Frecventele schimbări climatice, cu toamne întârziate și desprimăvărări timpurii, au determinat modificări și în declanșarea campaniilor de semănat. Culturile de toamnă se însămânțează mai târziu, iar cele de primăvară mai timpuriu.

Dacă ne referim la cultura porumbului, care are o plasticitate ecologică mai mare și suportă mai ușor aceste modificări climatice, însămânțarea mai timpurie prezintă următoarele avantaje:

• Terenul se poate pregăti mai ușor și mai bine când solul este reavăn. În terenul pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, cu o bună rezervă de apă în sol, primăvara printr-o singură trecere cu combinatorul, care lucrează până la adâncimea de semănat (4-5 cm), se asigură condiții optime pentru semănat.
• Într-un astfel de teren, semănatul de calitate asigură o răsărire uniformă. Se preferă o adâncime mai mică de încorporare a seminței pentru a beneficia de mai multă căldură .Este indicat ca odată cu semănatul să se aplice și un îngrășământ Starter care stimulează germinarea și răsărirea plantelor. Sămânța trebuie să fie de calitate și tratată. Se folosesc hibrizii timpurii care sunt mai rezistenți la temperaturi mai scăzute (eventual, făcut și cold testul, germinarea la rece.
• Erbicidarea preemergentă, în acest caz, are eficacitate mărită deoarece solul este mai umed și buruienile nu apar înaintea porumbului care are sensibilitate mărită la gradul de îmburuienare, în primele faze de vegetație.
• Plantele răsar și cresc uniform, asigurând un lan încheiat, cu o densitate corectă. În acest fel buruienile sunt înăbușite, terenul acoperit reduce evaporarea apei și lanul fără goluri reduce și procentul de transpirație a plantelor.
• Semănatul mai timpuriu asigură ca procesul de polenizare-fecundare să se desfășoare înainte de apariția secetei și arșiței, evitând sterilitatea plantelor, știuleților cu puține boabe.
• O zi câștigată la răsărirea mai devreme a porumbului este egală cu 48 ore la apariția paniculului.
• Când seceta se manifestă la apariția paniculului, scad dimensiunile știuleților.
• Când apare la mătăsire, provoacă avortarea.
• Când apare la umplerea bobului, scade nivelul producției.
• Semănatul timpuriu al porumbului asigură ca procesul de umplere a boabelor să se desfășoare în perioada cu zile lungi.
• În sezonul de vară, cu zile lungi, procesul de fotosinteză se desfășoară cu maximum de intensitate, asigurând o bună umplere a boabelor și, implicit, producții ridicate și de bună calitate.
• În aceste condiții porumbul ajunge la maturitate mai devreme, când timpul este cald, ușurând pierderea apei din bob. Hibrizii cu pănuși laxe (la maturitate știuleții se apleacă spre sol) evită o eventuală creștere a umidității din precipitații.
• Ajunși la maturitate în august-septembrie când, în condițiile din țara noastră este cald, recoltarea se efectuează ușor și fără pierderi.
• Recoltarea porumbului timpuriu, când umiditatea în boabe este de 14-15 %, nu mai necesită cheltuieli cu uscarea, care sunt destul de mari în actuala criză energetică.

În aceste condiții terenul se echilibrează mai devreme, la sfârșitul lunii august-început de septembrie, porumbul putând deveni o bună premergătoare pentru culturile de toamnă, având timp de pregătire a terenului pentru însămânțare.

Notă:

Fermele care cultivă suprafețe mai mari cu porumb este indicat să folosească 2-3 hibrizi, cu perioada de vegetație diferită, iar cei timpurii să se însămânțeze mai devreme, când temperatura în sol este de 6-7°C.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În evoluția istorică (dezvoltarea filogenetică) a speciilor de plante, în acestea s-a imprimat o zestre ereditară (genetică) conform condițiilor climatice ale perioadei respective. Folosite în prezent în cultură anuală (dezvoltarea ontogenetică), ele pretind să întâlnească condiții climatice asemănătoare.

Așa se explică, de exemplu, că mazărea germinează la 1-2°C, pe când fasolea la 3-9°C. Adică echipamentul enzimatic din bobul fiecărei specii, care transformă substanțele cu molecula mare (amidon, proteină, grăsimi) în substanțele simple, favorabile hrănirii embrionului, intră în acțiune numai la acea temperatură.

Mazărea crește și se dezvoltă în primele faze la temperatură și luminozitate mai scăzute și ajunge la maturitate după o constantă termică (temperatură mai mare de zero grade de la răsărire la maturitate) de 1.300-1.500°C, pe când soia are nevoie de 2.000-3.000°C.

Mazărea parcurge procesul de înflorire-fructificare la 1.100 lucși, pe când fasolea are nevoie de 2.400 lucși. Mazărea, în primele faze de vegetație, suportă temperaturi negative, de scurtă durată, de minus 5-6°C, pe când fasolea și soia degeră la asemenea temperaturi.

Am prezentat aceste aspect pentru a se înțelege de ce unele culturi trebuie să fie însămânțate devreme, în mustul zăpezii, pe când altele se însămânțează mai târziu, când condițiile climatice devin favorabile.

Adică, primele se înmulțesc cu temperaturi de 1-3°C, dar au nevoie de multă apă pentru germinare, pe când celelalte pretind temperatură mai mare.

Așa se explică de ce întârzierea semănatului la mazăre cu 20 zile, față de epoca optimă, înregistrează minusuri de producție de 30%, iar după 30 zile producția scade cu 50% sau cultura este compromisă.

Asemenea aspecte sunt valabile pentru toate culturile însămânțate în primăvară.

În prima urgență, la temperatura de 1-3°C, se însămânțează cerealele de primăvară, lucerna, rapița și muștarul.

Urmează, la 4-7°C, sfecla de zahăr, inul și floarea-soarelui, iar la 8-10°C porumbul, fasolea și soia.

În terenul bine pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, peste iarnă s-au acumulat cantități importante de apă, iar în primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțării culturilor din urgența I.

Dacă la desprimăvărare, solul nu este bătătorit, nu are crustă și buruieni, culturile cu semințe mici (lucerna, muștarul, rapița, inul) se pot însămânța direct, fără pregătirea patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor la 2-3 cm adâncime, cât necesită aceste semințe.

În cazul când terenul a prins crustă la suprafață și au început să apară buruieni anuale, se execută o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă care dislocă buruienile și mobilizează solul pe 2-3 cm adâncime, după care se execută semănatul.

Nu se folosește grapa cu discuri deoarece răscolește și vântură solul pe 8-10-12 cm adâncime, cu mari pierderi de apă și fără posibilitatea de a realiza „pat tare“.

La determinările de umiditate pe stratul 0-10 cm, după trecerea cu grapa cu colți și a sapei rotative s-a găsit 26% apă în sol, după trecerea combinatorului 23%, iar după grapa cu discuri 6-12%.

Referindu-ne la însămânțarea florii-soarelui care urmează imediat, se are și aici în vedere pierderea apei din sol la pregătirea patului germinativ.

Sămânța (fructul) de floarea-soarelui, având coaja groasă și miezul bogat în ulei, este mai pretențioasă la asigurarea condițiilor de germinare. În experiențele cu diferite mașini folosite la pregătirea patului germinativ s-au înregistrat următoarele rezultate:

• prin pregătirea patului germinativ cu combinatorul a rezultat producția de 3.820-4.500 kg/ha;
• la folosirea unui disc și a combinatorului a rezultat o producție de 3.170 kg/ha;
• din pregătirea cu freza a rezultat producția de 3.040 kg/ha;
• prin pregătirea cu grapa cu discuri a rezultat producția de 2.934 kg/ha.

În funcție de epoca de semănat, s-au obținut rezultatele:

→ semănat pe 3 aprilie – 100%, pe 25 martie – 96,5%; pe 23 aprilie – 99,6 % și pe 13 mai – 87,8%. Deci nu este recomandat aici semănatul mai devreme, dar nici întârziat.

Densitatea 40.000 plante/ha=100%; 20.000 plante / ha = 83,7%; 70.000 plante/ha =76,1%.

Deci, densitatea optimă este 40.000 plante / ha, când s-a obținut cea mai bună producție.

La stabilirea adâncimii de semănat pentru toate culturile se ține seama de:

– mărimea și greutatea seminței;

– puterea de străbatere;

– gradul de umiditate a solului;

– textura și structura solului;

– tipul de germinație hipogeică sau epigeică.

Toate aceste elemente este necesar să fie respectate la efectuarea semănatului,

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În anii `80 lucram la Institutul de Cercetări pentru Cultura Sfeclei de Zahăr Fundulea. Se cultivau atunci peste 250.000 ha cu sfeclă de zahăr care se prelucra în cele 33 de fabrici de zahăr existente în apropierea zonelor de cultură.

Institutul răspundea de asigurarea seminței și de difuzarea tehnologiilor de cultură și prelucrare a sfeclei de zahăr.

Problema problemelor la această cultură era, în acel timp, nerealizarea densității necesare, deși se folosea de 2-3 ori mai multă sămânță la semănat, ceea ce constituia o adevărată povară pentru efectuarea răritului. Căutând cauzele, am constatat, în primul rând, că pregătirea patului germinativ se executa cu grapa cu discuri care lucra la 8-10-12 cm adâncime, neuniform, cu răscolirea și vânturarea solului, cu mari pierderi de apă.

S-a exclus folosirea grapei cu discuri la lucrările de primăvară, fiind înlocuită de un combinator special pentru culturi tehnice realizat împreună cu Institutul de Mecanizare și care, având grape elicoidale (tăvăluguri) atât în spate cât și în față, se putea regla cu precizie adâncimea de lucru.

Semănătoarea SPC-6 (8), bună pentru acea perioadă, în cazul sfeclei de zahăr nu reușea să asigure o bună germinare.

Sfecla de zahăr este una dintre culturile cele mai pretențioase din acest punct de vedere. Sămânța la sfeclă este o glomerulă care conține 1-6 fructe. Aceasta necesită multă apă la germinare. Dacă meiul, de exemplu, are nevoie de 25% apă din greutatea seminței, iar porumbul de 44%, sfecla de zahăr are nevoie de 120% apă din greutatea seminței pentru a germina. De aceea ea trebuie să aibă un contact intim cu stratul așezat al solului care beneficiază de aportul capilar al apei.

Mi-am amintit că în anii `50, când eram elev la liceul agricol și făceam practică la legumicultură, când semănam morcov, pătrunjel, sfeclă roșie, după ce repartizam sămânța în rigole, grădinarul ne obliga să călcăm cu dunga piciorului peste sămânță pentru a o fixa de sol și apoi o acopeream cu pământ afânat și răsărirea era foarte bună.

Atunci am încercat să aducem unele îmbunătățiri la secția de semănat a SPC-6 (8). În fața brăzdarului tip patină am montat un organ minuscul, tip rariță, care îndepărta eventualele resturi vegetale. Brăzdarul pătrundea într-un sol reavăn și încorpora sămânța pe stratul de sol așezat.

În spatele brăzdarului am montat o rolă care apăsa și fixa sămânța în substratul așezat cu aport capilar al apei la nivelul seminței. Germinarea a fost foarte bună.

Am publicat realizările respective în revista Institutului și le-am prezentat și la Institutul de Mecanizare care a fost de acord cu modificările respective care urmau să fie multiplicate.

A venit însă anul 1989 și firul s-a rupt.

După 35-40 ani constat cu bucurie că s-au realizat asemenea semănători despre care vom vorbi în continuare.

Semănătoarea MTR de la Gaspardo este pneumatică, cu mișcare centralizată la distribuitori și cu brăzdare dublu-disc. În fața fiecărei secții de semănat se găsește un vârf frontal de spargere a bulgărilor care deschide rigola și un deflector care îndepărtează solul uscat și corpurile grosiere. Brăzdarul dublu-disc adâncește rigola în formă de V până la adâncimea reglată (stratul așezat) în care distribuie sămânța. De o parte și alta a brăzdarului se află 2 roți basculate care asigură precizia adâncimii de semănat.

Distribuitorul este așezat cât mai aproape de sol, iar discul distribuitor repartizează câte o singură sămânță, fiind controlat de răzuitorul care îndepărtează dublele. Coborârea seminței are loc fără ricoșeri, asigurând menținerea distanței între semințe, pe rând.

Sămânța încorporată în rigola creată de brăzdar este fixată de sol de roata tasatoare, asigurând contactul intim cu solul și deci apa necesară germinației.

Din spate vin aripile care aduc sol mărunțit și afânat deasupra seminței. În final vin roțile reglabile în formă de V care presează lateral solul asupra seminței, iar deasupra seminței solul rămâne afânat pentru accesul aerului și căldurii și pentru a ușura răsărirea plantelor.

Această semănătoare poate însămânța câte 2 rânduri gemene la 25/75 cm cu repartizarea semințelor la mijlocul intervalului față de semințele vecine, asigurând spațiu de nutriție uniform și, mai ales, beneficiind uniform de lumină.

Semănătoarea SFOGGIA SIGMA-5 se aseamănă cu cea de sus și are paralelogram la fiecare secție care urmărește denivelările terenului, fiind prevăzută cu sistem de reglare a forței de apăsare pe sol. Are în dotare sistem electronic de supraveghere care semnalizează orice defecțiuni apărute în timpul lucrului.

Semănătoarea Horsch Focus 12.50 Lucian Buzdugan Edition. Este realizată la solicitarea specialiștilor din Insula Mare a Brăilei, coordonată de dr. ing. L. Buzdugan, și care corespunde condițiilor concrete de teren din Insulă. Ea asigură repartizarea semințelor bob cu bob la distanțe precis stabilite concomitent cu fertilizarea, precum și cu aplicarea îngrășămintelor starter alături de fiecare bob.

Mecanica Ceahlău Piatra Neamț a scos recent trei tipuri de semănători pentru plante prășitoare cu brăzdar dublu-disc ce pot însămânța la 2-8 cm adâncime datorită celor 2 roți de nivel situate de o parte și alta a brăzdarului.

Prin urmare, fermierii pot dispune de semănători care asigură o mare precizie la distribuirea seminței atât în plan orizontal, cât și în adâncime, cu fertilizări corespunzătoare și cu productivitate foarte ridicată pentru încadrarea în epoca optimă de semănat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Culturile recoltate în vară constituie, în mare parte, plantele premergătoare pentru culturile ce se vor înființa în toamnă. De aceea, modul cum se pregătește terenul, pe suprafețele eliberate, este hotărâtor pentru calitatea însămânțărilor din toamnă.

Fermierii mai exigenți cu respectarea regulilor agrotehnice au executat o lucrare de afânare imediat după recoltare. De regulă, solurile la adâncimea de peste 20 cm posedă o afânare naturală încât nu sunt necesare lucrări mai adânci de 18-20 cm. O arătură mai adâncă înseamnă diluarea materiei organice și a substanțelor minerale și, cu fiecare un cm în plus, mai adânc, se răstoarnă 130 t/ha sol, cu uzura utilajelor și consum de motorină inutil.

Pe solurile grele, argiloase, compactate se aplică lucrări de afânare cu cizelul până la 35-40 cm sau cu scarificatorul până la 60-70 cm, o dată la 3-5 ani.

În condiții normale, imediat după recoltare se efectuează o lucrare de dezmiriștit sau, dacă terenul este tasat pe stratul arabil, se lucrează mai întâi cu cizelul până la 18-20 cm și apoi se dezmiriștește. Unii fermieri execută direct arătura la 18-20 cm adâncime.

Cea mai indicată este lucrarea de dezmiriștit deoarece se amestecă resturile vegetale tocate cu stratul superficial al solului formând un fel de mulci. În acest mulci se realizează condiții pentru graminarea și răsărirea buruienilor și a samulastrei. Stratul res­pectiv permite pătrunderea apei din precipitații, asi­gură conservarea ei în sol și se inten­sifică procesele biologice. Determinările de umiditate efectuate în toamnă arată că în parcelele dezmiriștite se găsea 19,5% umiditate, iar în cele nelucrate 11%. Din precipitațiile căzute se pierde 13,7% în solul afânat și 80,6% în cel neafânat.

Atât după arătură cât și după dezmiriștire pe suprafețele respective s-a format un covor vegetal care protejează solul de acțiunea mecanică a precipitațiilor, de arșiță și evită eroziunea și levigarea nitraților care sunt consumați de covorul vegetal și se întorc în sol odată cu acesta.

În prezent, pe suprafețele eliberate în vară, indiferent ce lucrări s-au efectuat, ca urmare a precipitațiilor frecvente, terenul s-a îmburuienat.

Este necesar ca acest covor vegetal să fie tocat înainte de a forma semințe care să îmburuieneze mai mult solul și să fie încorporat sub brazdă până la 12-15 cm adâncime pentru a fi descompus de bacteriile aerobe cu formarea de elemente nutritive și humus. Din humusul nou format, 80% se mineralizează cu formarea de elemente nutritive, iar restul intră în rezerva solului, crescând fertilitatea.

Unii fermieri lasă stratul vegetal la suprafața solului, ca o litieră, în situația când dispun de semănători speciale pentru asemenea condiții.

Dacă se intenționează efectuarea arăturii, aceasta trebuie să fie executată după o ploaie, când solul are umiditatea optimă pentru arat, adică pe solul argilos un interval scurt – 18-21%, pe solul nisipos un interval mai lung – 7-21%, chiar 28%, iar pe solurile lutoase o umiditate intermediară, între acestea.

În situația când plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată pentru a asigura o bună mărunțire, nivelare și așezare a solului, cu posibilități de conservare a apei, este necesar ca după executarea arăturii, cel târziu a doua zi, să se treacă cu o grapă care să realizeze aceste cerințe.

În acest fel, în preajma semănatului terenul este pregătit ca după o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat, să fie realizate toate condițiile pentru semănatul în epoca optimă și de calitate superioară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Reușita culturii grâului este condiționată, în primul rând, de calitatea semănatului. Avem în vedere epoca optimă de semănat, distribuirea cât mai uniformă în spațiu a semințelor și asigurarea aceleiași adâncimi de încorporare a seminței în sol. La acestea se adaugă, în mod hotărâtor, necesarul de apă pentru germinarea și răsărirea explozivă și uniformă a plantelor.

Preocuparea permanentă a cultivatorilor este să asigure înmagazinarea în sol a fiecărei picături de apă și să limiteze, prin toate mijloacele, pierderea apei din sol. Socotind ca plante premergătoare pentru grâu culturile recoltate în vară (mazărea, rapița, borceagul, muștarul, cartofii timpurii ș.a.) acestea, la eliberarea terenului, mai lasă în sol anumite cantități de apă care, pentru a fi conservate, este necesar ca imediat să se efectueze lucrarea de dezmiriștit.

S-au efectuat analize și pe stratul 0-30 cm solul mai conținea, imediat după recoltare, 11,4% umiditate, după 4 zile a scăzut la 8,4%, iar după 10 zile mai avea 6,16% umiditate.

Analizând umiditatea solului într-un teren dezmiriștit comparativ cu cel nedezmiriștit, s-au constatat următoarele:

– în teren dezmiriștit umiditatea în iulie era 15%, în august 14,3% și în septembrie 13,1%;

– în teren nedezmiriștit, umiditatea în iulie era 12%, în august 9,5% și în septembrie 5,4%.

La determinările efectuate în toamnă, înainte de semănat, s-a constatat că atunci când s-a arat în iulie la 15 cm solul conținea pe stratul 0-20 cm 357 t/ha apă, când s-a discuit în iulie și s-a arat în august avea 375 t/ha apă, iar în terenul nelucrat 255 t/ha apă, cu 120 t/ha mai puțină.

Rezultă că o lucrare cu grapa cu discuri la 8-10-12 cm adâncime efectuată imediat după recoltarea culturilor premergătoare și o arătură la 15-18 cm adâncime, efectuată după 2-3-4 săptămâni, când tractoarele devin disponibile și umiditatea solului permite o arătură de bună calitate, realizată cu plugul în agregat cu grapa stelată, asigură cele mai bune condiții pentru semănatul de calitate.

Într-un asemenea teren pregătirea patului germinativ se efectuează cu combinatorul în preziua sau în ziua semănatului care lucrează numai stratul superficial, cât adâncimea de încorporare a seminței în sol.

În urma acestei lucrări rezultă un pat germinativ cu condiții optime pentru germinarea și răsărirea grâului, fiind format din agregate cu diametrul sub 1 mm 35%, de 1-10 mm 30% și de peste 10 mm 35%.

Acestea ar fi condițiile ideale pentru însămânțarea grâului.

Dar sunt și cazuri când unii cultivatori se gândesc la însămânțările de toamnă mai târziu, când solul este foarte uscat și execută arături adânci din care rezultă bolovani tari precum betonul. Printre aceștia se creează canale prin care circulă aerul uscat, eliminând și puțina apă existentă sub stratul arat. Pentru sfărâmarea bolovanilor se trece în mod repetat cu grapa cu discuri, cu tăvălugi și uneori chiar cu grape rotative care, la turația de 500-1.000 rot./minut, distrug structura solului, îl macină și îl prăfuiesc.

Prin aceste lucrări repetate se creează un strat mărunțit (prăfuit) la suprafață, însă dedesubt bolovanii rămân intacți, printre care circulă aerul.

Cel mai indicat ar fi ca asemenea suprafețe să fie destinate culturilor de primăvară pentru ca în perioada de iarnă, prin procesele de umezire-uscare, îngheț-dezgheț să aibă loc o așezare a solului.

Dacă se însămânțează în acest strat mărunțit de la suprafață fără a avea un substrat umezit, sămânța stă ca „în sac“ până apar primele precipitații. Acestea determină germinarea semiței dar, dacă ulterior apare o perioadă de uscăciune, neavând un substrat prin care are loc ascensiunea capilară a apei, grâul încolțit se usucă, apărând așa-numita „mințire a colțului‟.

Pentru clarificarea situației privind comportarea seminței de grâu încolțit după întreruperea umidității, un anumit timp am organizat o experiență cu următoarele variante:

• Asigurat umiditate continuă (varianta martor);
• Întrerupt umiditatea 24 de ore, după care s-a reumezit;
• Întrerupt umiditatea 48 de ore, după care s-a reumezit;
• Întrerupt umiditatea 72 de ore, după care s-a reumezit.

După 7 zile am constatat următoarele:

– la varianta 1 se formaseră câte 5 rădăcini embrionare care măsurau, în medie, 11,1 cm, iar tulpinița avea 8,5 cm;

– la varianta 2 se formaseră 3 rădăcini embrionare cu lungimea de 4,7 cm, iar tulpinița avea 4,2 cm;

– la varianta 3 apăruseră rădăcini embrionare foarte scurte, iar tulpinița avea 1,5 cm;

– la varianta 4 am constatat doar tendințe de reluare a activității, dar majoritatea germenilor erau uscați.

Prin urmare, sunt suficiente 3 zile de uscăciune după germinarea seminței de grâu ca să apară uscarea germenilor (mințirea colțului).

Cultivatorii cu experiență și care nu renunță la arătură urmăresc că execute această lucrare când solul permite și numai până la adâncimea la care nu se scot bolovani. Altfel, când solul este uscat, cel mai indicat este să se lucreze cu grapa cu discuri grea sau să se însămânțeze în teren nelucrat, dacă se dispune de semănători adecvate.

În asemenea condiții este indicat să se întârzie epoca de semănat ca sămânța să germineze când timpul devine răcoros și după o ploaie nu mai apar perioade de uscăciune care pot provoca mințirea colțului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Schimbările climatice tot mai evidente și perioadele de secetă tot mai frecvente îi obligă pe agricultori să ia toate măsurile pentru o cât mai bună gestionare a apei din sol.

În acest scop solul trebuie menținut într-o bună stare de afânare pentru a putea înmagazina întreaga cantitate de apă provenită din ploi și din topirea zăpezii și apoi, prin măsuri corespunzătoare, să se asigure conservarea apei în sol prin evitarea oricăror surse de pierdere a apei prin evaporare.

Pentru aceasta sunt necesare următoarele măsuri:

I. În perioada de vară-toamnă, de regulă se execută arături pe majoritatea suprafețelor. După cerealele păioase, unde miriștea a fost destul de bogată iar în urma combinei cantitatea de paie tocate a fost destul de mare, după o eventuală dezmiriștire este necesară arătura pentru a încorpora în sol cantitatea mare de resturi vegetale. Același lucru și după cultura porumbului recoltat cu combina, unde cantitatea de tulpini tocate este foarte mare.

După culturile de mazăre, fasole, soia ș.a. lucrarea de afânare a solului se poate realiza cu cizelul întrucât cantitatea de resturi vegetale este redusă. Pe aceste suprafețe se poate aplica și sistemul de lucrări minime ale solului. Pe suprafețele cu sol greu, argilos, compactat este necesară lucrarea de scarificare la adâncimi mai mari (50-70 cm).

După executarea acestor lucrări de afânare a solului sunt necesare lucrări superficiale de mărunțire și nivelare asemănătoare cerințelor pentru pregătirea patului germinativ. Aceasta în ideea ca în primăvară să se intre direct la semănat. Asemenea lucrări se execută fie cu grapa cu discuri ușoară care lucrează în agregat cu grapa cu colți, fie cu combinatorul.

II. În perioada de iarnă se urmăresc arăturile efectuate pe teren uscat care sunt bolovănoase, precum și cele efectuate pe teren umed, unde au rezultat brazde sub formă de „curele“. Acestea, după câteva fenomene succesive de îngheț-dezgheț, se pot mărunți ușor într-una dintre „ferestrele iernii“ din lunile decembrie – ianuarie – februarie. Se lucrează cu o grapă cu discuri ușoară în agregat cu grapa cu colți sau cu combinatorul și rezultă suprafețe mărunțite și nivelate corespunzător.

Tot în această perioadă se vor finisa și alte suprafețe care nu au fost bine executate din toamnă. De asemenea, suprafețele intrate în iarnă nelucrate se vor ara sau lucra cu cizelul. Trebuie evitate prin toate mijloacele arăturile de primăvară. Ele sunt, așa cum apreciază unii colegi, o „crimă“ agrotehnică.

III. La desprimăvărare este de dorit să nu se mai execute niciun fel de lucrări asupra solului. Primăverile, care în majoritatea zonelor agricole sunt secetoase și cu vânturi uscate, pot provoca mari pierderi de apă prin evaporare pe suprafețele care sunt răscolite prin diferite lucrări.

Culturile din urgența I se pot însămânța imediat ce se zvântă terenul deoarece brazdele semănătorilor pot pătrunde ușor până la adâncimea de încorporare a seminței, în solul pregătit din toamnă. Pentru culturile care se însămânțează mai târziu, în cazul că terenul nu este îmburuienat sau tasat, se pot însămânța direct. Solul, după ce se zvântă, formează la suprafață un strat subțire uscat care constituie un mulci natural ce se opune evaporării apei.

În cazul când au apărut buruieni sau solul s-a bătătorit este necesară o lucrare de pregătire a patului germinativ, în ziua sau preziua semănatului, cu combinatorul până la adâncimea de încorporare a seminței. În mod normal trebuie excluse lucrările cu grapa cu discuri în primăvară.

Din determinările efectuate de noi, la Fundulea, cu privire la pierderile de apă din sol după lucrarea cu diferite utilaje, rezultă următoarele:

– terenul pregătit din toamnă și nelucrat în primăvară, având mulciul natural la suprafață, a avut pierderi minime;

– terenul lucrat cu grapa cu colți, după trei zile, a înregistrat 3 mm pierderi de apă prin evaporare;

– când s-a lucrat cu combinatorul – pierderi de 6,2 mm;

– când s-a lucrat cu grapa cu discuri, pierderi 12,8 până la 29 mm.

Menționăm încă o dată că nu este indicată arătura în primăvară. Din determinările noastre, în arătura de primăvară s-au înregistrat pierderi de 15-25% la porumb, 30-40% la floarea-soarelui și 50% sau compromiterea culturii de mazăre, sfeclă de zahăr, lucernă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 16-17

Cum primăvara şi-a intrat deja în drepturi, pentru fermierii din judeţul Vaslui însămânţările devin unică prioritate. Ploile căzute în ultima perioadă n-au pus prea mari probleme, aşa că se aşteaptă numai o „undă“ de încălzire a vremii ca lucrările să demareze în forţă. Cu utilajele pregătite, combustibilul cumpărat şi sămânţa la îndemână urmaşii lui Ştefan cel Mare nu sunt deloc ca-n fabula cu musca ieşită la arat, ci îşi asumă activitatea la modul cel mai serios, conştienţi fiind că de calitatea şi momentul lucrărilor depinde recolta viitoare şi de recolta viitoare depinde însăşi bunăstarea lor.

Ghenghea Viorel, comuna Costeşti

Deţine 38,84 ha pe care cultivă grâu, floarea-soarelui şi porumb. „Încep însămânţarea ori înainte de Paşte, ori după Paşte, când se mai încălzeşte. Suntem aproape pregătiţi pentru asta, doar că ne mai trebuie ceva sămânţă. An de an cumpăr sămânţă certificată de la magazine specializate din Bârlad. Prima oară însămânţez floarea-soarelui, că de reînfiinţarea celorlalte culturi când avem bani, când n-avem, când ne mai împrumutăm. Nu ne merge prea bine, dar cum să ne meargă, dacă s-a vândut porumbul cu 0,4 lei/kg? Şi floarea-soarelui la fel, destul de ieftin. Pentru un hectar de porumb ne costă în jur de 400 lei şi ceva numai sămânţa şi n-ai garanţia că plouă sau e secetă. Dacă plouă prea mult nu sunt probleme cu băltirea, că pământul îl avem pe deal. Şi nici cu bolile plantelor nu e mare sperietură, că, dacă sămânţa e tratată, totul e în ordine. Rău este că nu prea avem unde să depozităm după recoltare. Vindem producţia direct de pe tarla cu preţuri mici. Sunt nişte hoţi ăia de-l adună, că ei pun preţul, fie că vrei, fie că nu vrei. Hoţi sunt şi ăia de la guvernare care fac politicile agricole şi-i lasă să-şi facă de cap. Oricum, teoria nu se potriveşte cu practica şi ce se vede din birou nu se potriveşte cu ce e pe teren. Au ieşit ei vreodată pe deal să vadă cum e? Stau numai la birou şi povestesc! Că şi Ceauşescu mai urca pe deal!....“

Antoche Viorel, comuna Ştefan cel Mare

Lucrează 151 ha luate în arendă. Încă de la vârsta de 14 ani munceşte pământul. A prins vremea când se mergea cu sapa pe ogor, fiindcă nu existau erbicidele de acum. „Lucrez pământul în satul meu natal, Bârzeşti, comuna Ştefan cel Mare. Comuna e întinsă la şes, însă Bârzeştiul e pe deal, aşa că nu avem probleme cu băltirea, oricât ar ploua. Însămânţările le încep după Paşte, la floare şi la porumb, căci grâul este deja semănat. Avem toate utilajele pregătite: câteva tractoare româneşti U650, un Claas şi un Giannis. Sămânţa o cumpăr de la distribuitori autorizaţi pe piaţă. Avem şi bani de reînfiinţare a culturilor, fiindcă luăm ce ne trebuie cu plata la recoltare. Noroc cu subvenţiile, care cresc de la an la an.

Duca Ion, comuna Fuieşti

Are 93,32 ha, dintre care 40 ha proprietate şi restul luate în arendă. Chiar dacă pe la jumătatea lunii martie a nins şi a plouat, nu are probleme cu apa, fiindcă terenul nu este la şes. „Mă apuc de treabă înainte de Paşte, că vreau să semăn nişte grâu de primăvară. Nu este el chiar productiv, dar asta e! Am toate utilajele pregătite, intru în câmp cu un disc, cu un combinator şi o semănătoare. Discul e mai vechi, dar semănătoarea e nouă, am semănătoare pneumatică. Campania de primăvară îmi consumă 1,5 tone de motorină, iar ca şi costuri, cu îngrăşăminte şi cu sămânţă, mă duce cam la 750 lei/ha, că sămânţa e destul de scumpă! Folosesc numai sămânţă certificată. Nu mă aştept la boli, deoarece grâul de primăvară e cumva ferit de asta, este un grâu dur. Am mai semănat şi cu ani în urmă, ultima oară în anul 2012. Sunt scumpe input-urile, e scump îngrăşământul, sămânţa e scumpă. Numai sămânţa, pentru 1 ha de grâu, mă costă 560 de lei! Este o soluţie de avarie cu grâul de primăvară, pentru că nu este aşa productiv ca cel de toamnă, în schimb are nişte calităţi de panificaţie deosebite.“

Lovin Georgel, comuna Drânceni

Munceşte 155 ha luate în arendă. Din 1993, tatăl său a început să se ocupe mai serios de agricultură. După Revoluţie şi până în 2006, Lovin Georgel a practicat meseria de bucătar. A lucrat apoi alături de părintele său şi, din 2011, a luat totul „pe spinarea sa“, după cum spune. Are 47 de ani şi, neîndoielnic, îi place mai mult agricultura decât bucătăria. „În ultima săptămână din martie intru la floare. Cultiv şi porumb, grâu. Nu am probleme cu băltirea, că terenul e mai mult pe deal, nu la şes. Am şi tractoare vechi şi noi. La semănat merg cu 3 tractoare U650, iar la pregătirea terenului cu tractorul mare. La însămânţat, cu îngrăşământ, cu seminţe şi cu erbicid ajunge să mă coste cam 2.000-2.200 lei/ha. Folosesc numai seminţe selecţionate la porumb şi la floare. La aceasta din urmă am de la Syngenta, iar la porumb am de la Pioneer şi Monsanto, Syngenta, depinde, fiecare are calitatea sa. La reînfiinţarea culturilor mergem pe finanţare, că de unde aş avea eu atâţia bani? Avem încheiate contracte cu diferiţi distribuitori, care ne aduc marfa, şi toamna le dăm banii la recoltare. Asta se întâmplă în fiecare an. Aş avea ceva de reproşat statului: faptul că, în afară de Comunitatea Europeană, nu avem niciun ajutor de la stat. Pe urmă preţurile. Se ştie că acestea sunt făcute de Port, adică tot de Guvern, deoarece guvernanţii sunt acţionari acolo, nu noi! Am recoltă bună anual. N-o păstrez în silozuri, poate doar o parte din grâu. Ce depăşeşte mai mult de 250 tone de grâu nu pot opri în stoc, că n-am unde.“

Apostu Mihai, comuna Pogoneşti

Lucrează 109 ha luate în arendă. Tatăl său a fost tractorist, după 1990, la o asociaţie nou înfiinţată şi l-a învăţat cum să muncească şi să iubească pământul. Are 45 de ani şi se ocupă serios de agricultură din anul 2005. Intră cu optimism în campania de primăvară, fiindcă tocmai a primit un tractor nou achiziţionat pe un proiect european. „Începem acum, în aprilie, cu floarea-soarelui, depinde de vreme. Avem utilajele pregătite, tractoare mai vechi şi mai noi. Am un tractor la 105 cai putere şi un New Holland luat acum, recent. Am avut un proiect european şi mi-a venit acum tractorul. Cu tot cu sămânţă şi erbicidare mă costă în jur de 1.500 lei hectarul de floarea-soarelui. Cultiv porumb, floarea-soarelui, grâu şi rapiţă. Dar acum rapiţă n-am pus. Am avut, dar am întors-o, fiindcă a plouat anul trecut în august, septembrie. În locul ei am pus nişte grâu. Folosesc seminţe şi româneşti, şi străine. La grâu, de exemplu, am folosit seminţe Izvor şi Glosa. Merge foarte bine sămânţa românească, e mai bună ca cea străină, o să pun numai românească. Dacă o pui toamna din timp e foarte bine, culturile rezistă mai bine la ger.“

Paul Rogojinaru

Starea generală a culturilor însămânţate în toamna acestui an este mult mai bună decât anul trecut, suprafaţa însămânţată cu grâu depăşind 1,9 milioane hectare, până la finele lunii noiembrie, respectiv 96% din program, iar rapiţa a fost însămânţată pe 242.000 hectare (80% din program), potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

"Starea generală a culturilor însămânţate în toamnă este mult mai bună decât anul trecut. De exemplu, la rapiţă s-au acumulat zaharurile necesare, iar unele culturi care au fost semănate mai devreme, în perioada optimă, sunt la ora actuală mult mai bine dezvoltate.Toate culturile însămânţate în bazinele mari producătoare de grâu, orz, orzoaica de toamnă sunt răsărite. Avem şi un procent destul de mare de bună înfrăţire, uniformitatea fiind foarte bună în marile exploataţii agricole, care produc comercial. Doar pentru fermele mici dezvoltarea culturilor se află în diferite faze pentru că au semănat mai târziu, însă pot recupera cu stimulente, apă şi temperaturi bune", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţare în toamnă.

"În momentul de faţă nu este acoperit deficitul de apă de care mai avem nevoie pentru aceste culturi, dar ploile căzute în ultimele zile, ceaţa şi burniţa au ajutat mult culturile semănate în toamnă. Sunt zone unde a plouat mai bine şi zone cu un deficit mai mare de apă. Mă aştept să vină o perioadă normală cu precipitaţii, chiar şi cu zăpadă, cel puţin în bazinele mari. Este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţate în toamnă", a adăugat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, în acestă toamnă au mai fost însămânţate triticale pe 92% din suprafaţa programată, adică 48.962 hectare, orz, pe 196.380 ha (96% din suprafaţa programată), orzoaica de toamnă - 90.798 ha ( 99%), legume - 11.708 ha (82%), din care cu ceapa - 5.676 ha şi cu usturoi - 3.296 ha, iar suprafaţa însămânţată cu plante de nutreţ - 33.421 ha (103%).

Arăturile de toamnă au fost realizate pe doar 1,9 milioane ha, 34% din suprafaţă, aratul fiind îngreunat din cauza lipsei de precipitaţii, dar aceste lucrări pot fi executate în orice perioadă dacă pământul nu îngheaţă.

Sursa AGERPRES

Culturile de grâu şi rapiţă însămânţate în toamna acestui an se prezintă mai bine decât anul trecut, deşi la ora actuală ar mai fi nevoie de precipitaţii, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"La grâu, din cele 1,85 milioane de hectare semănate până acum, consider că stăm mai bine decât am stat anul trecut şi din punct de vedere al suprafeţei însămânţate cât şi din punct de vedere fiziologic. Starea de dezvoltare, dar şi răsărirea sunt mai bune decât anul trecut. Nevoia de apă la aceste culturi este în medie la nivel naţional de 50 de litri/metru pătrat, pe toate arealele de cultură. Acum stăm mai bine decât anul trecut, dar tot ar mai fi nevoie de precipitaţii ca să acoperim deficitul după cele patru luni de secetă cruntă din vară", a spus Botănoiu.
Reprezentantul MADR a precizat că, în ceea ce priveşte rapiţa, aceasta a fost însămânţată până în prezent pe 230.000 hectare, faţă de 180.000 ha anul trecut.

"Cert este că şi cultura de rapiţă arată foarte bine, iar cu tratamente şi o tehnologie bine aplicate avem speranţe pentru anul viitor. Faţă de cele 180.000 de hectare însămânţate anul trecut trecut, discutăm acum de 230.000 de hectare. Vom vedea însă în primăvară cum arată cultura, dacă nu apar incidente climatice majore, adică ger la -20 grade, mai multe zile consecutiv fără zăpadă. Este nevoie de zăpada de cel puţin 30 de centimetri care să rămână peste culturi", a adăugat Botănoiu.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin i-a cerut secretarului de stat să verifice programul derulat cu Ministerul Mediului privind impermeabilizarea canalelor de irigaţii, Botănoiu afirmând că toate procedurile au fost refăcute.

"Avem sumele pregătite şi desemnate canalele pentru impermeabilizare, practic toate chestiunile de procedură au fost refăcute", a adăugat Daniel Botănoiu.
Acesta a mai precizat că proiectul privind certificatul de producător va intra în vigoare după data de 9 decembrie 2012.

Secretarul de stat, Daniel Botănoiu, a fost prezent la întâlnirea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, cu tânărul Mihai Varga, recomandat de fundaţia 'Hope and homes for children Romania', în cadrul proiectului 'O zi cu tine'. Prin intermediul acestui program, tinerii din sistemul de protecţie a copilului urmează în decursul unei zile oamenii de decizie, pentru o zi în activitatea lor obişnuită.

Sursa AGERPRES

"S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an", declară Vasile Schipor, şeful DADR.

În judeţul Suceava, arăturile pentru însămânţările de toamnă au fost efectuate pe 86% din cele 21.750 de hectare propuse, în timp ce terenurile care vor fi semănate în primăvară au fost arate pe 26% din totalul de 97.975 ha.

Directorul executiv al DADR, Vasile Schipor, declară că epoca optimă a fost depăşită, iar până acum în judeţ au fost însămânţate 15.650 ha din 21.570 ha estimate, înfiinţarea noilor culturi făcânduse în proporţie de 73%. Campania este declarată încheiată şi cu realizări de 100% la orzoaica de toamnă, orz, plante de nutreţ, legume, rapiţă şi loturile semincere.

"În contextul secetei grave cu care ne-am confruntat, culturile de toamnă au răsărit şi arată destul de bine. Este vorba, în principal, despre rapiţa şi grâul cultivate până pe 15 octombrie, dar şi despre cele însămânţate mai târziu", subliniază şeful DADR.

"Rămâneri în urmă se înregistrează la grâu, secară şi triticale, la care semănatul este făcut pe 65% din ceea ce s-a prins în plan, adică pe 10.850 ha din 16.750 ha. Schipor este de părere că, date fiind circumstanţele vitrege din 2012, se poate aprecia că procentajul este bun, mai ales că se contează pe o creştere cu peste 5% faţă de anul agricol încheiat.

"La grâu, secară şi triticale stăm un pic mai prost din cauza secetei. S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an, deoarece, comparativ cu suprafeţele de anul trecut, venim cu o creştere de 5-10%. Dacă vom mai beneficia de ploaie şi de condiţiile actuale de temperatură, se mai pot face însămânţări de toamnă. La fel, dacă ne ajută Dumnezeu şi cu un pic de zăpadă, care este anunţată pentru sfârşitul lunii, atunci vom avea pornire bună pentru viitoarea recoltă", explică oficialul DADR.

Vasile Schipor apreciază că, în această toamnă, programul de însămânţări la grâu, secară şi triticale va fi realizat în proporţie de doar 70%, însă suprafaţa va creşte după anotimpul rece, când la cereale se pot face şi însămânţările de primăvară. 

Sursa: Crai Nou

Însămânţarea culturilor de toamnă s-a efectuat în judeţul Teleorman pe aproximativ o treime din programul de circa 216.500 de hectare, lipsa îndelungată a precipitaţiilor îngreunând lucrările mecanice din câmp.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Stelian Găină, a declarat joi, că rapiţa, al cărei semănat trebuia încheiat conform perioadei optime din tehnologie, a fost înfiinţată pe circa 60% din suprafaţa totală de 28.900 de hectare, propusă de fermieri.

Agricultorii din judeţul din sudul ţării au finalizat totuşi programul modest de la orz, de peste 17.500 de hectare.

Cea mai importantă lucrare de sezon, semănatul grâului, s-a făcut pe o cincime dintr-un total de 164.430 de hectare, această cultură cerealieră deţinând în fiecare an în Teleorman cea mai mare suprafaţă.

"Cum o ploaie adevărată nu a căzut de mult peste Câmpia Teleormanului, pământul este tare şi se lucrează anevoios, ceea ce a obligat majoritatea agricultorilor să înlocuiască arăturile adânci cu pregătirea patului germinativ prin treceri repetate cu discurile grele, costurile fiind astfel mai mari", a afirmat inginerul Stelian Găină.

Sursa: Antena Satelor