Este cunoscut că însușirea de fertilitate a solului este condiționată, în primul rând, de conținutul său în humus, iar acesta rezultă din descompunerea aerobă a materiei organice încorporate în sol.

O sursă importantă de materie organică pentru sol o reprezintă îngrășămintele verzi, adică plantele însămânțate în cultura principală sau în miriște cu destinația de îngrășământ. În acest scop se pot folosi: lupinul, mazărea, bobul, măzărichea, sulfina sau secara, floarea-soarelui, rapița, muștarul, hrișca s.a. Ele se încorporează în sol când asigură maximum de materie organică:

• lupinul, mazărea – când s-au format păstăile;
• măzărichea, sulfina, muștarul, rapița, hrișca – la înflorire;
• secara la înspicat, iar floarea-soarelui la formarea calatidiilor.

Înainte de încorporarea în sol, cândva se recomanda o tăvălugire pentru culoarea plantelor și apoi arătura. Acum este mai indicat să fie tocate pentru a asigura o uniformă încorporare în sol și o mai ușoară și rapidă descompunere.

Mai economică este înființarea culturilor pentru îngrășăminte verzi în miriștea de rapiță, orz, grâu care în verile bogate în precipitații asigură cantități importante de materie organică.

Pe soluri ușoare, nisipoase, se recomandă lupin, floarea-soarelui, iar pe solurile mijlocii și grele, bob, măzăriche, singure sau cu floarea-soarelui.

Conținutul în elemente nutritive al plantelor folosite ca îngrășământ verde este, de exemplu, la măzăriche de 50-150 kg/ha N, 10-25 kg/ha la P2O5, 50-70 kg/ha, iar la rapiță 50-100 kg/ha N, 25-40 kg/ha P2O5, 80-180 kg/ha K2O.

Principalele avantaje ale îngrășămintelor verzi constau în:

• Asigură îmbogățirea solului în materie organică proaspătă care stimulează activitatea microbiologică din sol și efectul ei este echivalent cu al gunoiului de grajd;
• Crește conținutul în humus și deci fertilitatea solului, rădăcinile acestor plante având și capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol;
• Protejează și ameliorează structura solului. Picăturile de ploaie nu lovesc agregatele structurale pe care le pot sparge și transforma în praf care astupă porii solului, formând crustă. Având rădăcini pivotante adânci, din descompunerea acestora se formează humus pe un orizont mai mare;
• Valorifică îngrășămintele rămase de la cultura precedentă și evită levigarea nitraților și poluarea apei freatice;
• Reduc gradul de îmburuienare prin sufocarea acestora sau prin alelopatie;
• Folosesc energia solară pe toată perioada de vegetație și asigură menținerea terenului permanent verde;
• Crește capacitatea de înmagazinare și conservare a apei în sol;
• Covorul verde și infiltrarea apei evită eroziunea;
• Diversele culturi folosite ca îngrășământ verde, altele decât cele din cultura principală, asigură menținerea biodiversității;
• Prin îngrășământul verde se pot reduce sau renunța la îngrășămintele chimice și deci se diminuează cheltuielile și sursa de poluare;
• În condiții deosebite plantele respective pot fi folosite în furajarea animalelor;
• Sporurile de producție obținute cu îngrășămintele verzi la cultura cartofului la Stațiunea Suceava au fost de 16% după mazăre și de 27% după măzăriche.

Credem că sunt suficiente motive pentru a folosi pe suprafețe cât mai mari îngrășămintele verzi.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Dobre Puținelu din comuna Izbiceni a devenit cunoscut după ce a inventat un îngrăşământ natural care creşte recolta şi cu 30%. Cei peste 20 de ani dedicați cercetării l-au plasat pe domnul Puţinelu în galeria inventatorilor de top din lume, cu recunoaştere internaţională, fiind premiat la Salonul de Inventică de la Geneva. Folarex 2, un îngrăşământ natural lichid şi concentrat, obţinut din dejecţii animale, este căutat de agricultorii din toată ţară, iar vânzările se ridică anual la aproximativ 100 de tone.

Dobre Puținelu a lucrat o viață la catedră, dar și în grădină. Dorința de a avea legume sănătoase, mari și frumoase l-a făcut să acorde mai multă atenție tratamentelor pentru plante. Pentru că banii erau puțini și îngrășămintele scumpe a ales să se folosească de îngrășământul de grajd din gospodărie. Așa a experimentat diverse combinații, ajungând la un îngrășământ lichid pe care l-a brevetat.

În ciuda faptului că acest produs a fost privit cu neîncredere chiar și de cei din familia inventatorului, în anul 2011 Dobre Puținelu a început să creeze produsul şi, timp de 3 ani, a căutat cele mai bune metode pentru a-l inventa. A început investind suma de 10.000 de lei pentru a-şi vedea visul cu ochii. Cultiva legume în propria gospodărie de la Izbiceni şi, pentru a obţine o recoltă sănătoasă, i-a venit ideea îngrăşământului natural. A început să se documenteze şi să facă experimente pentru a ajunge la un produs optim care să-i dea posibilitatea creşterii unor legume sănătoase şi să reducă investiţia în îngrăşăminte chimice.

Îngrășământul produs şi testat în solarul său de la Izbiceni a fost brevetat în anul 2014. Românul a participat, în anul 2013, cu produsul său la primul târg din Bucureşti. De atunci, diplomele pentru produsul conceput de el au curs, fiind obţinute la Iaşi, Timişoara şi Alexandria. Cele mai valoroase sunt însă diplomele obţinute la Salonul Internaţional de la Generva şi de la Bruxelles, din anul 2015, unde Dobre Puținelu a primit medalia de argint.

Protejează solul

Acest îngrășământ este o sinteză a tuturor dejecțiilor animale, de la taurine la porumbei. Este obținut prin fermentare naturală. Poate că mulți se întreabă dacă este bun pentru ardei, vinete, porumb etc. Răspunsul este unul scurt și elocvent: „Este bun pentru tot ce are rădăcini sub pământ“.

Îngrășământul domnului Puținelu se utilizează și înainte de însămânțare sau de plantare, dar și în timpul vegetației. Românul produce două sortimente de îngrășământ: unul care este special pentru întrebuințarea până la înflorire, îmbobocire, și un altul pentru utilizarea de după această primă fază. Primul sortiment conține o cantitate mai mare de azot, iar al doilea are în compoziția sa mai mult fosfor și potasiu. Îngrășământul „minune“ ajută foarte mult la dezvoltarea coroanei florale și a fructului și la grăbirea maturizării fructelor.

Dând rezultate vizibile, îngrășământul a început să fie tot mai comandat și folosit de tot mai mulți oameni din comună și din împrejurimi. Agricultorii au confirmat faptul că acest îngrășământ mai are un foarte mare avantaj, acela de a proteja plantele împotriva manei. Acest îngrășământ natural protejează solul, deci nu-l erbicidează sau nu-i mărește aciditatea. Așadar, menține PH-ul pământului în limitele normale.

Legumicultorii care au utilizat deja acest îngrășământ spun că au redus cheltuielile cu aproximativ 50%. Ei au renunțat la vechiul obicei de folosire a îngrășămintelor chimice, a tratamentelor, pentru că plantele sunt procesate.

Administrat cu grijă

Pentru a putea da randament maxim, îngrășământul trebuie să fie administrat conform rețetei, instrucțiuni care se regăsesc și pe etichetă. Prof. Puținelu spune că un legumicultor din Cluj, crezând că acest îngrășământ este o farsă, a pus cantitatea dublă recomandată și astfel frunzele plantelor au fost afectate. Ca orice medicament, dacă îl administrezi într-o cantitate mică nu are efect imediat, dacă îl dai optim, are efect, iar dacă iei prea mult, devine otravă.

Pentru legume, pomi și viță-de-vie modul de utilizare este următorul: se pun 200 ml la 15 l de apă, tratamentul repetându-se la 7 zile. Se poate stropi de la 4 frunze și este compatibil cu fungicide și insecticide. Temperatura de păstrare: 5-20°C. Termen de valabilitate: 2 ani de la data îmbutelierii.

Pentru cereale și plante tehnice administrarea se face astfel: se pun 3-5 l la hectar în mașina de erbicidat și se fac 3-4 tratamente pe recoltă, fiind de asemenea compatibil cu fungicide și insecticide. Temperatura de păstrare: 5-20°C. Termen de valabilitate: 2 ani de la data îmbutelierii.

Dobre Puţinelu a primit un atestat în baza căruia poate vinde Folarex, îngrăşământ natural creat şi testat la Izbiceni, atât în Europa, cât şi în America. Inventatorul se află în discuţii avansate cu un american interesat să cumpere formula îngrăşământului bio. Investitorul din California este aşteptat în gospodăria de la Izbiceni pentru a se discuta termenii afacerii.

Anca LĂPUȘNEANU

Fost profesor, Dobre Puținelu a devenit cunoscut după ce a inventat un îngrășământ natural care creștere recolta și cu 30%. Anii dedicați cercetării l-au plasat pe domnul Puţinelu în galeria inventatorilor de top din lume, cu recunoaștere internațională la Salonul de Inventică de la Geneva, unde a obținut medalia de argint.

Spune că nu s-a îmbogățit după ce a creat Folarex 2, un îngrășământ natural lichid și concentrat, obținut din  dejecții animale, însă are satisfacția visului împlinit. Este căutat de agricultori din toată țară care îi apreciază produsul, iar vânzările se ridică anual la aproximativ 100 de tone.

În anul 2011 a început să creeze produsul renumit și timp de 3 ani a căutat cele mai bune metode pentru a-l inventa. A început investind  suma de 10.000 de lei pentru a-și vedea visul cu ochii. Cultiva legume în propria gospodărie de la Izbiceni și pentru a obține o recoltă sănătoasă i-a venit ideea îngrășământului natural. A început să se documenteze și să facă experimente pentru a ajunge la un produs optim care să-i dea posibilitatea creșterii unor legume sănătoase și să reducă investiția în îngrășăminte chimice.

Dobre Puținelu a creat acest produs în primul rând pentru a mânca sănătos, apoi pentru a trăi mai bine. Avea trei copii la școală, băiatul cel mare era student la Marină, ceilalți doi erau la liceu. Îngrășămintele se găseau greu şi erau scumpe, așa a început să conceapă produsul care i-a adus și recunoaștere internațională. AVC-ul de care suferă inventatorul afectează gândirea, însă la Domnia Sa se întâmplat invers, i-a accentuat gândirea şi astfel s-a apucat singur de treabă, fără să aibă studii de specialitate. Așa a apărut Folarex, produs ce a fost testat pe grădina domnului Puținelul. La început a făcut cantități mici inițial, apoi vecinii au fost interesați de produs și ne-am apucat serios de treabă…

Mai multe despre povestea îngrășământului românesc 100%, apreciat pe piața internațională, descoperiți urmărind emisiunile Agro TV.

Anca Lăpușneanu

Unul dintre obiectivele cele mai importante pe care autoritățile din domeniul Mediului și le-au fixat este acela de control și combatere a poluării cu azot a apelor. În acest context, studiile au evidențiat că agricultura este una dintre cele mai importante activități poluante. Sursele de nitrați sunt, în principal, două. Prima o constituie îngrășămintele aplicate în exces sau atunci când nu trebuie, iar a doua o reprezintă gunoiul de grajd depozitat necorespunzător.

Pentru managementul acestei delicate probleme și în spiritul Directivei „Nitrați“ a Comisiei Europene a luat naștere Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nitrați“, pe scurt CIPN.

În scopul unui management cu adevărat eficient al gunoiului de grajd, CIPN a cuprins și construirea unor platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd, unde acesta este transformat din deșeu poluant într-un îngrășământ prețios.

Prima investiție se va finaliza în decembrie

Tranșa I cuprinde 12 investiții la care studiile de fezabilitate sunt aprobate, contractele de finanțare semnate, la fel ca și proiectele tehnice. La opt dintre ele sunt deja începute și lucrările. Astfel, la platforma de colectare şi management al gunoiului de grajd din localitatea Ciochina, judeţul Ialomița, lucrările au fost demarate încă din luna august, iar acum se apropie de final. Darea în folosință este planificată pentru luna aceasta.

Construirea platformei comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din satul Ulmet, comuna Dobrun, județul Olt, a început la jumătatea lunii septembrie, iar finalizarea este prevăzută pentru luna aprilie a anului viitor. Tot atunci ar trebui să fie gata și platforma comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd din comuna Gherăseni, județul Buzău. Aceasta urmează inclusiv să fie dotată cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea amenajărilor destinate depozitării gunoiului. Menționăm că Gherăseni este o localitate din apropierea orașului Buzău, renumită pentru fermele zootehnice aflate pe teritoriul său.

Tot lângă Buzău, la Mărăcineni, se află în construcție o altă platformă. Și aceasta va fi finalizată în aceeași lună, aprilie 2020, ca și cea de la Gherăseni.

Mai la nord, în județul Iași, în localitatea Comarna, începutul lunii octombrie a însemnat și debutul șantierului platformei de colectare a gunoiului de grajd. Lucrările se vor încheia înainte de Paște dacă totul va merge conform planurilor.

În județul Vâlcea, la Galicea și la Lungești, se lucrează pentru înființarea a alte două utilități de colectare și compostare a gunoiului provenit de la animalele din comunele respective. Platformele vor fi terminate aproximativ în același timp cu cele din județul vecin, Olt, unde în satul Trepteni al comunei Vitomirești se construiește încă o platformă. Astfel, în luna aprilie a anului viitor locuitorii din comunele enumerate mai sus vor beneficia de condiții mai bune de depozitare a gunoiului de grajd.

Majoritatea platformelor vor fi gata la anul

În tranșa a doua au fost incluse 22 de investiții. Pentru acestea au fost aprobate studiile de fezabilitate și s-au semnat contractele de finanțare. La 14 dintre proiecte au fost finalizate și planurile tehnice. Numai că la acest ultim punct lucrurile nu au mai mers chiar atât de ușor. La nouă dintre investiții indicatorii au trebuit reaprobați. Cu toate acestea, la șase deja s-a realizat și adjudecarea contractelor de execuție. Pentru celelalte trei licitația se va lansa până la sfârșitul acestui an. Termenul de finalizare a lucrărilor este toamna anului 2020.

Alte opt investiții au fost depuse la comisiile de specialitate pentru reactualizarea indicatorilor cuprinși în proiectele inițiale. Acest lucru s-a petrecut în urma dorinței de a adapta cât mai mult parametrii viitoarelor platforme la realitatea din teren. În sfârșit, ultimele cinci investiții cuprinse în această tranșă a Proiectului întâmpină încă dificultăți în finalizarea planurilor tehnice. Cea mai mare parte a piedicilor de care se lovesc proiectanții este lipsa unei documentații complete.

Cea de-a treia tranșă cuprinde doar cinci investiții. Studiile de fezabilitate sunt aprobate, iar contractele de finanțare au fost și ele semnate. Până la sfârșitul anului ar trebui ca toate planurile tehnice să fie depuse. De asemenea, și licitațiile pentru lucrări vor fi încheiate. Dacă toate lucrurile se vor desfășura conform planurilor, în toamna anului 2020 cele cinci investiții ar trebui să se adauge celor deja existente pe harta platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd din întreaga țară.

Doar trei subproiecte se mai află încă în analiză

În fine, în ultimele două tranșe mai sunt cuprinse 47 de subproiecte. Trei dintre ele, cele mai întârziate, se află încă în analiză în cadrul Unității de Management a Proiectului. Până acum, comunele care și-ar dori să beneficieze de proiect nu au depus toată documentația necesară întocmirii studiilor de fezabilitate. Alte 44 de investiții au fost aprobate de către Comisia Tehnico-Economică. Pentru 30 dintre ele contractele de finanțare au fost semnate. Termenele de depunere a proiectelor tehnice au fost stabilite pentru luna ianuarie. Pentru ultimele 14 subproiecte se așteaptă semnarea ordinelor de aprobare a indicatorilor stabiliți în cadrul CTE, după care vor fi semnate contractele de finanțare.

O mai bună monitorizare a pânzei freatice

O altă veste bună legată de creșterea calității apei din fântâni sau, cel puțin, de îmbunătățirea monitorizării calității ei vine de la Administrația Națională „Apele Române“. Aceasta va primi o nouă instalație de foraj, autoportantă,  care poate fora puțuri adânci de până la 200 de metri. În afară de aceasta, poate instala coloane de separare a straturilor acvifere atinse în același punct de foraj. Rezultatul este că fiecare strat poate fi monitorizat separat, atât cantitativ, cât și calitativ. În cazul descoperirii unei poluări, se poate ști exact în care strat a avut loc, iar sursa poate fi identificată cu mai mare ușurință.

Acest utilaj înseamnă că la cele cca 1.300 de foraje de monitorizare a rețelelor de apă subterane din zonele agricole se vor adăuga altele noi, ceea ce va însemna un plus de control al calității apelor din fântâni.

Instalația va intra în dotarea ABA Crișuri, o zonă sensibilă la poluarea apelor din pânza freatică.

Alexandru GRIGORIEV

Baza fertilizării în sistemul de agricultură ecologică o reprezintă îngrășămintele naturale (gunoiul de grajd, dejecții, resturi vegetale din grădină reciclate) și cele minerale greu solubile, cu folosire lentă, gen făină de fosforite, săruri potasice naturale, silicați. Materia organică proaspătă se va aplica în doze moderate cunoscut fiind faptul că, administrată în cantități mari, poate provoca „foamea de azot“. De asemenea, dozele mari sensibilizează plantele față de atacul bolilor și dăunătorilor și favorizează creșterea luxuriantă, în detrimentul fructificării.

Gunoiul de grajd (cu administrare toamna, sub arătură) este de departe cel mai complet îngrășământ, conținând suficiente cantități de azot, fosfor, potasiu și calciu. Doza administrată diferă de cultură, de tipul solului și de starea naturală de fertilitate a acestuia. De pildă, rădăcinoasele necesită doze moderate și fracționate; cantitățile exagerate provoacă ramificarea rădăcinilor și diminuarea rezistenței la păstrarea peste iarnă.

Mranița se obține prin descompunerea avansată a bălegarului (gunoi bine fermentat) și se folosește fie ca îngrășământ la cuib, fie în răsadnițe. Conține o cantitate apreciabilă de substanțe nutritive ușor accesibile plantelor, motiv pentru care se aplică în cantități de 1-2 ori mai reduse decât bălegarul obișnuit.

Turba este un amestec de resturi vegetale semidescompuse ce se extrage din turbăriile formate în regiunile cu umiditate mare. Acest amestec îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei, solul devine mai aerisit și reține mai bine elementele nutritive. Se folosește în culturile de legume, dar și pentru pregătirea substraturilor de creștere a plantelor.

Compostul este un îngrășământ obținut prin descompunerea lentă a resturilor organice din gospodărie (pleavă, vrejuri, paie, frunze, buruieni, iarbă). Comparativ cu gunoiul de grajd, este mai sărac în azot, dar mai bogat în fosfor, potasiu și calciu. Acesta rezultă din amestecul resturilor vegetale cu gunoi de grajd proaspăt, care se lasă să fermenteze 2-3 ani (cu lopătare și udare periodică). Este utilizat ca îngrășământ local sau la pregătirea amestecurilor de pământ pentru spații protejate. În cazul în care se folosesc buruieni, compotul nu se recomandă pentru răsadnițe, din cauza semințelor care-și păstrează germinație și după fermentare.

Gunoiul de păsări este de 2-3 ori mai bogat în azot, fosfor și potasiu decât gunoiul de grajd, administrându-se o dată la doi ani, în doze de 0,5-0,8 kg/mp sau 5-8 tone/ha. Se utilizează și diluat – 1 kg la 10 litri de apă – în cantități de 2-3 litri/mp. Acesta se păstrează la umbră, sub o folie neagră sau acoperit cu pământ.

Dejecțiile (bovine) constituie un îngrășământ lichid deosebit de valoros, care se aplică sub formă de soluție diluată cu 3-4 părți de apă. Se administrează în cursul perioadei de vegetație, ca îngrășare suplimentară, având un efect rapid, în doze de 3 litri/mp.

Îngrășămintele verzi rezultă din descompunerea plantelor încorporate în sol. Cele mai indicate în acest scop sunt măzărichea, trifoiul, mazărea, lupinul, sulfina, rapița, muștarul. Se aplică independent sau ca o cultură succesivă, încorporându-se sub brazdă când plantele sunt în stadiul  de boboc, după ce au fost în prealabil tăvălugite sau cosite/tocate.

Maria Bogdan

Chimizarea intensivă a agriculturii practicată în ultimii 30 de ani a dus, pe lângă efectele benefice ale sporurilor de producţie, la multe efecte nedorite din cauza poluării întregului „lanţ biologic“ – aer, sol, ape, plante, animale, oameni, fiind o adevărată bombă cu ceas care ameninţă întreaga planetă.

Rom-Agrobiofertil NP, îngrăşământ 100% ecologic

Pentru reducerea impactului acestei chimizări, pentru promovarea unei agriculturi ecologice durabile, specialiştii de la Romvac au creat un îngrăşământ 100% ecologic, utilizând bacterii benefice existente în microflora solului. Din multitudinea acestora, pentru obţinerea produsului Rom-Agrobiofertil NP au fost selectate: Azospirillum lipoferum, Azotobacter chroococcum şi Bacillus megaterium.

3 bacterii, mai multe beneficii

Azospirillum lipoferum metabolizează o largă varietate de materiale organice existente în sol (celuloză, hemiceluloză, lignină, xiloză), pe baza cărora se multiplică și colonizează rădăcinile plantelor, fixând în mod asociativ azotul.

Azotobacter chroococcum fixează azotul atmosferic pe baza resurselor energetice existente în sol, metabolizează fosfații, asimilează și valorifică exudatele radiculare, contracarând microorganismele patogene din sol.

Ambele bacterii furnizează azot, factori de creștere și fitohormoni, având acțiune biostimulatoare asupra tuturor plantelor de cultură. Efectul stimulator nu este doar o consecință a fixării azotului, ci și a sintezei de compuși antibacterieni, antifungici și stimulatori de creștere (auxine, gibereline, citochinine, siderofori și fitohormoni).

Bacillus megaterium descompune detritusul, transformă fosfații insolubili din sol în forme solubile, ușor asimilabile de către plante, furnizează fosfor, acizi organici și enzime, având acțiune biostimulatoare asupra plantelor.

Obținerea de culturi BIO

Prin acțiunea sinergică a celor trei componente bacteriene asupra descompunerii fosfaților și azotaților anorganici din sol, administrarea repetată a produsului contribuie la însănătoșirea solului prin curățarea acestuia de îngrășămintele chimice și obținerea unor culturi BIO.

Produs testat de INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra

În vederea autorizării, au fost efectuate cercetări de către ICPA Bucureşti, demonstrând eficacitatea produsului Rom-Agrobiofertil NP, prin testări în teren, în staţiunile de cercetare INCDA Fundulea şi ICDLF Vidra, timp de doi ani (2016 şi 2017), pe mai multe specii de cereale şi legume, cu rezultate foarte bune.

Produsul se prezintă sub forma unui set cu trei componente lichide, care se amestecă în proporţie de 1 litru de produs la 30-40 litri de apă în rezervorul aparatului de pulverizat şi se administrează pe suprafaţa solului.

Pentru obţinerea unor sporuri de producţie, se recomandă minimum două administrări pentru fiecare lot de cultură, doza fiind de 15 litri/ha (câte 5 litri din fiecare componentă), la o administrare.

Rom-Agrobiofertil NP - Numai avantaje!

Avantaje economice:

• costuri cu 40-50% mai mici decât ale îngrăşămintelor chimice pentru aceeaşi suprafaţă de teren;
• costuri mai mici pentru transport şi administrare (pulverizare) pe sol;
• aplicabil la toate tipurile de sol/culturi.

Avantaje ecologice:

• este un produs 100% ecologic;
• fără efecte adverse asupra lanţului trofic;
• aplicarea repetată duce la însănătoşirea solului prin descompunerea fosfaţilor şi azotaţilor anorganici rămaşi în sol după fertilizarea chimică.

Avantaje biologice:

• bacteriile produc fitohormoni, favorabili plantelor de cultură: auxine, gibereline, cytokinine etc.;
• transformă resturile vegetale şi substanţele minerale din sol în forme organice, uşor asimilabile de către plante;
• metaboliții bacterieni au efect antifungic;
• produsul se poate administra tuturor plantelor de interes agricol (cereale, legume), cât și pomilor fructiferi, viţei-de-vie, plantelor aromatice sau ornamentale;
• producţia la hectar este mai mare comparativ cu loturile martor;
• produsul nu conţine substanţe toxice şi nici remanente.

Dr. Petre SEVCIUC, Romvac Company SA

Cumulat cu scăderea numărului de animale şi a interesului general pentru zootehnie (din cauza preţurilor mici practicate, a lipsei unei pieţe continue de desfacere etc.), a avut loc în ultima decadă şi o schimbare în modul tradiţional de păşunat. Astfel, datorită faptului că oile au coborât din deal şi munte la şes (uneori chiar lângă marile aglomerării urbane), s-au întâmplat fenomene nedorite. Pe de o parte, prezenţa oilor în zone de şes, în număr prea mare, afectează culturile, iar, pe de altă parte, retragerea oilor din zona de deal şi munte are un efect catastrofal asupra pajiştilor din aceste zone. Aceste pajişti sunt invadate cu ferigă, iar în zonele de munte vegetaţia lemnoasă reprezentată prin arbuşti şi tufăriş s-a instalat pe suprafeţe foarte mari. Se estimează că 1,5-2 milioane de hectare sunt afectate de aceste fenomene.

Pajiştile sau izlazurile comunale, o importantă sursă de furaj

Deşi pajiştile nu se exploatează în această perioadă, există un complex de măsuri pentru îmbunătăţirea producţiei acestor suprafeţe. Din păcate, pe mari suprafeţe folosirea improprie şi neaplicarea unor elementare lucrări de întreţinere fac ca, practic, aceste suprafeţe de teren să aibă o valoare economică mică, aproape nulă.

Una dintre lucrările specifice acestei perioade pe pajişti este înlăturarea excesului de apă acolo unde se impune acest lucru, constând în executarea şi supravegherea funcţionării reţelelor de drenuri sau de canale deschise. Acestea încă mai pot fi curăţite de vegetaţie, astfel încât să fie funcţionale la venirea primăverii.

Deficitul de umiditate în sezonul vegetaţiei active în zonele de şes este mare, de acea se recomandă ca în această perioadă să existe şi preocupări legate de completarea deficitului de umiditate prin reţinerea zăpezii pe pajişti. Reţinerea zăpezii se recomandă a se face pe toate pajiştile din zonele secetoase, prin garduri de diferite mărimi, parazăpezi construite din diverse materiale care reţin zăpada. Gardurile se aşază în paralel la o distanţă de 20 ori mai mare decât înălţimea lor şi se orientează perpendicular pe direcţia vânturilor dominante.

În acelaşi timp se recomandă, în cazul pajiştilor de câmpie, să se planteze perdele de protecţie (prin plantarea de arbori), mai ales când vântul dominant este unul uscat. Micşorarea vitezei vântului reduce evaporaţia, iar pe timpul iernii se reţine zăpada. Efectul acestei lucrări nu este imediat, ci se manifestă în timp.

Tot în această perioadă de iarnă trebuie aplicate şi îngrăşămintele, ca de altfel pe tot timpul anului în cazul pajiştilor. Primăvara devreme, dar şi în ferestrele iernii (perioade însorite şi frumoase ale iernii), se poate aplica gunoi de grajd pe fâneţe şi, eventual, pe acele parcele pe care se va intra la păşunat în primăvară. Încă nu este prea târziu, ţinând seama de vremea de afară, pentru aplicarea gunoiului de grajd, fosfor şi potasiu.

Este absolut necesară folosirea acestor dejecţii animaliere în scopul sporirii valorii pajiştilor, a producţiilor, cu atât mai mult cu cât cantitatea acestor dejecţii este considerabilă (vezi tabel).

La topirea zăpezii vă recomandăm să administraţi şi mustul de grajd, acumulat în fermă în cantităţi însemnate în această perioadă. Aplicarea mustului de grajd se face înaintea pornirii în vegetaţie a plantelor pentru ca acestea să nu primească un gust neplăcut. Efectul mustului durează până la doi ani, sporurile de producţie fiind de 50%.

Vă recomandăm să aplicaţi gunoiul de grajd pe pajişte deoarece acesta este un îngrăşământ organic complet, care îmbogăţeşte solul cu elemente nutritive, microelemente, microorganisme etc. De exemplu, la aplicarea unei doze medii de 30 t/ha gunoi de grajd se aduc în sol 150 kg de azot, 60 kg de fosfor, 180 kg de potasiu, 90 kg de calciu şi peste 7.000 kg de materie organică. Conţinutul mai redus de fosfor face ca să se recomande ca, odată cu gunoiul de grajd, să se încorporeze în sol şi 25-30 kg de fosfor.

Epoca optimă de aplicare este toamna, la încheierea ciclului de păşunat, dar se poate aplica şi în această perioadă.

Dacă acum fertilizăm cu gunoi de grajd se aduc sporuri de 10% faţă de fertilizarea de primăvară, existând avantajul că timpul de transport poate fi mai lung şi că precipitaţiile de peste iarnă antrenează mai bine elementele nutritive din sol. Până la venirea primăverii va dispărea de pe pajişti mirosul caracteristic de gunoi, plantele putând fi consumate cu plăcere de către animale.

Durata de remanenţă a gunoiului este de 4-5 ani în funcţie de doza aplicată, calitatea îngrăşământului, compoziţia floristică a pajiştii. Sporurile cele mai mari de recoltă se obţin în anul 1, scăzând treptat de la un an la altul.

Deşi efectul gunoiului de grajd este deosebit, folosirea acestuia este limitată de disponibilul existent, în unele zone de dificultăţile transportului, împrăştierea lui şi uneori de comoditatea celor care ar trebui să-l folosească.

Pe lângă faptul că întreaga cantitate de gunoi de grajd trebuie valorificată, se evită riscul poluării mediului ambiant datorită acumulării în unele zone, lângă grajduri, a unor enorme astfel de cantităţi. Prin acumularea unor cantităţi mari de gunoi de grajd, elementele minerale sunt spălate şi distribuite în cantităţi excesiv de mari pe terenurile şi în apele din apropiere, având ca efect poluarea cu nitraţi şi nitriţi a acestora.

Din punct de vedere economic lucrarea de fertilizare cu gunoi de grajd este deosebit de avantajoasă, singurele cheltuieli fiind legate de transportul şi împrăştierea lui pe pajişti.

Ing. Liviu FERNEA - OJCA Satu Mare