În urmă cu 9 ani, Iulică și Viorica Militaru din localitatea Puieștii de Jos, județul Buzău, au plantat pentru prima oară goji. Ca și pentru mulți alți agricultori, o noutate la acel moment, care a venit și cu deznădejdea de a nu avea unde comercializa marfa. Însă lucrurile au evoluat într-un mod pozitiv, iar astăzi fructele pe care le obțin sunt aduse la un centru de colectare goji din apropierea Bucureștiului, iar mai departe pe rafturile supermarketurilor și respectiv pe masa cumpărătorilor.

Debut cu fără prea multe cunoștințe

Soții Militaru sunt oameni gospodari, au locuri de muncă, însă nu neglijează pământul de care dispun în spatele casei. La început și-au construit solarii pentru a-și cultiva propriile legume, dar au mizat și pe culturi de nișă cum ar goji, aronia, mure, zmeură și căpșuni. Astăzi, cultura care le aduce cele mai mari venituri este cea de goji, însă au existat momente dificile, care mai că i-au determinat să desființeze cultura.

„Totul a început ca un vis. Am urmărit o emisiune la televizor, unde domnul Marin Constantin (n.r. – producător de material săditor) vorbea despre goji. Așa am luat hotărârea să încercăm să plantăm și noi. Așa că am mers la dumnealui, am luat plantele foarte micuțe, le-am pus în alte ghivece, pe care le-am lăsat o perioadă mai lungă în solar, unde le-am format un pic de coroană. În noiembrie am înființat plantația“, a declarat Viorica.

Chiar dacă au primit sfaturile necesare de la cel care le-a furnizat materialul săditor, aceștia încă aveau nevoie de mult mai multe informații pentru a transforma mica plantație într-o investiție care să aducă profit.

„Știam că această plantă are nevoie de soare și apă, ceea ce i-am și oferit. Inițial am avut 150 de plante, iar după 4 ani am mai înființat o altă mică plantație, pe locul unde am avut viță-de-vie. Acum avem în jur de 9 ari plantați cu goji, însă există diferență de producție între cele două parcele. Diferența de producție între cele două culturi ar fi de 1 kg de fructe per plantă în plus la prima înființată. Trebuie spus că de pe o plantă culegem într-un sezon între 7 și 10 kg de fructe“, a precizat Iulică.

Inițial comercializau fructele cunoscuților, apoi au început să vândă și prin intermediul rețelelor de socializare și să-și formeze clienți fideli în Brașov și București.

Centrul de colectare, salvarea micilor producători

De obicei, plantele de goji fructifică în perioada iulie-noiembrie, dacă se mențin temperaturi ridicate. În primul an de producție, cei doi nu aveau niciun plan de valorificare a fructelor, motiv pentru care precizează că le-a fost și foarte greu. În acel moment au început să caute și alți producători în ideea de se sfătui și a face împreună un plan. Nu au reușit inițial, au mai trecut câțiva ani și au luat legătura cu domnul Adrian Nicolae, inițiatorul Goji Bio Brașov. Acela a fost momentul în care le-a fost recomandat centrul de colectare, implicit pe Andrei Iosif, care deține un depozit de legume-fructe și care a reușit să ducă gojiul românesc pe rafturile marilor magazine. Sunt foarte mulțumiți de faptul că în acest moment știu că pot valorifica întreaga producție la un preț mulțumitor și de două ori pe săptămână merg la depozit pentru a preda fructele.

Până în prezent au recoltat în jur de 200 kg pe care le-au comercializat în stare proaspătă, însă Viorica pregătește și adevărate specialități din goji, cum ar fi dulceața. A fost un sezon bun, chiar dacă ploile din primăvară au întârziat coacerea fructelor, iar prima producție a fost culeasă la începutul lunii august.

Despre întreținerea culturii, Iulică Militaru spune că nu este atât de complicat, a implementat un sistem de prindere, unul de irigații și a acoperit plantațiile cu o plasă specială împotriva vrăbiilor, cel mai mare dăunător din această cultură. Primăvara fertilizează cu gunoi de grajd, însă în ceea ce privește intervențiile în vegetație ele lipsesc deoarece își doresc să pună la dispoziție fructe netratate. Pentru culesul lor a creat un suport special unde așază caserolele, iar în perioada de recoltat este ajutat de câțiva oameni din zonă, de soție, bineînțeles, dar și de mama dumnealui, care cu mândrie vorbește despre reușita copiilor.

Spre viitor țintesc ambii cu optimism. Și-ar dori să modernizeze plantațiile și chiar să mai înființeze una, însă iau totul pas cu pas, așa cum au făcut și până acum, pentru că li s-a dovedit că prin pasiune, curaj și muncă pot să transforme un simplu vis într-o afacere cu potențial.

Larissa DINU

Dacă în urmă cu câțiva ani, atunci când vorbeam despre goji ne raportam la un fruct exotic, prea puțin cunoscut în România, astăzi lucrurile stau altfel pentru că tot mai multe persoane au îndrăznit să experimenteze și să înființeze plantații. Un astfel de exemplu este Adrian Nicolae, cel care între timp a devenit cel mai mare producător de goji din țară, a înregistrat un soi românesc de goji și oferă consultanță tuturor celor care doresc să înființeze plantații.

Adrian Nicolae (foto) nu este agronom de meserie, însă în doar 8 ani a reușit să devină unul dintre cele mai bune exemple în ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri într-un domeniu nou, cel al cultivării plantelor de goji. Totul a început din dorința de a face ceva nou, atunci când s-a născut fiica sa, însă drumul spre succes a fost unul anevoios deoarece la acea vreme nu existau foarte multe informații despre această cultură. „În 2013 am certificat pepiniera, unde am produs material săditor suficient pentru a înființa plantația, însă lucrurile nu au decurs tocmai bine. La Augustin, acolo unde am avut prima plantație, nu făcusem o testare a solului, nici nu verificasem pH-ul apei și a trebuit să învățăm din mers. Investiția inițială a fost în jur de 50.000 euro, apoi nu am mai ținut cont pentru că ne-am dat seama că, din cauza solului și a zonei neprielnice pentru goji, urma să mut plantația în altă parte. Acolo practic am învățat ce nu trebuie, dar și ce trebuie făcut pentru a combate eventualele probleme dintr-o cultură de goji“,  a declarat Adrian Nicolae.

Plantație nouă, rezultate mai bune

plantatie de goji

În acest moment Adrian are o plantație de 2,5 hectare, înființată cu soiul românesc Kronstadt, cel pe care l-a omologat între timp și oferă o uniformitate culturilor de goji, lucru care lipsea cu desăvârșire în România. Prin omologarea acestui soi, cei care înființează plantații pot obține aceeași calitate a fructelor și pot stabili o trasabilitate a ulterioarelor produse obținute din aceste fructe.

Noua plantație a fost înființată ținând cont de experiențele neplăcute atât în vechea plantație, cât și de experiențele altor colegi, de utilajele ce urmează a fi folosite, o freză cu palpator care are nevoie de spațiu pentru a curăța buruienile, iar distanța dintre stâlpi e dată de tractorul pe care îl va folosi. În cazul de față este vorba despre distanța de 2.20 m cu 1.20 m, un sistem semintensiv.

Pentru a realiza această plantație, plantele au fost obținute prin butășire și atent îngrijite pentru a oferi o producție cât mai bogată. „Plantele au fost curățate, de aceea sunt mai mici, pentru că în primul an ne interesează prinderea de pământ, deci să aibă o rădăcină cât mai bine formată; în cel de-al doilea an creăm crengi principale care să se îngroașe și astfel să poată susține crengile de anul următor, deci încercăm să-i formăm o structură solidă. Avem instalație de irigat prin picurare, un aspect esențial atunci când înființezi o plantație care să producă constant. Noi avem o tehnologie de cultură probată în mai multe zone din țară care are rezultate foarte bune, aplicăm și foliare, avem în acest moment răspunsurile care să facă productivă o plantație“, a mai specificat producătorul.

Plantele de goji fructifică continuu, de aceea acesta a specificat că trebuie să facem foarte bine deosebirea între a intra pe rod și pe producție. Plantele de goji fructifică încă din primul an, dacă sunt îngrijite bine, însă nu este vorba despre o producție abundentă, acest lucru se va întâmpla atunci când va avea o structură bine formată. Atunci poate fi vorba despre o producție care ar putea amortiza investiția.

Întrebat dacă este greu să menții această cultură în sistem biologic, deci să fii mulțumit de producțiile obținute, Adrian a specificat că în acest moment nu este dificil pentru că deja a găsit produsele de care au nevoie plantele și a găsit furnizori în țară care îi asigură necesarul.

Pepinieră, consultanță și model de afacere

goji Brasov

În pepiniera omologată ecologic se obțin în fiecare an în jur de 100.000 plante din soiul Kronstadt. „Încercăm să ajungem cu plantele de un an la o înălțime suficientă, adică în jur de 45-50 cm, pentru a fi plantate în câmp în toamna aceluiași an. În general preluăm comenzi înainte, cu un avans minim și reduceri substanțiale.“

Plantele costă în jur de 10-13 lei, însă prețul diferă în funcție de numărul plantelor comandate, de perioada în care a fost semnat contractual, precum și de alte aspecte, pentru că, după cum a specificat pe tot parcursul discuției, Adrian oferă și consultanță constantă, iar legătura pe care o creează cu cei care achiziționează plantele de la el îl determină să îi numească colegi și chiar să discute planuri de dezvoltare alături de aceștia.

„Noi încercăm să oferim un sistem integrat, de la material săditor certificat, consultanță prin experiența pe care am avut-o și model de afacere prin puterea exemplului. Punem la dispoziție și soluția tehnică de susținere, recomandări în ceea ce privește sistemul de irigat, menținerea unei plantații sănătoase, un pachet complet care se încheie cu centrul de colectare și o soluție finală a investiției“, a mai precizat acesta.

Nu există boli specifice pentru cultura de goji, apar în plantații boli date de zonă, de culturile vecine. De exemplu, producătorul a întâlnit în plantațiile altor colegi gândaci de Colorado, precum și putregai cenușiu ori făinare.

Adrian îi încurajează pe toți cei care vor să înființeze o plantație de goji să se intereseze dacă solul le permite pentru că, dacă cel interesat dispune de cea mai importantă condiție, solul, poate avea numai de câștigat, mai ales dacă ține cont de faptul că în acest moment fructul de goji are cea mai mare valoare adăugată de pe piață și poate vinde en gros producția cu 25-30 lei/kg.


Analiza solului este cel mai important aspect atunci când cineva vrea să înființeze o plantație de goji pentru că este nevoie de un pH de peste 6 și să aibă o aprovizionare bună. De asemenea, cei interesați trebuie să țină cont de implementarea unui sistem de protejare a culturii, un sistem eficient de prindere a plantelor și alegerea materialului săditor certificat. De la 0, înființarea unui culturi întinse pe un hectar costă între 15.000-20.000 euro, iar costurile ulterioare de întreținere se ridică la 2.500-3.000 euro/an.


Larissa DINU (SOFRON)

Claudiu Ion Gherman, un antreprenor din Cluj-Napoca, este un exemplu demn de urmat. Acesta a investit într-o plantație de goji în jur 30.000 euro și a luat-o de la zero, fără prea multă experiență. Pentru clujean, anul acesta a început cu noi provocări: plantația de goji va fi certificată ecologic, îşi va deschide un magazin online cu produse ecologice şi speră să-şi poată termina și fabrica de procesare a fructelor.

Lycium Barbarum – cel mai productibil soi, cu fructe dulci şi puțin amărui

Povestea plantației de la Cluj-Napoca a început în urmă cu 6 ani, la sugestia unor prieteni. „M-am documentat să văd dacă pe terenurile din România se adaptează planta de goji, iar pentru început am pregătit terenul și mi-am făcut o seră profesională. Apoi, am cumpărat semințe de goji și mi-am făcut singur aproximativ 3.500 de plante. La început, cei apropiați mie nu prea au fost de acord cu această idee fiindcă în România nu era cunoscut acest fruct, mai ales că am investit în această plantație în jur 30.000 euro și am luat-o de la zero, fără prea multă experiență. În prezent am 3.500 plante pe circa 1 hectar“, mărturiseşte Claudiu.

Tehnologia de cultivarea a fructelor de goji se face manual, iar soiul pe care acesta a mizat a fost Lycium Barbarum, ne mai spune antreprenorul. „Distanța de plantare între rânduri este de 2 m, iar între plante pe rând este de 1,5 m. Inițial, irigarea o făceam manual. Curățarea plantelor de goji se face toamna, în noiembrie și primăvara, la începutul lunii martie. Tratamentele la arbuștii de goji se fac toamna sau primăvara după tăiere. Se aplică un tratament pe bază de cupru, apoi ulei horticol la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, îngrășământ sub formă de granule MPK 16/16 și se aruncă cam 25 g lângă fiecare arbust de goji la sfârșitul lunii noiembrie. În funcție de dezvoltarea plantei se administrează tratamentul de prevenire a bolii. Am ales soiul de goji Lycium Barbarum deoarece este cel mai productibil soi, cu fructe dulci, puțin amărui.“

Producţie de 3,5 tone/ha

Acesta a ales fructele de goji știind că pe piața din ţara noastră nu este concurenţă mare și pe viitor crede că va avea succes. „Valorificarea plantelor o fac prin intermediul Internetului, materialul săditor este distribuit prin curierat, iar la unii clienți ajung personal. Distribuirea fructelor s-a făcut în baza unui contract cu o societate pentru procesarea fructelor de goji, mai ales că producția de fructe, în anul 2019, de exemplu, a fost de 3,5 tone. Pe piață am intrat după circa 3 ani, după ce mi-am făcut plantația. Ca antreprenor nu este ușor să exploatez producția de fructe și de arbuști fructiferi. Este foarte multă muncă și trebuie să fii tot timpul în căutare de clienți, să poți să îți vinzi produsele. Nimic nu-i ușor la început dar cu efort, încet, cu multă dăruire, voi reuși“, este încrezător Claudiu Gherman.

Tânărul antreprenor spune că şi-a făcut un depozit pentru depozitarea fructelor de goji deoarece are diverse contracte cu producători de fructe goji din țară și din afara țării. „Anul acesta sper să-mi pot termina și fabrica de procesare a fructelor de goji, până cel târziu anul viitor. În acest an o să îmi fie certificată ecologic și plantația de goji, un site și magazinul online cu produse ecologice. Mi-am făcut un brand în Uniunea Europeană la EUIPO pe numele meu Gherman Ion Claudiu, sub Brandul Cla-Go Fruit, ca să pot să vând în supermarket fructe și produse din fructe de goji. Pentru cei care doresc să înfiinţeze plantații de goji pot oferi plante certificate la un preț rezonabil, pe bază contractuală de 5 ani; ofer informațiile necesare și le pot cumpăra producția de fructe“, încheie clujeanul.

Fructele goji nu tratează direct aceste boli, ci ele sunt recomandate îndeosebi pentru regenerarea şi hrănirea corpului, astfel încât acesta să se poată vindeca singur. În acest scop, ele îi furnizează organismului o gamă foarte largă de substanţe nutritive cu proprietăţi excepţionale.

În plus, fructele goji conțin un număr impresionant de substanțe nutritive: aminoacizi, antioxidanți, vitamina A, vitamina C, fier, zinc, potasiu, cupru, selenium, calciu, fibre.

Vitaminele, mineralele și aminoacizii au mai multe proprietăți. Iată o parte dintre nutrienții antioxidanți ai fructelor goji și funcțiile vitale pe care le susțin.


Aceste fructe sunt recomandate frecvent pentru diferite boli cronice, precum:

  • afecțiuni ale ficatului și rinichiului;
  • disfuncții ale încheieturilor și picioarelor;
  • probleme lombare;
  • amețeală și țiuit în urechi;
  • migrene;
  • insomnii;
  • hipertensiune;
  • tuberculoză;
  • impotență.

Dintre beneficiile fructelor goji:

  • stimulează funcția imună;
  • amplifică alcalinitatea şi vitalitatea corpului;
  • asigură protecția ficatului;
  • îmbunătățesc vederea și calitatea sângelui;
  • conțin elemente antiîmbătrânire și au inclusiv alte calități de excepție.

Goji tabel

Beatrice Alexandra MODIGA

Totul a început în anul 2012 pentru Daniel Cojocariu, când s-a decis să înființeze o cultură de goji în regim biologic în Faro, Portugalia. Iniţial a plantat 350 de plante aduse din Nepal sub forma unor butaşi înrădăcinați, iar după o muncă asiduă de opt ani a ajuns să aibă peste 500.000 de plante în stoc.

Metoda… tradiţional chinezească

În prima fază, Daniel a închiriat un teren, apoi a cumpărat cu ajutorul unui portughez din Macao plante din Nepal, le-a înmulţit, după care a lansat proiectul actual de a vinde plante pe bază contractuală. Legat de tehnologia de cultivare, acesta precizează că a dobândit-o odată cu trecerea timpului, experimentând diverse soluri, cel mai adecvat și cu cele mai bune rezultate fiind cel nisipos. „Practicăm o distanţă de 1 metru între plante și 2.20 între rânduri, respectiv 4.500 plante pe hectar. Noi nu lucrăm cu plantele ca cei din România, ci le tundem pe etaje; practicăm metoda tradițional chinezească, lăsăm planta să crească până la 1.80 m, de unde coboară ramurile de producție până aproape de sol. Soiurile folosite sunt două originare din Tibet: Lycium Chinensis pentru a produce ceai și suplimente alimentare din frunze, iar din fructe dulcețuri şi băuturi alcoolice; Lyvium Barbarum este pentru fructele dulci, din care producem în fabrica proprie sucuri, dulcețuri, suplimente alimentare şi băuturi alcoolice dulci“, mai adaugă antreprenorul.

Cea mai mare pepinieră din Europa, cu un proiect unic

Goji Portugalia

Tânărul produce plantele cu certificat biologic și fitosanitar în pepiniera proprie, prin intermediul unui proiect unic, aceasta fiind cea mai mare pepinieră înregistrată în Europa.


„Produsele fitosanitare folosite fac parte din munca noastră și le împărtășim doar membrilor noştri deoarece sunt produse obținute în laboratoarele cu care noi colaborăm.“

În anul 2019 a avut o producție proprie estimată de 39 de tone, mai adaugă acesta. „Proiectul nostru a constat într-un contract pe care noi îl facem cu agricultorii de aici și nu numai, chiar și cu cei din România sau Republica Moldova; noi le vindem plantele noastre biologice și le garantăm cumpărarea întregii producții de fructe, cu o valoare determinată de cinci ani. Așteptăm în sensul acesta colaboratori de pretutindeni interesați de a lucra cu noi. Dorim să încheiem contracte de cumpărare a fructelor sub formă congelată sau sub formă de pastă. Pentru un hectar cu 4.500 de plante (4,50 €/plantă) investiția totală este de până la 35.000 de euro, cu totul inclus (plantele, sistemul de irigație, sistemul de susținere a plantelor similar viţei-de-vie, plantarea și prepararea terenului. Avem de departe cea mai mare cultură de goji în mod biologic din Europa cu cele 52 ha plantate și încă 128 ha în proiect finanțat din fonduri europene (sunt hectare adunate de la mulți fermieri care au proiecte în curs de aprobare)“, încheie Daniel Cojocariu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Eugenia Ignat a obţinut materialul săditor în pepiniera proprie din seminţe aduse din Canada. Din acestea a obţinut în jur de 5.000 de plante, iar în primăvara anului 2016 a plantat 3.500 pe o suprafaţă de 1 ha. Soiul de goji se numeşte Lycium Barbarum şi este originar din China.

Pepinieră proprie cu certificat de autorizare

Iniţial, Eugenia a cumpărat 3,5 ha de teren în municipiul Vaslui, respectiv în suburbia Gura Bustei. Apoi, i-a venit ideea să-şi facă şi propria pepinieră, spune aceasta. „Am selecţionat cu mare atenţie plantele goji, iar în anul următor am obţinut arbuşti riguroşi, de unde am înrădăcinat butaşii. Toată această perioadă i-am urmărit pe cei foarte productivi şi cu fructe mari şi foarte dulci. Aşa am înfiinţat pepiniera. Pe toată perioada înfiinţării plantaţiei am fost inspectată de cei de la Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, de unde am primit certificat de autorizare pentru producerea seminţelor şi a materialului săditor.“

La început vasluianca a luat-o ca pe o afacere mică de familie, iar după circa trei ani şi-a dat seama că această cultură poate produce satisfacţii financiare ridicate. „Interesul tot mai crescut al acestor fructe poate poziţiona cultura de goji în cadrul investiţiilor agricole cele mai importante. Din acest an, cultura de goji este eligibilă pentru finanţare prin fonduri europene, iar anul viitor  intenţionez să mai cultiv 1 ha“, declară Eugenia.

S-au extins plantaţiile…

Cultura de goji a devenit din ce în ce mai populară în rândul cultivatorilor de arbuşti fructiferi din România. Dacă acum câţiva ani nu se ştia prea multe despre aceste fructe, în ultima vreme s-a mărit numărul plantaţiilor de goji, mai spune femeia. „Această cultură este foarte uşor de întreţinut. Profitul pentru 1 ha de plante goji este superior celui obţinut de alte culturi tradiţionale. Există un interes crescut pentru fructe proaspete şi pe piaţa din România, pentru a le înlocui pe cele uscate aduse din China. Randamentul la planta de goji este ridicat, chiar dacă solul nu este foarte fertil, deoarece este rezistentă atât la frig cât şi la temperaturi ridicate şi secetă. De altfel, o plantaţie de goji este foarte rentabilă atât pentru valoarea fructelor, cât şi a frunzelor (pentru ceai) şi a produselor pe bază de goji ce pot fi valorificate.“

De ceva timp, familia Ignat este în discuţii cu o firmă din Portugalia pentru vânzarea unor cantităţi mari de fructe proaspete, menţionează vasluianca. „De aceea recomand celor interesaţi de dezvoltarea unei astfel de afaceri să înfiinţeze plantaţii de goji deoarece există un potenţial considerabil pe această nişă. Totodată, noi oferim consultanţă, vindem şi butaşi la preţuri mici, iar în curând sperăm să comercializăm fructele și pe piaţa portugheză. Sper să fim cât mai mulţi în zona Moldovei şi să ne putem uni. Mi-aş dori să dezvoltăm puţin şi această zonă, care ştim cu toţii că este defavorizată“, încheie Eugenia Ignat.


O astfel de investiţie a ajuns la 25.000-30.000 lei pentru cele 3.500 de plante.

Beatrice Alexandra MODIGA

Trăinicie la țară! Așa ar suna ceea ce face Iulian Florin Vieru, un tânăr fermier în vârstă de 31 ani, în comuna bunicilor, în grădina copilăriei. O afacere de familie a adus fructele goji în acest colț de țară… și cererea este peste ofertă, ne zice antreprenorul nostru.

„Secretele naturii din grădina Otiliei“

goji 4

Tinerii sunt tot mai mult atrași de meleagurile țării noastre și mână de la mână construiesc agricultura biologică și trăinicia satului românesc. Unul dintre aceștia este Iulian Florin Vieru, care ne-a povestit propria experiență în creșterea plantei de goji: „Am început această afacere în urma unor ani munciți în străinătate. Stând printre străini mult timp, m-am hotărât să mă reîntorc în țară și să mă apuc de ceva în domeniul agriculturii. Totul a pornit în grădina bunicilor mei, care sunt din satul Sticlăria, comuna Scobinți, din județul Iași. Pentru că aceștia aveau o grădină și nu puteau să o muncească m-am hotărât să plantez ceva pe o suprafață mică. După lungi dezbateri cu soția mea privind cultura, am ajuns în cele din urmă la goji și am zis totuși să riscăm. Neavând suficienți bani pentru a cumpăra materialul săditor, am ales varianta semințelor. Am cumpărat semințele, iar astăzi avem 455 de arbuști goji, mari și frumoși, pe o suprafață de 1.000 mp. Totul a început în anul 2015 și am zis să fie un cadou pentru fiica mea nenăscută la acea vreme, Otilia. De aici și numele plantației, «Secretele naturii din grădina Otiliei». În plantația noastră folosim substanțe bio, respectiv gunoiul de grajd, zeama de urzică ca nutrienți, iar pelinul și cimbrul le folosim pentru a combate dăunătorii. Începutul nu a fost ușor, iar suma totală a investiției până în acest moment este de 2.200 €, pe parcursul a trei ani. În această sumă sunt incluse sistemele de irigație, bazinul de irigație, lucrările de întreținere și plasa cu care este acoperită plantația pe timpul verii deoarece în această zonă graurii și sticleții și nu numai dau bătaie de cap culturii.“

Un soi bine ales, producție pe măsura așteptărilor

goji 3

Cum o cultură nu poate fi roditoare fără un soi productiv, acest aspect trebuie să fie bine luat în calcul, ne spune antreprenorul nostru: „Noi folosim doar Ningxia NQ1, un soi deloc pretențios, foarte rezistent la clima țării noastre, foarte productiv, cu fructe mult mai mari față de restul soiurilor de goji. Arbustul goji iubește foarte mult soarele, așa că este foarte indicat să fie plantat cât mai mult în bătaia soarelui, astfel va crește și se va dezvolta foarte bine, urmând ca în anul cinci să ajungă deja la maturitate. Arbustul goji începe să fructifice începând cu jumătatea lunii iulie și până dă înghețul. În același timp vom găsi pe ramurile sale fructe verzi, coapte, dar și boboci și flori, fructificând încontinuu în acest interval.

Fructele proaspete sunt foarte dulci și au foarte multe întrebuințări. Se poate face dulceață, limonadă, gojată (amestec cu alcool) și sirop de goji. De asemenea, se folosesc la curele de slăbire, iar frunzele se utilizează pentru salate și ceaiuri. Foarte mulți dintre cei care cumpără de la noi au fost la plantație și au văzut cum sunt întreținute și îngrijite, astfel le-am câștigat încrederea, mai ales că sunt 100% naturale. Fructele le vindem magazinelor de profil și nu numai. Din păcate, anul trecut nu am avut fructe pentru a acoperi cererea.“

goji 2

„Trebuie să îți placă să lucrezi pământul și să nu te gândești numai la bani. Banii vin pe parcurs, mai ales că un kilogram de fructe proaspete se vinde cu 60 lei, pe când un kilogram de fructe deshidratate cu 120 lei.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Culturile de nișă pe suprafețe mici sunt printre cele mai profitabile investiții în agricultură, mai ales dacă ținem cont de faptul că alegerile pot fi variate, iar alegerile adaptate în funcție de zonă.

 Vă prezentăm în cele ce urmează planul de la A la Z pentru 5 culturi de nișă pe care le puteți înființa în această toamnă și care vă pot garanta profit în scurt timp.

AFINUL SIBERIAN

afin

Afinul siberian se adaptează destul de bine în ţara noastră. Preferă un sol puţin acid, cu Ph-ul 6, dar la fel de bine vegetează şi în soluri uşor alcaline cu Ph-ul 7,5. După plantare, când se acomodează cu solul, devine rezistent şi la arşiţă. Ca aproape în cazul tuturor plantaţiilor, recomandarea specialiştilor este să plantăm toamna imediat după ce plantele intră în pauza vegetativă. Atunci umiditatea din sol este ridicată, iar riscurile să nu se prindă sunt foarte mici. Mai mult decât atât, rădăcina se fixează în sol înainte ca planta să intre în vegetaţie şi vom avea plante care pleacă în vegetaţie foarte devreme. Foarte important este îngrăşământul organic (gunoiul de grajd) pe care ar fi bine să-l administrăm în fiecare groapă la plantare. Plantarea se face la 2 m între rânduri şi 1,5 m pe rând.
(Citește mai mult despre Afinul Siberian)

ARONIA

ARONIA

Este recomandată plantarea aroniei toamna sau primăvara devreme, dar poate fi plantată chiar şi iarna, cu condiţia ca solul să nu fie înghețat și plantele să nu fi început să vegeteze. Chiar dacă preferă locuri deschise, luminoase, cu umiditate înaltă, nu este pretenţioasă faţă de soluri, însă pH-ul optim pentru creşterea producţiei de fructe trebuie să fie uşor acid (6,0-6,5), tolerând o gamă mai largă a pH-ului, situată între 5,0 si 8,5. Se înmulţeşte prin seminţe, drajoni sau altoire. Puieţii pot fi achiziţionaţi din pepiniere, preţul variind între 13 lei, pentru cei de 1 an, şi 23 de lei, pentru cei de 3 ani.

Pregătirea terenului constă în prelucrarea de bază, aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm, discuire sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor dintr-o pepinieră.
(Citește mai mult despre Aronia)

GOJI

goji

Deşi considerată o cultură exotică, goji este un arbust rezistent şi nepretenţios, care se cultivă relativ uşor şi care s-a adaptat foarte bine climei din ţara noastră. În primii doi ani goji rezistă la temperaturi scăzute de -23 grade Celsius şi până la -30 grade Celsius după aceea, iar maximele suportate sunt până la +38 - 40 grade Celsius. Preferă zonele cu grad total de expunere solară şi o umiditate moderată a solului. O cerinţă specială este aceea că nu agreează solurile acide. Pregătirile pentru înfiinţarea unei plantaţii de goji încep din toamnă, atunci când terenul se ară şi se frezează. Odată cu aceste două operaţiuni se poate încorpora în sol şi gunoi de grajd. Plantările se fac cel mai bine toamna pentru că pământul are foarte multă apă şi nu este nevoie de irigare. Dacă se plantează toamna, atunci sunt recomandaţi butaşii de 40 cm pentru că sunt mai rezistenţi.
(Citește mai mult despre Goji)

MOȘMON

mosmon

Deși cunoscut de secole, moșmonul nu prea a atras atenția pomicultorilor din România, însă în urmă cu câțiva ani interesul pentru acest arbust a cunoscut un trend ascendent. Astfel, anumiți distribuitori de material săditor au devenit promotorii acestei specii tocmai pentru că valorificarea nu ar reprezenta o problemă deoarece în piață nu se prea găsesc aceste fructe.

Înființarea unei plantații trebuie să respecte pașii obișnuiți: analiza solului, pregătirea terenului și afânarea. Apoi plantarea se realizează din 4 în 4 metri – 4 m distanţa între plante şi 4 m între rânduri, se poate reduce distanța şi la 3 metri pe rând, dar nu și între plante. Moșmonii plantați sunt arareori crescuți pe propria rădăcină, ci pe port­altoi de gutui. Specialiștii atrag atenția asupra calității materialului săditor care trebuie să fie neapărat certificat pentru a obține rezultatele dorite. Plantarea se poate realiza primăvara sau toamna, atunci când solul nu este îmbibat cu apă sau înghețat. Dacă arbuștii au fost crescuți în ghiveci, se pot planta în orice perioadă a anului. În ziua dinaintea plantării este recomandată pregătirea unei mocirle din bălegar, pământ roșu și apă în care se pune rădăcina tăiată pentru a se înmuia. Acest proces este recomandat deoarece ajută la cauterizarea rănilor și stimulează creșterea radiculară. Costul pentru înființarea unui hectar de livadă diferă în funcție de vârsta materialului săditor. Recomandate sunt plantele de cel puțin un an, iar prețul lor este cuprins între 25 și 30 de lei/buc.
(Citește mai mult despre Moșmon)

COACĂZUL NEGRU

coacazul negru

O plantație poate fi înființată fie primăvara, fie toamna, însă specialiștii recomandă plantarea în toamnă deoarece este garantată plecarea mai rapidă în vegetație după anotimpul răcoros, unii amintind chiar faptul că, plantând în toamnă, mai câștigi un an. Primul pas recomandat este analiza de sol, pregătirea terenului care presupune curățarea terenului de resturi vegetale, dacă este cazul, apoi aratul la o adâncime de aproximativ 30 cm și discuirea sau afânarea solului, pentru a nivela stratul de suprafață fragmentat. Plantarea se face cel mai bine la scurt timp după obţinerea materialului săditor care trebuie să provină dintr-o pepinieră care poate oferi garanția, prin acte, a mărfii. Pentru cei care vor să acceseze fonduri europene în vederea înființării unei culturi, alegerea pepi­nierei este foarte importantă deoarece materialul săditor trebuie să fie achiziționat cu toate actele necesare solicitate pentru acordarea banilor. După pregătirea terenului, coacăzul se conduce cel mai adesea în sistem clasic, unde plantele cresc în formă de tufă. Pentru plantare se recomandă distanța între rânduri de 2,5-3 m și între plante de 1-1,5 m, ceea ce înseamnă maximum 4.000 de plante/ha. Se sapă gropi de 30 x 30 x 30 cm, se așază planta, se acoperă cu pământ și se udă. În cazul în care pentru plantare au fost folosiți arbuști la ghiveci, prinderea lor este garantată.
(Citește mai mult despre Coacăzul Negru)

În jurul arbustului cu „diamante roşii“ s-au ţesut de-a lungul secolelor multe legende. Despre fructele sale s-a scris pentru prima oară în timpul dinastiei împăratului Taizhong, iar renumele lor, acela de „diamante roşii“, este confirmat şi de ştiinţă. Foarte bogate în antioxidanţi, aceste fructe reprezintă un izvor de sănătate, cu multe beneficii pentru organism. De aici şi cultivarea sa în tot mai multe regiuni ale Terrei. Şi în România a stârnit interes, iar afacerile în centrul cărora se află goji sunt în expansiune. Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să afle secrete din tehnologia de cultură a acestui arbust am apelat la pionierul culturii goji în ţara noastră. Marin Constantin deţine în Crevedia o pepinieră în care a aclimatizat tot felul de specii exotice.

Plantare şi întreţinere

Deşi considerată o cultură exotică, goji este un arbust rezistent şi nepretenţios, care se cultivă relativ uşor şi care s-a adaptat foarte bine climei din ţara noastră. În primii doi ani goji rezistă la temperaturi scăzute de -23 grade Celsius şi până la -30 grade Celsius după aceea, iar maximele suportate sunt până la +38 - 40 grade Celsius. Preferă zonele cu grad total de expunere solară şi o umiditate moderată a solului. O cerinţă specială este aceea că nu agreează solurile acide. Pregătirile pentru înfiinţarea unei plantaţii de goji încep din toamnă, atunci când terenul se ară şi se frezează. Odată cu aceste două operaţiuni se poate încorpora în sol şi gunoi de grajd. Plantările se fac cel mai bine toamna pentru că pământul are foarte multă apă şi nu este nevoie de irigare. Dacă se plantează toamna, atunci sunt recomandaţi butaşii de 40 cm pentru că sunt mai rezistenţi. Butaşii de goji de 20 cm se pot planta şi primăvara, dar atunci este necesară irigarea. Distanţa de plantare este de 1,5x2 m. După plantare, aceştia trebuie susţinuţi fie individual pe araci, fie pe şpalier. În plantaţiile de goji sunt două tratamente extrem de importante. Primul se face primăvara înainte de înfrunzirea arbuştilor şi presupune „îmbăierea“ cu zeamă bordeleză (sulfat de cupru cu var). A doua lucrare importantă presupune ca după această îmbăiere, la 3-4 zile, arbuştii să fie daţi cu ulei horticol. Acesta are rolul de a proteja scoarţa de dăunători, în special. Pentru prevenţia atacului dăunătorilor, mai ales al afidelor, se fac stropiri cu insecticid şi fungicid din 21 în 21 de zile. Dacă apar semne ale unui atac al afidelor se aplică un tratament cu insecticid, care se repetă la un interval de 5-7 zile. La intrarea în iarnă, arbuştii trebuie pregătiţi de hibernare, iar procedura este identică cu cea din primăvară. Se fac „îmbăieri“ cu zeamă bordeleză, iar la 3-4 zile de la această operaţiune se dă cu ulei horticol. Ocazional se fac lucrări de curăţire a terenului de vegetaţia spontană.

Tăierile sunt extrem de importante

O lucrare esenţială în plantaţia de goji este tunderea coroanei arbuştilor. Este important ca aceştia să aibă o formă şi structură de baldachin, cu mai multe etaje, astfel încât soarele şi vântul să pătrundă printre acestea, iar randamentul să fie crescut. Coroana de aproximativ 2,5 x 2 m trebuie să aibă o viteză de creştere medie de 0,5 m / an la maturitate. De regulă, tunderea coroanei se face iarna sau primăvara devreme, când planta este în hibernare. Se pot face tăieri şi vara pentru realizarea unei forme optime a arbustului. Înălţimea ideală a unui arbust de goji este de 1,5-2 m, de aceea ramurile care depăşesc această înălţime vor fi tăiate. Este important ca între coroană şi sol să existe un gol de 35-40 cm, de aceea se îndepărtează frunzele, lăstarii şi rămurelele. În primul an, tulpina principală trebuie să aibă între 50-60 cm, să fie dreaptă, curată, fără niciun alt copil lateral. Când aceasta ajunge la 60-90 cm trebuie tăiat vârful pentru a putea stimula creşterea laterală a ramurilor. Nu trebuie încurajată ramificarea prin mai mult de 4-5 lăstari. Lăstarul mai frumos, mai drept, gros şi sănătos îl vom lăsa să crească ca tulpină principală pentru anul următor.

Rodeşte din primul an

Producţia unei plantaţii de goji este influenţată de mai mulţi factori - selecţia soiului, modul de îngrijire a plantelor, fertilizarea solului şi climă. Cel mai bun randament se obţine în solurile bine drenate, dar cu umiditatea suficientă. Arbustul goji începe să înflorească cel mai devreme în mai şi rodeşte, în funcţie de soi, din iunie până în noiembrie. Fructele se culeg de regulă când au culoarea galben-portocaliu. Prezintă în acelaşi timp boboci, flori, fructe verzi şi fructe coapte. Fructificarea la plantele obţinute din butaşi apare din primul an, însă vorbim de câteva sute de grame. Începând cu anul al doilea se poate obţine de la un arbust un kilogram de fructe. Randamentul plantaţiei de goji este de 2. 250 kg fructe uscate/hectar la arbuşti de 3 ani şi de 4.050 kg fructe uscate/hectar la arbuşti de 5 ani. Sunt cazuri în care producţia de goji poate ajunge şi la 6.000 kg fructe uscate/ hectar la arbuşti de 5 ani. Din 4,37 kg de fructe proas­pete se poate obţine un kg de fructe uscate.

• Deşi preţul fructelor de goji este destul de ridicat, pe piaţa internă există o cerere foarte mare. Preţurile pentru kilogramul de fructe uscate pornesc de la 40 de lei şi ajung la 70 de lei. De la 1.800 de arbuşti se poate obţine o tonă şi jumătate de fructe uscate

• Pentru a fi rentabilă această afacere se poate înfiinţa pentru început o jumătate de hectar. Preţul unui butaş de 20 cm este de 6 lei, iar cei de 40 cm sunt valorificaţi la 14. Dacă vorbim despre un volum mare de butaşi cumpăraţi, preţurile scad. Pentru înfiinţarea unui hectar sunt necesari 3.350 de butaşi. Speciile care se pretează pentru cultivarea în ţara noastră sunt Lycium Barbarum şi Lycium chinense. Recoltarea se face manual.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti