezultate. Am accesat fonduri europene în valoare de 40.000 de euro, care m-au ajutat să-mi dezvolt exploatația apicolă la standarde europene, prin achiziția de echipamente moderne de extracție a mierii, lăzi apicole și mătci autohtone pentru o productivitate bună. În medie, într-o stupină de 200 de familii de albine, poți obține producții între 4-6 tone miere/sezon, dar în acest domeniu ești strict condiționat de condițiile meteorologice. Sortimentele pe care le valorificăm sunt mierea de salcâm, tei, rapiță și polifloră. Recomand acest domeniu doar persoanelor care sunt iubitoare de aceste mici vietăți și pasionați de tot ce îți pot oferi ele“, ne mărturisește Ștefan Claudiu Ungureanu, tânărul apicultor ieșean.

apicultura miere

Banii i-a accesat în Submăsura 6.1

Sute de afaceri au fost deschise în mediul rural cu ajutorul fondurilor europene obținute în cadrul acestei submăsuri. În ultimii ani a crescut interesul ieșenilor pentru dezvoltarea unor afaceri în domeniul apicol. Unii dintre aceștia sunt apicultori cu tradiție, cum este și situația lui Ștefan Claudiu, alții se apucă din pasiune, iar apoi transformă totul într-o afacere de succes.

Beatrice Alexandra MODIGA

George Alexandru Turel, un tânăr de 31 de ani din Râmnicu Vâlcea, deține împreună cu familia o suprafață agricolă de 4 ha (în câmp 3,7 ha și 3.000 mp de solarii), pe care cultivă legume. Povestea solariilor a început în urmă cu 25 de ani, când tatăl său făcea comerț ambulant în județul Olt. Luând exemplul celor de acolo, a construit primul solar din lemn de 500 mp, în care cultivă cu preponderență tomate.

Bani strânși peste hotare pentru un viitor acasă

„Am fost pasionat de legumicultură încă din liceu, când am luat decizia cu tatăl meu de a extinde solarul, ajungând la 1.000 mp, în care am cultivat pentru prima dată roșii profesionale cu creștere nedeterminată . După terminarea liceului am plecat la Facultatea de Horticultură din Craiova și nu m-am mai putut ocupa. În timpul facultății, în anul 2, am plecat într-un schimb de experiențe timp de 3 ani în Marea Britanie împreună cu soția mea (care a urmat aceeași facultate) la o fermă de căpșuni, unde stăteam 5-6 luni pe an și eram remunerați. După absolvirea facultății am plecat încă 4 ani tot cu soția în Italia pentru a mai strânge niște bani să ne creăm un viitor în legumicultură. Astfel, în martie 2019 am luat hotărârea să ne întoarcem acasă și să continuăm munca părinților mei într-un mod mai modern. Distribuția produselor o facem de acasă, dar în mare parte și în Târgul angro din Râmnicu Vâlcea și mai colaborăm cu un lanț de magazine local“, ne spune antreprenorul.

legumicultura

Tânărul legumicultor a pornit la drum cu o investiție inițială de 30.000 de euro din fonduri proprii, urmând ca tot venitul în fiecare an să îl reinvestească în modernizare și extindere.

„În acest fel am ajuns la o investiție de aproximativ 150.000 de euro și suntem în continuă evoluție. Serele metalice sunt construite de mine, învățând să sudez. Pe viitor intenționez să extind suprafața de solarii încălzite. Peste 5 sau 10 ani aș dori să ajung la o suprafață de cel puțin 1 ha de solarii încălzite, poate accesând și niște fonduri europene care ar fi de mare ajutor. Observ că din ce în ce mai puțini tineri mai activează în acest domeniu și este îngrijorător. Consider că tinerii pot veni cu idei inovative pentru a ușura munca în legumicul­tură. Îi sfătuiesc pe cei care doresc să investească în legumicultură să facă asta dacă sunt pasionați pentru că trebuie să investească în primul rând foarte mult timp și muncă, să studieze în permanență despre legume, trata­mente și tot ce tine de business pentru că apar lucruri noi și trebuie într-un fel sau altul să ținem pasul, altfel nu mai ai randament și costurile de producție cresc“, specifică tânărul.

În prezent, activitatea principală a familiei Turel constă în producerea de răsaduri pe perioada decembrie-iunie. Restul anului cultivă în solarii salată verde. În câmp cultivă o suprafață de 2 ha de cartofi și 1,7 ha grădină cu mărar verde, pătrunjel verde, țelină de frunze și leuștean.

Beatrice Alexandra MODIGA

Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut foarte mult de când s-a aflat că profitul ce se poate obține din cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Cei care intră în astfel de afaceri dispun de suprafețe mai mici și au o sumă disponibilă pentru a investi. Adela Hostiuc este unul dintre românii întorși din străinătate care au investit în 2021 într-un lan de lavandă în comuna Ipotești, județul Suceava.

Pentru plantația de la Ipotești, suceveanca a ales soiul Angustifolia Sevtopolis, specific uleiului esențial.

„În momentul în care am luat decizia să investim într-un lan de lavandă, am început să ne documentăm din toate sursele posibile și astfel am aflat că sunt o multitudine de soiuri de lavandă. Discutând și cu alți fermieri, am decis ca soiul pe care să îl cultivăm în plantația noastră să fie Angustifolia Sevtopolis. L-am ales pe acesta pentru că mi-am făcut un plan despre cum aș vrea să valorific lavanda și acest soi a bifat toate opțiunile posibile.“

După alegerea soiului, cultivatoarea a trecut la treabă, a plantat manual aproximativ 11.000 de butași, cu rată foarte bună de prindere, aproximativ 98%.

„Am pregătit terenul foarte bine, știind că o cultură de lavandă e de lungă durată (lavanda poate ajunge și la 20 de ani). În primăvară am început să lucrăm terenul – plivit, prășit, tunderea butașilor. Costurile pentru înființarea unui hectar de lavandă ajung la aproximativ 5.000 euro. Investiția inițială va fi amortizată în 2-3 ani, dar depinde foarte mult de producția pe care o vom obține“, adaugă suceveanca.

Imediat după prima înflorire, a recoltat și a făcut primele buchetele din lavandă, mai spune Adela.

„Ne dorim în vara acestui an să distilăm lavanda și astfel să beneficiem de uleiul esențial cu care am putea face mult mai multe produse pe viitor. Anul 2022 m-a surprins plăcut, nu mă așteptam la o așa producție.“

Toate culturile sunt frumoase în felul lor, dar, după părerea Adelei, lavanda e cea mai frumoasă dintre toate. „Am fost plăcut surprinsă de deschiderea oamenilor la buchetele de lavandă, mai apoi la coronițe din lavandă. Chiar dacă a fost primul an de cultivare a lavandei, am fost impresionată de unii curioși care au avut dorința să viziteze lanul nostru de lavandă. Ne dorim în verile ce urmează să organizăm zile în care oamenii pot veni să ne viziteze. De asemenea, ieșim cu produsele noastre din lavandă la Piața Volantă «Din drag de Bucovina», organizată de Direcția pentru Agricultură Suceava. Este un loc în care producătorii locali sunt susținuți și încurajați“, încheie Adela Hostiuc, cultivatoare de lavandă în comuna Ipotești, județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

Alexandru Haită este unul dintre fermierii județului Teleorman și primul antreprenor român care a înființat o distilerie în care produce gin românesc. În distileria de 100 mp deschisă în aprilie anul acesta a investit 290.000 de euro, bani care vor fi recuperați abia din anul cinci de existență economică în piață. Nu este o piață foarte dezvoltată a ginului, dar este în creștere în fiecare an. Un produs la scară mică poate fi foarte calitativ, iar prețul nu diferă foarte mult față de cel al produselor industriale.

„Inițial am vrut să facem wiskey“

Alexandru Haită are în exploatare cca 1.100 de hectare cultivate cu cultură mare și spune că acum câțiva ani a început să se gândească la o metodă de a integra o parte din producția fermei în produs finit. Așa a apărut ideea distileriei. „Proiectul a fost inspirat dintr-o conjunctură destul de ciudată. În 2016 am fost cu un prieten la o distilerie pentru a-și face o pălincă. Așa ne-am gândit să facem din cerealele noastre alcool. Inițial am vrut să facem wiskey, primul produs de un fermier în România, dar, studiind toată legislația și procedurile pe care le implică o astfel de producție, am constatat că avem nevoie de minimum trei ani de la autorizare pentru maturare. Atunci am început să mă gândesc la alte produse pentru a încerca, în acești trei sau patru ani până la finalizarea procedeului de maturare a wiskey-ului, să punem brandul pe picioare. Este un business făcut de mine, nu am alți parteneri externi, doar eu și soția mea ne ocupăm de distilerie.“

În aprilie 2022 a fost deschisă distileria. Antreprenorul spune că parcursul a fost anevoios la început și că a trecut un an până a fost completă întreaga documentație.

„Am reușit să obținem autorizațiile în luna ianuarie - februarie, apoi am început procesul de distilare a ginului și în aprilie am ieșit pe piață cu primul gin produs în România. Ne bucurăm că mare parte din materia primă este autohtonă. Nu este exclusiv autohtonă pentru că unele ierburi din mixul pe care îl folosim nu le găsim în țară.“

„Sunt mulțumit de evoluția proiectului“

Ginul este o băutură spirtoasă relativ simplu de obținut, din alcool etilic de origine agricolă, cu aromă predominantă de ienupăr. Deși rețeta poate fi aceeași, tehnica de distilare diferă și ca urmare, spune antreprenorul din Teleorman, este foarte greu să găsești în piață două ginuri la fel.

„Rețeta este dezvoltată de mine pentru că am vrut ca produsul să aibă o notă personală. În primul sortiment de gin pe care l-am produs  avem 14 ingrediente. Acestea nu sunt secrete, dar cantitățile sunt. În momentul de față avem două sortimente de gin, unul fiind lansat la sfârșitul lunii noiembrie. Este vorba de un gin maturat pe pat de flori, am vrut să creăm o culoare interesantă în pahar.“

Avem o zonă frumoasă, neexploatată din punct de vedere turistic, și am vrut să integrez în brandul nostru și acest aspect. Am inclus în povestea primului gin românesc legenda Zamfirei, o cârciumăreasă care avea un popas ce făcea legătura între drumurile care duceau la Dunăre și munte. Drumurile erau reconfigurate.

„Sunt mulțumit de evoluția proiectului, am reușit să atingem toate obiectivele pe care ni le-am propus până la finalul anului și chiar un pic mai mult. Inițial ne gândisem să avem o echipă de vânzări care să înceapă activitatea din 2023, dar am făcut acest lucru mai devreme.“

„Vom mări capacitatea la 600.000 de sticle“

Fluxul tehnologic diferă de la produs la produs. În cazul ginului, alcoolul trebuie să fie de miniumum 96% volum. Pentru că acesta nu poate fi distilat în instalațiile distileriei din Călinești, acest tip de alcool este achiziționat de la un producător român.

„Luăm o parte din alcool și îl diluăm, punem alcoolul în alambic și peste el, înainte de a începe procesul de distilare, adăugăm ingredientele specifice reței noastre. În șase luni am produs 3.600 de litri de gin și am valorificat 1.100 de sticle. În momentul de față, capacitatea este de 15.000 de sticle de gin, însă din luna martie anul viitor vom mări capacitatea la 100.000 de sticle și din 2026-2027 intenționez să măresc producția la 600.000 de sticle.“

Valorificarea ginului Măgura Zamfirei se face prin distribuție direct către consumatorul final și HoReCa sau prin model trade, un sistem care necesită însă volume mai mari. „În planul de afaceri conceput pentru distileria din Teleorman, profitul va începe să apară abia după cinci ani, dar dacă acest lucru se va întâmpla mai rapid banii vor fi reinvestiți. În primăvara viitoare vom muta întregul proces de distilare într-o locație mai mare, de 600 mp. Vom construi acolo și o cafenea pentru a aduce astfel produsul mai aproape de clienți.“


  • „Pentru Crăciun intenționăm să realizăm un sortiment special de gin.“
  • „Sper ca distileria să fie profitabilă atunci când copiii mei vor fi maturi și vor prelua acest business. Acesta este țelul meu.“
  • „Un alt plan de viitor este să realizăm pentru piața internă primul rom distilat și fermentat la noi. Pentru asta am adus melasa din trestie din Paraguay.“

Laura ZMARANDA

Tânărul crescător de bovine vasluian Dimitrie Andrei Druțu, de doar 20 ani, este sufletul unei ferme de bovine Red Angus din comuna Șuletea, județul Vaslui. Tânăr şi energic – aşa poate fi caracterizat, pe scurt – Andrei Druțu este mic fermier într-o zonă în care nu rezistă decât oamenii puternici şi chibzuiţi. Viaţa este grea, iar micii fermieri nu îndrăznesc să se gândească la afaceri de mare anvergură, preferând politica paşilor mărunţi. După cum vom vedea, o investiţie se limitează la câteva vaci, o suprafață de teren arabil, eventual câteva utilaje mici.

Investiție amortizată în trei ani

Andrei împreună cu familia administrează o suprafață de 200 ha teren agricol și 35 ha pășune. Începând cu anul 2018 familia Druțu a achiziționat un lot de 20 de vițele rasa Red Angus din Germania, iar pentru o mai bună performanță vițelele au fost însămânțate artificial cu material genetic de calitate, obținând astfel exemplare deosebite în decursul acestor ani. În prezent, efectivul are 60 de capete. Investiția în lotul de animale, în anul 2018, a fost de 30.000 euro. Masculii au fost vânduți pentru reproducție la diferite ferme mari de Red Angus din țară, precum și vițelele, prețurile variind între 2.000 și 2.500 euro masculul și 1.600 euro vacile. Investiția a fost amortizată după vânzarea primului lot de tineret bovin, într-un interval de 3 ani.

Pasiunea se moștenește

„Din copilărie cred că am devenit «mic fermier», am moștenit pasiunea pentru agricultură de la tatăl meu, care a înființat ferma în anul 2011. La început a fost arendată o suprafață de 60 hectare de teren arabil, 30 hectare pășune. Ulterior a fost cumpărată o parte din fosta fermă zootehnică din comună. În perioada 2011-2018, domeniul de activitate al fermei a fost achiziția de tineret bovin, cu greutate între 200-250 kg, îngrășarea acestora și exportul la fermele din țările arabe. În tot acest timp ferma s-a dezvoltat, am investit în achiziționarea de utilaje agricole performante și construirea de noi adăposturi pentru animale, dar am fost preocupați și de mărirea suprafeței de teren. În prezent avem o suprafață de 200 hectare teren agricol și 35 hectare pășune“, specifică crescătorul vasluian.

Se vrea o fermă bio...

Pornid de la premisa că ,,niciun lucru important nu poate fi realizat fără pasiune și dăruire“, tânărul crescător vasluian le recomandă celor care doresc să investească în această rasă de bovine să o facă cu încredere. „Costurile cu furajarea și forța de muncă sunt minime, iar investiția poate fi recuperată într-un interval relativ scurt de timp. În viitor ne dorim extinderea fermei atât din punctul de vedere al creșterii suprafeței de teren, cât și al numărului de bovine. Pentru mine, ca tânăr fermier, acest domeniu reprezintă o provocare continuă, plină de acțiune, care aduce satisfacție personală, fapt ce mă face să-mi doresc să continui și să perseverez zilnic. Am ales această cale din pasiunea pentru natură și a tot ce ne înconjoară, datorită prestigiului meseriei ce datează încă de la începuturi și, nu în ultimul rând, pentru că doresc să comercializez animale ce provin din rase pure, crescute bio.“


Aberdeen Angus este o rasă de taurine crescută pentru producția de carne, care în prezent are o mare răspândire în întreaga lume, fiind apreciată pentru carnea deosebit de gustoasă. Este de culoare roșie sau neagră, fără coarne, cu greutate corporală a vacilor de 500-550 kg și randament la tăiere pentru animalele îngrășate de 65-70%. În timpul anotimpului călduros animalele se țin la pășunat cu gard electric, iar pe timpul iernii nu necesită adăposturi performante, putând fi ținute și în aer liber. Furajarea constă în amestecuri de lucernă și fân, suplimentate dacă este cazul cu porții de cereale (tain).


Beatrice Alexandra MODIGA

Ruben și Dania Micliuc sunt doi tineri, soț și soție, din localitatea Guranda, comuna Durnești, județul Botoșani. Business-ul celor doi, plantație de aronia ecologică pe o suprafață de cca 4 ha și o fabrică de sucuri naturale, a fost înființat anul trecut în luna septembrie. Investiția inițială a fost de peste 100.000 de euro.

„De câțiva ani ne-am propus să facem ceva care să ne aducă un venit cât de cât stabil, dar abia anul trecut am avut această oportunitate. Mai multe cunoștințe de-ale noastre aveau deja începută câte o plantație de aronia. În România, astfel de plantații și piața de desfacere sunt încă la început, deci un avantaj pentru noi. De ce aronia? Pentru că am testat-o mai întâi pe propria piele și am văzut ce efecte benefice are. Așa ne-am gândit că putem ajuta și alte persoane care au probleme de sănătate și care ar putea să beneficieze de pe urma acestei plante miraculoase“, ne mărturisește Ruben Micliuc.

recoltare aronia

În lipsa posibilității de a accesa fonduri europene (pe viitor se gândesc serios să profite și de această oportunitate), investițiile au fost făcute din resurse financiare proprii. „Până în prezent, investiția pentru plantația de 4.3 hectare a costat cca 25.000 euro, în afară de echipamentul de procesare. Marea parte a echipamentelor le-am cumpărat second-hand din străinătate, aceasta fiind o tehnologie din 2016. Avem însă și echipamente noi. Capacitatea de procesare este de cca 400 litri de suc pe oră. Procesarea constă în următoarele etape: spălare, presare, filtrare, pasteurizare (82°) și îmbuteliere (pungi bag in box). Valoarea echipamentului de procesare este de cca 85.000 euro“, specifică botoșăneanul

În prezent, antreprenorul folosește soiul Nero, care este cel mai comun și cel care are cei mai mulți nutrienți. „Plantele le-am adus din Polonia, de la un distribuitor care ne-a ajutat și cu utilajul de plantat. Plantarea propriu-zisă a fost făcută mecanizat. Terenul l-am luat în arendă, dar când vom avea suficiente fonduri vom cumpăra pământ. Acesta este primul an în care am recoltat. Deocamdată avem doar circa 500 kg/ha de fructe, dar cu fiecare an ce trece o să recoltăm mai mult. Pentru fertilizare am folosit doar gunoi de grajd, în toamnă după ce am plantat. Și cu siguranță vom folosi doar produse biologice pentru că vrem ca plantația noastră să fie una ecologică, să fie cât mai sănătoasă posibil“, adaugă tânărul din Durnești.

proceasare aronia

Planurile pentru plantația de la Durnești sunt mari, de la accesare de fonduri europene, până la construirea unei afaceri mai mari prin forțe proprii. „Ne dorim să ne mărim și să modernizăm linia de procesare și transformăm acest fruct în tot felul de produse, de exemplu gemuri, prafuri capsulate, fructe confiate, siropuri etc.“


  • „Cea mai mare parte din recoltă o transformăm în suc. Prețul fructelor este între 8 și 12 lei/kg, iar punga (bag in box) de 3 litri costă 80 de lei.“
  • „Aronia este un arbust nepretențios, care nu necesită prea multă îngrijire.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va investi 109,56 milioane de lei, fără TVA, în lucrări de corectare a torenților, în urma semnării unui contract cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Proiectul ”Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea și Vrancea”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, prevede realizarea conceptului pentru lucrările de modernizare, refacerea a cel puțin șase structuri de reținere a aluviunilor, ridicarea a cel puțin 30 de noi construcții aluvionare, reîmpădurirea a patru hectare de teren, construirea de garduri de vegetație, prin aceste lucrări urmând a fi reabilitați peste 30 de kilometri de albii torențiale.

Aceste investiții, prevăzute în programul ”Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene – Componenta 2: Păduri și Protecția Biodiversității (cod C2/I5)”, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, urmează a fi finalizate până la finalul primului semestru al anului 2026.

Lucrările de corectare a torenților pe albiile râurilor de munte, în fondul forestier administrat, diminuează undele de viitură și rețin aluviunile, reducând astfel riscurile de inundații în aval.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie are sediul în București și deservește clienții din domeniul agricol din martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani. Care sunt produsele din portofoliu și ce planuri are compania aflăm de la Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România.

Reporter: Grupul CIECH este deja de 4 luni pe piața românească. Care au fost principalele provocări de la momentul intrării pe piață și până acum?

Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România: Să construiești o echipă, o rețea de distribuție de la zero, să aduci un portofoliu semnificativ incluzând și un produs inovator, complet nou, într-o piață competitivă și să propui și un concept de servicii și asistență tehnică nou pentru fermieri, toate în același timp, sunt cumva provocări inerente începuturilor, dar asta nu le diminuează din impact sau din contribuția la adrenalina crescută a echipei. Din fericire, avem o echipă cu peste 15 ani de experiență în industrie și am reușit să depășim această încărcare crescută. Până acum, am început colaborări cu mai mulți distribuitori naționali, dar și locali, iar pentru trimestrul întâi al acestui am ajuns să depășim bugetul propus.

Rep.: Ce produse aveți în portofoliu și cum ajută acestea fermierii în mod concret?

C.M.: Aș începe lista cu HALVETIC, care este o inovație a grupului CIECH, un ierbicid care reușește performanța de a da aceleași rezultate cu ale ierbicidelor clasice, dar cu numai jumătate din substanța activă, glifosat, astfel că produce și economie și diminuează impactul în mediu, răspunzând exigențelor de sustenabilitate și protecție a mediului în domeniul agricol. Portofoliul total al CIECH Agro România cuprinde acum 15 produse – erbicide, fungicide și insecticide pentru cereale, porumb și alte culturi. Gama de erbicide cuprinde și alte 10 produse pe lângă Halvetic® precum Agrosar® 360 SL, Haksar® 750 SL, Haksar® Turbo 340 SL, Fenuxar® 69EW, Labrador® Extra 50 EC, Nikosar® 060 OD, Sarokspyr® 250 EC, Terbustar® 500 SC, Toscana® 75 WG, Faworyt® 300 SL. Din gama de fungicide și insecticide fac parte produsele Pol-Sulphur® 800 SC, Azoksar® 250 SC, Tarcza® ŁAN EXTRA 250 EW și Flanco® 10 WP. Fiecare produs menționat mai sus asigură o protecție eficace a recoltelor datorită calității înalte a ingredientelor fiecăruia dintre ele, precum și a profesionalismului cu care acestea sunt produse.

Rep.: Recent, CIECH Agro România a anunțat o nouă tehnologie disponibilă și pe piața românească – Better Glyphosate Technology (BGT), tehnologie ce stă la baza erbicidului Halvetic. De ce ar cumpăra fermierii un astfel de produs, ce plusvaloare le aduce și care sunt costurile în raport cu rezultatele obținute?

C.M.: Halvetic permite reducerea la jumătate a dozei de substanță activă (glifosat) pe hectar, menținând aceeași eficacitate și, totodată, reducând semnificativ impactul asupra mediului. Este un produs cu o combinație unică a tuturor ingredientelor cheie (sistem de adjuvanți și alți aditivi) care măresc eficiența substanței active și contribuie la retenția crescută a acesteia pe suprafața plantei. Acest lucru îl face ușor de utilizat de către fermieri, permițându-le astfel să facă economie de timp și bani.

Halvetic este eficient în combaterea a numeroase specii de buruieni, poate fi utilizat după recoltarea cerealelor și a rapiței de iarnă și în miriști, pentru combaterea buruienilor înainte de răsărire la porumb, precum și în livezi și în zone nearabile. Tehnologia brevetată BGT® a fost testată pe scară largă în diferite condiții de sol și climatice din Europa și din lume.

Rep.: Care sunt preocupările Grupului CIECH privind schimbările climatice și agricultura durabilă?

C.M.: Neutralitate climatică până în 2040, reducerea cantității de energie necesară în procesele de producție, protecția resurselor naturale sunt câteva dintre angajamentele asumate de Grupul CIECH în strategia sa ESG lansată în 2021. Astfel că, până în 2026, CIECH intenționează să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 33%. Ca producător de produse de protecție a plantelor, Grupul CIECH monitorizează constant schimbările de pe piața agricolă. Inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology“) reprezintă răspunsul Grupului CIECH la provocările legate de trecerea la o agricultură mai durabilă și Pactul Ecologic European. În strategia Grupului pentru 2022-2024, extinderile ulterioare ale Agro Business se bazează pe introducerea unor astfel de produse inovatoare precum Halvetic, care vor sprijini agricultura durabilă.

Rep.: Ce alte soluții mai aveți în vedere în viitorul apropiat pentru piața din România?

C.M.: Pentru viitorul apropiat ne propunem extinderea portofoliului actual de produse, inițierea proceselor de digitalizare și automatizare necesare în extinderea rețelei de distribuție care să ofere mai rapid fermierilor români produsele noastre de înaltă calitate. Avem în vedere atât creșterea portofoliului actual pentru a acoperi o gamă mai largă de culturi, cât și înregistrarea de noi substanțe active atât de necesare pe o piață agricolă cum este România, precum și pentru a acoperi exigențele fermierilor care sunt din ce în ce mai inovatori și mai deschiși în a aplica noi produse și tehnologii de ultimă generație.

Simona Nicole DAVID

Compania Corteva Agriscience își extinde producția de semințe de floarea-soarelui în România printr-o investiție de 14 milioane de euro în stația de la Afumați. Proiectul investițional, constând într-o nouă unitate de depozitare și condiționare, va permite companiei să scurteze lanțul de aprovizionare, să-și sporească atât capacitatea de reacție și de livrare, dar și capacitatea de prelucrare la nivel european. Suma totală investită în unitatea de producție a semințelor din Afumați a depășit, astfel, 74 milioane de euro.

eveniment corteva2

Beneficii pentru agricultura românească

La inaugurarea noii linii de procesare au participat fermieri, cercetători, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite, precum și ministrul Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, care a apreciat investiția ca fiind un important pas în dezvoltarea agriculturii românești.

eveniment corteva6

„Investițiile în agricultură sunt de o importanță crucială, mai ales în actualul context social și economic. Sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor sustenabile din agricultură, parteneriatul strâns și dialogul constant cu fermierii și cu cei care contribuie la menținerea unui nivel ridicat al producției românești sunt principiile fundamentale după care îmi ghidez activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. România are un potențial uriaș de producție agricol și cred că astăzi asistăm la o dovadă că se poate adăuga valoare oricărei materii prime obținute din agricultură. Felicit Corteva Agriscience România pentru contribuția pe care o are prin această investiție asupra extinderii rolului agriculturii românești în plan european (…) Să ne uităm ce se întâmplă peste graniță, în Ucraina, un stat producător de materii prime, care a perturbat întreaga lume prin faptul că agricultura de acolo nu mai poate livra produse. De aceea cred că noi toți trebuie să gândim perspectivele de dezvoltare mult mai atent și pe fundamente mult mai durabile, care să nu aibă în vedere profitul imediat, ci continuitatea parteneriatului către viitor. Dacă reușim să facem acest lucru, și nu am nicio temere că nu va fi așa, atunci România va avea un loc important în harta marilor producători de produse agro-alimentare“, a declarat ministrul Agriculturii.

Printre invitații de seamă prezenți la Afumați s-a numărat și reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, domnul Shane Dixon, care a declarat: „Succesul Corteva Agriscience la nivel mondial, inclusiv în România, se datorează eforturilor permanente de a colabora cu fermierii, de a le respecta nevoile și de a identifica soluții inovatoare pentru a răspunde acestor cereri. Noua linie de floarea-soarelui este doar un alt exemplu al contribuției companiei Corteva la agricultura locală, companie ce se axează pe calitate, inovație și durabilitate.“

eveniment corteva4

Rapiditate în execuție și noi locuri de muncă

Compania furnizează în România aproximativ 300 de locuri de muncă, iar noua investiție va permite crearea a 20 de noi posturi contractuale.

Domnul Jean Ionescu, directorul Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a declarat: „Corteva îmbogățește viețile a mii de fermieri și consumatori din Europa cu tehnologii și practici îmbunătățite pentru a combate foametea globală și a asigura progresul pentru generațiile viitoare. Cu ajutorul noii investiții vom sprijini fermierii să obțină rezultate mai bune și să răspundă cererii tot mai mari de semințe de floarea-soarelui de înaltă calitate, în contextul unor eforturi continue menite să îi ajute pe fermieri să își îmbunătățească performanțele.“

eveniment corteva5

Mai mult decât atât, directorul companiei susține faptul că, prin deschiderea noii linii, semințele vor ajunge la poarta fermierilor mult mai rapid. În acest moment, stația de la Afumați depășește capacitatea de 1,6 milioane de saci de porumb standard, adică saci ce conțin 80.000 de boabe germinabile, iar la floarea-soarelui, capacitatea va fi de peste 400.000 de saci.

Larissa DINU

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară.” a declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

REZULTATELE la 31 decembrie 2021 la nivel de Grup Agricover sunt:

+51% venit: Creștere anuală venituri la 1,7 miliarde RON în 2021

+36% profit din exploatare: Creștere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane RON în 2021

+32% EPS: Creșterea anuală a câștigului pe acțiune (din activități continuate)

40 milioane EUR emisiune de obligațiuni: listate la Bursa de Valori București

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole.” a mai declarat Liviu Dobre, Director General Agricover Holding.

  • Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent.

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare in tehnologie.

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești.

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești.

  • Perspective de dezvoltare.

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate.

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. In acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Despre Agricover

Agricover este liderul pieței de agribusiness din România, un generator de soluții inovatoare care transformă agricultura și viața fermierilor pe termen lung, creând progres și prosperitate la scară socială.

Încă de la înființare, Grupul Agricover și-a propus să deservească fermierii români și să le ofere soluții inovatoare, adaptate nevoilor lor reale, astfel încât aceștia să își poată consolida în mod sustenabil productivitatea, prin acces la tehnologii agricole performante la nivel internațional, la soluții de finanțare adaptate specificului sectorului agricol și la servicii de agricultură digitală.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA – societate care va fi redenumită Agricover Distribution SA, specializată în distribuția de tehnologii agricole, Agricover Credit IFN SA - instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor și Agricover Technology SRL prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura digitală mondială.

La sfârșitul anului 2021, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășurau activitatea 470 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 9.200 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,6 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Agricover Holding SA este deținută de Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding iar restul de 0,004% fiind deținut de acționari tip listă. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10% din acțiunile Agricover S.A.

Compania românească Vetro Solutions, specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, își consolidează businessul, la nivel de strategie de dezvoltare și expertiză managerială, prin transformarea în Societate pe Acțiuni – SA și numirea unui Consiliu de Administrație condus de fondatorul Dumitru Fodor, format din cinci membri, cu mandat pentru doi ani.

Echipa de management a companiei este reprezentată în consiliu de Coca Cașcaval, director general Vetro Solutions, cu experiență de peste 20 de ani în management, strategie de business și dezvoltare de companii, și Cătălin Ionel Vrabie, director general adjunct în cadrul Vetro Solutions. Compania a cooptat în CA alți doi profesioniști non-executivi: Dragoș Lucian Dinu, cu experiență relevantă în conducerea unor companii precum A&D Pharma sau Țiriac Holdings, și Marius Leonard Gherghina, specializat în investiții și strategie de business, implicat în proiecte de dezvoltare a unor afaceri antreprenoriale precum MedLife.

Pe fondul noilor schimbări și a strategiei de dezvoltare a companiei, Vetro estimează că anul acesta, pentru consolidarea businessului, va menține ritmul de creștere a veniturilor cu 15%, similar cu creșterea din 2021.

Dacă 2021 a fost anul în care Vetro s-a concentrat pe segmentul investițiilor, în 2022 unul dintre obiectivele principale este dezvoltarea și consolidarea echipei, se arată într-un comunicat al companiei.

Dumitru Fodor: „Împreună vom reuși“

„După ce, în urmă cu an, ne-am afirmat rolul de a fi vectorul de schimbare pe piața veterinară din România, am decis ca, începând din 2022, Vetro Solutions să se transforme din Societate cu Răspundere Limitată – SRL în Societate pe Acțiuni – SA. Am decis, de asemenea, ca strategia de dezvoltare, investiții și guvernanță corporativă să fie avizată de un Consiliu de Administrație din care fac parte trei profesioniști care aduc, pe lângă o bună cunoaștere a mediului economic, expertiză și obiectivitate. Ne bucură faptul că, alături de CEO-ul Vetro, Coca Cașcaval, unul dintre cei mai experimentați manageri din industria farma, au venit și profesioniști non-executivi, cu expertiză similară: Dragoș Lucian Dinu și Marius Leonard Gherghina. Am convingerea că, împreună, vom reuși să trecem la o etapă superioară a dezvoltării companiei, dar și să implementăm principiile de guvernanță corporativă și transparență în relația cu mediul de afaceri“, a declarat Dumitru Fodor, fondator și președinte al Consiliului de Administrație Vetro Solutions.

Transformarea în SA este un pas firesc

Printre obiectivele Consiliului de Administrație nou înființat se numără eficientizarea proceselor investiționale, dar și identificarea de noi oportunități de investiții. În prezent, două proiecte de investiții se află deja în faza de implementare la Vetro. „Transformarea în societate pe acțiuni este pasul firesc al trecerii companiei la o etapă nouă de dezvoltare și este cel mai bun argument în sprijinul strategiei de succes pe care și-a bazat Vetro evoluția de la început. Rolul pe care compania și l-a asumat în piața românească este strâns legat de finalizarea celor două proiecte de investiții pornite în anii trecuți, care susțin dezvoltarea companiei, dar și de consolidarea echipei. Ne-am propus să avem o abordare deopotrivă curajoasă și realistă, de aceea, pentru anul în curs – dominat încă de impredictibilitate, vrem să ne menținem ritmul de creștere din anul precedent. Strategia pentru 2022 ia în calcul o creștere a veniturilor cu 15%, la fel ca în 2021, respectiv operaționalizarea celor două proiecte majore de investiții“, a declarat Coca Cașcaval, director general al Vetro și membru al CA.


Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top pe piața produselor și serviciilor veterinare datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu, precum Ceva, Richter Pharma, MSD etc.


În 2021, Vetro a primit autorizația de funcționare pentru fabrica proprie din Iași, o unitate de producție construită la cele mai înalte standarde ale industriei farmaceutice. Proiectul, în valoare totală de 4,5 milioane de euro, este cofinanțat din fonduri europene și resurse proprii. Tot anul trecut compania a lansat și brandul adVET, denumire sub care va produce medicamentele veterinare la Iași. Compania urmează să lanseze o platformă care deservește deopotrivă cabinetele veterinare și proprietarii de animale de companie, iar rolul acesteia va fi de a ajuta comunitatea medicilor veterinari să accelereze creșterea propriilor businessuri.


Simona-Nicole David

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie va avea sediul în București și va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând chiar din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.

O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH.

Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European.

„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski, CEO BU Agro CIECH.

Câte produse au în portofoliu

Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale.

Potrivit oficialilor companiei, produsele vor fi importate din Polonia și Spania, cifra de afaceri estimată în România fiind de aproximativ 4 milioane de euro.

Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European. 

Vetro Solutions, companie românească specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, își consolidează businessul, la nivel de strategie de dezvoltare și expertiză managerială, prin transformarea în Societate pe Acțiuni – SA și numirea unui Consiliu de Administrație condus de fondatorul Dumitru Fodor, format din cinci membri, cu mandat pentru doi ani, se arată într-un comunicat transmis redacției „Lumea Satului”. 

  • Consiliul de Administrație al Vetro va fi condus de Dumitru Fodor, fondatorul companiei – în calitate de Președinte, iar Coca Cașcaval, CEO Vetro, este membru în Consiliul de Administrație.
  • În urma schimbărilor decise, Vetro intră într-o nouă etapă de dezvoltare a afacerii.
  • Vetro estimează pentru 2022 un ritm de creștere a afacerilor similar anului precedent, de aproximativ 15%.

Ce experiență au cei doi profesioniști 

Echipa de management a Vetro este reprezentată în Consiliu de Coca Cașcaval, director general Vetro Solutions, cu experiență de peste 20 de ani în management, strategie de business și dezvoltare de companii și Cătălin Ionel Vrabie, director general adjunct în cadrul Vetro Solutions. Compania a cooptat în CA alți doi profesioniști non-executivi: Dragoș Lucian Dinu, cu experiență relevantă în conducerea unor companii precum A&D Pharma sau Țiriac Holdings și Marius Leonard Gherghina, specializat în investiții și strategie de business, implicat în proiecte de dezvoltare a unor afaceri antreprenoriale precum MedLife.

Coca Cascaval Vetro Solutions

Pe fondul noilor schimbări și a strategiei de dezvoltare a companiei, Vetro estimează că anul acesta, pentru consolidarea businessului, va menține ritmul de creștere a veniturilor cu 15% , similar cu creșterea din 2021. Dacă 2021 a fost anul în care Vetro s-a concentrat pe segmentul investițiilor, în 2022 unul dintre obiectivele principale este dezvoltarea și consolidarea echipei. 

”După ce, în urmă cu an, ne-am afirmat rolul de a fi vectorul de schimbare pe piața veterinară din România, am decis ca, începând din 2022, Vetro Solutions să se transforme din Societate cu Răspundere Limitată - SRL în Societate pe Acțiuni – SA. Am decis, de asemenea, ca strategia de dezvoltare, investiții și guvernanță corporativă să fie avizată de un Consiliu de Administrație din care fac parte trei profesioniști care aduc, pe lângă o bună cunoaștere a mediului economic, expertiză și obiectivitate. Ne bucură faptul că alături de CEO-ul Vetro, Coca Cașcaval, unul dintre cei mai experimentați manageri din industria farma, au venit și profesioniști non-executivi, cu expertiză similară: Dragoș Lucian Dinu și Marius Leonard Gherghina. Am convingerea că, împreună, vom reuși să trecem la o etapă superioară a dezvoltării companiei dar și să implementăm principiile de guvernanță corporativă și transparență în relația cu mediul de afaceri”, a declarat Dumitru Fodor, fondator și președinte al Consiliului de Administrație Vetro Solutions.

Printre obiectivele Consiulului de Administrație nou înființat se numără eficientizarea proceselor investiționale, dar și identificarea de noi oportunități de investiții. În prezent, două proiecte de investiții se află deja în faza de implementare la Vetro. 

Transformarea în societate pe acțiuni este pasul firesc al trecerii companiei la o etapă nouă de dezvoltare și este cel mai bun argument în sprijinul strategiei de succes pe care și-a bazat Vetro evoluția de la început. Rolul pe care compania și l-a asumat în piața românească este strâns legat de finalizarea celor două proiecte de investiții pornite în anii trecuți, care susțin dezvoltarea companiei, dar și de consolidarea echipei. Ne-am propus să avem o abordare deopotrivă curajoasă și realistă, de aceea, pentru anul în curs -  dominat încă de impredictibilitate, vrem să ne menținem ritmul de creștere din anul precedent. Strategia pentru 2022 ia în calcul o creștere a veniturilor cu 15%, la fel ca în 2021, respectiv operaționalizarea celor două proiecte majore de investiții”, a declarat Coca Cașcaval, director general al Vetro și membru al CA.

Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top pe piața produselor și serviciilor veterinare, datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu, precum Ceva, Richter Pharma, MSD etc.

În 2021, Vetro a primit autorizația de funcționare pentru fabrica proprie din  Iași, o unitate de producție construită la cele mai înalte standarde ale industriei farmaceutice. Proiectul, în valoare totală de 4,5 milioane de euro, este cofinanțat din fonduri europene și resurse proprii. Tot anul trecut, compania a lansat și brandul adVET, denumire sub care va produce medicamentele veterinare la Iași. Compania urmează să lanseze o platformă care deservește deopotrivă cabinetele veterinare și proprietarii de animale de companie, iar  rolul acesteia va fi de a ajuta comunitatea medicilor veterinari să accelereze creșterea propriilor businessuri.

Despre Vetro Solutions:

Vetro Solutions este o companie antreprenorială integral românească, fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor. Este specializată în importul și distribuția de medicamente și servicii pentru cabinetele veterinare și este organizată în două divizii, Vet – destinată cabinetelor, clinicilor și farmaciilor veterinare, respectiv Ferme - destinată medicilor și proprietarilor de ferme.

În anul 2020, Vetro a trecut printr-un amplu proces de repoziționare și rebranding, prin care compania și-a redefinit ambițiile de dezvoltare, asumându-și rolul de vector de schimbare în piața veterinară din România.

Prin punerea în funcțiune a liniei de producție de la Iași, în 2022, compania devine producător de medicamente generice pentru uz veterinar, lansând în piață brandul adVet. Pe termen mediu, Vetro își propune dublarea veniturilor, respectiv să devină prima opțiune în preferințele medicilor veterinari, ca urmare a investițiilor pe care le va finaliza și a consolidării businessului.

Compania comercializează peste 3.500 de produse destinate proprietarilor de animale de companie și de rentă și oferă servicii și consultanță medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clienți unici. Are o echipă formată din 85 de specialiști, cei mai mulți fiind absolvenți ai Facultății de Medicină Veterinară care, pe baza expertizei profesionale atestate, oferă cele mai potrivite opțiuni pentru sănătatea animalelor, de companie sau din ferme.

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti