Cine sunt cei care ne hrănesc? La zi, în agricultură, de data aceasta cu tânărul inginer agronom Florin Humă care, împreună cu familia, administrează

1.400 hectare în comuna Ștefan cel Mare, județul Vaslui. Acesta a absolvit în urmă cu 9 ani cursurile Facultății de Agricultură din Iași, ulterior a revenit în satul natal cu scopul precis de a moderniza activitatea agricolă din ferma tatălui său şi de a o extinde atât ca dimensiune a suprafeței exploatate, cât şi ca tipuri de activități desfășurate, orientându-se inclusiv spre valorificarea superioară a producției agricole. Unul dintre cei mai importanți pași a fost cel legat de realizarea investițiilor în noile tehnologii de producție şi în depozitarea recoltelor, urmat de investițiile într-o unitate de producere a nutrețurilor combinate.

Drone şi agricultură de precizie

Florin activează în sectorul vegetal, fiind responsabil cu adaptarea tehnicii şi a tehnologiei la tot ceea ce este mai nou. El a introdus în ferma vegetală dronele şi agricultura de precizie – de la semănat şi până la controlul culturilor şi la aplicarea produselor de protecție a plantelor.

„Lucrez în jur de 300 de ha pe societatea mea. Cultivăm în special cereale de toamnă, grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui, dar mai avem și lucernă. În spatele meu sunt trei celule de depozitare a câte 1.000 de tone fiecare, 3.000 tone de stocare cereale. Am urmat cursurile acestei facultăți pentru că mi-am dorit să lucrăm cât mai profesionist. Acum, în ferma noastră se practică agricultura de precizie. Am achiziționat împreună cu tatăl meu diverse utilaje performante, care ne ajută foarte mult munca în câmp. Păcat că nu se încurajează mai mult acest segment. Tot ceea ce am reușit a fost pe bani proprii, fără ajutorul oferit de stat. Am riscat, s-a văzut un progres, dar ritmul ar fi fost mai accelerat dacă exista un ajutor real în acest sens“, ne transmite inginerul agronom Florin Humă.

După investiţiile majore direcţionate până acum către tehnica de lucru, spaţii de depozitare (capacitate 3 mii tone) şi micro FNC (capacitate 1 tonă/oră), pentru acest an este vizată, inclusiv prin contractarea de noi credite, continuarea finanţării achiziţiei de tractoare şi combine performante.

Beatrice Alexandra MODIGA

În cadrul ediției de anul acesta a târgului Agriplanta RomAgrotech, compania Ipso Agricultură a lansat pe piața din România un utilaj care impresionează nu doar prin caracteristicile tehnice, ci mai ales prin dimensiunea pe care o are. Este vorba despre cea mai mare combină din lume, John Deer X9, care vine în topul seriei S700 și are două modele X9 1000 și X9 9100. Ștefănel Țicău, specialistul de produs al companiei, ne-a vorbit despre caracteristicile acestui mastodont de fier.

Capacitatea motorului și designul mai eficient, două avantaje evidente

Ștefănel Țicău spune că pregătirea pentru prezentarea acestui echipament în România a durat ceva timp, dar că așteptarea a meritat.

„Când au conceput această combină, inginerii de la John Deer au avut în vedere două lucruri, și anume creșterea productivității și a eficienței. Prin intermediul acestui utilaj, au reușit să crească productivitatea și eficiența, dar reducând în același timp din consumul de combustibil. Este o combină care se adresează fermelor de capacitate mare și, în mod special, fermierilor care vor să reducă din costurile folosirii combinelor mai mici și să se axeze pe o singură combină, mult mai eficientă și cu costuri reduse.“

Capacitatea motorului, dar și designul mai eficient sunt două dintre avantajele acestei noi combine. În plus, are o cinematică mai simplă care necesită o energie mai mică.

„Dintre caracteristici este de menționat noul motor John Deer de 13,6 litri, cu o capacitate de 611 cai putere nominal și 700 de cai putere maximum. Această combină lucrează foarte bine cu un header de păioase de capacitate foarte mare de 13,7 metri.

O noutate este și faptul că această combină are cel mai mare corp de recoltare de pe piață, respectiv 1,7 metri. Asta înseamnă că este capabilă să în înglobeze foarte mult material. În plus față de S700, are două rotoare, aceleași de la S, dar de alte dimensiuni. Cu toate acestea, este dotată cu același flux axial.

De fapt, noi considerăm că viitorul este reprezentat de acest fluxul axial datorită performanței și versatilității posibile în toate culturile pe care le avem în România. În plus, ne oferă și o calitate foarte bună a boabelor.“

Este un utilaj premium, dar prețul este accesibil fermierilor cărora li se adresează

Această combină se adresează fermelor medii și mari și, spune Ștefan Țicău,  fermierii vor fi interesați de achiziționarea ei. „Modelul expus la Agriplanta a fost deja cumpărat de un fermier din județul Călărași. Cred că această combină va fi foarte bine primită de fermieri, mai ales că  perioadele de recoltare sunt din ce în ce mai mici, iar forța de muncă lipsește. Acest utilaj poate rezolva aceste două probleme pentru că îi va ajuta să recolteze cât mai repede și să obțină profit. Este o combină premium și prețul este pe măsură, dar este accesibil fermierilor cărora li se adresează. În cazul unei ferme cu o dimensiune între 5.000-10.000 de hectare investiția se recuperează între 7-10 ani.“

Ținând cont de caracteristicile enumerate, această combină poate să recolteze până la 100 de tone pe oră, cu o pierdere de sub 1% (această cantitate variază în funcție de mai multe condiții). Mai ales în cazul combinelor este important ca pierderile să fie cât mai reduse pentru că acestea se transformă ulterior în costuri.

„Deși aceste combine sunt configurate pentru condițiile din România, pentru fermierii interesați de această combină putem construi modele personalizate, cu alte opțiuni decât cele deja existente, adaptate nevoilor exploatațiilor pe care le au. Această combină se pretează și în cazul culturilor de prășitoare, situație în care putem folosi un header de 16 rânduri. Vorbim așadar despre o productivitate foarte mare la cultura de porumb. Această combină a fost construită în special pentru culturile cu boabe mici, spre exemplu rapiță, grâu, orz. Se pretează pentru recoltarea culturilor dificile, cu umiditate mare, unde sunt condiții grele de recoltat, dar este o combină versatilă care poate fi folosită pentru toate culturile din România.“

• Performanțe: mai mult de 100 de tone recoltate pe oră, recoltare cu mărime mare (15,2 metri), mai puțin de 1% pierderi cauzate de boabele sparte.
• Datorită celui mai lat corp de combină de pe piață, modelul X9 asigură treierare, separare și curățare cu un consum redus de energie.
• Modelul X9 este proiectat pentru a fi utilizat la performanțe maxime cu o întreținere minimă și este echipat cu funcții care economisesc timp și maximizează rezultatele zilei de recoltare.
• Este cea mai confortabilă combină a companiei Ipso, cea mai luxoasă, bine izolată fonic, iar sistemele de control ale recoltării au fost proiectate cu afișaje cu ecran tactil intuitive, personalizabile în funcție de preferințele individuale.
• Anul acesta John Deere sărbătorește 75 de ani de prezență pe piața de combine.

Laura ZMARANDA

Machine of the Year 2020 la categoria recoltarea furajelor (BigBaler 1290 High Density), Tractorul Anului 2020 pe segmentul lucrări specializate (T4 F/N/V), SIMA Innovation Awards 2021 (NutriSense și CR IntelliSense) și recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore (Combina CR10.90) sunt doar câteva dintre trofeele obținute în ultimii ani cu care compania New Holland se poate mândri. Secretele din spatele acestor succese sunt cercetarea și dezvoltarea, subiecte despre care am ales să vorbim cu Florin Marin, directorul tehnic al companiei AgroConcept, importatorul oficial al New Holland în România.

Rep.: De ce ați ales să vindeți utilaje în România?

Florin Marian: Am ales să vindem utilaje aici pentru că România are mare nevoie de tehnică agricolă modernă, iar noi, împreună cu partenerii noștri cei mai importanți, New Holland și Kverneland, avem posibilitatea să furnizăm această tehnică atât de necesară fermierilor.

Rep.: Care sunt cele mai bine vândute mașini agricole din portofoliul dumneavoastră și ce le evidențiază pe segmentul lor?

F.M.: În portofoliul nostru există o gamă foarte variată de produse de la doi dintre cei mai mari producători de mașini agricole din lume, New Holland și Kverneland; este dificil de spus care sunt preferatele clienților. Totuși, dacă vorbim de New Holland, combinele sunt în topul vânzărilor. Avem o gamă foarte largă de combine, de la combine cu patru scuturători, până la cea mai productivă combină, cea care deține încă din 2014 recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore, modelul CR10.90. New Holland găsește un echilibru foarte bun între calitate și preț, la un cost total de exploatare foarte avantajos. Clienții noștri sunt foarte atenți la aceste detalii și atunci când vine vorba despre achiziția unei combine New Holland este alegere numărul 1. Lucrul acesta se aplică nu doar la CR10.90, ci și la celelalte combine sau la tractoare, care sunt foarte apreciate de fermieri.

Rep.: Recent ați câștigat două premii la SIMA Innovation Awards, despre ce inovații este vorba și cum îi ajută pe fermierii români acestea?

F.M.: Aș menționa faptul că în cadrul grupului CNH Industrial, din cei 65.000 de angajați la nivel mondial, 6.500 lucrează în cercetare și dezvoltare. Drept urmare, în fiecare an New Holland obține diferite distincții la cele mai importante expoziții și concursuri care se desfășoară la nivel mondial. De această dată premianții sunt senzorii de analiză, mai precis NutriSense (NIR) și senzorul de presiune de la sistemul de curățire a combinelor.

NIR măsoară calitatea nutrienților din grâne, lucru care în mod normal se face în laborator, dar care, în acest caz, se realizează concomitent cu procesul de recoltare. Astfel știm care este calitatea grânelor pe care noi le-am recoltat încă din buncărul combinei și putem să stocăm și să utilizăm producția separat. De exemplu, dacă într-o zonă a câmpului avem cereale de calitate crescută nu le amestecăm cu celelalte și se poate obține un preț mai bun pentru ele; dacă, dimpotrivă, există o parte a solei unde grânele sunt de calitate scăzută, le putem stoca separat și le putem utiliza pentru furajarea animalelor. Practic, fermierul poate lua decizii logistice mult mai devreme, obținând profitabilitate și randamente mai bune.

La fel și cel de-al doilea senzor reduce pierderile și crește randamentul printr-o monitorizare mai bună a sistemului de curățire.

Rep.: Care sunt formulele de finanțare la care un fermier poate apela pentru a achiziționa utilaje de la dumneavoastră?

F.M.: În fiecare perioadă compania noastră are o anumită campanie de finanțare și lucrăm constant cu mai mulți parteneri pentru ca orice fermier care apelează la noi să își aleagă un plan de finanțare adaptat la nevoile și disponibilitățile pe care le are. În momentul acesta noi avem mai multe oferte de finanțare atât pentru utilajele Kverneland, cât și pentru Tractoarele T4 F/N/V, care au câștigat anul trecut competiția Tractor of the Year la secțiunea tractoare specializate pentru livezi și podgorii, și care beneficiază în oferta noastră de o garanție de până la 5 ani.

Rep.: Să spunem că suntem eleve la liceu și una dintre perspectivele de viitor ar fi să ne dezvoltăm o afacere în domeniul agricol, prin măsurile privind instalarea tinerilor fermieri. Ce recomandări ne-ați da și ce soluții tehnologice ne-ați propune pentru a avea o exploatație agricolă performantă pe o suprafață inițială de 10-20 ha?

F. M.: Depinde ce tip de business vă doriți. Pe 10 ha ați avea nevoie de utilaje de dimensiuni mai mici, adaptate la nevoile fermei. Deși în general noi avem clienți care dețin suprafețe mari, cred că s-ar găsi soluții și pentru o exploatație mai mică: mă gândesc la un tractor T3 sau T4 cu utilaje și echipamente specifice. Dacă pe 10 ha faceți pomicultură, viticultură sau cultivați afine s-ar putea merge pe un tractor specializat din gama T4, dacă aveți solarii și produceți legume aveți nevoie eventual de un T3 sau un T4 multifuncțional. Ca tânăr fermier, care acum pornește de la zero, cred că marea diferență o face informația, iar cunoștințele dobândite te pot ajuta să alegi cele mai bune soluții tehnologice pentru noua ta exploatație. Este greu să compensezi experiența de 20-30 de ani pe care o au fermierii seniori, dar cu dedicare și cu o bună informare un tânăr fermier poate să reușească în agricultură.

Rep.: Cum credeți că va evolua tehnologia agricolă în următorii 5-10 ani?

F.M.: Automatizarea va juca un rol foarte important. Dacă în urmă cu 10 ani existau foarte puține echipamente care erau ghidate de GPS, în următorii 10 ani cred că nu va mai exista utilaj care să nu vină echipat cu acest sistem. De asemenea, cred că în 10 ani vom avea destul de probabil tractoare și mașini agricole autonome care vor lucra în câmp, New Holland testează deja astfel de soluții.

Apoi, pe partea de inovație în fiecare an apar lucruri noi. Agricultura de precizie a început cu ghidarea, care deja a ajuns un standard în domeniu, iar în acest moment se pune accent pe cartografierea solelor care va deveni și ea o normă, mai ales că acum se realizează suprapunerea hărților și distribuția controlată digital, cu rată variabilă, a îngrășămintelor și soluțiilor de protecție a plantelor. Cred că în 10 ani ne putem aștepta să avem o aplicație care să permită fermierului să realizeze un management integrat al exploatației doar cu un telefon sau laptop. Probabil va crește și nivelul de pregătire a personalului în ceea ce privește sistemele automatizate, și un inginer agricol va fi capabil să monitorizeze mai multe mașini și procese agricole în același timp, intervenind în câmp doar dacă va fi nevoie.

Autori: Iasmina Împușcatu și Melania Mandreș, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ – Brănești, sub coordonarea lui Daniel Plăiașu

Articolul face parte din proiectul de susținere a învățământului preuniversitar agricol: A.P.A.R Next Generation – Profesiile Agriculturii Viitorului, organizat de Fundația WorldSkills în colaborare cu Asociația Presei Agricole din România, la care publicația noastră a fost partener.

• Fermierii, mediul și societatea vor beneficia de cercetare și dezvoltare continuă.
• Semințe, produse de protecție a plantelor și servicii digitale pentru soluții agricole durabile.
• Potențialul maxim de vânzări, proiectat la peste 7,5 miliarde de euro.

BASF își consolidează activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D) pentru inovații agricole durabile, ajutând fermierii să depășească provocările economice și de mediu și satisfăcând cererea consumatorilor de alimente bio. Odată cu lansarea soluțiilor, pe parcursul următorului deceniu, gama de proiecte inovatoare va susține obiectivul companiei de a crește anual cota de vânzări a soluțiilor agricole durabile cu 7%. Până în 2030, peste 30 de proiecte majore de cercetare și dezvoltare vor completa oferta de semințe și produse de tratare a semințelor a BASF, de soluții chimice și biologice, precum și de servicii digitale. Acest lucru va duce proiectele de inovație la un potențial estimat de vânzări de peste 7,5 miliarde euro. În 2020, BASF a investit 840 milioane de euro în cercetare și în dezvoltarea diviziei de soluții agricole, investiția reprezentând în jur de 11% din vânzările segmentului. În 2021, compania va continua să investească în cercetarea și dezvoltarea inovațiilor agricole la un nivel ridicat.

„BASF este lider în soluții pentru o agricultură durabilă. Pe lângă dezvoltarea inovațiilor, oferim și o ofertă conectată, combinând produse eficiente, precum și noi tehnologii și servicii, adaptate nevoilor clienților și diferitelor sisteme de cultură din întreaga lume“, a declarat Vincent Gros, președintele diviziei Agricultural Solutions BASF.

BASF s-a angajat să atingă obiective ambițioase de durabilitate până în 2030: pe lângă creșterea ponderii anuale a vânzărilor de soluții agricole durabile, fermierii vor fi sprijiniți în reducerea emisiilor de CO₂ cu până la 30% pe tonă de cultură produsă. În plus, compania se străduiește să aplice cumulativ tehnologiile digitale pe mai mult de 400 de milioane de hectare de teren agricol până în 2030, continuând totodată să asigure utilizarea în siguranță a produselor sale. BASF își menține angajamentul de a dezvolta soluții care să conducă la transformarea benefică a sistemului alimentar agricol.

„Sustenabilitatea este integrată în întregul nostru proces de cercetare și dezvoltare. Ea este cea care ne arată drumul în ceea ce privește dezvoltarea inovațiilor care susțin fermierii să producă mai mult și mai bine, conservând în același timp resursele naturale“, a subliniat Gros.

Ofertă conectată pentru agricultură productivă și ecologică

Până în 2050, fermierii vor trebui să hrănească aproximativ 9,7 miliarde de oameni, fapt care impune o creștere a productivității de până la 50%. Digitalizarea poate contribui substanțial la aceasta. Prin urmare, compania promovează tehnologiile digitale alături de celelalte inovații, în întregul său portofoliu.

Această combinație permite fermierilor să obțină o productivitate mai bună pe terenurile arabile existente, sprijinind în același timp și conservarea biodiversității. (I.B.)

AgroBioTechRom, Alianța Industriei Semințelor din România și Asociația Producătorilor de Porumb din România au organizat la finalul lunii septembrie un eveniment dedicat biotehnologiilor. Sub titulatura „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare“, întrunirea a reunit specialiști din România, dar și din afara ei.

Andrei Măruțescu, vicepreședinte Alianța Industriei Semințelor din România

„Este un eveniment important pentru industria de semințe a cărei principală temă de dezbatere a fost adoptarea noilor tehnologii în agricultură. Tehnologia modificării genetice nu mai este nouă, are deja o vechime de 25 de ani, cu milioane de hectare cultivate în lume. Ca în orice alt domeniu, inovația și știința câștigă teren și în cazul biotehnologiilor. Unul dintre subiectele abordate este modul în care vor fi reglementate biotehnologiile în Uniunea Europeană și diferite părți ale lumii. Mesajul meu este legat de importanța accesului la tehnologie. Și mă refer la faptul că fermierii din întreaga lume au nevoie de instrumente ca să rezolve anumite probleme, fie că vorbim despre combaterea dăunătorilor și a bolilor sau a schimbărilor climatice. Instrumentele acestea pot fi genetica superioară prin hibrizi cu anumite caractere, chimia convențională (pesticidele) sau agricultura digitală prin practicile de gestiune integrată a dăunătorilor. Despre asta a fost vorba aici. Despre cum să reglementăm o tehnologie nouă, considerând că avem deja un cadru legislativ pentru o tehnologie veche, cea a plantelor modificate genetic în așa fel încât fermierii să aibă acces în viitor la această tehnologie. Industria noastră își dorește să existe un cadru instituțional de reglementări care să permită accesul la astfel de tehnologii. România a avut și are istorie îndelungată de a fi pro știință, a fost deschisă în această direcție. Înainte de aderare în România s-au cultivat plantele modificate genetic. Trăim într-o țară predominant agricolă, iar cei mai mulți oameni au contact cu agricultura. Aici intervine rolul nostru, al industriei, al presei, ai comunității științifice, acela de a aduce lămuriri cu privire la ce înseamnă aceste tehnologii. Percepția greșită nu vine din faptul că ar fi ceva greșit, ci din necunoaștere.“

Prof. Doru Pamfil, Centrul de Cercetare pentru Biotehnologii Vegetale, USAMV Cluj-Napoca

„Ne bucurăm că am ajuns cu aceste discuții și la Iași. Ele fac parte dintr-un șir de discuții de mai mulți ani. Subiectele pe care le-am abordat cu această ocazie au fost deosebit de interesante pentru că privesc nu doar viitorul agriculturii românești, ci pentru că unele pot fi generalizate la perspectivele de a hrăni omenirea de peste

9 miliarde până în 2050. Tot aici vorbim despre felul cum abordăm noile tehnici de editare genetică. Acest aspect este foarte important pentru că se întâmplă de multe ori ca noile tehnologii să depășească legislația sau să se întâmple ca la noi, când legislația, anticipând noile tehnologii, le blochează. Există inițiative atât internaționale, cât și naționale de a transforma o parte din paragrafele Directivei din 2001 care este deja veche pentru noile tehnologii și care se referă la organismele modificate genetic. În cazul noilor tehnologii nu mai facem transfer și transformare de la o specie la alta, ci vorbim exact despre mutațiile punctuale în cadrul aceluiași genom unde, dacă identificăm un caracter care este nefavorabil dezvoltării plantei, putem să îl eliminăm sau să accentuăm efectele altor gene sau multigene favorabile. De fapt, discutăm despre cum putem, în lumea plantelor, să facem față noilor schimbări climatice. Vedem toți că acestea ne-au depășit cu mult așteptările și avem nevoie de plante care să asigure securitate alimentară și calitate.“

Prof. Julian Adams, Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare, Universitatea Michigan, SUA

Dacă vorbim despre principalele direcții de cercetare în domeniul biotehnologiilor trebuie menționat că acestea sunt mai multe. Este vorba, spre exemplu, despre calitatea genelor. Spre exemplu, sunt anumite gene care fac cartofii mult mai siguri pentru consum. Sunt anumite gene care sunt introduse în varietăți pentru că au o concentrație mai mare de Omega 3, care este considerată a fi foarte sănătoasă. Sunt, de asemenea, dezvoltate culturi și cred că asta este cea mai interesantă parte a cercetărilor care au un rol în bioremediere. Avem, spre exemplu, soluri care au o concentrație mare de substanțe chimice și metale toxice. În acest sens sunt dezvoltate noi varietăți care pot purifica solul. Firește că sunt preocupări și în ceea ce privește schimbările climatice și aici sunt dezvoltate culturi care sunt rezistente la secetă sau la inundații și culturi care rezistă în condiții de salinitate ridicată cauzată de multe ori de irigații. Aș vrea să menționez aici o statistică. În Pakistan au pierdut 10% din terenurile arabile din cauza salinității ridicate ca urmare a irigațiilor. Un alt lucru care ar trebui să ne preocupe atunci când vorbim despre schimbările climatice este nivelul ridicat de ozon și căldura excesivă, care pot afecta cultura de orez, spre exemplu. Cred că este important să încorporăm în culturile agricole aceste gene pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Martina  Helmlinger, cercetător Institutul de Cercetare în Chimie și Tehnologie, Austria

„Inițiativa pe care am numit-o «Să creștem progresul științific» a fost creată și promovată de un grup de masteranzi, din care fac parte, și care solicită o reînnoire a legislației europene privind noile biotehnologii. Este vorba despre tehnici de înmulțire de precizie care nu presupun folosirea de material genetic străin și care sunt foarte folositoare din mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că astfel se pot dezvolta culturi sustenabile, hrană mai nutritivă și soluri mai bune. Trebuie neapărat să folosim această tehnologie în Uniunea Europeană, să ne bazăm mai mult pe știință astfel încât să existe o balanță echilibrată între siguranță, precauție și inovație. Pentru a obține această îmbunătățire a legislației europene avem nevoie de 1 milion de semnături până în iunie anul viitor.“

Laura ZMARANDA

Sunt 40 de milioane de kilometri de șosele în întreaga lume pentru realizarea cărora se folosesc, printre altele, și sute de milioane de recipiente cu ulei. Nu ar fi grozav dacă am putea folosi plasticul de care nu mai avem nevoie pentru a realiza șosele? Așa suna o întrebare la începutul unui material marca BBC.

Reportajul despre care vă vorbesc îl avea ca personaj-cheie pe un inginer din Scoția care încerca să găsească soluții pentru două dintre problemele actuale ale civilizației, și anume drumurile de proastă calitate și reciclarea cantităților enorme de deșeuri de plastic. Și Toby McCartney nu s-a oprit doar la teorie, ci a trecut la practică. Acesta a dezvoltat la ferma sa din Lockerbie o fabrică unde reciclează plasticul și îl transformă în materie primă pentru asfaltarea șoselelor. Inginerul spune că inițiativa a pornit de la o întâmplare povestită de fiica sa. La una dintre orele de curs, profesoara acesteia i-a întrebat pe copii ce trăiește în oceane, iar după câteva răspunsuri ale colegilor fata inginerului a răspuns „plastic“. Acest răs­puns a creat o revoluție pentru inginerul McCartney. Și-a amintit atunci că a văzut în India cum oamenii adunau plasticul și îi dădeau foc pentru a-l topi și fixa în gropile din asfalt. Inspirat de această metodă rudimentară, inginerul McCartney a dezvoltat propria sa metodă industrială, iar rezultatele le-a testat practic prin asfaltarea în jurul fermei sale a unei șosele în compoziția căreia a introdus plasticul.

În mod normal, 90% din compoziția drumurilor constă în pietriș, nisip, calcar și bitum. Dacă se optează pentru alternativa inginerului McCartney, o parte din bituminul folosit pentru realizarea șoselelor poate fi înlocuit de tonele de plastic nereciclat. Tobby McCartney spune că prin adăugarea plasticului în compoziția asfaltului se obține un material mai rezistent și mai durabil, iar asfaltarea șoselelor este mai ieftină. În fabrica inginerului scoțian plasticul este transformat în peleți cu dimensiunea unor monede de 10 bani. Ulterior peleții se folosesc în amestec cu pietriș și bitum. Metoda propusă de Toby McCartney a obținut deja interes. În Anglia consiliul local al unui comitat din nord-vestul Angliei a aprobat asfaltarea șoselelor cu plastic. Oare la nivel mondial va schimba ceva, concret, această nouă tehnologie?

Laura ZMARANDA

„Motorul revoluționar al tractorului pe gaz metan are aceleași performanțe și este la fel de fiabil ca echivalentul său standard, dar cu costuri de funcționare mult mai mici.“

Carlo Lambro, Brand President, New Holland Agriculture.

New Holland Agriculture a prezentat în premieră la evenimentul Farm Progress din Statele Unite  cel mai recent concept de tractor alimentat cu gaz metan care reinterpretează design-ul tractorului clasic și pune în practică viziunea producătorului despre modernizarea lucrărilor agricole. Pentru New Holland, ferma viitorului este una complet independentă din punct de vedere energetic și capabilă să producă nu numai hrană, dar și biomasa necesară generării de energie de care este nevoie pentru funcționarea utilajelor agricole. Acest viitor autonom este astăzi realizabil și datorită recentei inovații New Holland.

Soluții inovatoare de combustibili alternativi

New Holland este primul producător care s-a concentrat pe compatibilitatea 100% cu Biodiesel în anul 2006 și inovează în domeniul energiei alternative de mai bine de un deceniu, prin strategia sa denumită Clean Energy Leader. În anul 2009 a dezvoltat primul concept de tractor pe bază de hidrogen, NH2 TM, dovedind că tehnologia cu 0 emisii este perfect fezabilă pentru viitor. În 2013 New Holland a prezentat primul prototip de tractor T6 pe metan, dezvoltat și testat cu fermierii.

Tractorul pe metan, la fel de performant și fiabil ca echivalentul său diesel, dar cu cost de funcționare redus cu 30%

Tractorul cu gaz metan a fost proiectat pe baza prototipului anterior al tractorului T6 Methane Power pentru a atinge un progres tehnologic semnificativ și dispune de un sistem de propulsie care utilizează o tehnologie eficientă de combustie, dezvoltată de către FPT Industrial, special pentru domeniul agricol. În condiții reale de lucru, tractorul pe gaz metan degajă cu 10% mai puține emisii de CO2 și reduce emisiile totale cu 80% față de un tractor diesel tradițional. Echipa New Holland a reproiectat și structura exterioară a tractorului, inspirându-se din industria auto, astfel că noul utilaj este mult mai compact, iar elementele ce țin de marcă, scaunul în formă de frunză și farurile cu logo-ul New Holland sunt mult mai vizibile.

În urmă cu doi ani, Centrul Agricol BASF din Limburgerhof își serba jubileul. 100 de ani de activitate intensă în domeniul cercetării și inovării ce au debutat în 1914 cu cea mai importantă descoperire a secolului – sintetizarea amoniacului, ce a stat la baza producției industriale a îngrășămintelor minerale. Mai târziu, inspirați de succesul îngrășămintelor, BASF și-a extins cercetările încercând să răspundă la întrebarea cum pot influența îngrășămintele calitatea și producția recoltelor, dar și care este impactul asupra bolilor și dăunătorilor. Astfel s-a dezvoltat departamentul pentru protecția plantelor.

Protecția plantelor bazată pe inovații

Astăzi, BASF are 8 astfel de centre de cerce­tare și dezvoltare în lume și 10.000 de angajați doar în acest segment de activitate. În ceea ce privește unitatea de la Limburgerhof, Germania, acesta dispune de zeci de laboratoare și sere ce se întind pe 12.250 mp. Este un mic cartier al cercetătorilor, impecabil din punctul de vedere al curățeniei și ordinii, unde lucrează 1.700 de angajați.

Spuneam în numărul anterior al revistei Lumea Satului că vizita la acest centru a fost ca o privire aruncată spre viitor. Pentru că, dacă la noi cercetarea încă păstrează paloarea bolnăvicioasă a unui „pacient“ chinuit de un sistem nefuncțional și aspru secătuit de resurse de tot felul, acolo lucrurile stau altfel. Segmentul cercetare – inovare este vârful de lance, locomotiva, viziunea, valoarea și resursa cea mai importantă a companiei. Conducerea BASF își bazează toate planurile afacerii pe munca oamenilor care lucrează în acest departament uriaș. Doar anul trecut au fost aplicate circa 1.000 de patente, iar 40% din vânzările de produse de protecția plantelor provin din inovații.

Microorganismele, baza noilor produse pentru protecția plantelor

Îmbrăcaţi în halate albe şi cu ochelari de protecţie am fost conduşi la etajul al doilea al clădirii pentru a vedea materialele biologice, folosite în producerea noilor soluții.

Aici, Burghard Liebmann, responsabil cu cercetarea în domeniul produselor biologice, a făcut un tur alături de noi prin laboratoarele unde sunt depozitate microorganismele, unde este studiat comportamentul anumitor dăunători și a explicat parcursul pe care îl urmează acestea până la momentul final, când se obține soluția pentru aplicare foliară.

„Aceste produse biologice pot fi extracte din plante, nematozi benefici, bacili sau diverşi fungi care atacă plantele. Ţinem aceste microorganisme de ordinul milioanelor în recipiente speciale, în ulei mineral, iar bacteriile în glicerol, într-un depozit frigorific, la -80° Celsius. Le ţinem în viaţă câţiva ani. Această bibliotecă însumează mai multe milioane de bacterii care ne ajută să creăm noi molecule pentru produsele noastre. După ce le depozităm, le determinăm preferințele de nutriție astfel încât să ne asigurăm că putem produce ingrediente active cât mai eficiente. Microorganismele trebuie cultivate prin fermentare pentru a fi transformate în nutrienți, de regulă lichizi, apoi le multiplicăm printr-un procedeu comparabil cu cel de fermentare a vinului sau berii și în final le testăm în sere. Acesta este doar un început al muncii în laborator, pentru că pasul următor reprezintă o fermentare mult mai sofisticată cu ajutorul unui echipament special de fermentare. În cea mai mare cameră se lucrează la formulările produselor. Produsele biologice sunt organisme vii, deci trebuie să le stabilizăm şi să le transformăm în formulări noi“, explică Liebmann.

Ca să înțelegeți cât de importantă este această muncă, trebuie spus că există o competiție acerbă la nivel mondial între centrele de cercetare ale diverselor companii pentru a găsi noi molecule. Ele stau la baza creării de noi produse, noi formulări care protejează plantele. Această competiție a generat și noi metode de lucru. Un nou concept numit Milking, dezvoltat în urma colaborării BASF cu o companie din Franța, lider în stimularea plantelor și a rădăcinilor acestora, stă la baza extragerii moleculelor și a unor ingrediente din rădăcini fără a le distruge.

Soluții și tehnologii noi

Un produs nou, deja omologat în România și care urmează să fie lansat pe piața noastră este Systiva 333 FS, un fungicid pentru tratamentul semințelor de cereale (grâu și orz). Acesta conține ca substanță activă fluxapiroxad ce aparține grupului de fungicide SDHI (inhibitori ai succinat dehidrogenazei). Conform specialiștilor, substanța activă prezintă excelente proprietăți preventive și curative, inhibă puternic germinația sporilor, alungirea tubului germinativ, creșterea miceliului și sporularea (în toate stadiile principale de dezvoltare a ciupercii). Iată spectrul combaterii, cultura pe care se aplică și doza recomandată pentru Systiva 333 FS:

Tot la capitolul noutăți compania intenționează să pună la dispoziția fermierilor o platformă de management al fermei numită Maglis. Aceasta oferă o gamă largă de instrumente care ajută fermierul să ia deciziile cele mai bune pentru optimizarea recoltelor, reducerea riscurilor, valorificarea solurilor și eficientizarea resurselor. Din momentul în care data semănatului este înregistrată, softul va oferi informații zilnice despre starea vremii, predicții despre creșterea plantelor, dar și avertizări despre buruieni, boli și dăunători. Maglis este momentan disponibil doar în Statele Unite, fiind în faza de pilot a proiectului, însă va fi lansat și în celelalte țări în viitorul apropiat.

Ca o grijă față de mediu, dar și față de cei care manipulează substanțele chimice, compania a gândit un nou sistem de ambalare a produselor lichide. Este vorba de Ezy-connect, un recipient care permite transferarea unei soluții concentrate pentru protecția plantelor din recipient direct în cisterna utilajului pulverizator, eliminând astfel riscul contaminării fermierului în momentul deschiderii bidonului.

Directorul Departamentului pentru tratarea semințelor, Ulf Schlotterbeck, a ținut să demonstreze eficiența și uniformitatea aplicării ingredientelor active din produsele BASF pe suprafața semințelor. În acest sens a fost făcut testul Heubach care reprezintă un standard al industriei, prin care se măsoară retenția substanțelor active în semințe. „Dacă vrem să menținem substanța activă pe sămânță folosim un agent cu proprietăți ridicate de aderare, pentru ca, în procesul ambalării semințelor, cât stau înghesuite, să nu piardă din substanța activă. Acest proces este important mai ales pentru porumb și soia. În recipientul din stânga se văd semințe tratate în mod clasic, iar în cel din dreapta cele tratate cu tehnologie „flow-rite“, care permite seminței să fie tratată în mod individual. Concret, noi suntem interesați ca toate aceste semințe să fie cât mai omogene în acel pachet în care sunt depozitate, dar evitând în același timp lipirea lor“, a precizat Ulf Schlotterbeck.

GALERIE FOTO

Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 16-18

Compania DuPont Pioneer a inaugurat Centrului de tehnologie multi-culturi din Sevilla, Spania. Cercetătorii specializați ai centrului vor continua activitatea axată pe creșterea producțiilor medii și extinderea gamei de hibrizi Pioneer Protector® cu caractere genetice defensive native, care oferă în prezent soluții de combatere a principalilor dăunători ai florii-soarelui.

În tandem cu una dintre cele mai mari rețele din Europa, specializate în testări la nivel local și vânzări de natură tehnică, noul centru oferă companiei Pioneer o cale unică de a le furniza cultivatorilor hibrizi și tehnologii optime pentru nevoile lor.

 „Investiția realizată pentru crearea acestui centru de cercetare de vârf, din Sevilla, demonstrează angajamentul nostru permanent pe linia inovației”, a declarat Alejandro Munoz, vice-președinte al departamentului pentru afaceri la nivel global, din cadrul companiei DuPont Pioneer. „Prin munca esențială depusă în cadrul acestui centru ne vom asigura că clienții noștri vor continua să însămânțeze cele mai avansate produse disponibile, obținând sporuri de producție care se vor menține la nivel ridicat an după an,” a mai spus Munoz.

În cooperare cu centrele de cercetare Pioneer din regiune – și din toată lumea –, Centrul tehnologic multi-culturi din Sevilla vizează accelerarea ritmului de obținere a hibrizilor de floarea-soarelui cu ajutorul celor mai avansate tehnici de ameliorare și bazine genetice. Prin proceduri de mutație directă și de integrare a caracterelor genetice, aceste tehnici de ameliorare pot oferi produse capabile să asigure un spor de producție medie dublu față de metodele de ameliorare curente.

„Noul centrul de cercetare din Sevilla va permite companiei Pioneer să le ofere agricultorilor acces la ultimele inovații din domeniul rezistenței genetice”, a declarat Arlo Thompson, director de cercetare la nivel european, din cadrul companiei DuPont Pioneer. „Toate aceste lucruri vor conduce la diminuarea riscului de pierderi de randamente și venituri și la asigurarea unor producții medii constante, în paralel cu o siguranță deosebită a recoltelor așteptate,” a adăugat Thompson.

Pioneer a investit aproape 10 milioane $ în centrul de cercetare din Sevilla, unde lucrează în prezent 16 angajați permanenți, precum și un personal suplimentar sezonier local, care asigură suportul necesar activităților de cercetare și depozitare.

Capacitatea de ameliorare și testare a filialei europene a companiei Pioneer – care deține peste 100 000 loturi de testare pe întregul continent – le va permite clienților europeni să cultive hibrizi de floarea-soarelui de mare performanță (și hibrizi foarte timpurii), în orice condiții de cultură, inclusiv în mediile expuse secetei.

Pe lângă floarea-soarelui, la Centrul tehnologic multi-culturi din Sevilla, compania Pionner își evaluează actualmente și hibrizii de porumb marca Pioneer®, rezistenți la secetă. Există mai multe mecanisme care ajută la creșterea rezistenței la secetă a unei plante, iar obiectivul principal al firmei Pioneer este acela de a integra o paletă largă de caractere native în hibrizii creați, oferindu-le astfel, clienților, producții medii stabile. Hibrizii Pioneer® Optimum® AQUAmax® conțin caractere native „țintite”, care îi permit plantei de porumb să își eficientizeze consumul de apă în timpul perioadelor cu umiditate redusă, fermierii putând obține, astfel, producții medii mai stabile și mai bune, în condiții de aport hidric limitat.  

Buget de 3,2 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare

Grupul Bayer este cunoscut la nivel internaţional ca unul care pune un accent deosebit pe inovaţie în cadrul diviziilor privind ştiinţa vieţii, HealthCare şi CropScience. Astfel, bugetul de cercetare şi dezvoltare în domeniul Life Science s-a ridicat la 3,2 miliarde de euro în 2014. Din această sumă, un procent de 70% este destinat diviziei Bayer HealthCare şi 30% este alocat Bayer CropScience.

Bayer’s Perspective on Innovation

Preşedintele Consiliului de Administraţie al grupului Bayer, dr. Marijn Dekkers, s-a adresat unui număr de 140 de jurnalişti prezenţi la conferinţa Bayer’s Perspective on Innovation 2014 din Leverkusen, unde a explicat strategia companiei prin prisma cercetării-dezvotării. „În cadrul companiei lucrează peste 13.000 de angajaţi în zona de cercetare şi dezvoltare, 61% dintre ei în divizia HealthCare şi 39% în CropScience şi s-au înregistrat progrese majore în ambele divizii. În sectorul farmaceutic, Bayer a finalizat cu succes 25 de studii clinice de fază III din 2010, iar la CropScience a introdus 30 de noi ingrediente active pe piaţă între 2000 şi 2013. Numai anul trecut Bayer a solicitat 500 de patente în cadrul activităţilor privind ştiinţele vieţii“, a explicat Marijn Dekkers. Acesta a mai ţinut să arate că „suntem una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere în ceea ce priveşte ştiinţa culturii“, a spus Dekkers. CropScience ocupă locul al doilea la nivel mondial în protecţia culturilor. În prezent, afacerea cu seminţe este pe locul al 7-lea la nivel global şi urmează să fie extinsă în continuare. „Procesele noastre încep în laborator, iar beneficiile ajung la client. Permitem medicilor să ajute pacienţii, permitem agricul­torilor să ajute la îmbunătăţirea calităţii hranei pentru populaţie, permitem medicilor veterinari să îmbunătăţească starea de sănătate a animalelor. Acest lucru este în conformitate cu misiunea noastră: Bayer: Ştiinţă pentru o viaţă mai bună“, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie.

Oameni, plante şi animale

Dekkers a mai adăugat că produsele din divizia de CropScience fac viaţa oamenilor mai uşoară. „Ştim cu toţii că populaţia lumii este în creştere tot timpul. Avem nevoie de modalităţi noi şi mai bune pentru a stimula producţia agricolă, dacă dorim să avem o aprovizionare cu produse alimentare corespunzătoare în viitor.“ În următorii câţiva ani, divizia de cercetare şi dezvoltare pentru protecţia culturilor, a seminţelor şi a calităţii acestora ar trebui să producă noi inovaţii pe piaţă. În funcţie de aprobările din partea autorităţilor de reglementare, Dekkers a estimat potenţialul anual de vânzări la un minim de 4 miliarde de euro pentru produsele introduse pe piaţă între 2011 şi 2016. La rândul său, Kemal Malik, membru al consiliului de management din cadrul Bayer, responsabil cu inovaţia, a explicat că, în viitor, Bayer vrea să exploateze la maximum sinergiile în domeniul sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor. „Un aspect comun al tuturor organismelor este că informaţia lor genetică este stocată sub formă de ADN. În timp ce oamenii, animalele şi plantele diferă considerabil în aparenţă, diferenţele privind aspectele de bază nu sunt atât de mari. La oameni, 99,5 până la 100 la sută din toate genele sunt identice. Există doar diferenţe minime de secvenţă, care îi fac pe oameni să fie unici“, explică Kemal Malik. Potrivit oficialilor Bayer, oamenii împărtăşesc peste 90 la sută din ADN-ul lor cu pisicile şi jumătate cu cel al muştelor de fructe. Şi chiar aproape 20 la sută din genele pe care oamenii le au în comun cu plantele oferă noi puncte de plecare pentru proiecte de cercetare, care sunt dezvoltate în colaborare interdisciplinară în cadrul grupului Bayer în zonele de mecanisme comune de acţiune şi tehnologii de platformă.

Cea de-a treia întâlnire din cadrul Proiectului „Inovaţie în Turismul Rural - In Ru Tou“ a avut loc la Vatra Dornei, fiind precedată de întâlnirile din Krems – Austria (februarie 2013) şi din Genova - Parcul Natural Regional dell'Aveto – Italia (septembrie 2013).

La această reuniune au participat reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale implicate în proiect, printre care s-au numărat cunoscuţi cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Krems - Austria, Universitatea din Bournemouth – Marea Britanie, Academia Europeană din Bolzano (EURAC) Italia, UNEP - Secretariatul interimar al Convenţiei Carpatice, Viena - Austria, precum şi asociaţiile: Sophia R&I – Italia (coordonator Proiect), Ekopsychologia – Polonia, Green Dossier - Ucraina, Romontana - România. Echipa română a fost alcătuită din dr. ing. Dănuţ Ungureanu – expert consultant turism rural, vicepreşedinte Romontana, şi Adrian Radu Rey – director executiv al Asociaţiei Romontana.

„În cele două zile ale întâlnirii, pe lângă problemele dezbătute referitoare la implementarea proiectului, întocmirea suportului de curs şi a aplicaţiei web, s-a derulat şi primul modul de curs destinat liderilor de opinie. Au fost prezenţi câte doi sau trei cursanţi din fiecare ţară-pilot: România, Ucraina, Italia, Polonia, Austria. Persoanele instruite vor constitui viitorii formatori ai actorilor implicaţi în turism din cadrul comunităţilor pe care le reprezintă, ei dobândind noi competenţe cu ajutorul cărora vor putea identifica şi crea produse turistice locale reale şi vor asigura legăturile directe între practicanţii de turism şi platforma on-line destinată regiunilor din cele cinci ţări implicate. Fiecare zonă-pilot îşi va preciza punctele sale de interes, destinaţii care vor fi afişate pe o hartă interactivă“, ne-a declarat dr. ing. Dănuţ Ungureanu.

Pe lângă participarea la eveniment, echipa internaţională a avut prilejul de a descoperi ceea ce Bazinul Dornelor are mai frumos şi mai valoros: parcuri naturale, obiective turistice, agrement, întreprinzători, artizani, mici industrii rurale, produse tradiţionale, gastronomie locală.

Formarea profesională continuă în Austria

În luna octombrie va avea loc un modul de curs care se va desfăşura în Austria, în care vor continua prelegerile susţinute la Vatra Dornei de profesorii Universităţilor din Krems şi Bournemouth. Principalele teme aprofundate vor face referire la utilizarea instrumentelor inovative şi a platformei on-line. Asociaţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana“ a fost introdusă în cadrul acestui proiect-pilot de inovare de un consorţiu internaţional ce cuprinde instituţii de prestigiu cu preocupări în domeniul cercetării turismului rural din şapte state europene, pentru experienţa, profesionalismul, credibilitatea şi activităţile derulate până acum.

Proiectul „Inovaţie în Turismul Rural - In Ru Tou“, finanţat de Comisia Europeană, îşi propune analizarea diferitelor zone-pilot rural-montane din ţările participante şi diseminarea bunelor practici şi formarea profesională. La finalul proiectului se va crea o platformă în cadrul căreia entităţi din respectivele regiuni studiate vor avea prilejul de a-şi promova activităţile şi de a colabora cu întreprinzători/organizaţii similare din celelalte ţări.

Silviu Buculei