Ultimii cinci ani au fost catastrofali pentru producția de porumb, iar anul acesta nu face excepție. Iulian Iancu, fermier din comuna Fulga de Jos, județul Prahova, spune că a devenit tot mai riscantă cultivarea porumbului, chiar și în condițiile în care a ales să cultive hibrizi rezistenți la secetă și temperaturi ridicate. Anul acesta, deși aparatul foliar al plantelor s-a dezvoltat foarte bine, știuletele de porumb a dezvoltat boabe doar parțial. În interviul pe care ni l-a acordat la sfârșitul lunii iulie, fermierul a mărturisit că se gândește foarte serios să renunțe la această cultură.

„Am diminuat suprafața cultivată de la 30 la 12%“

Rep.: Cu ce speranțe ați început anul acesta agricol și care este realitatea actuală?

I.I.: Perspectiva pentru culturile de primăvară nu este una optimistă. La grâu, orz și rapiță producțiile au fost decente. Prețurile au fost, însă, foarte jos și ne este aproape imposibil să ne acoperim cheltuielile. La cultura de porumb nici nu mai poate fi luată în calcul o ecuație financiară în care să vorbim despre câștiguri. Nu neapărat lipsa precipitațiilor a dus la această situație, pentru că planta nu suferă atât de mult din lipsa apei, ci mai degrabă din cauza temperaturilor foarte ridicate.

Rep.: Cât din suprafața agricolă pe care o gestionați este cultivată cu porumb?

I.I.: În momentul de față, cca 12-15% din suprafață este cultivată cu porumb, dar am diminuat aproape în fiecare an această suprafață. Inițial cultivam porumb pe 30% din suprafață. Tendința este de diminuare și trebuie să găsim alternative pentru a putea face rotația culturilor. Tendința este clar de a renunța la aceste culturi. În acest moment, sorgul este o variantă. L-am mai cultivat în anii anteriori, cu cca șase sau șapte ani în urmă, dar la momentul acela disponibilitatea la cumpărare nu prea exista. Acum există premise mai bune pentru vânzarea sorgului și cred că acum este singura alternativă la cultura de porumb.

În condițiile actuale de temperatură și regim pluviometric al României, cred că toți cultivatorii de porumb au probleme. Unde există posibilitatea de a iriga există și predictibilitate la cultura porumbului. La noi, neavând surse de apă sau mijloace pentru a implementa un sistem de irigații, nu cred că ne mai putem permite să investim în cultura de porumb.

„În ultimii cinci ani am avut probleme mari cu această cultură“

Rep.: Ce pierderi credeți că se vor înregistra anul acesta pe suprafața cultivată de dvs.?

I.I.: Cred că paguba va fi de 3.000-4.000 de lei pe hectar, bani care vor rămâne nerecuperați. Probabil vom obține o producție de puțin peste două tone.

Rep.: Puteți nominaliza un an foarte bun pentru cultura de porumb?

I.I.: Cred că acum șapte sau opt ani în urmă a fost un an bun pentru porumb. În ultimii cinci ani, cele mai mari probleme le-am avut cu această cultură. Acum patru ani am obținut, de pe loturi diferite, cca 4 tone la hectar, dar și șapte tone. Anul acesta producția este însă foarte slabă. Lipsa precipitațiilor a făcut în anii anteriori ca planta să tragă înapoi seva din știulete, iar acesta a rămas gol. Am băgat combina doar ca să eliberăm terenul. Mi-e teamă că și anul acesta se va întâmpla același lucru.

Rep.: Ce știți despre starea culturii de porumb din alte regiuni ale țării?

I.I.: În Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, Constanța, Călărași cultura de porumb este într-o situație similară și toți fermierii sunt debusolați. Am înțeles că există exploatații unde fermierii chiar nu vor obține nimic pe urma culturii de porumb. Vor elibera terenul și atât.

Rep.: Există vreo compensație pe care fermierii o vor primi pentru pierderile înregistrate?

I.I.: Pentru anul acesta nu avem nici cea mai mică informație. Probabil că la noi se lucrează foarte mult la centralizări, situații. Până în momentul de față nu avem nicio certitudine cu privire la faptul că vom primi măcar o despăgubire de secetă pentru culturile de primăvară de anul trecut. S-au făcut diverse acte, ne-am dus pe la Direcțiile agricole, ni s-a diminuat suma de la 1.000 de lei la 335 de lei. Există și acolo o formulă de calcul total incorectă. Înțeleg că noul ministru se gândește să modifice această formulă de calcul, astfel încât acești 335 de lei pentru daună totală să îi luăm, dar până acum nu avem nicio certitudine, mai ales legată de anul acesta.

„Vom mai cultiva porumb doar dacă vom iriga“

Rep.: Irigațiile sunt o plasă de siguranță pentru situațiile acestea. Ce posibilități de implementare a unui astfel de sistem există în această regiune?

I.I.: Singura posibilitate ar fi de a fora puțuri, dar asta necesită o muncă mai elaborată. Trebuie să se facă niște studii, să vedem dacă există apă potabilă, dacă există debitul necesar pentru a alimenta instalațiile de irigare. Pentru societatea noastră asta este principala prioritate, ca în doi sau trei ani să putem iriga cel puțin 70 sau 80 de hectare. Doar în condițiile acestea vom mai cultiva porumb. Personal eu nu aș mai cultiva porumb, dar societatea noastră trebuie să facă acest lucru pentru oamenii din comună, cei de la care am arendat.

Rep.: Care sunt măsurile de primă urgență care ar trebui acordate fermierilor?

I.I.: Ar fi ideal ca guvernanții să se axeze pe irigații, chiar unde nu sunt deloc sisteme de irigat. Ar trebui să fim ajutați cu fonduri europene, iar acest proces de accesare ar trebui să fie mai lejer, indiferent de statutul juridic. Noi administrăm această societate înființată în baza Legii nr. 36 și ne este aproape imposibil să depunem proiecte europene.

Laura ZMARANDA

În Ședința de Guvern din data de 20 aprilie 2023, a fost aprobată o hotărâre privind acordarea unei măsuri de sprijin de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale. Temeiul legal îl constituie Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 96 din 05.04.2023.

Aceasta măsură de sprijin are ca obiectiv acordarea unui grant producătorilor agricoli afectați de creșterea importurilor de cereale din Ucraina și reprezintă suma care se acordă pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau depozitarea în custodie la terți, a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la data de 01.02.2023.

Valoarea schemei de ajutor este de 99.233.700 lei și reprezintă echivalentul sumei de 20.100.000 euro stabilit la rata de schimb de 4,9370 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din Regulament, care se asigură astfel:

a) 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, finanțare externă nerambursabilă FEGA pusă la dispoziția statului român în conformitate cu art.2, alin. (1) Regulament.
b) 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă și se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea sumelor prevăzute la cantitățile totale depozitate stabilite și comunicate ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Suma care se acordă fiecărui producător agricol beneficiar este obținută din înmulțirea grantului unitar cu cantitatea de grâu din recolta proprie a anului 2022, depozitată de către acesta la data de 01.02.2023 și declarată în cererea de solicitare a ajutorului.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României pe baza de criterii obiective și nediscriminatorii, iar plățile sumelor reprezentând grantul se efectuează până la data de 30 septembrie 2023.

Beneficiarii schemei pot fi producătorii agricoli care utilizează suprafețe de teren arabil, individual sau în forme de asociere, în scopul obținerii producției de cereale, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice;
b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;
c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare

Pentru a accesa forma de sprijin, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022;
b) au depozitat producția proprie de grâu a anului 2022 în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spații de depozitare ale terților, la data de 01.02.2023.

Ni se tot spune, ce-i drept cam des în ultima perioadă, că pentru planetă producerea cărnii este un aspect destul de nociv. Provoacă încălzirea globală, distruge pădurile, redirecționează o parte substanțială a cerealelor destinate consumului uman către furajare, toate acestea pentru a produce carnea pe care numai cei bogați din Occident își pot permite să o consume. Începând cu 2002, ni s-a spus în repetate rânduri că, pentru a salva planeta, ar trebui să reducem radical consumul de carne. În fața a ceea ce pare a fi un consens universal asupra păcatului cărnii de animale, există într-adevăr un argument ecologic pentru carne? Cred că da și e necesar să vorbim despre asta. Pentru că dezbaterea publică nu numai că este extrem de părtinitoare, dar riscul mesajului anti-carne este acela de a distruge chiar mediul pe care „prorocii verzi“ pretind că-l protejează.

Să începem cu unul dintre cel mai frecvent utilizate „numere“ pentru a justifica o reducere a consumului de carne: ideea că ar fi nevoie de 100.000 de litri de apă pentru a produce un kilogram de carne de vită. O cifră semnificativă deoarece înmulțește cu peste 1.000 cerințele unui kilogram de grâu. Cu reviste la fel de serioase precum New Scientist care citează din toată inima această estimare nu este de mirare că știrea a devenit atât de populară. Luat la valoarea nominală, este evident șocant și articolul ar putea, de unul singur, să descurajeze sute de mii de oameni să mănânce carne.

Cu excepția faptului că există diferite estimări ale cantității de apă necesare pentru a produce un kilogram de carne de vită și nu toate pot fi corecte. În cartea sa: Meat, A Benign Extravagance, Simon Fairlie, fost redactor-șef al The Ecologist, construiește meticulos această cifră. El susține că o vită crescută timp de 500 de zile înainte de a merge la abator generează 125 de kilograme de carne. În cei 100.000 de litri de apă consumați, în mod ciudat, a inclus toată ploaia căzută pe terenul unde a crescut animalul, ignorând faptul că acele „dușuri“ s-ar fi întâmplat indiferent dacă animalul era la păscut sau nu. Și, pentru a-și face balonul alarmist și mai mare, s-a bazat pe cele mai mari precipitații pe care le-a putut găsi!

Având în vedere aceste informații, consider cantitatea de apă consumată de o vacă ca o funcție a poziției tale politice, adică de care parte a baricadei te găsești.

Printre statisticile anti-carne găsim, de asemenea, în diferite variante, ideea că ar fi nevoie de 20 kg de cereale pentru a produce un kilogram de carne de vită. O afirmație care se bazează pe o presupunere falsă: că nu toate animalele sunt crescute doar cu stimulente furajere. Spre exemplu, vacile și oile își petrec cea mai mare parte a vieții în pășuni. Iarna, când iarba nu mai crește, folosim în principal furaje (sfeclă verde, lucernă, fân) sau deșeuri agricole (paie, coceni) pentru a hrăni animalele. Cerealele sunt un adaos excepțional pentru câteva săptămâni administrate cu scopul de a „finisa“ animalul înainte de a pleca la abator.

În iulie 2018, la Montreal, în cadrul conferinței Societății canadiene pentru cresterea animalelor, David Pimental, profesor de ecologie la Facultatea de Agricultură și Științe ale Vieții din Cornell și deja responsabil pentru cifra spectaculoasă (100.000 litri) privind cantitatea de apă necesară unei vaci, a afirmat că: „Statele Unite ar putea hrăni 800 de milioane de oameni cu cerealele consumate pentru furajarea vacilor.“

Argumentul este superficial. Din păcate, Pimental ignoră și faptul că aproape toate cerealele folosite ca hrană pentru animale sunt improprii consumului uman deoarece ele provin în urma sortării sau condiționării, fiind deteriorate într-un fel sau altul. Producătorii de cereale depind de piața furajelor pentru a face profitabile recoltele clasate. Și, dacă am înceta cu toții să mâncăm carne, o mare parte din cereale ar fi aruncată, reprezentând o risipă care ar crește prețurile la alimente. Prin urmare, creșterea animalelor subvenționează de fapt producția de cereale consumate de om și nu o concurează, contrar a ceea ce sugerează aceste statistici înșelătoare.

În plus, sunt anumite studii anti-carne care uită să menționeze valoarea subproduselor de origine animală. Pe lângă faptul că oferă carne pentru consumul uman, vacile, oile, caprele și porcii produc o cantitate substanțială de piele, lână, grăsime, sânge și os care este apoi exploatată într-o serie de procese industriale, de la producția de îngrășăminte, la agricultura ecologică și până la fabricarea bancnotelor. Într-o fermă de creșterea animalelor aproape totul se transformă și nimic nu se pierde.

O altă mare controversă (și concepții greșite) cu privire la producția de carne este presupusa sa contribuție la încălzirea globală, un subiect apreciat de mass-media de la publicarea în 2006 a unui raport FAO care denunța „umbra aruncată de vite pe planetă“. Un document în care găsim această cifră uluitoare: 18% din gazele cu efect de seră sunt produse de animalele de fermă, ceea ce le plasează înaintea sectorului rutier în ceea ce privește emisiile.

Este în regulă să fii naiv, dar cred că încălzirea globală este rezultatul apetitului nostru pentru combustibili fosili. Cum este posibil ca activitatea de creștere a animalelor – o activitate cu mii de ani înainte de apariția Revoluției industriale – să fie o problemă atât de mare pentru mediu?

În ultimii zece ani, acest raport a contribuit la dogma reducerii consumului de carne ca „armă“ împotriva încălzirii globale. Cu toate acestea, în cifrele validate de ONU este posibilă îndepărtarea „întunericului“ său din această „umbră aruncată“ a efectului creșterii animalelor asupra mediului.

În primul rând, aceasta este o medie globală. Cifra ascunde faptul că cea mai mare parte a acestor emisii provin din defrișări care vizează crearea de noi pajiști pentru animale sau noi câmpuri de cereale care le pot hrăni. Cu alte cuvinte, majoritatea emisiilor de CO2 atribuite vacilor sunt de fapt aferente distrugerii pădurilor. În plus, o astfel de activitate privește în principal țările în curs de dezvoltare. În schimb, țările dezvoltate și-au văzut suprafețele forestiere crescând de la an la an. În consecință, dacă ne limităm doar la piața americană constatăm că vitele americane contribuie doar cu 2,8% la emisiile de gaze cu efect de seră. Deci, chiar dacă toți americanii ar înceta să mănânce carne, reducerea emisiilor ar fi mică.

Apoi, în multe cazuri, valoarea lemnului este cea care duce la despăduriri și nu animalele care ar putea fi crescute pe această suprafață defrișată. Dacă producția de carne s-ar opri mâine, copacii nu ar mai fi tăiați?

În al treilea rând, raportul FAO nu a luat în considerare utilizarea terenurilor după defrișare. De fapt, cercetătorii au stabilit că transformarea în pajiști este cel mai eficient mod de stocare a carbonului din sol, mult superior terenului arabil și, în mod surprinzător, pădurilor replantate. Guvernul irlandez consideră restaurarea pajiștilor și pășunilor din întreaga lume ca o prioritate cu un potențial considerabil de reducere a încălzirii globale. În analiza sa, emisiile de gaze cu efect de seră atribuite fermelor britanice și irlandeze sunt neglijabile. Acest lucru este cauzat în mare măsură de faptul că animalele se hrănesc, în principal, cu iarbă în cea mai mare parte a anului.

De fapt, aratul pajiștilor eliberează carbonul stocat pe termen lung, accelerează eroziunea solului și scurgerea nutrienților, toți factorii ignorați în marea „poveste“ a studiului. Parțial din cauza acestor probleme și ca parte a obiectivelor sale de mediu, guvernul britanic a decis să crească numărul pajiștilor permanente, considerate importante „chiuvete de carbon capabile să atenueze schimbările climatice“.

Urmează problema produselor lactate. Chiar dacă majoritatea oamenilor anti-carne nu vor striga de pe acoperișuri, producția de lactate este mult mai „verde“ decât producția de carne, chiar dacă iau calculele lor dubioase ca punct de reper. În primul rând, deoarece produsele lactate sunt o sursă de proteine ​​pe tot parcursul anului și nu doar după sacrificare. În plus, teoria conform căreia ar fi mai eficient să hrănim lumea cu plante decât cu produse de origine animală are un alt defect grav: astfel, pentru a acoperi necesarul de energie și proteine avem nevoie să consumăm cam 3 kg de plante/zi. Raportat la populația actuală ar fi nevoie de suprafața a încă două planete pentru satisfacerea nevoilor alimentare ale populației mondiale.

În climatul temperat cerealele produc o singură cultură pe sezon și, pentru a evita epuizarea nutrienților în sol și dezvoltarea bolilor, dăunătorilor sau buruienilor, fermierii trebuie să alterneze cu alte culturi, cum ar fi cartofii sau rapița. Deoarece au luat în considerare aceste cicluri și nevoile de proteină ​​animală, cercetătorii din Noua Zeelandă au arătat recent că, în climatele temperate, obținerea produselor lactate este de fapt cel mai ecologic mod de a hrăni o populație.

Deci, în loc să vedeți erbivorele ca fiind eco-vandali de primă clasă, poate că este timpul să le apreciați virtuțile. Capacitatea lor de a transforma ierburile necomestibile în proteine ​​de înaltă calitate sub formă de carne și lapte ar trebui văzută ca un cadou, o bucată de magie pe care fermierii și păstorii tradiționali au cunoscut-o și venerat-o de-a lungul veacurilor.

Evoluția a modelat peisajul rural pentru a-l face mai frumos, mai accesibil și mai divers din punct de vedere biologic. Multe dintre cele mai faimoase peisaje din lume depind de animalele care le cutreieră. Alegerile noastre culinare modelează peisajele pe care le iubim.

Se recunoaște din ce în ce mai mult că erbivorele sunt de fapt o parte esențială a biodiversității peisajelor. Pentru a avea grijă de orhidee, cimbru și toate celelalte plante care cresc în iarbă fină, oile sunt esențiale. Cositul mecanic rareori reușește să păstreze biodiversitatea la fel de eficient ca ierbivorele ale căror fecale, urină, copite și instincte nu pot fi reproduse de mașini.

Erbivorele se descurcă mult mai bine decât oamenii la menținerea mediilor naturale complexe.

Pădurile din New Forest, Sherwood sau Epping, printre alte mari păduri britanice, își datorează diversitatea și frumusețea excepțională silvopastoralismului – pășunile pădurii. Sisteme care au multe în comun cu peisajul preuman original despre care se crede că astăzi a fost puternic modelat de erbivore sălbatice. În acest sistem țărănesc naturalist oamenii iau locul carnivorelor.

Consumatorii trebuie să fie conștienți de probleme și să aleagă ce fel de carne doresc să cumpere și ce tip de dietă trebuie să aibă. Ceea ce nu înseamnă că ar trebui să mâncăm toți carne ci, dimpotrivă, că ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a promova vegetarianismul ca opțiune verde în mod implicit. În multe privințe pajiștile permanente sunt mai ecologice decât terenurile arabile, silvopastoralismul fiind o necesitate.

Alegerile consumatorului determină viitorul!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Suma necesară pentru despăgubirea fermierilor privind pagubele generate de secetă culturilor care au fost înfiinţate în primăvară se ridică la un miliard de lei, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în vederea acordării acestor despăgubiri la începutul anului viitor, a anunțat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul MADR.

"Este vorba de 1,2 milioane hectare unde vom avea nevoie de peste un miliard de lei. Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata, aşa cum am căzut de acord cu fermierii, o să o facem la începutul anului viitor. Trebuie să aşteptăm aprobarea Comisiei, precum şi resursele bugetare, pentru că aşa este corect, dacă am despăgubit pe cei care au fost afectaţi pentru culturile înfiinţate în toamnă trebuie să despăgubim şi pe cei care au fost afectaţi de secetă pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an", a explicat ministrul Agriculturii. 

Totodată, ppentru rectificarea bugetară vor fi asigurate fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor conform calendarului stabilit, respectiv 1,3 miliarde de lei de la bugetul naţional pentru plata finală a campaniei de anul acesta, 204 milioane de lei reprezentând diferenţa pentru seceta pedologică care a afectat culturile de toamnă.

"Vă amintiţi că atunci am reuşit să plătim cele 850 de milioane de lei, 82%, şi aşa cum am promis acum la rectificare vom plăti restul sumelor şi suma de 176 milioane de lei pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Noi vom încerca să despăgubim pe toţi cei care anul acesta au încercat să facă agricultură. Dacă nu au recoltat nimic şi au întors cultura, au reînfiinţat altă cultură şi au avut alte cheltuieli, este normal să îi despăgubim şi pe ei. Tocmai pentru că ştiu că sunt situaţii punctuale diferite, trebuie să cântărim de două ori şi să luăm o decizie. Nu era normal să îi despăgubim doar pe cei care au înfiinţat culturi de toamnă. Chiar dacă efortul bugetar este foarte mare, trebuie să facem acest lucru, iar de anul viitor să ne apucăm să facem irigaţii", a mai spus Oros.

Potrivit ministrului, până la finele lunii noiembrie, atât plata avansurilor în integralitate, cât şi plata acestor măsuri de sprijin vor ajunge la beneficiari.

APIA a plătit până în prezent 850 de milioane de lei pentru despăgubirea celor 27.861 de fermieri ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, pentru o suprafaţă de 1,11 milioane de hectare. Din suprafaţa de 1,2 milioane hectare afectată de seceta cu culturi de primăvară, cea mai mare parte a fost însămânţată cu porumb şi floarea-soarelui. 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește MADR, MAI, MFP și implicit Guvernului că s-a dat curs solicitărilor noastre insistente, începând din luna martie 2020 și solicită Domnului Premier Ludovic ORBAN, să dispună măsurile legale urgente, care se impun, pentru ca OUG privind declararea stării de calamitate și OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobate în următoarea ședință de Guvern.

Având în vedere că anul agricol 2019-2020 nu este unul normal, OUG vine în sprijinul Fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, iar nivelul recoltelor a fost diminuat de la 30% până la 100%.

OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020, OMADR 224/2020, OUG 148/2020 dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră.

Avem nevoie de declararea stării de calamitate cât mai repede, deoarece toate contractele vor ajunge la termen în următoarele zile și atunci corectarea lor este mult mai greoaie după scadență.

În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu traderii sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele, etc.

Precizăm că anul agricol 2019-2020 a fost cel mai greu din ultimii minimum 50 de ani. Este pentru prima dată când au fost afectate de seceta pedologică severă atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară. Toate riscurile și cele mai mici beneficii sunt la fermier.

• OUG PRIVIND DECLARAREA STĂRII DE CALAMITATE ÎN AGRICULTURĂ:

Producătorii agricoli au dovedit că nu sunt rău platnici, nu doresc să le fie șterse cu buretele datoriile. Nimeni nu urmărește exonerarea totală, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri, sau a celor de livrări recolte. În următoarele luni vor apărea statisticile în care se va vedea gradul de onorare a contractelor, cantitatea de marfă ce a rămas în țară, mai ales că fermierii sunt direct interesați în dezvoltarea procesării.

Realitatea arată că soluțiile identificate și propuse de fermieri nu au fost acceptate de către partenerii din interiorul lanțului de achiziționare cereale și oleaginoase.

Restabilirea încrederii între jucătorii din agribusiness și repornirea motoarelor în vederea pregătirii viitorului sezon agricol, se poate face doar dacă vor mai exista fermierii în viitorul apropiat.

Avem nevoie de soluții urgente, iar această OUG va reglementa rezonabil cazurile de IMPOSIBILITATE de executare contractuală.

Pe de altă parte, chiar și ,,partenerii’’ sunt exonerați de răspundere, pe caz de forță majoră, potrivit uzanțelor comerciale.

În vederea aprobării OUG și pentru ca aceasta să se aplice în mod echidistant pe filiera produselor agricole de bază am solicitat ca starea de calamitate să fie recunoscută pentru fermierii care dețin Procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, corespunzător cu gradul de calamitate cuprins în acestea și asimilată și pentru terții fermierilor, afectați indirect, precum furnizorii și clienții, pentru evitarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea cu toții în relațiile comerciale, în anul agricol afectat de calamitate.

• OUG PRIVIND AMÂNAREA RATELOR PENTRU FERMIERII CALAMITAȚI

Știm cu toții că producătorii din sectorul agroalimentar se află în pragul unei crize economice puternice, determinate în primul rând de seceta severă, care are multiple și dramatice consecințe.

Au fost făcute numeroase solicitări și demersuri către MADR, MFP, GUVERN, să susțină în relația cu BNR, ARB identificarea, aprobarea și implementarea în regim de urgență a unei măsuri legislative pentru amânarea plății ratelor scadente la creditele capital de lucru contractate de fermierii calamitați de la instituțiile de credit și instituții financiare nebancare, astfel încât fermierii calamitați, în mare parte buni platnici, să nu fie afectați prin retrogradări de scoring determinate de factori externi, incontrolabili.

Cunoaștem soluțiile negocierilor individuale, între banca și client pentru depășirea situației actuale, însă discutăm despre cca. 20.000 fermieri afectați, pe o suprafață de 2,7 milioane ha care necesită o soluție legală unitară. Discuțiile individuale necesită timp îndelungat, cheltuieli și garanții suplimentare, care uneori nu mai sunt și finalmente, o restructurare a creditelor va pune în pericol continuarea activității agricole. Solicităm aceasta în numele fermierilor din România care s-au dovedit a fi clienți cu bonitate, care nu au întâmpinat probleme până acum și care din motive ce nu le pot fi imputate, sfârșesc prin a fi retrogradați ca scoring și afectați profund în obținerea de alte credite pe viitor.

Stimate Domnule Premier și Stimate Domnule Ministru, vă solicităm să dispuneți în regim de urgență și să susțineți aprobarea celor două OUG până la 30 septembrie 2020 și transmite la publicare, cu regim prioritar.

Sursa: Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare
Informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de mâine, 03 septembrie 2020, se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, într-un interval de 10 zile lucrătoare.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regăsește în OUG nr.148/27.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr 806 din data de 02.09.2020, și poate fi descărcat de pe site-ul APIA, accesând adresa www.apia.org.ro.

Cererile se depun la Centrele locale/ judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia a fost depusă Cererea unică de plată în Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la Centrele județene/locale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

b) producătorii agricoli persoane juridice, cu excepția grupurilor de producători.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: - grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță.

Beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții :

a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;

b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;

c) să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată 2020;

d) nu se afla în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. 

Atenție!!! Suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată depusă în cadrul Campaniei 2020.

Prin excepție beneficiarii care au suprafețe calamitate cu culturile menționate, confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, care au fost întoarse sau nu au mai fost însămânțate după calamitare și nu se regăsesc, în totalitate sau parțial, în cererea unică de plată 2020, suprafețele calamitate avute în vedere pentru ajutorul de stat sunt cele menționate în procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

Pentru acești beneficiari ajutorul de stat se acordă pentru suprafațele confirmate prin procesul – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, dar nu mai mult de suprafața declarată cu teren arabil în cererea unică de plată din Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoțită de următoarele documente:

a) copie a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor;

b) coordonate bancare în condițiile în care nu se mențin coordonatele bancare existente la Cererea  unică de plată 2020.

Atenție!!! Dacă documentul de identificare a coordonatelor bancare existent la dosarul cereri de plata depuse la APIA nu se modifică acesta rămâne valabil și pentru acordarea ajutorului de stat.

Documentele depuse în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”,vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Cuantumurile maxime ale ajutorului de stat se regăsesc în tabelul de mai jos:

Cu un sistem de irigații rămas la coada listei de priorități, fără reparații, canale goale – acolo unde există, fără îmbunătățiri funciare, fără perdele forestiere, singura soluție rămâne despăgubirea fermierilor afectați de secetă.

După rectificarea bugetară pentru alocarea sumelor de bani, agricultorii care au fost afectați de secetă vor primi sumele ce au fost aprobate și de Comisia Europeană în vară. Sunt 34.647 de fermieri afectați, iar suprafața totală este de 1,2 milioane de hectare.

Potrivit datelor MADR, fondurile alocate se ridică la aproape 1,9 milioane de lei, banii fiind alocați de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de minister pentru anul 2020. Valoarea ajutorului de stat este calculată în funcție de procentul de calamitare, condiția fiind ca acesta să fie mai mare de 30% x cuantumul în lei pe hectar.

Fondurile ce vor fi acordate fermierilor afectați de secetă sunt:

• rapiță – 1.002 lei/hectar (136.501,41 hectare);
• grâu – 925 de lei/hectar (833.213 hectare);
• secară – 925 de lei/hectar (314,5 hectare);
• orzoaică – 951 lei/hectar (16.613,71 hectare);
• orz – 912 lei/hectar (175.680,44 hectare);
• triticale – 805 lei/hectar (5.112,51 hectare);
• ovăz – 772 lei/hectar (628,69 hectare).

Aceste sume destinate fermierilor păgubiți de secetă au fost aprobate de Comisia Europeană în vară, când Ordonanța de Urgență ce reglementa acest aspect a primit aviz favorabil după ce a fost trimisă la Bruxelles.  Vestea bună a fost dată chiar de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferință de presă ținută la Prefectura județului Maramureș în vară. „Exact așa cum am spus, anul acesta vom acorda și despăgubiri; în primul rând, vom acorda despăgubiri pentru secetă în cazul culturilor care au fost afectate. Proiectul Ordonanței de Urgență a fost deja elaborat și trimis la Bruxelles, iar Comisia Europeană l-a și aprobat. În acest moment, așteptăm rectificarea bugetară“, a spus ministrul Agriculturii în cadrul conferinței.

Roșii ecologice din seră maramureșeană

În vizita sa din județul Maramureș, ministrul Adrian Oros a ajuns și la Mircea Munteanu, fermier din Cernești care a reușit să pună pe picioare o investiție ce îmbină tehnologia cu performanța și cu rezultate de excepție. Încântat de ce a văzut la fața locului, ministrul a postat pe platforma de socializare Facebook impresiile sale. Astfel, potrivit mesajului transmis pe pagina sa oficială – Adrian Oros (https://www.facebook.com/nechitaadrianoros/), tomatele obținute din serele fermierului maramureșean se vând ușor datorită calității, ambalării și ritmicității comercializării asigurate de tehnologia de producție aplicată. „Fermierul mi-a prezentat sistemul de irigare prin picurare, de fertilizare și de aplicare a tratamentelor moderne computerizate. Realizarea investiției a permis obținerea unei capacități de producție de tomate pe o suprafață de 7.200 mp, cu o producție medie anuală de aproximativ 320 de tone de roșii și 18.000 de bucăți de salate. Fermierul a beneficiat de fonduri europene nerambursabile, prin AFIR, în valoare de peste 1,39 milioane de euro“, a menționat ministrul în postarea de pe pagina sa de Facebook.

Alune ecologice

Ministrul a mai vizitat și plantația ecologică de alun a unui tânăr maramureșean harnic și hotărât, care l-a determinat să facă un drum și pe dealurile din zona Copalnic Mănăștur. Întors din Italia, tânărul fermier a reușit să ridice în localitatea Lăschia o plantație de alun, în sistem ecologic, pe o suprafața de 2 hectare. Tot ceea ce a făcut până acum, a făcut din ceea ce a agonisit în Italia, de unde s-a întors cu o idee și cu material săditor pentru a se realiza aici, în România. De asemenea, tânărul Dochița are alte 2 hectare pe care a plantat nuci. „Am discutat cu tânărul fermier și cu familia acestuia, care îl ajută. L-am îndrumat către dezvoltarea afacerii cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile pe care le va avea în curând la dispoziție. Sunt convins că în Maramureș, la fel ca peste tot în România, sunt foarte mulți astfel de tineri vrednici, care trebuie ajutați si promovați. Cred cu convingere că păstrarea și dezvoltarea satului românesc depinde de acești oameni și fermele lor de familie. Aceasta va rămâne o prioritate a mea în politicile de dezvoltare durabilă a mediului rural“, a mai spus ministrul pe platforma Facebook.

Simona Nicole DAVID

În ședința de Guvern din 24 august 2020 a fost adoptată o Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat de compensare financiară a producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de seceta pedologică manifestată în perioada toamna 2019 –aprilie 2020 inclusiv.

Actul normativ vizează diminuarea/eliminarea efectelor negative ale secetei pedologice, prin:

- compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, grav afectați de seceta pedologică care a condus la pierderea semnificativă a producțiilor culturilor înființate în toamna anului 2019;

-asigurarea unui capital de lucru producătorilor agricoli pentru achiziția inputurilor și efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă;

- combaterea unui posibil fenomen social negativ major asupra fermierilor și a membrilor familiilor acestora, în momentul în care sunt afectate veniturile din activități agricole.

Măsura prevede acordarea de compensații financiare sub formă de ajutor de stat, pe baza devizelor de cheltuieli elaborate de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală și corespunde cerințelor din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, în următoarele limite maxime: grâu- 925 lei/ha, secară- 925 lei/ha,  triticale-805 lei/ha, orz-912 lei/ha, orzoaică-951 lei/ha, ovăz-771 lei/ha și rapiță-1002 lei/ha.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt 34.647 de fermieri, care au înregistrat o suprafața afectată de 1,16 milioane hectare.

Resursele financiare se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin OUG nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

Sursa: madr.ro

Seceta din acest an a afectat un număr de 34.647 de fermieri, ce deţin 1.168.000 de milioane de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Producătorii agricoli afectați de secetă vor primi despăgubirile la începutul lunii septembrie, iar suma totală alocată de la bugetul de stat este de 1,15 miliarde de lei, a mai spus ministrul Oros.

„Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie“, a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

Plățile la hectar stabilite sunt: pentru grâu și secară – 925 lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

„Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi nu trebuie să greşim“, a mai detaliat Adrian Oros.

Ajutoare financiare pentru fermierii din diaspora

De asemenea, ministrul a mai amintit că, în 15 iulie, va fi lansată măsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), pentru care se vor aloca 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru cei care aplică din diaspora.

Potrivit ministrului, acolo unde va fi posibil, se vor acorda în concesiune până la 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri din diaspora.

Adrian Oros a mai precizat că în luna iulie se lansează o măsură pentru sprijinirea zonei montane.

„În iulie mai avem o măsură pentru zona montană pentru că în acest exerciţiu bugetar nu au fost destinate sume expres pentru această zonă, iar la începutul anului am alocat pentru abatoare de mică capacitate în zona montană 12 milioane de euro“, a spus ministrul Oros.

Totodată, în luna august vor fi luate măsurile de sprijin pentru participarea la schemele de calitate şi pentru activităţile de informare şi promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne.

Ministrul a mai spus că, începând cu data de 30 iunie, este activă și măsura pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, pentru această măsură fiind alocată o sumă în valoare de 1.985.000 de euro.

Analiza SWOT a PNS, în discuție cu mediul asociativ

Ministrul Oros a mai amintit și despre cea de-a doua variantă a analizei SWOT a Planului Național Strategic (PNS) 2021- 2027, supusă consultărilor cu mediul asociativ în prima parte a lunii iulie.

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) a fost deja comunicată Comisiei Europene, însă pandemia de coronavirus și tot ce a rezultat din aceasta a făcut ca lucrurile să se miște mai încet.

„Din cauza acestei pandemii şi la nivelul Comisiei Europene lucrurile s-au mişcat destul de greu, nu este agreat până acum nici măcar noul Cadru Financiar Multianual, dar noi am continuat munca la Planul Naţional Strategic. Am terminat analiza SWOT, cea de-a doua variantă pe care am comunicat-o şi Comisiei Europene, şi începând de săptămâna viitoare, mai precis de marţi (7 iulie – n.red.), vom începe consultările cu mediul asociativ. Marţi se va întâlni grupul de lucru tematic pe fiecare domeniu în parte, sigur că în paralel se derulează şi evaluarea ex-ante a PNS, care este un demers obligatoriu“, a mai declarat ministrul Adrian Oros.

Potrivit oficialului MADR, în noul Plan Național Strategic obiectivele României au rămas aceleași, și anume: convergența, ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat voluntar pentru sectoarele animal și vegetal.

Este important ca discuțiile cu partenerii, respectiv mediul asociativ, să fie deja finalizate, deoarece la nivelul Comisiei Europene, atunci când se definitivează cadrul financiar multianual, România să fie pregătită și să poată obțină sumele de bani ce îi vor fi alocate.

„Sigur, noi vom milita în continuare, la fiecare întâlnire cu Consiliul de Miniştri, pentru aceleaşi obiective pe care vrem să le obţinem: convergenţă, grăbirea convergenţei, acordarea în continuare a ajutorului naţional tranzitoriu, dar şi acordarea în continuare a sprijinului cuplat voluntar atât pentru sectorul animal cât şi pentru sectorul vegetal“, a mai spus ministrul Adrian Oros.

Sprijin pentru afacerile afectate de COVID-19

În cadrul conferinței, ministrul a anunțat și sprijinul pentru agricultori și pentru cei care activează în industria alimentară care au fost afectați de pandemia COVID-19.

Potrivit ministrului Oros, formele de sprijin și detaliile vor fi anunțate pe site-ul ministerului.

„Pentru ajutoarele de stat în contextul evoluţiei pandemiei COVID-19 – am pregătit acte normative atât Ordonanţe de Urgenţă, cât şi Hotărâri de Guvern pentru unele specii, în aşa fel încât toţi cei care activează în agricultură şi industrie alimentară să beneficieze de aceste forme de sprijin. Avem separat schema de sprijin pentru ovine şi caprine, pentru porcine, pentru păsări, pentru bovinele de lapte şi carne, dar şi pentru sectorul apicol. Amănunte pentru toate aceste scheme o să dăm în săptămânile următoare, când vor fi afişate şi pe site-ul ministerului“, a mai afirmat Oros.

Apicultura este zona în care se înregistrează pierderi mari, de aproape 80%, astfel că apicultorii vor primi și în acest an sprijin financiar pe familia de albine.

„Pentru fiecare specie în parte o să acordăm un sprijin financiar. Ştim ce probleme au apicultorii, am un consilier care este apicultor şi ştiu în timp real exact ce se întâmplă. O să acordăm şi anul acesta o formă de sprijin. Ştim că au avut anul acesta pierderi foarte mari, de 80%. Încercăm să-i ajutăm pe toţi. Este o perioadă mai deosebită, mai grea, s-au suprapus mai multe crize şi încercăm să-i ajutăm pe toți cei care sunt în nevoie și au probleme cât este posibil pentru că vorbim în mare parte de bugetul naţional“, a mai explicat ministrul Agriculturii.

De altfel, recent, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a atras atenția că producția de miere va avea de suferit în acest an din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În opinia sa, producția de miere va scădea cu 15-20% față de 2019.

Înființarea grupurilor de producători pomicoli

Recent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, program pentru care se va aloca o sumă în valoare de 1.985.644 euro.

Obiectivele submăsurii 9.1a vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Beneficiarii sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție pot fi găsite și consultate în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 9.1 a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, care a fost aprobat și este publicat pe site-ul www.afir.info.

Simona Nicole David

Seceta din acest an a afectat un număr de 34.647 de fermieri, ce dețin 1.168.000 de milioane de hectare cu culturi înființate în toamna anului trecut, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Producătorii agricoli afectați de secetă vor primi despăgubirile la începutul lunii septembrie, iar suma totală alocată de la bugetul de stat este de 1,15 miliarde de lei, a mai spus ministrul Oros.

"Au fost afectaţi un număr de 34.647 de fermieri, suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost pre-notificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie", a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

Plățile la hectar stabilite sunt: pentru grâu și secară - 925 lei, triticale - 805 lei, orz - 912 lei, orzoaică - 951 lei, ovăz - 772 lei şi rapiţă - 1.002 lei.

"Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi să nu greşim", a mai detaliat Adrian Oros.

De asemenea, ministrul a mai amintit că, în 15 iulie, va fi lansată măsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), pentru care se vor aloca 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru cei care aplică din diaspora.

Potrivit ministrului, acolo unde va fi posibil, se vor acorda în concesiune până la 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri din diaspora.

Sursa: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor pentru prejudiciile cauzate culturilor agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile (ex: inundații abundente, secetă, etc.) presupune parcurgerea unor anumite etape, întrucât este necesar ca, în vederea acordării acestor despăgubiri, să fie declarată starea de calamitate naturală pe perioada în cauză, prin Hotărâre a Guvernului.

De asemenea, aceste despăgubiri nu vor putea fi accesate în lipsa unei estimări efectuate de către o comisie specială la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ulterior abrogării Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, în vigoare de la 23 august 2002 până la 01 ianuarie 2011 și înlocuită de Ordonanța 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, cadrul normativ în ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor în caz de calamitați naturale în agricultură este lacunar.

Prevederile legale referitoare la procedura de notificare a autorităților publice și modalitatea acordării despăgubirilor nu au fost înlocuite ulterior abrogării celor vechi, Ordonanța nr.14/2010 cuprinzând numai reglementări în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu anul 2014, legislația internă nu este nici completă, nici previzibilă.

Pentru a identifica normele aplicabile începând cu anul 2014, este necesar sa se observe legislația europeană în domeniu: Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, precum si Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01.

Astfel, conform art.11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006: „Ajutoarele destinate despăgubirii fermierilor pentru pierderile de plante, animale sau clădiri ale exploatației, cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), (9) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește plantele sau animalele și la alineatele (3)-(8) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește clădirile agricole”. In continuare, alin.(7) prevede ca „fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie recunoscut oficial ca atare de către autoritățile publice.”

Prin urmare, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri pentru pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de ex: inundații, secetă, etc., este necesar ca starea de calamitate naturală sa fie declarată prin Hotărâre de Guvern, prin care să se stabilească intensitatea fenomenului meteorologic, să se estimeze întinderea prejudiciilor cauzate și cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor.

În lipsa unei Hotărâri de Guvern, persoanele care desfășoară activități agricole nu vor putea beneficia de despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Anterior, Legea nr.381/2002 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate  prin Ordinul nr.419/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prevedeau o procedură prealabilă sesizării Guvernului pentru declararea stării de  calamitate naturală prin hotărâre, atât pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse  de  calamitățile naturale, cât și pentru stabilirea nivelului despăgubirilor  cuvenite producătorilor agricoli afectați.

În prezent, procedura prealabilă ce trebuie îndeplinită în vederea constatării stării de calamitate naturală nu mai este reglementata, aplicându-se în acest caz normele privind administrația publică.

Astfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului în art.23 prevede faptul ca: „Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice”. De asemenea, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în secțiunea privind funcționarea consiliului județean, la art.94 prevede următoarele: „(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.” 

Asemănător, Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01, prevăd, în secțiunea 1.2.1. intitulata Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă și pentru prevenirea pagubelor, dispoziții cu caracter general cu privire la modalitatea acordării despăgubirilor de catre statele membre.

Subsecțiunea 1.2.1.1., (327) din actul menționat prevede următoarele: „Comisia consideră că ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sau de evenimente excepționale sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat în cazul în care acestea respectă condițiile prezentate în continuare”. Condițiile prealabile menționate în vederea posibilității acordării ajutoarelor de stat în astfel de situații sunt ca:

• autoritatea competentă a statului membru să recunoască în mod oficial evenimentul ca fiind o calamitate naturală sau un eveniment excepțional și
• să existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală sau evenimentul excepțional și pagubele suferite de întreprindere.

Comisia stabilește în continuare faptul ca pagubele includ următoarele:

• pagube materiale aduse activelor, de exemplu, clădiri ale exploatației agricole, echipamente și utilaje, stocuri și mijloace de producție;
• pierderea de venit care rezultă din distrugerea totală sau parțială a producției agricole și a mijloacelor de producție.

În ce privește conținutul acestor forme de ajutor de stat, Orientările CE prevăd faptul ca sunt costuri eligibile cele rezultate din pagubele suferite ca o consecință directă a unei calamități naturale sau unui eveniment extraordinar, evaluate fie de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă sau de către o firmă de asigurări.

Anterior, Legea nr. 381/2002 prevedea faptul ca procedura prealabila de constatare a pagubelor suferite presupunea sa fie făcută „în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinară zonală și un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice”. Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centraliza la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană și a municipiului București și la prefectura județului. Ulterior, direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București aveau obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Sumele urmau a fi aprobate de către Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și înaintate Guvernului, în vederea declarării stării de calamitate naturală.

În prezent, așa cum s-a menționat, atribuțiile de constatare și evaluare a pagubelor revin administrației publice, prin instituția prefectului și consiliile județene.

În ce privește procedura de reducere a normei de venit pentru persoane fizice care desfășoară activități agricole, individual sau într-o formă de asociere, este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1863/20163. Ordinul menționat stabilește faptul ca persoanele menționate „beneficiază de reducerea normei de venit, proporțional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum înghețul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta și inundațiile, precum și a epizootiilor, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

1. a) venitul net se stabilește pe bază de norme de venit; 
2. b) pierderea afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale sau din animalele deținute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 105 (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul unei unități administrativ-teritoriale; 
3. c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit". În declarație, contribuabilii înscriu suprafețele destinate producției agricole vegetale și efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 106 (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului județului/municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 106 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

In schimb, in cazul persoanelor juridice nu exista reglementari in materie, in afara de prevederile europene care se aplica cu caracter general.

Prin urmare, rămân aplicabile prevederile legislației europene, împreună cu legislația internă în materie. De asemenea, pentru situațiile de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase, se va face aplicarea Ordinului nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.