reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Dec 2019

Grâul românesc - productiv şi într-un an capricios

Ne propunem, în această ediţie, să discutăm aproape totul despre grâu. Pentru aceasta, am vorbit cu un specialist care a avut succes chiar şi în anii mai puţin favorabili, dovedindu-se astfel că, dacă tehnologiile sunt corect aplicate, dacă soiurile alese sunt dintre cele cu potenţial ridicat de producţie, ştacheta se menţine ridicată. Vom vorbi despre toate acestea cu dl dr. ing. Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici, Arad.

– Suntem la sfârşitul campaniei de vară, momentul bilanţului. Rezultatele sunt mulţumitoare?

– Într-adevăr, a sosit ora scadenţei şi tragem concluziile. În acest an, Curticiul a făcut poate cea mai mică producţie de grâu din ultimii opt ani – 6.548 kg la hectar. Nu pot spune că sunt mulţumit, dar cauzele sunt deosebit de importante. În iarna anului 2013-2014 am avut 5-6 nopţi în care temperatura a fost pe minus, cea mai scăzută fiind de -5°C. Am discutat şi cu dl prof. Săulescu de la ASAS, creatorul celor mai bune soiuri de grâu din ţară, inclusiv a celui pe care eu îl cultiv, şi dânsul spunea că iarovizarea, trecerea prin fenomenul de iarnă, trebuie să dureze obligatoriu cel puţin 30 de zile. Şi ne întrebăm de unde am făcut totuşi această producţie. Probabil că acea mică vernalizare, de 6 nopţi, şi-a spus cuvântul, deşi ne-a penalizat destul de mult.

– Ce suprafaţă cultivaţi?

– În două societăţi, la Curtici şi la Olari, cultiv 3.500 ha de grâu. Pe o suprafaţă de 1.200 ha, ne-au prins şi pe noi ploile şi a scăzut greutatea hectolitrică. Adică 1 litru de grâu, înainte de ploi, avea 830 g, după ploi avea 750 grame, aşadar a scăzut cu 10%, dar asta este, mergem mai departe. Oricum, chiar şi în acest an capricios soiurile româneşti s-au comportat bine.

– Dar calitatea de panificaţie?

– Grâul care a fost recoltat înainte de ploi este de calitate – 83% greutatea hectolitrică, glutenul 29-30-31, proteină 14,7. Şi asta cu soiuri de grâu de la Fundulea.

Sigur, noi nu ne vindem grâul acum, pentru că, spre marea mea surprindere, am înţeles că şi la ora actuală doar procentul grâului recoltat este de 64%, ceea ce înseamnă că preţurile vor fi foarte mari. Referitor la grâul pe care l-au prins ploile, în cantitate de 6.800 t, îl avem în partidă separată şi îl folosim la hrana animalelor, într-un procent de 30% din masa de furaj (30% grâu, 70% porumb). Deci nu avem probleme.

La ora actuală, noi avem 444 litri de apă căzută până la finele lunii iulie, media multianuală fiind de 575 litri. Este foarte mult. S-au dezvoltat în mod deosebit culturile de primăvară – porumb, floarea-soarelui, lucernă, furaje ş.a., dar pentru cele de toamnă umiditatea exagerată este destul de dăunătoare.

– Dar chiar şi în condiţiile unui an ca acesta, producţia realizată la dvs. este bună. Ce credeţi că v-a salvat? Mergeţi doar pe soiuri de la Fundulea sau pe mai multe?

– Pe două: Glossa şi Boema. Eu nu vreau să dau lecţii, dar am lansat ca idee ceea ce fac eu. Am mers pe densităţi foarte mari. Densitatea, la mine, nu este sub 780 boabe germinabile pe metru pătrat. Discutam cu directorul Verzea de la Staţiune că voi încerca şi cu mai mult. Ce se întâmplă? În condiţiile în care mergi pe o densitate mai mică, grâul, vrând-nevrând, produce fraţi. Aceştia consumă, pentru că emit, la rându-le, frunze şi spice fiecare cu 8-10 boabe. Asta înseamnă 25% dintr-un spic normal, provenit din planta-mamă. La acest spic din frate şi boabele sunt mai anemice. Dacă merg pe densitate mai mare, opresc înfrăţirea, pentru că grâul îşi autoreglează densitatea pe care o poate suporta. Neavând densitatea suficientă, grâul emite fraţi şi în toamnă, şi în primăvară. Fraţii din toamnă mai fac câteva boabe dar cei din primăvară, netrecând prin perioada de iarovizare, nu mai fac. Dar el consumă, ia din mâncare, din îngrăşământul pe care i-l dau.

– Am o curiozitate: dvs. aţi mărit densităţile şi tendinţa este de a le spori în continuare. Sunt susţinute aceste măsuri şi de fertilizări suplimentare?

– Nu putem merge haotic. Avem un consum specific şi ştim: o tonă de grâu consumă 25 kg de azot, 18 kg de fosfor, 23 kg de potasiu, luând elementele de bază, fără a vorbi de microelemente. Dacă nu dai îngrăşăminte, degeaba dai densitate foarte mare căci planta, neavând mâncare, piere, se autorăreşte, se elimină. Apoi trebuie intervenit cu tratamente în perioada de vegetaţie. La soiurile intensive, oriunde în lume veţi vedea că grâul are o densitate chiar mai mare decât la noi. Trebuie susţinut însă cu tratamente fito pentru a menţine aparatul foliar sănătos.

– Meteorologii au estimat că vom avea şi o toamnă atipică, cu zile foarte călduroase, întretăiate de ploi torenţiale. Ne pregătim de anul agricol 2015. Ce măsuri se impun a fi luate din acest moment, referindu-ne la grâu?

– Se pregăteşte terenul care a fost cultivat cu rapiţă. Este o cultură care lasă samulastră şi aceasta trebuie distrusă prin ierbicidare. Terenul se pregăteşte în septembrie, iar după 1 octombrie începem semănatul grâului. În rest, la mine cel puţin, grâul vine după cultura de porumb, de rapiţă, de porumb siloz, lucernă.

– Este importantă respectarea acestei rotaţii?

– Este obligatorie. În toată cariera mea n-am semănat grâu după grâu sau porumb după porumb. Mai ales la acesta din urmă, din cauza insectelor, a diabroticii americane este exclusă cultivarea în monocultură.

– Ce soiuri veţi folosi în anul agricol 2014-2015 şi câte hectare de grâu veţi cultiva?

– Am avut la grâu – în parcele, nu pe toată suprafaţa – producţii de până la 8.700 kg/ha. Dar vorbim de parcele de 150 ha. Aşadar, nu renunţ la grâul de la Fundulea şi voi rămâne la aceeaşi suprafaţă.

– Începe fiecare semănatul grâului în funcţie de condiţiile existente. Este importantă respectarea unui anumit interval şi până la ce dată trebuie finalizat?

– Cu data întârzierii nu-i problemă, ci cu data devansării semănatului. În condiţiile în care semănăm, cel puţin în zona noastră, înainte de 1 octombrie, este periculos, pentru că afidele sunt vectorii transportării unor virusuri, mai ales virusul piticirii grâului, ori a altor boli pe care le pot duce aceste mici insecte şi le transmit culturii următoare dacă au condiţii optime de zbor. Am făcut într-un an un test şi am semănat orz în intervalul 22-25 septembrie. A venit o ploaie, a răsărit în câteva zile şi vreau să vă spun că am avut probleme, indiferent ce i-am făcut. Odată infestat cu virusul piticirii, nu am putut scoate mai mult de 2.200 kg. S-a dovedit astfel că nu este bine. Mai bine mergem mai târziu, mărind doza de sămânţă la hectar, decât să semănăm mai devreme.

– Înţeleg că faceţi în acelaşi timp şi o fertilizare.

– Obligatoriu, cum omul nu poate trăi fără mâncare, nici planta nu poate. Unii se bazează pe faptul că în sol se generează în fiecare an o anumită cantitate de elemente nutritive – azot, fosfor, potasiu – din masa verde din paie, din coceni, din vrej de soia, de rapiţă; prin descompunere, acestea se transformă în humus, respectiv în elemente nutritive. Dar asta este puţin. De exemplu, se poate duce un azot până la 50 kg/ha, echivalentul a 2 t de grâu/ha, nimic mai mult. Mulţi folosesc îngrăşăminte pe bază de azot (azotat, uree etc.). Eu merg în exclusivitate pe un tip de îngrăşăminte: azot, fosfor, potasiu, îngrăşăminte complexe. Cu potasiu puţin, pentru că am 200 părţi/milion echivalent rezervă în sol şi atunci vin cu potasiu în cantitate mică, pe unele parcele, în rest, nu. Dar niciodată n-am semănat fără 500 kg de îngrăşăminte complexe pe hectar. În condiţiile acestui an, cu ploile care le-au spălat şi levigat în profunzime, vreau ca din toamnă să merg pe 550-600 kg îngrăşăminte la hectar.

Gheorghe VERMAN

Recoltatul grâului în zodia ploilor

2014 a fost un an dificil pentru agricultori, care şi-au văzut producţiile serios reduse din cauza condiţiilor meteo dificile. Aproape de sfârşitul lunii iulie, la nivel de ţară, recoltatul la grâu nu era încă finalizat, rămânând de recoltat încă 30% din suprafeţe, potrivit datelor oficiale. Cel mai probabil, producţia afectată de ploi va folosi mai mult pentru hrana animalelor şi mai puţin pentru panificaţie, susţin fermierii.

Poienaru: „Pierderi de 30% la grâu“

Ştefan Poienaru, proprietarul grupului de firme Agrofam Feteşti, spune că la data de 28 iulie recol­tase circa 80% din suprafeţele cultivate cu grâu, cu „pierderi de 30% şi deprecieri calitative drastice“. Media la hectar pe terenurile recoltate a variat între 4.200 kg şi 4.500 kg, faţă de 5.500 kilograme, la cât se ridicau estimările iniţiale.

„Dacă nu ploua şi vremea ne lăsa să intrăm în câmp, alta era situaţia. Calitatea este proastă, o să vindem grâul ca furaj, la preţuri derizorii care nu ne acoperă costurile. În unele zone, grâul este căzut la pământ şi chiar a încolţit“, a precizat Poienaru. La finele lunii iulie, în zonă kilogramul de grâu se achiziţiona cu 64 de bani, pe termen scurt nefiind aşteptată o majorare a preţului, a mai spus Poienaru, care a avut cultivate cu grâu circa 6.000 ha. Pierderi semnificative au fost înregistrate şi la rapiţă, cultură la care agricultorul a pierdut aproximativ 30% din producţie.

„Pe suprafeţele recoltate înainte de ploi (undeva la 85% din terenuri) producţia a fost ceva mai bună. Acum, însă, pe măsură ce trece timpul, calitatea scade“, se plânge agricultorul. În loc de o producţie de trei tone de rapiţă la hectar, s-a obţinut pe unele parcele două tone, şi aceasta afectată calitativ.

Dimitrie Muscă: „Producţie mai mică cu o tonă“

Dimitrie Muscă, director general CAI Curtici, a obţinut în acest an la grâu o producţie de 6.548 kg la hectar, cu aproape 1.000 kg mai mică decât se aştepta, din cauza ploilor. El spune că producţia a fost influenţată nu doar de ploi, ci şi de iarna „dificilă“, cu diferenţe mari de temperatură. Dacă înainte de ploi masa hectolitrică era de 83, după ploi se ajunsese la 750 de grame. Agricultorul spune că nu a avut grâu încolţit, însă oricum  pentru el nu era o mare problemă dacă se confrunta cu această situaţie, pentru că numai fermele de animale din cadrul grupului folosesc anual o cantitate de circa 5.000 de tone de grâu.

La rapiţă, producţia de pe cele 1.200 ha cultivate a fost de peste patru tone, însă au existat şi suprafeţe pe care recolta a fost mai mică cu până la o tonă.

Marian Nedu: „Calitate mai slabă decât în 2013“

Marian Nedu, un agricultor din Ialomiţa, care lucrează circa 1.700 de hectare la Căzăneşti, a reuşit să termine recoltatul grâului în jurul datei de 15 iulie. El susţine că l-a ajutat mult faptul că a avut combine performante şi a reuşit să folosească orice moment în care nu a plouat. Precipitaţiile l-au încurcat mai mult la orz, mai ales în prima parte a campaniei. În ceea ce priveşte calitatea grâului, Nedu susţine că este ceva mai slabă raportat la anul trecut, fără să existe diferenţe foarte mari. Cantitativ, cu şase tone la hectar, producţia se situează cam la acelaşi nivel.

„A fost un an dificil, cu multe anomalii. Iarna cu secetă a marcat clar nivelul producţiei, după care au venit ploile din primăvară. În zonă, mulţi agricultori au avut producţii mai mici şi pe fondul densităţii mai mari decât normale la cultura grâului (grâul a înfrăţit), o greşeală de pe urma căreia au avut de pierdut“, a precizat Nedu.

La Focşani, în schimb, producţia la grâu a fost bună, chiar dacă ceva mai mică comparativ cu alte zone, undeva la 4.500 kilograme la hectar, după cum susţine Petrică Azoiţei, director general Agroind Focşani, explicabil însă în condiţiile terenului nisipos de aici.

Constantin: „70% din grâu era recoltat la 25 iulie“

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat în data de 25 iulie la Alba-Iulia că, până la acea dată, era recoltată aproape 70% din suprafaţa însămânţată cu grâu.

„Pe zona Ardealului cred că nu sunt probleme foarte mari şi estimările pe care le-au avut sunt conforme cu ceea ce recoltează. Într-adevăr, la nivel naţional, ploile n-au adus avantaje pentru grâu, dar au adus avantaje pentru alte culturi şi trebuie să punem lucrurile în balanţă“, a spus Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a subliniat că la rapiţă campania s-a încheiat. „Avem deja estimările finale, pentru că nu am colectat toate datele, dar s-a încheiat şi aşteptăm cu nerăbdare să începem şi la celelalte categorii“, a declarat Daniel Constantin. Acesta a precizat că agricultorii vor putea primi adeverinţe încă de la începutul lunii august pentru producţia vegetală şi de la începutul lunii septembrie pentru zootehnie, astfel încât să aibă resursele financiare necesare începerii campaniei de toamnă.

Ioana Guţe

Grâu furajer, în loc de producţii-record

Dacă în urmă cu o lună – două mai toată lumea îşi făcea planuri de producţii-record pentru acest an, vremea defavorabilă din ultima perioadă a dat peste cap calculele agricultorilor. Nu doar că producţiile sunt mai slabe cantitativ decât cele de anul trecut, dar mulţi se întreabă chiar dacă mai are rost să recolteze grâul, culcat la pământ pe suprafeţe însemnate. Agricultorii spun că nu au mai avut de-a face cu un an aşa de capricios de câteva decenii.

2014 se dovedeşte un an dificil pentru agricultorii români, care se aşteptau la producţii bune atât cantitativ, cât şi calitativ. În loc de producţii însemnate, acum nu se gândesc decât cum să-şi acopere cheltuielile, mai ales că şi preţul de achiziţie a grâului este modest. Iar situaţia se întâlneşte peste tot în ţară. În Bacău, de exemplu, în jurul datei de 19 iulie nu se recoltaseră decât 5% din suprafeţele cultivate cu grâu şi 70% din cele cu rapiţă, după cum afirmă Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR. Cât despre nivelul producţiilor, acesta este greu de prognozat, în condiţiile în care recolta diferă chiar şi pe aceeaşi solă. Oricum, producţiile nu se vor ridica la nivelul aşteptărilor şi în niciun caz la volumul celor de anul trecut. „Este greu să facem estimări, când este atâta neuniformitate pe câmp. Au fost vijelii, ploi torenţiale, boli pe care nu le-am putut stăpâni, iar acum nu putem intra pe teren să recoltăm din cauza ploilor. N-a plouat toată primăvara cât a plouat în ultimele săptămâni. Noi sperăm să nu fie afectată calitatea, pentru că în Bacău grâul s-a maturat târziu“, a declarat Ciobanu. În ceea ce-l priveşte, se aşteaptă la o producţie în cadrul fermei sale de 4.500 kg la grâu, respectiv 3.000 kg la rapiţă.

Pentru agricultorul din Bacău, 2014 este cel mai greu an din întreaga sa activitate. Ciobanu spune că au mai fost ani ploioşi şi până acum – în urmă cu cinci ani, de exemplu – însă nu s-a mai întâmplat ca nici măcar în partea de sud a ţării să nu se poată recolta din cauza vremii defavorabile. „Este un an atipic, nici în sud nu s-a terminat recoltatul. În Teleorman, de exemplu, mai sunt de recoltat circa 10% din suprafeţele cu grâu, deşi s-a început în urmă cu trei săptămâni. Eu de două săptămâni mă chinuiesc să strâng rapiţa şi nu reuşesc să lucrez mai mult de 3-4 ore pe zi“, a declarat Ciobanu. Acesta este îngrijorat şi de preţurile mici practicate de traderi. „Au avansat preţuri foarte mici ca să ne bucurăm de alea mici“, spune Ciobanu. La grâu, de exemplu, s-a început de la 0,56 de bani/kg, după care s-a crescut uşor la 0,62-0,64 de lei/kg în ultimele zile (n. red. – 19 iulie).

Constanţa: Grâu furajer, în mare parte

Gheorghe Lămureanu, un agricultor cunoscut din judeţul Constanţa, spune că a început recoltatul la grâu în jurul datei de 18 iunie, însă tot mai are de recoltat circa 50% din suprafeţe. Dacă din punct de vedere cantitativ producţia nu e foarte slabă, când vine vorba de calitate lucrurile stau cu totul altfel. „Cantitativ, producţia nu este neapărat slabă, însă calitativ lasă de dorit. Vorbim de grâu furajer aproape în totalitate pentru ce s-a recoltat la mijlocul lunii iulie. Niciodată în ultimii 40 de ani nu am mai întâlnit o asemenea situaţie. În iunie am avut precipitaţii, cât în întreg anul 2013. În Constanţa recoltatul este întârziat şi la alte culturi, cum ar fi muştarul sau mazărea“, afirmă Lămureanu, care se plânge de nivelul scăzut al preţurilor. La mijlocul lunii iulie, agricultorii primeau pe tona de grâu şi de orz cu 50 de euro mai puţin comparativ cu perioada similară din 2013, preţul fiind în jurul a circa 150 de euro pe tonă.

Arad: Producţie afectată de ploi şi şoareci

La Arad 2014 a fost un an bun, chiar dacă atacul de şoareci şi ploile din ultima perioadă au redus producţia cu circa 10%. În cazul agricultorilor care au aplicat tehnologie vorbim de 5-6 tone de grâu la hectar, în timp ce pentru ceilalţi nivelul este de 3-4 tone la hectar, după cum susţine Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli – ARAGRA 2008 – Arad.

Problemele sunt legate însă de calitate, pentru că s-a redus greutatea hectolitrică de la 75-80 la sub 70, în timp ce glutenul a ajuns de la un procent de 25-28 la 18-22. În acelaşi timp, 2-3% din boabe erau încolţite, susţine Andru. La mijlocul lunii iulie mai trebuiau recoltate 20-30% din suprafeţe, în condiţiile în care din cauza ploilor, cel puţin în Banat, vorbim mai mult de grâu furajer decât de panificaţie. Recoltatul se apropia de sfârşit şi la rapiţă, cultură la care în acest an au fost obţinute producţii foarte bune, adică circa patru tone la hectar, în condiţiile aplicării tehnologiei.

Şi în Timiş mai erau de recoltat suprafeţe importante, conform estimărilor, undeva la 35-40% din total. Producţia a fost bună pentru agricultorii care au reuşit să recolteze înainte de ploi, susţine Samson Popescu, un fermier din zonă care se află în această situaţie şi care a obţinut undeva la 5-6 tone de grâu la hectar. Pentru cei care nu au aplicat tehnologie nici nu se pune problema de grâu de panificaţie, ci mai mult de grâu furajer.

„Nu este un an excelent pentru că rezultatul final este mult sub aşteptări. Cu cât trece timpul şi se întârzie recoltatul, calitatea grâului scade“, susţine Popescu. În Timiş preţul de achiziţie pentru grâul de panificaţie era de 0,61-0,65 lei/kg, în timp ce la cel furajer nivelul era de 0,50 lei/kg.

Olt: Grâu de panificaţie, doar în prima fază

În judeţul Olt, pentru grâul recoltat în prima parte a campaniei, calitatea a fost bună pentru panificaţie, iar nivelul producţiei similar celui de anul trecut, acesta variind de la 3.500 kg la hectar până la 5.000 kg la hectar. Începând cu a doua jumătate a lunii iulie, calitatea a scăzut şi vorbim mai mult de grâu furajer, ba chiar s-a ajuns ca mulţi agricultori să-şi pună problema dacă să renunţe sau nu să-l recolteze deoarece grâul este culcat la pământ, după cum susţine Ilie Popescu, preşedinte Liga Producătorilor Agricoli din Olt. Preţul de achiziţie pentru kilogramul de grâu variază între 0,58 lei/kg şi 0,68 lei/kg. La rapiţă, în schimb, mai sunt suprafeţe mici de recoltat, producţiile din acest an fiind foarte bune faţă de 2013, cu niveluri cuprinse între 2.500 kg şi 3.700 kg la hectar.

Argeş: Rapiţă mucegăită

Ploile din ultima perioadă au produs pagube şi în judeţul Argeş, unde a fost semnalat fenomenul de mucegăire a rapiţei, producţia din acest an fiind cu mult mai mică faţă de estimările iniţiale ale producătorilor. La grâu, în schimb, la mijlocul lunii iulie, agricultorii se temeau că nu vor putea intra prea curând la recoltat, nefiind exclus ca grâul să încolţească.

„Nu am reuşit să recoltăm decât orzul şi un pic din rapiţă – o parte din ea a prins mucegai. Este dezastru în acest an. Să sperăm că vom putem intra la grâu, să nu înceapă să încolţească. Culturile au avut producţii bune, ba chiar au arătat foarte bine, după care au apărut problemele din cauza ploilor. La rapiţă ne gândeam să obţinem 4.000 kg la hectar şi am obţinut 3.200 kg pe anumite parcele“, a declarat Ionel Chiriac, administratorul firmei Agro Consulting Chiriac.

Şi fermierii din judeţul Ilfov susţin că din cauza vremii capricioase din ultimele săptămâni au fost nevoiţi să-şi revizuiască la jumătate estimările privind producţia la grâu din acest an. Dacă iniţial aşteptau o producţie medie de 7.000 kg/ha, în situaţiile în care s-a aplicat tehnologie, acum îşi fac planuri pentru 4-5 t/ha.

„Estimam în iunie o producţie mai mare decât anul trecut, dar au venit diferenţele de temperatură, noaptea 12-13°C şi ziua 25-28°C, iar această diferenţă a făcut ca boabele să nu se mai dezvolte bine pe vârf. Au rămas boabe foarte mici şi aşa scad şi producţia, şi greutatea hectolitrică. Am pierdut din punctul acesta de vedere şi cantitativ şi calitativ“, a declarat Ilie Dan, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din judeţul Ilfov.

Constantin se fereşte de cifre

La mijlocul lunii iulie, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că producţia totală de grâu va fi cunoscută la finele lunii iulie sau începutul lunii august, când se va încheia campania de recoltat. El nu a dorit să facă estimări privind nivelul producţiei, pentru a nu „influenţa“ piaţa.

„Azi (n. red. 14 iulie) avem finalizată recoltarea la grâu pe 37% din suprafaţă. Stăm bine la orz, acesta a fost deja recoltat, la rapiţă suntem undeva la 80% şi la orzoaică tot la 80-90%. Emoţii mari avem la grâu. Cred că dacă nu aveam ploile din ultimul timp se putea vorbi despre producţii-record. Nu vreau să dau cifre pentru că nu vreau să influenţăm preţul. Este foarte important pentru fermieri ca după un an în care au muncit foarte mult să aibă un preţ corect. Aşteptăm să vedem cum se încheie campania“, a declarat Daniel Constantin în cadrul unei vizite la un agricultor din judeţul Ilfov.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în toamna lui 2013 au fost semănate circa 2,21 milioane hectare cu grâu, secară şi triticale, cu orz – 313.172 hectare, cu orzoaică de toamnă – 88.767 hectare şi cu rapiţă pentru boabe – 405.025 hectare.

Ioana GUŢE

România și Republica Moldova pot redeveni, împreună, grânarul Europei

România și Republica Moldova pot redeveni, împreună, grânarul Europei, prin colaborarea în domeniul agricol, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic de la Chișinău.

'Prin colaborarea în domeniul agricol, România și Republica Moldova pot redeveni, împreună, grânarul Europei. Prin facilitățile oferite de statutul de membru al Uniunii Europene, România și-a îmbunătățit masiv performanța în domeniul agricol, lucru care se va întâmpla și pe parcursul anilor următori. Acest lucru s-a văzut anul trecut nu doar din punctul de vedere al producției agricole a României ci și prin deschiderea pe care țări importante, precum China, au manifestat-o față de sectorul agricol românesc. Dacă România are aceste oportunități, de ele poate beneficia și Republica Moldova', a precizat Daniel Constantin.

De asemenea, ministrul Agriculturii a evidențiat în cadrul reuniunii că prioritățile de dezvoltare rurală și măsurile de intervenție aferente PNDR 2014-2020 sunt în strânsă corelare cu prioritățile de dezvoltare identificate la nivelul Acordului de Parteneriat pentru România și vizează asigurarea unei abordări unitare între nevoile specifice pentru dezvoltare rurală și cele naționale.

Ministrul a mai subliniat că acest eveniment este unul foarte important în promovarea prosperității statelor partenere, în realizarea cu succes a unui real schimb de informații și bune practici pentru atingerea dezideratului comun de a asigura o dezvoltare agro-alimentară durabilă și un mediu rural modernizat și atractiv pentru generațiile tinere.

În ceea ce privește principalele provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, Constantin a afirmat că unul dintre cele mai importante lucruri îl constituie existența unei politici clar formulate, care să ofere predictibilitate și ușurință în implementare, discutată și agreată cu mediul de afaceri, mediul academic și de cercetare.

Pentru perioada 2014-2020, din analiza nevoilor elaborată pentru viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală al României s-au identificat ca principale provocări: restructurarea fermelor, în special a celor mici și mijlocii în ferme orientate către piață; reînnoirea generațiilor în exploatațiile agricole; modernizarea continuă a sectorului de procesare; dezvoltarea infrastructurii de bază și a serviciilor în zonele rurale și crearea de locuri de muncă în mediul rural.

Totodată, Daniel Constantin a subliniat faptul că atenuarea efectelor schimbărilor climatice constituie una dintre preocupările permanente ale ministerului.

Șeful MADR și-a manifestat disponibilitatea de a împărtăși colegilor din țările participante la eveniment experiența României în ceea ce privește elaborarea politicilor și consultările cu mediul privat, organizarea instituțională, implementarea standardelor. De altfel, și România, la rândul său, are de învățat din experiența celorlalte state, pentru ca împreună cu acestea să poată fi puse bazele unei agriculturii performanțe în regiune, cu consecințe benefice asupra investițiilor și creșterii schimburilor comerciale.

Ministrul român al Agriculturii a participat joi la reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic pe tematica agricultură și dezvoltare rurală, care a avut loc la Chișinău și la care au luat parte responsabilii pentru agricultură din statele membre ale UE, Republica Armenia, Republica Belarus, Georgia, Republica Moldova și reprezentanți ai Comisiei Europene. AGERPRES

 

Piaţa blocată pentru grâu şi porumb

În momentul de faţă piaţa grâului şi a porumbului este blocată pentru că nu se mai vinde nimic, susţin fermierii. În silozuri a mai rămas cam o treime din producţia din acest an, stocată în aşteptarea unor preţuri mai bune de către cei care au avut capital să realizeze lucrările de toamnă. La grâu, cel puţin, nu se aşteaptă o presiune asupra preţului până la sfârşitul anului pentru că procesatorii şi-au făcut deja stocuri consistente. În schimb, a crescut puternic cererea, şi implicit, preţul la floarea-soarelui.

Singura excepţie, floarea-soarelui

„În prezent, nu se mai vinde şi nu se mai cumpără niciun bob. La preţurile actuale s-a blocat piaţa. Oamenii au mare nevoie de bani, dar nici la preţurile acestea (n. red. preţul unui kilogram de grâu sau de porumb se învârte în jurul valorii de 50 de bani, iar la floarea-soarelui este de 1,7 lei/kg) nu poţi să vinzi. Stau cu marfa în siloz şi aşteaptă să crească preţurile“, a declarat Marian Topală, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Iaşi.

„Piaţa este, într-adevăr, blocată. Nu se mai cumpără nimic în port în afară de floarea-soarelui. Toată lumea caută floarea-soarelui. Ne-au tot zis că există un excedent de 5 milioane de tone producţie în ţările UE, că nu are nimeni nevoie de floare. Şi, uite, acum se exportă floarea-soarelui“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Dacă preţul la grâu a crescut uşor, la floarea-soarelui cotaţia s-a majorat semnificativ. „E adevărat, piaţa este blocată la grâu, dar cererea a crescut la floa­rea-soarelui. Pe bursă preţul la grâu a crescut cu 20 de euro până pe la 160-168 de euro, în timp ce la floarea-soarelui creşterea a fost de 40 de euro, până la 375-380 de euro. E normal ca piaţa să fie mai bună pentru floarea-soarelui decât pentru grâu“, a arătat Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

O treime din producţie, depozitată

În orice caz, cărţile au fost făcute pentru producţia de grâu din acest an. A mai rămas ceva doar la cei, puţini la număr, care au avut bani să înceapă lucrările de toamnă.

„În general mai există grâu pe stoc doar la oamenii care au avut ceva capital ca să facă lucrările şi să-şi plătească datoriile. Aceşti oameni au strâns grâul şi nu l-au dat la preţuri mici. Acum este firesc să crească preţul. Toţi şi-au fixat o ţintă de 750-800 de lei pe tonă şi-i dau drumul doar când piaţa ajunge la acest preţ, în general după începutul anului următor“, a precizat Popescu.

Şi la porumb fermierii aşteaptă vremuri mai bune

Nici la porumb situaţia nu este mai roz în privinţa preţurilor. Aşa că, fermierii care-şi permit, aşteaptă vremuri mai bune.

„La porumb nu se mişcă mai nimic pentru că preţurile sunt foarte jos. Nu sunt mulţi doritori să vândă la 0,48 – 0,49 lei/kg, din care se mai scad serviciile de uscare. La grâu mai toată lumea a vândut ce a avut pentru că oamenii au avut nevoie de bani pentru însămânţări, pentru motorină. A mai rămas ceva grâu pe la micii producători, cam 30-35% din producţia din acest an“, a arătat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.

Preţurile vor rămâne cam la nivelul de acum până la sfârşitul anului, cred fermierii.

„Procesatorii şi-au făcut stocuri de grâu, aşa că rezistă măcar două luni. Deci nu cred că se va mai schimba ceva în preţ în scurt timp. Până la urmă, pe ce a mai rămas, preţurile se vor aduna şi la noi conform bursei, pe undeva pe la 180-190 de euro. Nu 130 de euro ca acum!“, a mai spus Bazon.

Ioana GUŢE

Erbicidarea de toamnă la grâu, nerentabilă pentru fermieri

Toamna lui 2013 prezintă deocamdată condiţii prielnice pentru înfiinţarea culturii grâului. Totul depinde acum de felul în care este aplicată tehnologia, începând de la asolament, lucrările solului, fertilizare, încadrarea în epoca de semănat, calitatea materialului biologic, semănat, lucrări ulterioare până la venirea iernii. Este bine să fie reţinute câteva aspecte: monocultura este contraindicată sau este acceptată succesiunea de 2 ani; epoca optimă de semănat a grâului de toamnă este 1-15 octombrie; pentru fiecare zi de întârziere a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha; semănatul în perioada optimă dă posibilitatea grâului să înfrăţească şi să se călească, fortificându-se pentru perioada de iarnă; aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie făcută pornind de la realitatea că o tonă de grâu consumă 20-25 kg.s.a. azot şi 14-17,5 fosfor.

Erbicidarea preemergentă

În 2013, una dintre marile companii de producere a seminţelor a venit cu o nouă provocare, cea de combatere a buruienilor printr-o erbicidare de toamnă, sub motivaţia că „buruienile au aceeași evoluție, necesități ca și plantele de grâu, «mănâncă» aceeași cantitate de nutrient, de aici şi pierderi de elemente nutritive din cauza competiției; sunt focar de boli și dăunători“. Perioada de aplicare este imediat după semănat şi se combat buruienile problemă, cum ar fi iarba vântului, traista ciobanului, muşeţelul, albăstriţa, nemţişorul de câmp etc.

Aplicaţii practice

Să vedem însă cum pregătesc doi dintre fermierii cu mare experienţă şi rezultate constant foarte bune recolta de grâu din această toamnă şi dacă vor aplica erbicidarea preemergentă:

Ing. Constantin Voinea, com Albeşti-Paleologu, Prahova:

1. Cultură premergătoare: floarea-soarelui şi rapiţă (în lipsa terenului pentru o structură corectă, grâul după grâu poate merge doar pentru un singur an, cu compensările necesare de nutrienţi).

2. Epoca de semănat: după 1 octombrie.

3. Pregătirea solului şi semănatul: un disc supergreu şi semănat cu maşină complexă, care asigură tocarea resturilor vegetale, afânare şi mărunţire sol, semănat, tăvălugit.

4. Norma de sămânţă la hectar, în funcţie de soi, între 170-200 kg/ha.

5. Fertilizarea cu 200 kg/ha complex NPK 19-47-0 (doza corectă ar fi de 300 kg/ha, dar există restricţii financiare).

6. Erbicidarea de toamnă nu se execută. „Am auzit de această soluţie, dar am mai multe argumente tehnice, economice şi ştiinţifice să nu o fac decât să o aplic“, declară fermierul.

Ing. Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice Timiş:

1. Cultură premergătoare: pe 65% din suprafaţă soia, floarea-soarelui şi porumb, pe restul grâu după grâu, cu un supliment de tratare a seminţei fungicid + insecticid şi avantajul pregătirii excelente a solului.

2. Epoca de semănat: după 1 oc­tombrie – finalizare la jumătatea lunii (semănatul mai devreme conduce la o masă vegetativă sporită care favorizează atacul bolilor şi dăunătorilor).

3. Pregătirea terenului: varianta 1, după premergătoare care lasă solul cu multe resturi vegetale şi în con­diţiile pedologice din zona Cenadului, se practică dezmiriştit – scarificare la 25-30 cm-grapă sau combinator – semănat + tăvălugit; varianta 2, după grâu de exemplu, dezmiriştit – arat – 1 sau 2 discuri – semănat + tăvălugit.

4. Norma de sămânţă la hectar: în funcţie de capacitatea de înfrăţire a soiului, MMB şi densitatea dorită, între 200-270 kg/ha, doza fiind calculată de fiecare fermier în parte.

5. Fertilizare: în funcţie de planta premergătoare, de tipurile de îngrăşământ aplicate anterior, capacitatea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, potenţialul productiv urmărit şi posibilităţile financiare, se aplică îngrăşăminte complexe NPK 18-40-0, 20-20-0, 15-15-15, unde este nevoie şi de potasiu, 250 kg/ha.

6. Erbicidare preemergentă: nu se execută „Recomandarea ţine de raţiuni pur comerciale. Am auzit/ văzut şi eu indicaţiile specialiştilor, dar ingineri suntem şi noi. Nu ne lăsăm furaţi de „glumele“ care le aduc lor profituri imense“, declară fermierul.

Valeriu Tabără: De lipsa de rentabilitate din agricultură nu sunt vinovați producătorii

Pentru lipsa de rentabilitate din acest an în agricultura României, în ciuda recoltei bune, vinovați sunt cei care au gestionat producția, nu producătorii agricoli sau marii retaileri, a declarat Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, prezent duminică la Târgul Mare de Toamnă de la Răcășdia.

"Dacă nimeni nu îi contactează și nu intră într-o relație normală cu ei, pentru a discuta problemele de preluare, de garanții pe care trebuie să le dai ca și minister, ca și Guvern, sigur că ajungi într-un sistem haotic, așa cum s-a întâmplat acum", a afirmat Tabără.

Fostul ministru al Agriculturii susține că este piață pentru grâu, că acesta se cumpără, însă prețurile nu au fost făcute în favoarea celor care l-au produs, ceea ce va avea consecințe pe mai mulți ani. 'În acest fel oamenii, chiar și cei care au producții cât de cât mulțumitoare, sunt în pierdere. Acesta este motivul pentru care, înainte de a vorbi de consumator, prima dată trebuie să vorbim de producător, pentru că fără el cerințele consumatorilor nu vor fi niciodată satisfăcute. Consumatorul dă bine la vot, ca electorat, în timp ce producătorul a fost lăsat deoparte", a spus fostul ministru al Agriculturii.

Valeriu Tabără a acuzat și faptul că un demnitar român, înainte de a avea datele necesare, a declarat, în public, că producția de grâu este, în mare parte, de calitate inferioară, iar acest lucru se răsfrânge și asupra relației cu partenerii externi.

Sursa:Agerpres

România a exportat grâu de 300 de milioane de euro în 2013; prețurile au fost mai mici decât anul trecut

Romania a exportat grâu de aproape 300 de milioane de euro în primele luni din acest an, față de numai 146 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului 2012, când prețurile la cereale aproape s-au dublat față de 2011 din cauza secetei generalizate, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la o dezbatere privind problemele structurale ale agriculturii românești.

Acesta a încercat să le explice fermierilor, care s-au plâns de prețurile scăzute la grâu, motivele pentru care tona de grâu a fost mai ieftină decât anul trecut, în condițiile în care România a obținut cea mai mare producție din ultimii opt ani.

"Anul acesta a fost o producție mare la grâu, dar prețurile au fost mai mici ca anul trecut, însă mai mari decât în alți ani. Anul trecut a fost o secetă generalizată și în România, în Europa, în Rusia și SUA, iar prețurile aproape s-au dublat față de 2011. Cu siguranță sunt fluctuații mari de preț, dar acestea sunt date de piață. Suntem aliniați la o economie de piață, în care prețul e dat de cerere și de ofertă și în care statul nu poate interveni foarte mult. Există un mecanism la nivel european—prețul de intervenție—prin care se intervine când sunt derapaje majore pe piața de cereale. Statul nu poate interveni cu mecanisme de a stoca producția de pe piață, pentru că ar fi considerat un ajutor de stat și o distorsiune pe piața unică europeană, dar putem să intervenim doar cu ceea ce înseamnă nivelul producției și vom încerca anul acesta să avem un sprijin mai mare de la buget pe plata pe suprafață", a explicat Constantin.

Șeful MADR a arătat că în portul Constanța, unde sunt cele mai mari exporturi ale României, nu a fost niciodată un preț mai mic de 160 de euro la tona de grâu, nivel înregistrat în acest an.

"Portul Constanța, unde sunt cele mai mari exporturi, nu a avut niciodată un preț mai mic decât în acest an, de 160 de euro pe tona de grâu, comparativ cu prețul din Franța, la bursă, unde prețul este mai mare, de 185 de euro pe tonă, iar în Italia de 194 euro pe tonă. Sunt însă și țări care au un preț mai mic, respectiv Ungaria—147 euro, Bulgaria—144 euro pe tona de grâu și Ucraina, cu un preț mult mai mic decât în România. Sigur, prețul în România este mai mic decât prețul de la bursa din Franța pentru că aici intrăm în competiție cu piețele din Ucraina și Rusia având piață de desfacere în țările arabe, și noi și ei", a spus Daniel Constantin.

Nicolae Sitaru, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a menționat că anul trecut prețul cerealelor la poarta fermei era mai mic cu 20-25 euro decât prețul la bursă, iar în acest an diferența a ajuns la 60-70 de euro.

"Primii care pierd sunt fermierii, iar în doilea rând bugetul de stat pentru că neavând profit și impozitele sunt mai mici", a spus Sitaru.

Potrivit datelor MADR, România a exportat, în primul semestru din acest an, 1,151 milioane de tone de grâu, în creștere de 1,6 ori față de perioada similară din 2012, când exporturile au totalizat 711.605 tone. Din exporturile de grâu și meslin (amestec de gâu și secară în proporție de 2:1) în țările intra și extracomunitare au fost încasate, în prima jumătate a acestui an, 295 de milioane de euro, de două ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut (146,22 milioane de euro).

Pe de altă parte, importurile de grâu realizate în primele șase luni din 2013 au totalizat 144.771 tone, fiind de peste 1,5 ori mai mari decât în primul semestru din 2012, sumele cheltuite ridicându-se la 34,39 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2012 au fost importate 87.634 tone de grâu și meslin, în valoare de 16,54 milioane de euro.

Producția de grâu obținută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani și a doua ca mărime din ultimii 43 de ani.

Producătorii agricoli au reclamat faptul că, în acest an, prețurile de achiziție practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România sunt mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte țări, subliniind că din această cauză PIB-ul României este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro.

Sursa :Agerpres

Producţii mari la grâu, perspective bune pentru porumb şi floarea-soarelui

2013 poate fi considerat unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, ba chiar mai mult. La grâu, de exemplu, avem cel mai mare nivel de producţie din ultimii 43 de ani, după cum a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Acesta vorbeşte de randamente mari la ovăz şi rapiţă, cele mai ridicate din ultimele trei-patru decenii. Perspective bune sunt şi pentru floarea-soarelui şi porumb, chiar dacă seceta s-a manifestat şi-n acest an.

Producţia de grâu şi secară obţinută în 2013 se ridică la 7,2 milioane de tone, faţă de 5,3 milioane de tone în 2012. O producţie bună cantitativ, spune ministrul Agriculturii Daniel Constantin, suficientă pentru a asigura necesarul intern.

„Cifrele pe care le avem ne arată că în acest an avem cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani, respectiv 7,296 milioane de tone pe o suprafaţă de 2,63 milioane hectare. De asemenea, producţia obţinută este cea de-a doua ca mărime din ultimii 43 de ani. Avem în acest an o producţie record la cultura grâului“, a anunţat Constantin.

Acesta admite totuşi că în acest an avem mai puţin grâu bun de panificaţie faţă de 2012. La cât de mare este însă recolta, nu e cazul să ne facem griji.

„Atunci când este secetă avem mai mult grâu de panificaţie, adică mai mult grâu de o calitate mai bună. Nici în acest an nu stăm foarte rău din punctul de vedere al calităţii, dar este adevărat, cantitatea de grâu de panificaţie este mai mică decât în anii precedenţi“, a subliniat ministrul Agriculturii.

Campioană este rapiţa

La orz şi orzoaică, deşi suprafeţele au fost mai mici, s-a obţinut cea mai mare producţie din ultimii 23 de ani, respectiv 3,2 tone la hectar, ceea ce înseamnă o cantitate de 1,5 milioane tone. „La ovăz este a doua cantitate din punctul de vedere al randamentului din ultimii 43 de ani, cu 1,96 tone la hectar, iar campioana, tot din punctul de vedere al randamentului, este în acest an cultura de rapiţă, unde avem cea mai mare producţie din ultimii 38 de ani“, a precizat Constantin.

Ministrul susţine că producţiile agricole bune din acest an se datorează nu doar vremii favorabile, cel puţin în anumite perioade ale anului, ci şi faptului că banii din subvenţii au ajuns la timp la fermieri sau că aceştia au avut la dispoziţie o serie de facilităţi pentru a putea iriga.

„Aceste pregătiri au fost bine venite şi au determinat fermierii să cultive şi să irige suprafeţe mult mai mari. Un al doilea motiv important a fost că fermierii au primit cu mult înainte subvenţiile care le erau cuvenite. Numai în lunile martie şi aprilie 6 miliarde de lei au mers către fermieri. Practic, în luna aprilie au fost plătite în procent de sută la sută toate ajutoarele, fie că au venit din bugetul naţional sau din fonduri europene astfel încât aceştia au avut la dispoziţie, înainte de campania de primăvară, fondurile necesare“, a afirmat ministrul Agriculturii.

Porumbul, cules în august

În ceea ce priveşte floarea-soarelui şi porumbul, Daniel Constantin era de părere, la începutul lunii august, că cele două culturi se prezentau destul de bine.

„Culturile acestea au nevoie acum de precipitaţii, de apă în sol, însă vom vedea situaţia lor în luna septembrie. Până acum, din punct de vedere tehnic, toate etapele au fost parcurse normal şi cantităţile de apă au fost suficiente“, a declarat ministrul Agriculturii.

Pe câmp însă seceta se face deja simţită. În Mureş, de exemplu, Direcţia Agricolă locală anunţa chiar în prima parte a lunii august că, dacă nu plouă, producţiile de floarea-soarelui şi porumb vor fi compromise sau oricum vor fi mult sub aşteptări.

În Sud, pe anumite zone, porumbul a ajuns la maturitate şi s-a trecut la recoltat încă din august.

„Pe fondul secetei, al temperaturilor foarte ridicate, porumbul s-a copt forţat şi fermierii au început să îl recolteze. Deocamdată pe suprafeţe mici, în mod sporadic. Tot din august a început şi recoltarea florii-soarelui“, declara pentru Agerpres inginerul Olga Florica, din cadrul Direcţiei Agricole Olt.

Aceasta estimează totuşi o producţie mai mare decât cea de anul trecut, pe fondul ploilor din lunile iunie şi din prima parte a lunii iulie.

„Pentru porumb s-a estimat în judeţ o producţie medie între 4.000 şi 5.000 kilograme pe hectar, iar la floarea-soarelui de aproximativ 1.800 kilograme pe hectar“, a mai spus reprezentantul Direcţiei Agricole Olt. 

Ioana GUŢE

Producţii bune la grâu, preţuri la jumătate faţă de 2012

Deşi toată lumea se aştepta la o vară secetoasă, agricultorii au avut parte de ploi în perioada iunie-iulie, ba chiar şi de grindină, care au afectat producţia de grâu. Au fost şi cazuri de suprafeţe inundate, din fericire acestea nu sunt foarte mari, iar recoltatul a fost întârziat pe alocuri. Pe ansamblu, producătorii sunt însă mulţumiţi de recolta din acest an, mai ales la rapiţă, şi se aşteaptă la rezultate şi mai bune în toamnă. La porumb, cel puţin, am putea avea o producţie record, după cum susţin cei mai optimişti agricultori.

O piaţă normală faţă de anul trecut

Ioan Niculae, patronul InterAgro, spune că, dacă n-ar fi venit la începutul lunii iulie o repriză de ploi, 2013 ar fi putut fi unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu. Pe lângă ploi, agricultorii au avut parte şi de grindină şi vânt, care au produs pagube la rapiţă, aproape 500 ha cultivate în judeţul Teleorman fiind practic pierdute.

La grâu, media estimată pentru acest an se ridică la 5,5 - 6 t la hectar, în condiţiile în care producţia pe unele parcele a ajuns chiar şi la 7,8 t la hectar.

Pentru orz, media este de 6 t la hectar, iar la rapiţă de 3,7 t la hectar, după cum susţine Sorin Dogaru, directorul departamentului agricol de la InterAgro. Acesta spune că 2013 este un an agricol bun, în condiţiile în care piaţa a revenit la normal din punctul de vedere al preţurilor

„Este un an agricol foarte bun. Există o opinie în România că 2011 a fost cel mai bun an agricol. Nu e adevărat, din punctul de vedere al producţiei, 2004 a fost cel mai bun. Putem spune însă că 2011 a fost cel mai bun an agricol combinând producţia cu piaţa. 2012 îl pot compara ca volum cu 2004, în condiţiile în care piaţa nu a mai fost ca în 2011. Unii spun că piaţa a scăzut, eu zic că a revenit la normal. Nu puteai să produci ulei din floarea-soarelui cu 2.300 de lei tona, să faci mălai din porumb de 1,2 lei kilogramul. Acum e piaţă normală, au scăzut preţurile sau, mai bine zis, au revenit la normal. Era o nebunie ce s-a întâmplat anul trecut“, declară Dogaru.

În ceea ce priveşte porumbul şi floarea-soarelui, culturi înfiinţate în primăvară, şi acestea arată bine la momentul actual, fiind aşteptate producţii mari.

„Cred că va fi o recoltă bună de floarea-soarelui care nu mai poate fi afectată de ploi foarte mult. Sperăm să nu vină seceta să ne afecteze recolta de porumb“, a declarat Ioan Niculae.

InterAgro administrează peste 55.000 ha de teren agricol în partea de sud a ţării. 

Rapiţa a fost „fantastică“ la Chirnogi

Patronul Agro Chirnogi, companie care face parte din holdingul Maria Grup, spune că în acest an a obţinut o producţie foarte bună de grâu – peste 5,5 t la hectar –, problema fiind însă calitatea, din cauza ploilor căzute înainte de recoltat. De altfel, din cauza precipitaţiilor care au scăzut, au fost inundate peste 3.000 ha de teren agricol, a căror producţie a fost aproape compromisă. 

„În schimb, rapiţa a fost fantastică, nimeni nu a obţinut mai puţin de trei tone la hectar“, declară Jihad El Khalil.

Holdingul Maria Grup administrează circa 43.000 ha de teren agricol în mai multe zone ale ţării. Circa 15% din suprafaţă este cultivată cu grâu, rapiţă – 8%, în timp ce porumbul acoperă circa 30%, afirmă Jihad El Khalil.

„Lucrăm mai mult cu porumb şi soia, mai puţin cu floarea-soarelui (câteva sute de hectare). Cred că la porumb vom avea o producţie record în acest an, de peste 12 t la hectar“, adaugă Jihad El Khalil.

Jihad El-Khalil este unul dintre cei mai mari agricultori din România, cu o suprafaţă de peste 40.000 ha, atât în arendă, cât şi concesionată de la stat, deţinând capacităţi de depozitare importante. Pe lângă cultura mare, libanezul se ocupă şi cu zootehnia, având mai multe ferme de animale, un abator modern şi moară. Jihad se numără printre puţinii agricultori de la noi care fac cultură dublă.

Preţuri între 60 şi 70 de bani pe kilogram în Dolj

Laurenţiu Giubegeanu, comuna Bistreţ, judeţul Dolj, spune că a obţinut o medie la hectar de patru tone la grâu de pe cele 500 ha semănate, calitatea acestuia fiind bună, inclusiv glutenul, în condiţiile în care a plouat. A vândut deja o parte din grâu, aproximativ 1.000 t, iar restul producţiei îl păstrează pentru mai târziu. Grâul l-a vândut cu preţuri între 0,62-0,7 lei pe kilogram, un nivel care îi permite să-şi acopere costurile, însă recunoaşte că „nu este ceea ce s-a aşteptat“. Despre 2013 spune că este un an dificil. Pe de o parte s-a bucurat de ploi, pentru porumb şi floarea-soarelui, iar pe de alta l-au încurcat la grâu.

Producţii cu 25% mai mari faţă de anul trecut

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, declară că în acest an, la nivel naţional, media la grâu se va ridica la circa 3,2 t la hectar, producţia fiind mai mare cu 20-25% faţă de anul trecut. Ar fi fost şi mai mare, însă gospodăriile populaţiei o trag în jos, pentru că în cazul acestora nu se face agricultură modernizată.

Şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin recunoaşte că avem o producţie bună în acest an, însă se fereşte să dea cifre, de teamă să nu „influenţeze“ piaţa.

„Preţul, în schimb, este la jumătate faţă de nivelul din aceeaşi perioadă din 2012, iar cu 50-60 de bani pe kilogram nu mai poţi să înfiinţezi cultură în toamnă, adică anul viitor agricultorul o să aibă o producţie mai mică din start“, spune Baciu.

În ceea ce-l priveşte, din cauza ploilor a fost nevoit să înceapă recoltatul la grâu abia pe 14 iulie, când mai avea porţiuni în care grâul era verde. Chiar şi aşa, se aşteaptă la o producţie mai bună decât în 2012.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Tratamentele aduc sporuri importante de producţie la grâu

Bolile foliare şi ale spicului, în culturile de grâu, reprezintă un permanent factor de risc pentru stabilitatea şi calitatea recoltelor. Studiile efectuate în ţară şi în străinătate au demonstrat că, în cazul în care se planifică o producţie de grâu de peste 3.000 kg/ha, adică atunci când se doreşte practicarea unei tehnologii intensive cu investiţii suplimentare în calitatea seminţei, pregătirea terenului şi fertilizare, atunci presiunea de infecţie a agenţilor patogeni creşte proporţional. Evitarea pierderilor de recoltă în acest caz se realizează prin aplicarea a două până la trei tratamente cu fungicide.

Importanţa ultimelor două frunze

La cerealele păioase, pentru tehnologia intensivă, BASF recomandă în general două tratamente.

Orientativ, primul se poate efectua în perioada formării celui de-al doilea internod, iar cel de-al doilea, împotriva bolilor foliare şi ale spicului, în perioada înspicării. În condiţii speciale, cel de-al treilea se aplică imediat după înflorire.

George Petcu, specialist al Departamentului tehnic din cadrul BASF, este de părere că trebuie protejate în special ultimele două frunze ale grâului, pentru că influenţează cel mai mult producţia, atât cantitativ, în procent de 75%, cât şi calitativ.

Unul dintre produsele recomandate este Duett Ultra, fungicid sistemic, care asigură o protecţie completă împotriva complexului de boli, în doză de 0,5 l/ha. Are două substanţe active, tiofanat metil şi epoxiconazol. „În funcţie de momentul şi intensitatea atacului, se pot aplica unul sau două tratamente cu Duett Ultra.

La grâu, în condiţiile în care se aplică un singur tratament, momentul optim este de la începutul alungirii celui de-al doilea internod până la înspicare. În situaţia în care sunt necesare două tratamente, momentul optim este de la creşterea intensă a paiului până la faza de burduf“ – a spus specialistul.

În aceleaşi momente şi împotriva aceloraşi boli, a menţionat Petcu, se poate aplica Tango Super, care este un fungicid pe bază de fenpropimorf şi epoxiconazol. Are acţiune sistemică şi este transportat acropetal în plante. Doza recomandată, 0,75 l/ha.

„Sporurile de producţie înregistrate la cultura grâului au fost cu până la 1.774 kg/ha mai mari cu tehnologia BASF faţă de loturile martor netratate corespunzător. În schimb, în cazul nerespectării tratamentelor, pierderile de producţie dar şi de calitate înregistrate la grâu pot fi cuprinse între 10%-30%, la care se adaugă deprecierea calitativă a valorii alimentare, furajere şi culturale a seminţelor. În funcţie de soiul cultivat, condiţiile climatice şi tehnologia de cultură, aparatul foliar poate fi afectat în proporţie de 40-50%“, a afirmat George Petcu.

Fungicid stick and stay

Un alt produs recomandat este Capalo, un fungicid din noua generaţie (stick and stay – soluţia aderă la frunze aproape fără pierderi), care are acţiune protectivă, curativă şi eradicativă.

Cele trei substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor în culturile de cereale păioase, în mod special asupra făinării, chiar şi în faza latentă a acesteia.

Dozele recomandate pentru grâu sunt de 1 l/ha împotriva făinării, septoriozei, ruginii şi de 1,5 l/ha în cazul fusariozei. Se pot aplica unul sau două tratamente.

La grâu, perioada optimă este de la faza de creştere intensă a paiului până la burduf. Se poate utiliza în asociere cu alte produse.

Efectul stay green

În continuare, Petcu a vorbit despre Alegro, un fungicid cu două substanţe active, kresoxim metil şi epoxiconazol. Acesta este eficient împotriva celor mai importante boli foliare şi ale spicului, pe durata mai multor săptămâni. Datorită efectelor fiziologice ale produsului, plantele rămân verzi mai mult timp (green effect), cu implicaţii pozitive în creşterea cantităţii şi calităţii recoltei. Doza recomandată: 0,75 l/ha. Se poate folosi în faza de înspicare, pentru al doilea tratament.

Combaterea dăunătorilor

Specialistul companiei BASF a spus că Fastac (substanţă activă alfa-cipermetrin) este un insecticid de contact cu acţiune imediată, de şoc, cu efect asupra sistemului nervos al insectelor. Astfel, prin eliminarea lor rapidă, se previn pierderile de recoltă, asigurând o producţie de calitate. Produsul are un spectru foarte larg de combatere împotriva unui număr mare de insecte dăunătoare din grupe diferite, putând fi aplicat la mai multe culturi. Combate atât adulţii, cât şi larvele insectelor dăunătoare. Este rezistent la acţiunea de spălare a ploilor. Doza omologată împotriva ploşniţelor cerealelor şi a gândacului bălos al orzului: 0,1 l/ha.

Tratamentele se fac la avertizare sau la începutul infestării, la atingerea pragului economic de dăunare.

Avantajele tehnologiei intensive de combatere a bolilor prin 2-3 tratamente

● Controlul de timpuriu al bolilor care apar la începutul vegetaţiei: mucegaiul de zăpadă, făinarea;

● Posibilitatea combinării primului tratament cu alte măsuri de combatere a buruienilor şi insectelor;

● Optimizarea combaterii patogenilor virulenţi care produc septoriozele şi ruginile prin tratamente preventive;

● Protejarea ultimelor etaje foliare, inclusiv a frunzei stindard, pentru asigurarea producţiei;

● Controlul corespunzător al bolilor spicului – fuzariozele care afectează calitatea recoltei;

● Creşteri substanţiale de recoltă care asigură investiţiile iniţiale;

● Calitate sporită prin creşterea masei hectolitrice şi procent de gluten mai mare;

● Vandabilitate şi profitabilitate.

Principalele boli ale grâului

  • Erysiphe graminis f. sp. tritici – Făinarea grâului
  • Fusarium spp - Fuzarioza tulpinilor şi arsura spicelor
  • Puccinia graminis - Rugina neagră
  • Puccinia recondita - Rugina brună
  • Puccinia striiformis - Rugina galbenă
  • Septoria tritici - Septorioza grâului
  • Tilletia spp - Mălura comună
  • Principalele boli ale orzului
  • Erysiphe graminis f. sp. hordei – Făinarea orzului
  • Helminthosporium teres – Pătarea reticulară
  • Rhynchosporium secalis – Arsura frunzelor
  • Ustilago nuda – Tăciunele zburător
  • Principalii dăunători ai cerealelor păioase
  • Eurygaster spp – Ploşniţele cerealelor
  • Lema melanopa – Gândacul bălos

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Am exportat cu 18% mai mult grâu şi porumb în 2012

România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro.

Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.

Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Pe de altă parte, România a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191,33 milioane euro.

În 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

România a importat în 2012 peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011.

Sursa: Brasovul tau

România s-ar putea orienta preponderent pe culturile de grâu, în 2013

România s-ar putea orienta, în 2013, preponderent pe culturile de grâu, după ce culturile de porumb au fost afectate, în 2012, în proporţie de 60 la sută de condiţiile meteorologice nefavorabile, ajungând la circa 4,7 milioane de tone, faţă de 11,7 milioane de tone, în 2011, apreciază specialiştii XTB România, într-o analiză remisă AGERPRES.

"Seceta la nivel mondial din anul 2012 a împins preţul porumbului la maxime istorice, un buşel (echivalentul, în medie, a 24 de kilograme) putând fi cumpărat cu 8,4 dolari, în prima jumătate a lunii august. (...) Având în vedere că, în prezent, românul plăteşte aproximativ 25,6 lei (7,87 dolari) pentru un buşel, cu aproximativ 13% mai mult decât preţul cu care se tranzacţionează pe pieţele internaţionale, putem spune că o reducere în producţia de porumb din România ar putea duce la o creştere atât a preţului pentru produse, precum mălaiul, dar şi o scumpire a cărnii de porc, porumbul fiind principala hrană pentru aceste animale. Pe de altă parte, reorientarea agricultorilor către grâu, crescând producţia acestuia, ar putea duce la o relaxare a preţurilor produselor de panificaţie şi aşa la niveluri ridicate din cauza TVA de 24% şi a secetei de anul trecut.", arată Răzvan Mihai, analist tehnic la XTB România.

XTB România este subsidiară a X-Trade Brokers Dom Maklerski, lider pe piaţa de brokeraj în Europa Centrală şi de Est.

Sursa: AGERPRES

Rezerva de umiditate pentru grâul însămânţat în toamna anului trecut se încadrează în valori optime şi apropiate de optim

Rezerva de umiditate pentru grâul însămânţat în toamna anului trecut se încadrează în valori optime şi apropiate de optim, la nivelul întregii ţări, se arată în prognoza agrometeorologică publicată pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie ANM. 

Potrivit specialiştilor ANM, în intervalul 4 - 9 ianuarie 2013, pe majoritatea terenurilor agricole la adâncimea de maximum 100 cm, aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă se va menţine în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime. 

De asemenea, la culturile de câmp şi cele pomi-viticole se va menţine starea de repaus biologic, pe întreg teritoriul agricol. Pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial (sub 10 cm), la speciile de toamnă va exista riscul deprecierii aparatului foliar al plantelor prin brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor. 

Sub aspect fenologic, orzul şi grâul de toamnă se vor afla în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%), iar la cultura de rapiţă, pe toate suprafeţele cultivate, se va semnala înfrunzirea. În toate plantaţiile, la speciile pomi-viticole se va menţine starea de repaus vegetativ. 

Specialiştii ANM recomandă continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă precum şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole şi aplicarea îngrăşămintelor organice şi efectuarea lucrărilor de întreţinere în vii şi livezi.

În intervalul menţionat, vremea caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire uşoară, aceasta devenind normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -8 şi 6 grade Celsius, în prima parte a perioadei, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 6 grade Celsius şi -7 şi 0 grade Celsius în ultimele zile, valori apropiate de mediile multianuale, în aproape toată ţara. 

Temperatura maximă a aerului se va situa între -4 şi 9 grade Celsius, la nivelul întregii ţări, iar temperatura minimă a aerului se va încadra între -11 şi 3 grade Celsius, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. În perioada menţionată se prognozează precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), dar şi sub formă de ninsoare, în toată ţara. De asemenea, vântul va prezenta intensificări îndeosebi în centrul, estul şi sud-vestul ţării.

Sursa: AGERPRES

Grâul românesc, foarte apreciat de egipteni

Egiptul a devenit un cumparator obisnuit al grâului românesc, achizitionat chiar la un pret mai mare fata de cel provenit din Franta sau SUA, scrie miercuri Capital, citând agrointel.ro.
În urma cu câteva zile, Egiptul a achizitionat circa 400 de mii de tone de grâu: 60 de mii din România, 60 de mii din Franta si 280 de mii din SUA, scrie agrointel.ro. Pretul obtinut pentru grâul românesc (362.4$/T FOB) este ceva mai bun decât cel primit de francezi (359.9$/T FOB) sau americani (între 335.9$/T si 351.5$/T FOB).

Asta înseamna ca grâul provenit din România este considerat, din start, ca se ridica la toate standardele de calitate. Cum se explica aceasta situatie, în conditiile în care cumparatorii locali acuza de ani de zile "calitatea slaba" a grâului autohton?

Aurel Popescu, presedintele Patronatului Român din Industria de Morarit si Panificatie (ROMPAN), spunea în timpul recoltei ca productia din acest an, desi mica, este de o calitate 'fara precedent'. Acum, el adauga că diferentele de pret apar pentru ca este vorba de 'o lupta între colosi, mai precis între cotele de profit ale acestora'.

Problema este, însa, ca se reduc stocurile interne, iar în primavara n-ar fi exclus sa ajungem din exportatori de grâu o tara importatoare, avertizeaza Popescu, adăugând că, cine a pastrat grâul, va da lovitura la primavara pe plan local.

Recolta de grâu a României a fost anul acesta de 4,8 milioane de tone, în scadere fata de cele 7,1 milioane de tone de anul trecut. În schimb, preturile au crescut pâna acum cu 25-30%, astfel că scaderile de încasari ale fermierilor au fost limitate. În vara, exista cerere 'pentru orice cantitate de cereale' din partea traderilor locali: Cargill, Alfred Toepfer, Glencore, Bunge, Ameropa sau Agricover. Sfârsitul de an ar putea aduce si alte contracte. Israel, de exemplu, a lansat o licitatie pentru achizitia a 35.000 tone de grâu si 115.000 tone de porumb, iar Bangladesh pentru 50.000 tone de grâu.

Sursa AGERPRES

Stare generală bună a culturilor agricole; grâul a fost însămânţat pe 1,9 milioane hectare

Starea generală a culturilor însămânţate în toamna acestui an este mult mai bună decât anul trecut, suprafaţa însămânţată cu grâu depăşind 1,9 milioane hectare, până la finele lunii noiembrie, respectiv 96% din program, iar rapiţa a fost însămânţată pe 242.000 hectare (80% din program), potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

"Starea generală a culturilor însămânţate în toamnă este mult mai bună decât anul trecut. De exemplu, la rapiţă s-au acumulat zaharurile necesare, iar unele culturi care au fost semănate mai devreme, în perioada optimă, sunt la ora actuală mult mai bine dezvoltate.Toate culturile însămânţate în bazinele mari producătoare de grâu, orz, orzoaica de toamnă sunt răsărite. Avem şi un procent destul de mare de bună înfrăţire, uniformitatea fiind foarte bună în marile exploataţii agricole, care produc comercial. Doar pentru fermele mici dezvoltarea culturilor se află în diferite faze pentru că au semănat mai târziu, însă pot recupera cu stimulente, apă şi temperaturi bune", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţare în toamnă.

"În momentul de faţă nu este acoperit deficitul de apă de care mai avem nevoie pentru aceste culturi, dar ploile căzute în ultimele zile, ceaţa şi burniţa au ajutat mult culturile semănate în toamnă. Sunt zone unde a plouat mai bine şi zone cu un deficit mai mare de apă. Mă aştept să vină o perioadă normală cu precipitaţii, chiar şi cu zăpadă, cel puţin în bazinele mari. Este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţate în toamnă", a adăugat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, în acestă toamnă au mai fost însămânţate triticale pe 92% din suprafaţa programată, adică 48.962 hectare, orz, pe 196.380 ha (96% din suprafaţa programată), orzoaica de toamnă - 90.798 ha ( 99%), legume - 11.708 ha (82%), din care cu ceapa - 5.676 ha şi cu usturoi - 3.296 ha, iar suprafaţa însămânţată cu plante de nutreţ - 33.421 ha (103%).

Arăturile de toamnă au fost realizate pe doar 1,9 milioane ha, 34% din suprafaţă, aratul fiind îngreunat din cauza lipsei de precipitaţii, dar aceste lucrări pot fi executate în orice perioadă dacă pământul nu îngheaţă.

Sursa AGERPRES

Culturile de grâu şi rapiţă însămânţate în toamna acestui an se prezintă mai bine decât anul trecut

Culturile de grâu şi rapiţă însămânţate în toamna acestui an se prezintă mai bine decât anul trecut, deşi la ora actuală ar mai fi nevoie de precipitaţii, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"La grâu, din cele 1,85 milioane de hectare semănate până acum, consider că stăm mai bine decât am stat anul trecut şi din punct de vedere al suprafeţei însămânţate cât şi din punct de vedere fiziologic. Starea de dezvoltare, dar şi răsărirea sunt mai bune decât anul trecut. Nevoia de apă la aceste culturi este în medie la nivel naţional de 50 de litri/metru pătrat, pe toate arealele de cultură. Acum stăm mai bine decât anul trecut, dar tot ar mai fi nevoie de precipitaţii ca să acoperim deficitul după cele patru luni de secetă cruntă din vară", a spus Botănoiu.
Reprezentantul MADR a precizat că, în ceea ce priveşte rapiţa, aceasta a fost însămânţată până în prezent pe 230.000 hectare, faţă de 180.000 ha anul trecut.

"Cert este că şi cultura de rapiţă arată foarte bine, iar cu tratamente şi o tehnologie bine aplicate avem speranţe pentru anul viitor. Faţă de cele 180.000 de hectare însămânţate anul trecut trecut, discutăm acum de 230.000 de hectare. Vom vedea însă în primăvară cum arată cultura, dacă nu apar incidente climatice majore, adică ger la -20 grade, mai multe zile consecutiv fără zăpadă. Este nevoie de zăpada de cel puţin 30 de centimetri care să rămână peste culturi", a adăugat Botănoiu.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin i-a cerut secretarului de stat să verifice programul derulat cu Ministerul Mediului privind impermeabilizarea canalelor de irigaţii, Botănoiu afirmând că toate procedurile au fost refăcute.

"Avem sumele pregătite şi desemnate canalele pentru impermeabilizare, practic toate chestiunile de procedură au fost refăcute", a adăugat Daniel Botănoiu.
Acesta a mai precizat că proiectul privind certificatul de producător va intra în vigoare după data de 9 decembrie 2012.

Secretarul de stat, Daniel Botănoiu, a fost prezent la întâlnirea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, cu tânărul Mihai Varga, recomandat de fundaţia 'Hope and homes for children Romania', în cadrul proiectului 'O zi cu tine'. Prin intermediul acestui program, tinerii din sistemul de protecţie a copilului urmează în decursul unei zile oamenii de decizie, pentru o zi în activitatea lor obişnuită.

Sursa AGERPRES

Grâul, semănat pe doar 70% din suprafaţa estimată

"S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an", declară Vasile Schipor, şeful DADR.

În judeţul Suceava, arăturile pentru însămânţările de toamnă au fost efectuate pe 86% din cele 21.750 de hectare propuse, în timp ce terenurile care vor fi semănate în primăvară au fost arate pe 26% din totalul de 97.975 ha.

Directorul executiv al DADR, Vasile Schipor, declară că epoca optimă a fost depăşită, iar până acum în judeţ au fost însămânţate 15.650 ha din 21.570 ha estimate, înfiinţarea noilor culturi făcânduse în proporţie de 73%. Campania este declarată încheiată şi cu realizări de 100% la orzoaica de toamnă, orz, plante de nutreţ, legume, rapiţă şi loturile semincere.

"În contextul secetei grave cu care ne-am confruntat, culturile de toamnă au răsărit şi arată destul de bine. Este vorba, în principal, despre rapiţa şi grâul cultivate până pe 15 octombrie, dar şi despre cele însămânţate mai târziu", subliniază şeful DADR.

"Rămâneri în urmă se înregistrează la grâu, secară şi triticale, la care semănatul este făcut pe 65% din ceea ce s-a prins în plan, adică pe 10.850 ha din 16.750 ha. Schipor este de părere că, date fiind circumstanţele vitrege din 2012, se poate aprecia că procentajul este bun, mai ales că se contează pe o creştere cu peste 5% faţă de anul agricol încheiat.

"La grâu, secară şi triticale stăm un pic mai prost din cauza secetei. S-a reuşit, totuşi, semănarea a 10.850 ha, ceea ce este destul de bine în condiţiile acestui an, deoarece, comparativ cu suprafeţele de anul trecut, venim cu o creştere de 5-10%. Dacă vom mai beneficia de ploaie şi de condiţiile actuale de temperatură, se mai pot face însămânţări de toamnă. La fel, dacă ne ajută Dumnezeu şi cu un pic de zăpadă, care este anunţată pentru sfârşitul lunii, atunci vom avea pornire bună pentru viitoarea recoltă", explică oficialul DADR.

Vasile Schipor apreciază că, în această toamnă, programul de însămânţări la grâu, secară şi triticale va fi realizat în proporţie de doar 70%, însă suprafaţa va creşte după anotimpul rece, când la cereale se pot face şi însămânţările de primăvară. 

Sursa: Crai Nou

Culturile de grâu pentru anul viitor sunt salvate de precipitaţiile din octombrie

Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt salvate datorită precipitaţiilor căzute în ultima perioadă, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie /ANM/.

'Fenomenul de secetă din România a fost atât de dur din iunie până în octombrie, încât dacă, până în octombrie, nu ar fi plouat atunci recolta de toamnă ar fi putut fi compromisă. Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt, după părerea mea, salvate. Întotdeauna, prognozele pe termen lung, estimări cu trei-patru luni înainte, au o probabilitate de realizare de 60%. Ceea ce anunţam, în urmă cu trei luni, şi anume că va ploua în octombrie, s-a realizat din fericire şi este esenţial acest lucru pentru agricultură', a afirmat Sandu.

Administraţia Naţională de Meteorologie organizează, joi, o conferinţă de presă în care este prezentată perspectiva meteorologica pentru intervalul noiembrie 2012 - ianuarie 2013.

Potrivit estimărilor sezoniere realizate de Centrul european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia şi publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) la începutul acestei luni, regimul termic mediu lunar se va situa în limite apropiate de normele climatologice în majoritatea regiunilor, în următoarele trei luni, exceptând sudul şi sud-estul ţării unde, local, sunt posibile temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS