reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Măsuri de prevenire a fenomenului de deșertificare

Fenomenul general al schimbărilor climatice se manifestă din plin și pe teritoriul țării noastre. Se apreciază că, dintr-un climat temperat-continental existent în România, s-a transformat în climat subtropical, cu toate consecințele provocate de această schimbare.

Sunt studii care menționează că 1/3 din teritoriul României (7 mil. ha) și 40% din suprafața agricolă prezintă risc de deșertificare. Deja se pierd anual cca 1.000 ha din cauza acestui fenomen. Cele mai expuse teritorii sunt zonele de stepă formate din sudul Munteniei, Dobrogea și sudul Moldovei.

Dar trebuie protejate și zonele de silvostepă care cuprind Câmpia Bărăganului, Câmpia Burnasului, Câmpia Olteniei și Centrul Moldovei.

Evoluția nedorită și care trebuie stopată are loc după schema:

Pădure-defrișare-teren arabil-eroziune-aridizare-deșertificare

Condițiile pedoclimatice în zonele expuse deșertificării se caracterizează prin:

tabel1

Se constată că toate aceste zone au deficit de apă și în anii normali, nu mai vorbim de perioadele de secetă care au devenit tot mai frecvente.

Dacă ne referim numai la Bărăganul de Nord, aici se înregistrează deficit de umiditate de 100-150 mm în anii umezi, 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii uscați.

Deșertificarea reprezintă degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și sub umede din cauza diverșilor factori, printre care schimbările climatice și activitățile umane, unde raportul anual dintre precipitații și evapotranspirația (ETM) potențială este cuprins între 0,05-0,65.

Calculând Indicele hidrotermic pe anumite teritorii, el are următoarele valori:

indice precipitatii

  irigat neirigat

O unitate indicată hidrotermic asigură producții de 1,0-1,5 t/ha porumb boabe, 0,8-1,0 t/ha cereale păioase, 0,4-0,5 t/ha floarea-soarelui, rapiță soia 10,0 t/ha sfeclă de zahar.

Ca măsuri generale pentru prevenirea fenomenului de deșertificare se recomandă:

1. Creșterea suprafețelor împădurite care în țara noastră reprezintă 26% față de media Europei de 29,3%.

Pe zone, suprafețele ocupate cu păduri sunt de 6,8% în Câmpia Transilvaniei, 5,8% în Câmpia Olteniei, 4,1% în Câmpia Moldovei, 3,5% în Câmpia Bărăganului și 3,2% în Câmpia de Vest.

În principalele județe agricole suprafețele ocupate cu păduri sunt de 10,6 % în Giurgiu, 9,6% în Galați, 9% în Tulcea, 5,8% în Ialomița, 5,1 în Teleorman și 4,4% în Călărași. Sunt recomandate fâșii de pădure de-a lungul Dunării, pe traseul Turnu Severin-Giurgiu, București-Galați și în Dobrogea.

2. Crearea perdelelor forestiere de protecție pentru 7 mil. ha în Dobrogea, Câmpia Română și S-E Moldovei.

Încă din secolul trecut, acad. Traian Săvulescu spunea că: „Agricultura de viitor a României este agricultura la adăpostul perdelelor forestiere de protecție.“ În zonele protejate de perdele evaporarea apei din sol este mai mică cu 25-30% iar transpirația plantelor cu 30%. Pentru fermele mici sunt recomandate perdele de hotar cu plantații de arbuști.

Pentru eficiența maximă a perdelelor forestiere de protecție este necesar un sistem național de perdele în rețele rectangulare cu 300-400 m între perdelele principale, 500-1000 m între cele secundare și sub un anumit unghi față de direcția vântului dominant.

3. Amenajarea pentru irigat a suprafețelor cu deficit de umiditate menționate mai sus.

Ca măsuri curente care pot evita riscul de deșertificare menționăm:

  • Asolamente cu o diversitate de culturi, corect eșalonate, cu 20% leguminoase și cu solă săritoare de ierburi perene.
  • Extinderea sistemului de agricultură conservativă.
  • Menținerea terenului permanent verde prin culturi duble, culturi verzi.
  • Creșterea cantității de materie organică din sol și 30% din resturile vegetale menținute la suprafață.
  • Executarea lucrărilor de afânare a solului pe verticală fără întoarcerea brazdei.
  • Reducerea fenomenului de tasare-compactare prin reducerea trecerilor și executarea lucrărilor numai la umiditatea optimă.
  • Reducerea fenomenului de eroziune prin asigurarea afânării și acoperirii cu vegetație.

Este de datoria lucrătorilor din agricultură și a tuturor specialiștilor agronomi să acționeze permanent pentru prevenirea oricărui fenomen de degradare a solului prin dehumificare, destructurare, compactare, acidifiere, salinizare, eroziune, înmlăștinire și, bineînțeles deșertificare.

România va beneficia de expertiza Statului Israel în domeniul irigaţiilor şi combaterii deşertificării

România va beneficia de expertiza Statului Israel în domeniul irigaţiilor şi combaterii deşertificării, ţinând cont că în această ţară au fost identificate soluţii inovative în agricultură şi au fost atinse performanţe, cu toate că resursele de teren agricol şi apă dulce sunt extrem de limitate. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, Adrian Oros, ministrul de resort, s-a întâlnit joi cu ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, E.S. David Saranga, unde au fost analizate oportunităţile de colaborare dintre cele două ţări.

În cadrul întâlnirii, ambasadorul israelian şi-a manifestat disponibilitatea pentru schimb de informaţii în cadrul unor vizite la nivel de experţi, atât în Statul Israel, cât şi în România în perioada următoare. În vederea dinamizării schimburilor comerciale dintre România şi Israel pe domeniul agricol, având în vedere potenţialul existent, E.S. David Saranga a menţionat că este necesară să fie simplificată în România procedura de autorizare a abatoarelor kosher, ca opţiune la vânzarea animalelor vii.

Ambasada Statului Israel la Bucureşti, prin Serviciul Economic şi Comercial, care reprezintă o extensie a ministerului din Israel cu atribuţii pe domeniul economic, a solicitat o listă a priorităţilor pe termen mediu ale sectorului agricol din România pentru ca în cadrul evenimentelor de specialitate ce au loc la noi în ţară să fie identificate firme care să asigure expertiză.

Potrivit Agerpres, unul dintre evenimentele de interes pentru partea israeliană este târgul internaţional INDAGRA.

De asemenea, ministrul Adrian Oros a menţionat demersurile României privind obţinerea statutului de parte a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, iar ambasadorul israelian şi-a exprimat susţinerea faţă de acest demers al României.

credit foto: madr.ro

România pierde anual prin deșertificare 1.000 de hectare Poate opri biocharul acest fenomen?

La începutul acestui an a apărut pe piața din România o stație de piroliză care, spre deosebire de cele deja existente, poate transforma biomasa și deșeurile menajere în energie cu un nivel mult mai mic de poluare datorită faptului că temperatura de ardere a fost ridicată, spre 1.200°C, prag la care dioxinele și furanii, substanțe extrem de periculoase pentru sănătate, nu se mai formează. Stația de piroliză mai are un avantaj. Biomasa care intră în fluxul tehnologic iese sub forma unui îngrășământ despre care Ionel Hornet, inventatorul stației de piroliză, spune că este o comoară. De ce?

Ce au înțeles precolumbienii și noi nu

În discuția avută la Agriplanta am aflat că produsul rezultat în urma prelucrării biomasei se numește biochar și că este un îngrășământ pe care precolumbienii l-au folosit cu 500 de ani înainte de Hristos. Cu acest îngrășământ au creat zone fertile care s-au menținut până acum. În lipsa stațiilor de piroliză de acum, precolumbienii au obținut biocharul prin arderea deșeurilor agricole în gropi sau șanțuri și apoi acoperirea lor cu sol. Acest îngrășământ este și astăzi cunoscut, dar mai mult de cei care practică agricultura ecologică. Ionel Hornet spune că povestea biocharului este mult mai complexă și că rolul lui poate fi extrem de important.

„Biocharul are niște proprietăți extraordinare. Și autoritățile române știu asta. Delegații ale oficialităților române au vizitat regiunile unde precolumbienii au creat cu ajutorul biocharului un adevărat paradis. Cu toate acestea, la întoarcerea lor în țară nu s-a schimbat nimic. Nu s-a luat nicio măsură prin care să se oprească fenomenul de deșertificare. România pierde anual prin deșertificare 1.000 de hectare. Compania noastră promovează biocharul de un an și în tot acest timp am făcut analize care au confirmat proprietățile lui. Eu cred cu tărie că acest îngrășământ natural este singurul care mai poate opri deșertificarea, pentru că are o capacitate extraordinară de reținere a apei.“

Ce proprietăți are acest îngrășământ

Biocharul se obține în urma procesului de cracare a biomasei, la 700 de grade Celsius, prin piroliză și, spune Ionel Hornet, este un produs foarte valoros, dar neutilizat de agricultori. La finalul procesului de piroliză, biocharul apare ca un cărbune fin granulat, foarte poros. De ce consideră inventatorul că acest îngrășământ este o soluție împotriva deșertificării solului sau de refacere a acestuia?

biocharul IMG 20180518 125359

„Deșeurile agricole au un potențial important de ameliorare a solului și a biodiversității lui, a microorganismelor benefice din sol. Biocharul contribuie în mod esențial la îmbunătățirea calității și cantității de apă reținută în sol. Este suficient, spre exemplu, ca doar într-o anumită perioadă a anului să avem umiditate, pentru că biocharul administrat pe sol va reține apa, iar plantele vor avea resurse suficiente pentru dezvoltare. Prin folosirea acestui îngrășământ solul își sporește capacitate de reținere a carbonului (chiar și câteva sute de mii de ani) și a substanțelor nutritive. În plus, substanțele nutritive administrate rămân în sol în loc să ajungă în apele subterane și să provoace poluare.“

Ionel Hornet mai spune că biocharul poate fi folosit ca un instrument important de sporire a securității alimentare și a diversității culturilor agricole în zonele cu soluri foarte sărăcite, unde resursele organice sunt limitate și există o aprovizionarea inadecvată cu apă și îngrășăminte chimice.

Laura ZMARANDA

Dolj: irigații puține chiar și în condiții de deșertificare

Județul Dolj dispune de 585.135 ha de teren agricol: 83,5% – arabil, 11,9% – pășuni, 0,5% – fânețe, 2,9% – vii, 1,2% – livezi. Din perspectiva suprafețelor arabile cultivate, zona se află pe locul al III-lea la nivel național, după Constanța și Timiș. Teritoriul se confruntă însă cu un fenomen greu de stăpânit: tot perimetrul din sud prezintă deficit de apă și este afectat de secetă. De asemenea, Doljul ocupă primul loc pe țară ca procent al terenurilor cu textură nisipoasă sau luto-nisipoasă, cu accente de deșertificare, cele mai afectate localități fiind Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Poiana Mare, Maglavit, Piscu Vechi, Ghidici, Seaca de Câmp, Băilești, Rast, Negoi, Catane, Afumați, Goicea, Bistreț, Malu Mare, Bratovoești, Mârșani, Apele Vii, Dobrești și Daneți (peste 70% din suprafața totală). La polul opus, județul este și unul expus inundațiilor și alunecărilor de teren.

Ca urmare, deunăzi vreme aici au fost efectuate importante lucrări hidroameliorative. În Dolj existau 314.931 ha de terenuri agricole amenajate pentru irigații (64% din totalul terenurilor arabile), 142.532 ha amenajate cu lucrări de desecări (29% din total), 55.189 ha prevăzute cu lucrări de combatere a eroziunii și de ameliorare și 3.271 ha cu lucrări de drenaj. Vorbind despre irigații, ca suprafață amenajată, județul ocupa locul al III-lea pe țară. Nu și astăzi când, din cauza degradării infrastructurii de profil și a schimbării formei de proprietate, prezintă viabilitate mai puțin de jumătate din ceea ce era altădată.

Doar 40% din amenajările de altădată mai sunt viabile

Conform Strategiei de investiții pentru sectorul de irigații, elaborată de Banca Fidman Merk pentru MADR, din totalul amenajărilor, în Dolj există sisteme de irigații viabile pe o suprafață de 125.000 ha (39,69% din capacitatea existentă în 1990): Sadova – Corabia (parțial), Nedeia – Măceșu (parțial), Bistreț – Nedeia Jiu, Ghidici – Rast – Bistreț, Calafat – Băilești (parțial), Calafat – Ciuperceni, Troacă Albești (parțial), Filiași – Tatomirești, Braloștița – Scăești, Brădești – Coțofeni, Jiu – Bechet. Dintre acestea, specialiștii au recomandat ca prioritate la investiții să aibă sistemele Bistreț – Nedeia – Jiu, Nedeia – Măceșu și Calafat – Băilești, cu o suprafață irigabilă totală de circa 122.000 ha.

Irigații la 7,8% din capacitatea existentă în 1989

În 2016, suprafața acoperită cu contracte sezoniere sau multianuale a fost de 24.678 ha, din care contracte încheiate de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) – 24.248 ha. Asta înseamnă că s-au irigat 7,8% din totalul terenurilor amenajate până în 1990 și 19,7% din totalul amenajărilor declarate viabile. În Dolj au fost constituite 29 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, dar numai 14 dintre ele sunt active. Doar patru OUAI au accesat proiecte europene pentru a-și reabilita structura secundară de irigații în ferme: Sadova, Bechet – Ostroveni, Măceșu și Padea.

2 proiecte mari și late pentru prima etapă de reabilitate a infrastructurii primare

Deși fermierii din localitățile din sud au această problemă a terenurilor nisipoase și a secetei, doar două amenajări sunt avute în vedere în etapa I a Programului național de reabilitare a infrastructurii primare de irigații: Sadova – Corabia, 71.775 ha (7 OUAI înființate, 2 proiecte europene) și Nedeia – Măceșu, 55.387 ha (6 OUAI înființate, 2 proiecte europene). În etapele II și III se vor reabilita amenajările Bistreț – Nedeia – Jiu (12.326 ha), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj) și Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj).

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 10

Analiză Syngenta. Agricultura intensivă amplifică periculos deșertificarea

Agricultura românească va înregistra, în acest an, o producţie record, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării. Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potenţialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare.

Aceasta este părerea experţilor de la Syngenta România, într-o analiză privind evoluţia agriculturii româneşti. Specialiștii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu şi a suprafeţelor exploatate.

„Acest lucru înseamnă că lucrăm la potenţial maxim fiecare hectar pentru a obţine o producţie cât mai mare. Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă“, afirmă Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova.

Dezvoltarea spectaculoasă a business-ului din sectorul agricol, din ultimii ani, a adus multe beneficii economice ţării dar, pe termen lung, poate pune în pericol echilibrul dintre ecosisteme și agricultură.

Potrivit specialiștilor, în aceste condiţii, sunt absolut necesare adoptarea şi implementarea unor politici agricole sustenabile.

„Dacă în acest moment putem spune că agricultura nu ar avea şi nu va avea un impact negativ asupra biodiversităţii ţării noastre, nu acelaşi lucru îl putem spune despre protecţia surselor de apă și utilizarea raţională a surselor de apă în agricultură, conservarea calităţii solului şi diminuarea eroziunii solurilor“, afirmă Măruțescu.

„Practicarea unei agriculturi intensive folosind tehnologii adaptate tipului de sol aduce beneficii calităţii acestuia, prin reducerea gradului de compactare, creşterea conţinutului solului în materie organică, fertilitate şi, cel mai important, reduce fenomenul de eroziune. Un alt exemplu se referă la poluarea neintenţionată a cursurilor de apă. Atunci când folosim produse pentru protecţia plantelor, este important să ne asigurăm că luăm toate măsurile pentru a proteja mediul înconjurător“, afirmă expertul.

Dezvoltarea agriculturii, efect de bumerang

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate. Experţii de la Syngenta spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii. Asta mai cu seamă că necesarul de hrană, la nivel mondial, va cunoaşte o creştere spectaculoasă în următorii 20 de ani.

INFOGRAFIC POPULATIA LUMII

„Dacă în anul 1960, de pe suprafața cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe același hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni. Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producția agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global“, afirmă Andrei Măruțescu.

Reprezentanții Syngenta spun că, în aceste condiţii, este absolut necesar ca România să adopte o agricultură performantă dar şi responsabilă, pentru a nu-şi distruge şansele la un viitor profitabil în acest sector.

„Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare“, a mai spus acesta.

Pericolul deşertificării României

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

agricultura infografic

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deşertificării este dată de fenomenul distrugerii conştiente a calităţii terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil.

IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMA

Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată exploatărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialiştii Organizație Națiunilor Unite, fiind nevoie de o perioadă de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol.

Vestea bună este că, în prezent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pânza freatică este încă la un nivel optim, mai cu seamă că asigură apa potabilă pentru peste 2.000 de comune din România.

„Agricultura depinde de resursele naturale pentru a performa. Un simplu exemplu este protecţia albi­nelor. Agricultură fără albine şi albine fără agricultură nu pot exista“, afirmă reprezentantul Syngenta.

Statisticile Ministerului Agriculturii arată că agricultorii români folosesc, în prezent, jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică, de exemplu, în Ungaria şi Polonia (491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone şi potasice 33.000 tone), sau chiar 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, precum Olanda sau Spania.

Spre deosebire de ţări precum Germania sau Franţa, cantitatea de produse pentru protecţia plantelor folosite de către agricultorii români este de 3-4 ori mai mică, conform surselor citate de către Syngenta. Cu toate acestea, în timp riscăm ca lipsa unor măsuri care să susţină utilizarea durabilă să ducă la creşterea amprentei agriculturii asupra mediului şi ecosistemelor.

Potrivit estimărilor companiei, piaţa produselor pentru protecţia plantelor s-a triplat în ultimii şapte ani. În 2014, România reprezenta cea mai mare piaţă pentru produse de protecţia plantelor după Polonia (în regiunea Europei Centrale).

INFOGRAFIC SYNGENTA 2

Syngenta derulează, de câţiva ani, programe de instruiri pentru agricultori cu privire la importanţa adoptării bunelor practici în aplicarea produselor pentru protecţia plantelor.

„Provocarea de a hrăni o populaţie în continuă creştere este de actualitate. The Good Growth Plan este o iniţiativă de acum doi ani a companiei - un proiect pe termen lung care stă la baza dezvoltării strategiei noastre prin care ne-am asumat la nivel global câteva angajamente ce adresează provocările globale privind securitatea alimentară şi susţinerea dezvoltării unei agriculturii durabile“, afirmă specialiștii companiei.

Potrivit acestora, dincolo de deciziile agricultorilor, este nevoie ca şi statul să se implice în asigurarea unei agriculturi responsabile.

„Există în acest moment bazele economice care să susţină sau să stimuleze practicarea unei agriculturi intensive şi durabile. Politica Agricolă Comună (PAC) prevede plăţi suplimentare pentru fermierii care respectă anumite condiţii de agromediu, iar noi susţinem adoptarea acelor măsuri care să-i încurajeze pe fermieri să adopte tehnologii şi practici în agricultură care sunt prietenoase cu mediul“, a mai spus Măruţescu.

Planul Naţional de Acţiune, care are la bază Directiva de utilizare durabilă a produselor pentru protecţia plantelor, prevede măsuri specifice stabilite privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor pentru protecția plantelor în agricultură.

Planul Naţional de Acțiune a fost transpus în legislaţia naţională prin HG 683 din 2013 şi are la bază Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesti­cidelor. Acesta stabileşte o serie de obiective pentru implementarea acelor măsuri şi practici ce vin să sprijine utilizarea durabilă a produselor pentru protecţia plantelor.

Syngenta este o companie internațională cu peste 26.000 de angajați în mai mult de 90 de țări. În România, reprezentanța grupului elvețian Syngenta este prezentă de aproape 15 ani şi are o echipă de peste 100 de angajați care oferă soluții de protecția plantelor adaptate condițiilor pedoclimatice din România.

INFOGRAFIC SINGENTA

Adrian Negrescu

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 10-12-14

Mehedinţi: Soluţii pentru stoparea fenomenului de deşertificare

O suprafaţă de aproximativ 20.000 hectare terenuri agricole cu sol nisipos din sudul judeţului Mehedinţi sunt afectate de fenomenul de deşertificare.
Preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli Mehedinţi, Cornel Stroescu, a declarat, luni, pentru AGERPRES că această situaţie este urmarea defrişării abuzive a perdelelor forestiere de protecţie şi a desfiinţării culturilor cu viţă de vie şi a plantaţiilor de pomi fructiferi care fixau solul şi opreau înaintarea nisipurilor.

''Suprafeţele de terenuri situate în perimetrul comunelor Burila Mare, Gogoşu, Pătulele, Jiana, Devesel şi Pristol sunt scoase în procent de aproape 80% din circuitul agricol, pe ele nu se mai poate cultiva nimic din cauza eroziunii solului'', a precizat Stroescu.

Potrivit sursei citate, singurele soluţii pentru fertilizarea acestora ar fi reabilitarea sistemelor de irigaţii Cujmir-Izvoarele şi Crivina-Vînju Mare care totalizează o suprafaţă amenajată de 70.000 hectare, refacerea perdelelor de protecţie şi înfiinţarea de noi plantaţii de pomi fructiferi, viţă de vie şi arbori care se pot uşor adapta la condiţiile solului din zonele respective.

''Este necesară o strategie pentru diminuarea efectelor fenomenului de deşertificare. De asemenea, guvernanţii trebuie să asigure fonduri pentru ca în următorii ani o parte din Mehedinţi şi din judeţele învecinate - Dolj şi Olt, să nu devină un adevărat deşert'', a concluzionat Stroescu.

Sursa: AGERPRES