În 2017 și 2018 s-a vorbit despre producții istorice (record) la cereale. Dea Domnul să fie așa, că ne mai scoate agricultura din anumite încurcături financiare! 2017 a fost, într-adevăr, un an agricol fast, la fel pesemne și 2018, deși i-am auzit pe mulți fermieri povestind că producția la porumb n-a fost atât de grozavă. În fine, trecem peste asta. La altceva ne gândim. La cifrele statistice. La felul în care sunt ele colectate, în primul rând. Și-apoi discutăm despre evoluția suprafețelor și producțiilor la cereale de bază, grâu și porumb.

Din 2007 încoace nu avem nicio îndoială că suprafețele declarate sunt cât de cât apropiate de realitate. Și asta pentru că fermierii înscriu date corecte pentru a primi subvenția europeană la hectar. Falsul se lasă cu sancțiuni. Inclusiv pe fiecare cultură se colectează cifre reale. Dar avem serioase îndoieli că producțiile sunt cu adevărat cele înscrise în statisticile transmise în final către INS. Aducem argumente. Marii fermieri, la un moment dat, trebuie să raporteze producția obținută, altfel se încurcă în contabilitate și-și creează probleme cu legea. Dar micii fermieri (gospodăria țărănească) nu fac asta pentru că n-au nicio obligație în acest sens. Nici măcar nu declară undeva cât porumb sau grâu au recoltat, iar circuitul economic îi scapă printre degete. Aici intervin direcțiile agricole județene, cele care realizează raportările. Specialiștii Daj-urilor nu au timpul fizic necesar să meargă din ogradă în ogradă pentru a estima producțiile, așa că le măsoară din ochi și le pun din... condei. Nici în relația cu fermierii mari nu stau prea bine, în sensul în care societățile comerciale au încă rezerve să le declare lor cifrele. Dar aici să zicem că totul se poate retușa când se confruntă bazele de date de la APIA, direcțiile agricole și finanțe. În consecință, avem mari rezerve că producțiile înscrise în statistici chiar sunt cele care există și faptic. De un plus sau un minus (poate de ordinul zecilor sau sutelor de mii de tone) e clar că se poate discuta. Treaba e că nu are cine să verifice aceste aspecte, că nu avem un mecanism de control. Așa că luăm de bun ce ni se servește.

Grâu

Dacă ar fi să glumim, am făcut un ocol de peste două decenii pentru a ajunge, în 2013-2017, la aproximativ aceeași suprafață de grâu pe care România o cultiva în 1990. Pe plan european, Institutul Național de Statistică ne spune că, la grâu, România ocupă locul cinci ca suprafață cultivată, după Franța, Germania, Polonia și Spania, și locul patru la producția realizată, după Franța, Germania, Regatul Unit și Polonia. În statistica internă, privind cifrele din perioada de după aderarea la UE, raportată la anul etalon 1990, remarcăm faptul că diferența de producție este semnificativă. Inginerii știu că, în condiții de neirigare și a climei din regiune, deci un fel de a rămâne la dispoziția Celui de Sus, producția nu-i cel mai bun indicator pentru a marca evoluția (involuția) sectorului. Dar este unul pentru a măsura performanța. Progresele (în teren) sunt remarcabile, toate generate de gama de mașini pe care o au la dispoziție marii fermieri, de tehnologiile inovative de cultură, de inputurile de calitate etc. Așa că, de exemplu, producția medie din 2017, de 4.888 kg/ha, este una mincinoasă. Specialiștii din corporații au dus recolta inclusiv în anul 2018, unul extrem de ciudat din punctul de vedere al climei, la 7-8 tone/ha! Prin anii ’90, maximul care se obținea în câteva IAS-uri de elită se oprea undeva la 6-6,5 tone/ha! În rest însă media ducea în anii favorabili la un cel mult 4 tone/ha.

Revenind în 2017, județele din Bărăgan și câmpiile Olteniei sau de Vest au depășit media națională. Cea mai mare producție medie s-a obținut în Ialomița (5.995 kg/ha), județul fiind urmat de Călărași (5.549 kg/ha), Constanța (5.413 kg/ha), Timiș (5.395 kg/ha), Arad (5.315 kg/ha), Brăila (5.246 kg/ha), Buzău (5.186 kg/ha), Teleorman (5.107 kg/ha) și Olt (5.072 kg/ha). Mai observăm că, începând cu 2013, ultimul din cadrul exercițiului bugetar european 2007-2013, după ce agricultura a beneficiat de proiecte de modernizare a fermelor (utilaje, în principal), suprafața cultivată cu grâu s-a stabilizat în jurul a 2 milioane de hectare. Avem, de asemenea, și o constanță a producției, cu un plus pentru 2017, an care a avut și condiții meteo excelente. Dacă s-ar pune la punct și sistemul de irigații, evident că lucrurile ar sta mult mai bine.

dinamica tabel Grau

Porumb

Cultura de porumb boabe n-a renunțat să-și revendice locul de cereală vedetă în România. Remarcați (cu excepția anului 2010 – minus și 2012 – plus) că suprafața rămâne din 1990 și până astăzi în zona 2,4-2,6 milioane de hectare cultivate. Cu producția medie, ca și la grâu, au fost fluctuații generate în principal de condițiile meteo. Interesant este că totuși, ca producție totală, au fost cinci ani (șase, dacă socotim și 2018), când producția a trecut de 10 milioane de tone, acest aspect generând semne de constanță. La nivelul UE, România deținea, în 2017, prima poziție ca suprafață (urmată de Franța, Ungaria, Italia și Polonia) și locul al doilea, după Franța, ca producție. În 2018, pentru care nu avem date finale de la INS, sunt semnale că România ar fi depășit ca producție totală Franța.

În 2017 fermierii români au obținut cea mai mare producție medie de porumb boabe: 5.959 kh/ha. Recordul îl deține județul Ialomița, cu o medie de 8.367 kg/ha, urmat de Neamț (7.858 kg/ha) și Călărași (7.718 kg/ha). Producții medii de peste 6 tone la hectar s-au mai înregistrat în Bihor, Maramureș, Brăila, Satu Mare, Buzău, Tulcea, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea și Arad. Ciudat este că două dintre cele mai mari producătoare din țară, am numit județele Constanța și Timiș, au avut rezultate modeste, cu medii de 5.786 kg/ha, respectiv 5.202 kg/ha, într-un an despre care s-a afirmat că a fost cel mai bun din punct de vedere climatic. Marii fermieri au depășit însă, știm bine, producția de 10 tone la hectar. Ca și la grâu, media este trasă în jos de recoltele oarecum modeste din micile gospodării, unde nu se aplică corect tehnologia de cultură.

dinamica tabel Porumb

Maria Bogdan

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti