Adama Sultan iulie 2020
update 13 Jul 2020

La Centrul de Cercetare - Hortinvest, culturi pe substraturi nutritive (II)

Cultura tomatelor

Cea de-a doua experienţă realizată în cadrul noii sere de la Agronomie, despre care ne-a detaliat conf. univ. dr. Elena Drăghici, este cultura tomatelor pe substraturi nutritive. Această cultură se realizează într-un compartiment de 160 m² dotat ultramodern, beneficiind de încălzire, ecranare, climă, instalaţie electrică, irigare prin picurare, jgheaburi suspendate, micro-aspersie şi lămpi de asimilaţie.

Dacă la ardei atenţia a fost acordată în special culturii pe saltele cu perlit, în cazul roşiilor cercetarea a fost mai amplă, observându-se comportamentul acestora pe trei substraturi nutritive diferite: perlit, vată minerală şi Jiffy. Cultura a fost înfiinţată pe 20 februarie cu răsad de 45 de zile produs în anumite tipuri de ghivece tot în cadrul serelor USAMV, iar evoluţia plantelor a fost diferită în funcţie de substratul nutritiv folosit.

„Pentru această cultură am ales hibrizi timpurii, cu rezistenţă la boli, dăunători şi variaţii mari de temperatură. Polenizarea s-a realizat cu ajutorul bondarilor; este obligatoriu să se realizeze aşa pentru că nu folosim stimularea artificială. De asemenea, încercăm să folosim şi îngrăşăminte ecologice pentru a da un plus de calitate fructelor.

În cazul saltelelor cu perlit am folosit cantităţi de 15 şi 30 de litri; de remarcat este faptul că la tomate volumul nu a influenţat cultura aşa cum s-a întâmplat la ardei, deci poate fi luată în calcul economia de substrat nutritiv. Cultura nu a avut o creştere vegetativă atât de puternică, dar inflorescenţa a apărut mai repede decât la plantele crescute pe celelalte substraturi nutritive. Primele tomate au fost recoltate în jurul datei de 20 aprilie. În ciorchine au fost în medie 6 fructe, iar gramajul unui fruct a fost cuprins între 120-140 de grame.

În cazul culturilor pe substrat Jiffy şi vată minerală, saltelele reţin o cantitate mai mare de soluţie nutritivă, ceea ce îi oferă plantei o creştere vegetativă mai mare în detrimentul fructificării. Aceste două tipuri de culturi merg foarte bine în timpul verii, producţia fiind foarte bună în această perioadă. Primele fructe au fost recoltate în jurul datei de 10 mai, iar masa medie a fost de 120 g“, a punctat dna Drăghici.

Concluziile în urma cercetării culturii de tomate sunt favorabile, fiind considerată una de viitor mai ales pentru că se pot realiza producţii eşalonate, în funcţie de substratul folosit.

Cultura de castraveţi

Una dintre cele mai reuşite culturi din cadrul experienţelor de la Agronomie a fost aceea a castraveţilor pe substrat de perlit. Răsadurile produse au avut în momentul plantării 29 de zile, criteriul de selecţie fiind dat de numărul de frunze bine dezvoltate; dacă răsadul a avut cel puţin 3 astfel de frunze, a fost transportat în compartimentul destinat acestei culturi. Despre această cultură doamna Drăghici a vorbit cu mândrie, semn că scopul cercetării a fost atins: „Înainte de a aduce răsadurile în sala de cultură, saltelele trebuie suprasaturate cu soluţie nutritivă. Apoi se plantează răsadurile, efectuându-se un orificiu în saltea. Am înfiinţat cultura pe 20 februarie şi am ales un hibrid cu fructul lung tocmai pentru că am constatat faptul că poate fi mai bine valorificat în comparaţie cu hibrizii cu fructe tip cornişor, iar primele recoltări le-am efectuat pe 20 martie. Primele fructe au fost recoltate la dimensiuni mai mici, 150-230 g, pentru a-i da voie sistemului radicular să se dezvolte mult mai bine şi să reziste şi în luna iulie, atunci când se înregistrează temperaturi mult mai ridicate faţă de cele înregistrate la startul culturii.

Aşadar, planta trebuie crescută foarte bine pentru că, în cazul castraveţilor, totul ţine de sistemul radicular care este destul de sensibil. La cea de a doua recoltare, fructele au cântărit 300 g, iar, spre finalul ciclului de producţie, au ajuns până la 450 g. Am recoltat de 2 ori pe săptămână pentru că ritmul de creştere a fost foarte alert, planta ajungând să măsoare 2,5 m.“

Salată în sistem NFT

La fel ca şi în cazul celorlalte 3 culturi, compartimentul în care se realizează cercetarea culturii de salată în sistem NFT (Nutrient film tehnology) are o suprafaţă de 160 m² şi este echipat cu echipamente ultramoderne.

În doar 23 de zile salata din sera de la USAMV poate fi consumată. „Răsadurile au fost produse în ghivece cu Jiffi sau perlit într-o perioadă de 25 de zile. Atunci când au fost puse în jgheabul de cultură, răsadurile aveau 3-4 frunze. După ce au fost aşezate, am dat drumul soluţiei nutritive care are o curgere continuă pentru că rădăcinile absorb exact elementele de care au nevoie. Nu necesită îngrijire din punct de vedere tehnologic, trebuie doar să îi asigurăm condiţiile optime de circulaţie a soluţiei nutritive, reglarea sistemului de climatizare: temperatură, umiditatea atmosferică. Am realizat şi fertilizare cu soluţii organice, dar şi fertilizare chimică şi diferenţele s-au văzut. În cazul culturii fertilizate chimic, salata a fost recoltată mai târziu cu 5 zile faţă de cea fertilizată organic. Aşadar, trebuie observat faptul că se poate face economie şi de spaţiu, şi de substanţă nutritivă“, a concluzionat dna Drăghici.

În procesul de dezvoltare a salatei un rol important îl are lumina. Astfel, un alt obiectiv al cercetării din cadrul serelor USAMV este testarea luminii ledurilor asupra creşterii răsadurilor şi a plantelor. Economisirea energiei electrice, devenită un trend, este un alt motiv pentru care s-au încheiat parteneriate cu producători de leduri. Influenţa luminii ledurilor s-a putut observa la fiecare plantă în parte.

Loredana Larissa SOFRON

La Centrul de Cercetare - Hortinvest, culturi pe substraturi nutritive (I)

Evoluţia agriculturii şi a industriei alimentare depinde, în mare măsură, de interesul acordat cercetărilor ştiinţifice fără de care nu am putea vorbi despre un progres real. Adesea blamată după căderea regimului comunist, cercetarea în agricultură încă produce vâlvă, dar nu neapărat una laudativă, şi asta mai ales din cauza lipsei fondurilor. Cu toate acestea, în cadrul universităţilor de stat interesul nu s-a pierdut, ba mai mult, eforturile depuse pentru ca viitorii agricultori ai ţării să fie în ton cu tendinţele vremii sunt demne de apreciat. Un astfel de proiect, ancorat în prezent şi cu reale punţi întinse în viitor, este cercetarea culturilor pe substraturi nutritive, posibilă de anul trecut şi la Centrul de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare – Hortinvest.

Seră-bloc de cercetare automatizată

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. În prezent are şapte facultăţi, dar şi un centru de cercetare conform standardelor europene, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului a fost de 51.580.432 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă 42.000.000 lei, iar demararea lui a vizat crearea unei infrastructuri de cercetare prin construcţia şi dotarea la standarde europene a clădirii Centrului de Cercetare pentru Studiul Calităţii Produselor Agroalimentare şi a unei sere de cercetare.

Aflată în cel de-al doilea an de funcţionare, noua seră din campusul USAMV poate fi considerată una de ultimă generaţie. Are suprafaţa totală de 2.752 m², înălţimea la jgheab de 5,3 m, iar la coamă de 6,2 m şi este divizată în 18 compartimente cu mărimi cuprinse între 32 m² şi 160 m² ce beneficiază de sisteme automatizate.

De asemenea, sera are o staţie meteorologică amplasată pe coamă care înregistrează absolut toţi factorii, pornind de la radiaţiile solare, precipitaţii sau direcţia vântului.

Tehnologia de ultimă oră impune şi o monitorizare permanentă, mai ales pentru că fiecare compartiment are câte un senzor de temperatură şi umiditate cu ajutorul căruia se reglează toţi parametrii: trapele de aerisire; ceaţa care scade temperatura şi umiditatea; perdelele orizontale şi verticale care opresc radiaţiile solare să intre în interiorul compartimentului sau irigaţiile.

Cultura ardeiului

Probabil v-a fost stârnită curiozitatea şi vreţi să cunoaşteţi mai multe detalii despre activitatea din cadrul noii sere de la Agronomie, aşa că vă propun să descoperiţi detalii despre specificul fiecărei culturi experimentale – ardei, tomate, castraveţi şi salată –, noutăţi prezentate de către conf. univ. dr. Elena Drăghici.

„Implicăm studenţii în cercetare, nu avem încotro, trebuie să devină foarte buni profesionişti! Ei participă şi la realizarea acestor tipuri de culturi pe substraturi nutritive. De ce astfel de culturi? Pentru că se practică în mai multe ţări, iar producţiile sunt mult mai rapide, controlul asupra nevoilor plantelor este mult mai bun, iar calitatea recoltelor este mai bogată. Punem accent şi pe sănătate pentru că, dacă plantei îi oferi exact ceea ce are nevoie, atunci calitatea fructului este foarte bună“, susţine dna Drăghici.

Într-unul dintre cele 18 compartimente ale serei, ardeiul este vedeta. Beneficiind de o suprafaţă de 160 m² şi de dotările ultramoderne – încălzire, ecranare, climă, instalaţie electrică, irigare prin picurare, jgheaburi suspendate, microaspersie, lămpi de asimilaţie – acest tip de cultură este deja la a doua experienţă în cadrul noii sere, iar rezultatele par a fi mulţumitoare pentru specialiştii de la USAMV.

„Într-un volum limitat, fie grodan, vată minerală, nucă de cocos sau perlit, plantele de ardei pot evolua mult mai bine comparativ cu cele crescute pe sol. Am ales hibrizi specifici pentru spaţiile protejate, iar cultura a fost înfiinţată pe 15 martie. În cazul acestei culturi am folosit saltele de perlit cu granulaţie diferită. Am folosit şi volume diferite de perlit, 15 şi 30 de litri, tocmai pentru a putea face o comparaţie a eficacităţii substratului. S-a dovedit că pentru ardei volumul de 30 litri e mult mai favorabil. Am plantat răsadurile, apoi am aplicat diferite reţete de fertilizare: pH-ul a rămas constant - 5,5, însă concentraţia de elemente folosită a variat în funcţie de fenofază, de exemplu la plantare a fost de 1,5. Planta a evoluat bine, am folosit îngrăşăminte organice, dar şi fertilizanţi ecologici pentru că avem şi diverse colaborări cu producători din domeniu, iar primii ardei au fost recoltaţi în data de 5-6 mai“, a detaliat conf. univ. dr. Drăghici.

Concluziile experienţei culturii de ardei pe substrat sunt îmbucurătoare: timpurietate bună şi producţii ridicate – în jur de 40 de fructe, iar masa medie a unui fruct a fost cuprinsă între 60-100 g/fruct.

Culturi pe substraturi nutritive

Sistemele de cultură fără sol sau hidroponice sunt de mare interes atât pentru cercetători, cât şi pentru cei care le practică în scopul realizării produselor destinate consumului şi reprezintă unul dintre noile curente din horticultură. Ce înseamnă, de fapt, o cultură hidroponică? Presupune creşterea plantelor cu rădăcinile în apă, nu în pământ, însă nu este vorba de apă simplă, ci de o soluţie nutritivă realizată prin diluarea în apă a unor fertilizatori, în funcţie de nevoile plantei.

Culturile fără sol sunt utilizate în sere sau în solarii, iar interesul crescut, spun specialiştii USAMV, pentru aplicarea acestei noi tehnologii este dat de o serie de beneficii:

– productivitate mai mare în comparaţie cu sistemele tradiţionale – în sere monocultura intensivă poate duce la o contaminare a solului cu agenţi patogeni;

– calitatea superioară a produselor agricole obţinute;

– tehnologie uşoară de producţie: susţinerea plantelor la înălţime facilitează executarea lucrărilor de întreţinere şi de recoltare;

– producţie cu randament crescut;

– se fac economii substanţiale la consumul de apă (cu 90% mai puţină apă faţă de culturile pe sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite.

– condiţii maxime de igienă.

(Va urma)

Loredana Larissa SOFRON

Mistreții amenință culturile prahovenilor

Interviu cu ing. Valeriu Bolgiu, directorul AJVPS Prahova

În componenţa faunei bogate a judeţului, alături de 1.348 căpriori, 81 de cerbi, 10.432 de iepuri, 3.671 de fazani şi de multe alte specii, există azi un număr tot mai mare de mistreţi. Aceştia din urmă, însă, spre deosebire de celelalte animale, provoacă mari pierderi de recoltă, tot mai mari de la an la an. În 2014 mistreţii au adus pagube însemnate multor culturi de primăvară. Şi, cum aceştia sunt o specie protejată prin lege, ne-am adresat ing. Valeriu BOLGIU, directorul Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv-AJVPS Prahova, care ne-a acordat interviul de faţă.

– Domnule director, sătenii din judeţ se întreabă de ce s-a ajuns aici.

– În anul 2014 efectivele de mistreţi evaluate în cadrul AJVPS Prahova erau de 995 exemplare, faţă de 800 exemplare în anul 2013. Din acest număr a fost aprobată o cotă de recoltă de numai 303 exemplare în anul 2013 şi de 365 exemplare în acest an, în condiţiile în care noi am solicitat o cotă de 425 exemplare. Reducerea acestui număr de către Ministerul Mediului nu are nicio justificare, astfel că presiunea pagubelor produse de către aceştia este foarte mare. Toată lumea ştie că efectivele de mistreţi au crescut constant în ultimii ani, asta şi ca urmare directă a condiţiilor favorabile de mediu, dar şi a măsurilor noastre de combatere energică a braconajului şi gospodăririi fondului cinegetic al AJVPS Prahova. Noi, împreună cu vânătorii, facem eforturi considerabile să ne încadrăm în cota stabilită de minister în fiecare an, chiar dacă avem multe exemplare care provoacă mari pagube de recoltă. Am solicitat, cu insistenţă, extragerea tuturor exemplarelor de mistreţ care produc pagube şi în afara sezonului de vânătoare în zonele unde ne-au fost semnalate asemenea evenimente.

Chiar dacă în ultima perioadă aprobările ne-au venit cu mai multă promptitudine şi am putut extrage acele exemplare care produc pagube, am avut până acum şi o situaţie în care, la solicitările noastre la autorităţi, aprobările au venit foarte târziu, după trei luni. Comentariile sunt de prisos. În conformitate cu HG nr.1679/10 obligaţia proprietarilor este aceea de a asi­gura paza culturilor agricole şi silvice. Pe de altă parte, gestionarii fondurilor au datoria de a respecta cota de recoltă anuală a mistreţilor şi îndrumarea proprietarilor de a se îngriji de hrana complementară a vânatului.

– Care sunt localităţile din judeţ unde au fost semnalate pagube cauzate de către mistreţi şi care este cuantumul acestora?

– Am avut semnalări numeroase din partea sătenilor, dar şi a primăriilor de la Gornet Cricov, Şoimari, Brazi, Poseşti, Teişani, Gura Vitioarei, Puchenii Mari, Bărcăneşti, Aricestii Zeletin şi altele. În fiecare caz în parte o comisie convocată de primarul localităţii s-a deplasat în zona afectată, a făcut constatări şi a dispus măsuri concrete, atât pentru proprietar, cât şi pentru gestionar. În toate cazurile, însă, s-a constatat că proprietarii nu luaseră toate măsurile legale care erau prevăzute în anexa nr. 3 din HG 1679/2008. Noi, gestionarii, am venit, atât cât ne permite legea, în sprijinul proprietarilor de culturi agricole. Însă nu trebuie uitat că la nivelul AJVPS Prahova avem doar un paznic de vânătoare la 8.000 de hectare. Asta înseamnă teritoriul mai multor comune, arondate unui fond cinegetic. Personal cred că s-a înţeles greşit că noi, AJVPS, trebuie să păzim culturile agricole din judeţ. Or, potrivit legii, aceasta este obligaţia proprietarilor terenurilor agricole şi silvice. Cât priveşte pagubele, acestea sunt serioase, chiar dacă nu s-a definitivat o asemenea situaţie.

– Ce se poate face, totuşi, pentru diminuarea aces­tor pagube de către membrii AJVPS Prahova?

– Obligatoriu trebuie respectate prevederile legii de către toţi gestionarii fondurilor cinegetice şi, deopotrivă, şi de către proprietarii de terenuri agricole.

– Atunci înseamnă că mare lucru nu se va putea face, iar mistreţii vor distruge culturile agricole fără nicio oprelişte. Nu s-ar putea, oare, să fie realizate parcuri închise cu garduri electrice şi împuş­carea animalelor care fac de obicei pagube?

– Închiderea terenurilor în vederea practicării vânătorii şi creşterii mistreţilor este posibilă. Numai pe suprafeţe mici, în comparaţie cu dimensiunile mari, destul de mari ale fondurilor cinegetice. A se vedea ţarcul de vânătoare de la Balc, faimos prin acţiunile de vânătoare organizate de către Ion Ţiriac. Desigur, se poate împrejmui cu gard electric fiecare cultură agricolă şi silvică, fiecare proprietate expusă de către asociaţiile de proprietari de teren agricol. Am văzut asta în multe locuri din ţară, îndeosebi în Transilvania şi Moldova. Aşadar cred că unde acest sistem a fost adoptat şi pagubele sunt mult reduse, până la zero.

– Ce poate face atunci Ministerul Mediului, Guvernul României, dar şi alte organisme de stat în domeniu pentru protecţia ţăranilor, şi aşa săraci, atacaţi de haitele de mistreţi care invadează culturile agricole?

– În primul rând, cred că autoritatea centrală care răspunde de silvicultură la nivel naţional trebuie să accepte că există această problemă, aceea a atacului mistreţilor asupra culturilor agricole. Aceasta este una reală şi îngrijorătoare. Este nevoie de rezolvarea ei urgentă, evident şi prin dialog între părţi. În al doilea rând, cred că gestionarii fondurilor cinegetice, alături de reprezentanţii proprietarilor de terenuri agricole şi silvice, dar şi ai comunităţilor locale trebuie să înţeleagă că există o legislaţie în acest domeniu şi cu toţii să găsim cele mai bune soluţii şi nu vinovaţii.

Personal am o experienţă în acest sens. Cu ceva timp în urmă, în comuna Vadu Săpat am fost sesizaţi că mistreţii produc pagube mari culturilor agricole. Ne-am deplasat la faţa locului şi am constatat că o parcelă de circa 25 ha, păzită de proprietari, era neafectată, iar alături, o altă parcelă, de aceeaşi, suprafaţă, nepăzită, era complet distrusă. Comentariile sunt, aşadar, de prisos.

– Este cazul unor măsuri asemănătoare şi în cazul ursului brun? Dacă da, atunci ce anume poate fi şi trebuie făcut?

– Ursul brun face obiectul altor formalităţi şi evaluări, deoarece este o specie strict protejată, iar despăgubirile se suportă direct de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi nu de către gestionarii fondurilor de vânătoare.

Cristea BOCIOACĂ

Culturi compromise din neglijenţă

Vizitele din ultimele două zile făcute la fermierii din zona de sud şi sud-est a ţării au derulat prin faţa mea multe probleme cu care se confruntă agricultorii noştri mari sau mici.

Rememorând câmpurile pe care le-am vizitat, mi-am dat seama de multitudinea accidentelor care apar din cauza necunoaşterii sau neglijării unor mici amănunte tehnice la aplicarea tratamentelor fitosanitare în culturi.

Mă voi referi doar la cultura de rapiţă, deşi accidente asemănătoare am întâlnit la toate culturile: grâu, porumb, cartof, floarea-soarelui.

Spre exemplu, aşa cum este recomandat, un fermier a avizat prepararea soluţiei de tratament pentru prevenirea şi combaterea atacului de boli şi dăunători pentru cultura rapiţei din fermă. Dar a gândit un amestec compus dintr-un fungicid, două insecticide şi un îngrăşământ foliar complex, fără să ţină cont că unele substanţe active din produsele amestecate nu au fost compatibile chimic sau biologic, chiar dacă fizic nu au creat probleme de amestecare. După 7-8 zile de la aplicarea tratamentului, rezultatul a început să fie vizibil şi silicvele de rapiţă deja formate au căpătat o culoare violacee, iar galbenul petalelor de la florile încă existente au devenit aproape albe. Astfel, din necunoaştere, fermierul a fost nevoit să întoarcă o cultură reuşită de rapiţă ce se întindea pe zeci de hectare şi care ar fi putut aduce un venit bun în fermă.

La câţiva zeci de kilometri distanţă, în acelaşi judeţ, am găsit o altă problemă. Imaginile sunt grăitoare. După terminarea unor tratamente fitosanitare la cultura de grâu, un mecanizator clăteşte aparatul de stropit cu două ape şi încheie o zi grea de muncă. A neglijat însă o mică indicaţie tehnică care recomandă folosirea unui detergent la spălarea utilajului după terminarea lucrului şi apoi clătirea cu două ape curate. Două zile mai târziu efectuează cu acelaşi aparat de stropit un tratament fitosanitar la rapiţă. După mai bine de o săptămână rezultatul devine vizibil, iar silicvele de rapiţă încep să cadă şi florile încep să se usuce. Mai bine de 10 hectare de rapiţă care în urmă cu o săptămână promiteau o producţie de aproximativ 4 tone la hectar au necesitat întoarcerea şi reînsămânţarea cu altă cultură. Pierderile se cuantifică în cifre cu multe zerouri şi niciun fermier nu doreşte să se întâmple astfel de evenimente în ferma sa.

În ultimii doi ani am văzut în sudul României culturi care, însumate, dau multe sute de hectare ce au necesitat întoarceri ca urmare a unor mici amănunte tehnice care au fost neglijate sau care nu au fost cunoscute de fermieri şi mecanizatori.

Să nu uităm că, în urma cu peste 25 de ani, la Băneasa funcţiona un Institut pentru Protecţia Plantelor, care furniza agricultorilor din acea vreme informaţii tehnice despre compatibilitatea fizică, chimică şi biologică a diferite amestecuri de produse fitosanitare pentru ca fermierii să poată aplica la o singură trecere două sau trei produse, realizând economie de combustibil şi cheltuieli de producţie reduse.

Mai este astăzi posibilă o astfel de performanţă?

Mai doresc cei care conduc astăzi destinele agriculturii româneşti acest lucru?

Ne poate întinde o mână Comunitatea Europeană?

Sunt întrebări la care toţi fermierii din România aşteaptă un răspuns!

Ing. Octavian GROZA

Culturile agricole au ieşit bine din iarnă

Culturile agricole înfiinţate în toamnă se prezintă bine deocamdată, susţin fermierii, care îşi doresc o primăvară cât mai lungă. Deşi se feresc să se pronunţe cu privire la nivelul viitoarei recolte, recunosc că se tem de secetă şi de căldurile excesive. Dacă dă o ploaie până în mai va fi bine, speră agricultorii.

La Mihail Kogălniceanu, în Ialomiţa, culturile au ieşit foarte bine din iarnă, mai ales că ninsorile au fost abundente în această zonă a ţării. Dacă iarna se mai prelungeşte un pic va fi şi mai bine pentru culturi, spune Arnaud Perrein, proprietarul fermei Sopema, care administrează câteva mii de hectare în zonă. El adaugă că este important să avem şi o primăvară mai lungă.

În toamnă Arnaud a semănat grâu, despre care spune că este bine înfrăţit la începutul lunii martie, rapiţă – care şi ea s-a dezvoltat bine – şi orz, cultură fără probleme. Pentru fermierul francez, cel mai important pentru perioada următoare este să plouă la timpul potrivit până în mai şi să nu fie exces de căldură. Oricum, la începutul lunii martie Perrein pare mulţumit de starea culturilor şi se aşteaptă la recolte bogate. „Arată mai bine în România decât în nordul Franţei“, spune Perrein care tocmai s-a întors dintr-o vizită pe meleagurile natale.

Lămureanu: „Deocamdată e apă suficientă“

Gheorghe Lămureanu, un agricultor din Agigea care munceşte circa 1.500 ha de teren agricol, susţine că la început de martie culturile arată bine din punct de vedere vegetativ, fiind la nivelul de anul trecut. În ceea ce priveşte rezerva de apă din sol, agricultorul susţine că deocamdată e apă suficientă, în condiţiile în care se anunţă ploi şi în martie. Aceasta nu înseamnă însă că nu pot să apară probleme în perioada următoare, mai ales într-o zonă a ţării în care seceta a devenit ceva obişnuit. „Seceta poate veni oricând, e suficient să bată vântul două săptămâni. În România culturile arată frumos până în mai, după care vine seceta, care diminuează recolta cu 30%“, afirmă fermierul. 

Bazon: „Avem suprafeţe de orz îngălbenite“

În Vrancea culturile arată bine şi datorită faptului că toamna a fost foarte lungă, declară Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea. Ceva probleme sunt la orz, cultură la care „avem deja suprafeţe de orz îngălbenite“, spune fermierul, care speră să nu fie vorba de o viroză care să înjumătăţească producţia, aşa cum a păţit în 2006 la grâu. 

„Tratăm sămânţa de grâu în toamnă cu neonicotinoide pentru a nu mai fi probleme şi tot ne e frică să nu avem probleme la orz“, spune Bazon.

Mihai Gheorghe, director comercial al Bayer CropScience România, susţine că tehnologia standard la orz prevede un singur tratament, însă se pot face şi două tratamente în anumite cazuri.

„Cred că în acest an vor fi necesare două tratamente la orz, pentru că masa vegetativă cu care orzul a ieşit din iarnă este foarte mare şi se face simţită deja prezenţa bolilor“, spune Gheorghe.

Odată cu schimbările climatice, s-au înmulţit şi buruienile care invadează culturile, după cum susţin specialiştii Bayer CropScience România. Astfel, de exemplu, în ultima vreme sunt probleme cu Veronica şi Stelaria, care pot fi combătute cu erbicide în toamnă sau prin aplicarea acestora în primăvară foarte devreme.

Ioana Guţe

Dăunători importanţi în culturile de legume

Păianjenul roşu comun (Tetranychus urticae) poate produce pagube importante la culturile de legume din câmp, iar în spaţiile protejate atacul poate duce chiar la compromiterea culturii. Se dezvoltă pe partea inferioară a frunzelor, iar în zonele de atac, pe partea superioară a frunzelor, apar numeroase zone punctiforme de decolorare, frunzele devin rigide şi casante, se usucă şi cad. În cazul unui atac accentuat, acarianul trece pe organele florale, provocând avortarea acestora, dar şi pe fructe, care sunt depreciate calitativ.

Apollo 50 SC (clofentezin) este un acaricid ovicid, care se aplică la apariţia primelor forme mobile de dăunători. În scopul evitării apariţiei rezistenţei, se recomandă aplicarea unui singur tratament pe sezon, într-o concentraţie de 0,04%.

În condiţii de seră, Musculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum) evoluează pe tot parcursul anului. Întreg ciclul de evoluţie al insectei se derulează pe partea inferioară a frunzelor, unde la un moment dat pot fi întâlnite toate stadiile de dezvoltare. Este o specie polifagă, se hrăneşte cu sucul celular al plantelor atacate, astfel că frunzele se îngălbenesc, plantele se dezvoltă neuniform, iar producţia este diminuată. Este şi un vector de viroze, secreţiile produse de larve şi adulţi fiind un mediu propice pentru instalarea şi dezvoltarea unor ciuperci saprofite.

Musculiţa albă poate fi combătută la cultura de tomate în solar cu insecticidele Kohinor 200 SL (imidacloprid 200 g/l) – într-o concentraţie de 0,075% şi Pyrinex 48 EC (clorpirifos 480 g/l) – concentraţia soluţiei de tratament fiind 0,2%.

Molia minieră a frunzelor de tomate (Tuta absoluta) este un dăunător nou pentru ţara noastră pe care îl întâlnim în spaţiile închise la culturile de tomate, unde numărul de generaţii pe an poate ajunge la 10-12, dar poate ataca şi ardeii, vinetele, cartofii şi castraveţii. Larvele acestui dăunător atacă toate organele verzi ale plantelor. Atacul începe pe frunzele din vârful plantei. În frunze larvele consumă mezofilul, formând o galerie de culoare albicioasă. Pot fi atacate şi fructele, de la formarea lor până la coacere. Larvele formează galerii doar în partea superioară a fructului, în jurul caliciului, unde produc înţepături pentru a-şi depune ouăle. O atenţie deosebită trebuie acordată atacului moliei pe răsaduri (pentru ciclul II de cultură).

Insecticidul sistemic Kohinor 200 SL combate cu succes molia minieră a frunzelor de tomate, aplicat în doză de 1 l/ha.

Omida fructelor (Helicoverpa armigera) preferă seminţele tinere ale fructelor de ardei şi tomate. O singură larvă poate ataca toate fructele unui racem de tomate. Fructele atacate au pulpa şi seminţele distruse, putrezesc uşor, îşi pierd valoarea comercială. Fluturii generaţiei de vară (G2) depun ouăle la mijlocul lunii iunie – începutul lunii iulie. Ouăle sunt depuse izolat, câte trei pe frunzele, tulpinile şi pe inflorescenţele plantelor de tomate, ardei dar şi pe plante preferate din flora spontană. Larvele tinere, de vârsta I şi II, atacă frunzele, iar larvele de vârsta III atacă fructele.

După ce au pătruns în fruct, larvele de Helicoverpa armigera sunt mai greu de combătut, de aceea se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare, la tomate, la apariţia primelor larve, cu produsul Mavrik 2 F în concentraţie de 0,05% (0,5 l/ha în 1000 l soluţie/ha). Insecticidul Mavrik 2 F conţine taufluvalinat (240 g/l) şi acţionează atât prin contact cât şi prin ingestie, are efect rezidual de lungă durată şi efect evident de şoc.

Toate produsele de protecţie a plantelor au menţionate pe etichete timpul de pauză, adică intervalul în zile de la aplicarea tratamentului şi până la recoltare.

De asemenea, o importanţă deosebită trebuie acordată măsurilor preventive, care încep din faza de răsad. Dintre acestea, menţionăm: răsadul se produce într-un spaţiu separat, plantele ce urmează a fi introduse în sere şi solarii vor fi verificate cu atenţie, înfiinţarea noilor culturi se face doar în spaţii igienizate (fără resturi de plante gazde sau buruieni), plasarea capcanelor pentru monitorizarea dăunătorilor, rotaţia, fertilizarea şi irigarea controlată, distrugerea plantelor cu simptome de atac.

Dezvoltarea uniformă a culturilor, calitatea patului germinativ

Ideal ar fi ca toate suprafeţele destinate culturilor de primăvară să fie pregătite din toamnă. Cel puţin pentru culturile din urgenţa I această măsură ar trebui să fie obligatorie. Altfel primăvara, până se aşteaptă să se zvânte terenul, să se poată intra la pregătirea patului germinativ, să întârzie epoca de semănat, care este hotărâtoare în reuşita culturilor.

Ceea ce nu s-a putut pregăti din toamnă se poate realiza în „ferestrele iernii“, astfel încât până la desprimăvărare să mai aibă loc fenomenul de îngheţ-dezgheţ şi să mai cadă precipitaţii care să completeze apa pierdută prin evaporare din stratul superior al solului.

Toate aceste măsuri au în vedere acumularea şi păstrarea apei în sol, iar în condiţiile ţării noastre, mai ales în Câmpia Română, unde primăverile sunt secetoase şi cu vânturi uscate, orice intervenţie asupra solului determină mari pierderi de apă. Pentru aceasta, încă din toamnă terenul trebuie să fie mărunţit şi nivelat. În ceea ce priveşte afânarea pe stratul arabil, se poate realiza prin îngheţ-dezgheţ.

Ce înseamnă pat germinativ corect pregătit?

Se are în vedere ca solul să fie prelucrat, dar nu răscolit, numai în stratul superficial, până la adâncimea de încorporare a seminţei. Dedesubt, terenul să fie „aşezat“, cu posibilităţi de ridicare a apei prin capilare până la nivelul seminţei, iar stratul de deasupra seminţei să fie afânat pentru a permite accesul aerului şi căldurii la sămânţă.

Mai înseamnă că adâncimea de pregătire a patului germinativ să fie cât mai uniformă pentru ca sămânţa să fie introdusă în sol la aceeaşi adâncime pentru a nu avea răsărire eşalonată şi goluri în cultură. Mai ales seminţele culturilor din urgenţa I, care sunt în majoritate mici, cu puţine rezerve în bob, când sunt introduse la adâncime mai mare nu reuşesc să ajungă la suprafaţă pentru a începe procesul de fotosinteză şi nu se mai realizează densitatea stabilită.

Pentru a putea efectua semănatul în „mustul zăpezii“ la culturile care se însămânţează la mică adâncime (2-3 cm), precum rapiţa, muştarul, lucerna etc., într-un teren bine pregătit din toamnă, se poate intra direct la semănat deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde uşor în sol la 2-3 cm.

În cazul când au început să apară buruieni anuale se va trece mai întâi cu o grapă cu colţi reglabili sau cu sapa rotativă, care lucrează până la 2-3 cm, şi apoi se trece la semănat.

Pentru culturile care se însămânţează la adâncime mai mare (mazărea) sau pentru culturile mai târzii este necesară pregătirea patului germinativ, dar numai cu un combinator special şi nu cu grapa cu discuri.

Ce înseamnă un combinator special?

Este acela care, indiferent de gradul de afânare a solului, poate efectua prelucrarea solului numai până la adâncimea stabilită. Limitarea adâncimii numai din roţile de sprijin s-a dovedit că nu este întotdeauna asigurată.

Cu ani în urmă, cu sprijinul Institutului de Mecanizare, am adaptat un combinator special pentru sfecla de zahăr, acţiune ce se poate realiza la orice atelier. În partea din faţă a cadrului combinatorului se sudează două plăci metalice cu ajutorul cărora se montează şi în faţă o grapă elicoidală. Tot aici se poate monta şi o lamă nivelatoare.

În acest caz cadrul combinatorului va fi sprijinit în faţă şi în spate pe grape elicoidale care nu se afundă în sol precum roţile de sprijin.

Aşadar organele active ale combinatorului, de regulă cuţite săgeată, se pot regla să pătrundă în sol cu o precizie mai mare şi uniform.

De exemplu, dacă trebuie să semănăm la adâncimea de 3 cm, este bine să reglăm pătrunderea cuţitelor până la 2,5 cm pentru că brăzdarele semănătorii mai pătrund şi ele, în plus, 0,5 cm în solul „aşezat“.

Suprafeţele nepregătite din toamnă şi care nu sunt prea îmburuienate şi nu sunt tasate se pot însămânţa direct dacă se dispune de semănători speciale, cu brăzdare dublu disc, care asigură încorporarea seminţei la adâncimea stabilită. Problema buruienilor se va rezolva ulterior prin erbicidare şi lucrări mecanice, dar evităm întârzierea epocii de semănat.

Păstrarea apei în sol

Pentru culturile cu însămânţare mai târzie, dacă terenul nu s-a îmburuienat nu este necesar să se lucreze până în preziua sau în ziua semănatului deoarece stratul superficial al solului se usucă şi formează un tampon, un mulci natural care împiedică pierderea apei prin evaporare.

Prof. Berca demonstrează că atunci când s-au luat măsuri de acumulare şi conservare a apei în sol producţiile sunt evidente.

De exemplu, la floarea-soarelui a obţinut 1.750 kg/ha atunci când, prin măsurile luate, în perioada de iarnă s-au acumulat 350 mm şi s-au evitat pierderile prin evaporare şi numai 1.300 kg/ha atunci când au fost acumulaţi 150-200 mm.

Aşadar, prin toate mijloacele, să evităm pierderea apei din sol.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

BASF. Inovaţii în prevenirea şi tratarea culturilor

Aşa cum industria farmaceutică s-a dezvoltat astfel încât astăzi poate trata orice afecţiune umană, la fel cercetarea în domeniul protecţiei plantelor a evoluat în ritmul schimbărilor climatice, oferind fermierilor leacuri pentru orice dăunător sau boală apărute în câmp. În acest sens, compania BASF a prezentat partenerilor săi ultima generaţie de produse capabile să prevină şi să trateze problemele ivite în culturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui sau porumb.

Inovaţii pentru culturi curate

Sub egida Agroconect, compania BASF şi-a pornit caravana seminariilor organizate pentru fermieri, ce au ca scop prezentarea tehnologiei de protecţie a plantelor la cele 4 culturi de câmp. Una dintre locaţiile care au găzduit seria evenimentelor BASF a fost Fundulea, unde fermierul Nicu Vasile a pus la dispoziţia specialiştilor o solă pentru realizarea platformei demonstrative, ce a inclus loturi însămânţate cu diverşi hibrizi de grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb pe care au fost aplicate tratamente specifice. Fermierii au avut ocazia să compare singuri nivelul calitativ al culturilor tratate cu loturile martor care nu au beneficiat de protecţie. Vorbind de inovaţii, specialiştii BASF au prezentat cel mai nou erbicid pentru cultura de rapiţă – Cleranda cu aditivul Dash, capabil să elimine printr-o singură aplicare atât buruienile monocotiledonate, cât şi pe cele dicotiledonate. Pentru cultura de floarea-soarelui a fost recomandat erbicidul Clearfild Plus, care aduce ca beneficii o toleranţă mai bună, eficacitate sporită în combaterea buruienilor, producţie mai mare şi recoltă cu un procent mai mare de ulei. La culturile de păioase au fost oferite mai multe variante de tratamente, specialiştii subliniind importanţa aplicării a cel puţin două tratamente în vegetaţie. La cultura de porumb s-a venit cu o soluţie preemergentă de combatere a buruienilor, şi anume produsul Frontier Forte, pentru combaterea completă a buruienilor fiind recomandat pachetul Rekord.

Cleranda, acţiuni multiple într-un singur produs

Din multitudinea de produse şi tehnologii prezentate, rapiţa este o cultură care poate beneficia de multe avantaje prin acţiunea produsului Cleranda. Pornind de la ideea că 50% din cultura de rapiţă se dezvoltă în toamnă şi orice element de tehnologie neaplicat în acest moment nu poate fi recuperat prin acţiuni în primăvară, specialiştii BASF au recomandat fermierilor să nu facă rabat la aplicarea erbicidelor şi a regulatorilor de creştere. „De anul trecut noi am introdus în cultura de rapiţă tehnologia Clearfield, care este compusă din hibrizi rezistenţi la imazamox şi erbicidul Cleranda, care se aplică împreună cu adjuvantul Dash. Cleranda conţine ca substanţe active imazamox şi metazaclor. Ceea ce este foarte interesant la aceste substanţe este faptul că circa 70% din imazamox acţionează asupra buruienilor răsărite şi 30% are acţiune la sol, în timp ce metazaclor-ul lucrează invers procentual. În felul acesta produsul Cleranda oferă un spectru larg de combatere, atacând atât buruienile monocotiledonate cât şi dicotiledonate, inclusiv buruienile crucifere, lucru pe care nu îl mai face niciun alt produs de pe piaţă“, după cum spune Mircea Chetrone, director de marketing BASF.

La fel de actual este şi produsul Caramba Turbo, lansat acum 3 ani şi conceput prin combinarea a două substanţe, un azol şi un regulator de creştere, ce asigură rezistenţă la iernare. În toamnă el poate fi folosit împreună cu erbicidul Fastac, iar în primăvară este recomandat alături de Stratos Ultra pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. Pe lângă efectul fungicid, prin acţiunea sa Caramba Turbo asigură o arhitectură optimă a tufei şi uniformitate la maturitate. „Aplicat în toamnă, produsul nu lasă planta să crească prea mult şi o ajută să înrădăcineze mai bine. Având o înrădăcinare mai bună, explorează o suprafaţă de sol mai mare, acumulează îngrăşămintele date, le depozitează şi are elemente nutritive pe timpul iernii. În primăvară, Caramba Turbo ajută la arhitectura plantei, din nou reduce talia şi lasă să pornească lăstarii în vegetaţie, formând o tufă uniformă, care înseamnă şi o coacere uni­formă“, a explicat Alin Alici, reprezentantul BASF pe zona Călăraşi-Ilfov.

Tot specialiştii spun că, în cazul în care aveţi o îmburuienare diferenţiată, în care predomină dicotiledonatele, puteţi folosi şi tehnologia clasică cu Butisan, Butisan Max, iar împotriva samulastrei de grâu şi orz apelaţi la Stratos Ultra.

Produsul Pictor din gama Excelence reduce dehiscenţa silicvelor, combate toate bolile care apar la înflorit, dar are şi efecte fiziologice de creştere a conţinutului de ulei şi a producţiei de seminţe.

Lecţii practice în câmp deschis

Pentru fermieri participarea la astfel de seminarii nu este doar un prilej de a se cunoaşte, de a face schimb de experienţă, ci şi ocazia de a învăţa în mod practic de la tehnologi când, cum şi cu ce trebuie protejate culturile. În acest sens, toţi cei prezenţi au fost împărţiţi în grupuri de câte 20-25 de persoane şi însoţiţi de câte 1-2 tehnologi pentru a li se prezenta direct în câmp diferenţele între culturile cărora li s-au aplicat preventiv diverse tratamente şi loturile martor care nu au fost protejate împotriva bolilor şi dăunătorilor. Fermierii cu state vechi recunosc că de ani buni nu mai ratează niciun seminar de specialitate, pentru că şi-au dat seama că doar tehnologia bine aplicată poate aduce producţii mari şi profituri pe măsură. Ba mai mult, îşi aduc copiii sau angajaţii nou intraţi în branşă, îndemnându-i să ţină cont de ce spun specialiştii.

„Lucrez în agricultură din 1979, am prins şi CAP-ul şi IAS-ul, dar nu lipsesc de la astfel de prezentări, pentru că vreau să aflu mereu ce mai este nou pe piaţă. Sunt receptiv la nou, chiar dacă am crescut în perioada de tristă amintire. Fac tehnologie ca şi cei de aici. Am floarea-soarelui în sistem Clearfield cu Pulsar, am porumb tratat cu Rekord, am aplicat la rapiţă Caramba Turbo şi îngrăşământ de la Timac, atât în toamnă, cât şi în primăvară. Densitatea este destul de bună, acum a şi plouat, sper să recoltez peste 2.500 kg/ha la rapiţă, 4.500 kg/ha la grâu şi 3.500 kg/ha la floare şi porumb“, ne-a mărturisit Mihai Puya, un fermier cu 560 ha din Popeşti-Vasilaţi, judeţul Călăraşi.

Vizitele în câmp au fost finalizate cu un mic concurs, în cadrul căruia cei prezenţi au fost invitaţi să-şi testeze cunoştinţele acumulate, răspunzând contra cronometru la 8 întrebări legate de caracteristicile şi beneficiile produselor prezentate. Evident că cei merituoşi au fost premiaţi.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Starea de vegetaţie a culturilor de câmp

La sfârşitul lunii aprilie, conform operativei elaborate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, starea de vegetaţie a culturilor agricole era următoarea:

• Culturile însămânţate în toamna anului 2012

Suprafaţa totală însămânţată în toamnă a fost de 2.737.761 ha, neconstatându-se apariţia unor atacuri masive de boli la aceste culturi. Din suprafaţa totală însămânţată în toamnă, 301.850 ha au fost cultivate cu rapiţă.

În zonele din sudul ţării, grâul este în faza de preburduf sau formare a burdufului, iar orzul se află în faza de preînspicare. Temperaturile ridicate din ultima perioadă au grăbit înfloritul rapiţei în detrimentul ramificaţiei şi a aparatului vegetativ. Starea culturilor de toamnă este bună, cu creşteri semnificative faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Se monitorizează evoluţia indicatorilor climatici în perioada următoare.

• Culturile însămânţate în primăvara anului 2013

Suprafaţa programată a fost de 5.143.651 ha, iar cea realizată până la sfârşitul lunii era de cca 1.700.000 hectare.

La porumb, acolo unde însămânţatul s-a realizat înainte de precipitaţiile căzute, cultura a răsărit fiind în faza de 2 frunze adevărate. Floarea-soarelui se găseşte în faza de răsărire, de formare a cotiledoanelor.

La această dată rezerva de umiditate accesibilă plantelor din profilul de sol 0-100 cm se situează în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim în majoritatea zonelor de cultură. De asemenea, se continuă semănatul culturilor de primăvară, fertilizarea cerealelor de toamnă şi lucrările de întreţinere la culturile de câmp. Operatorii de pe piaţă estimează producţii mai bune în cazul cerealelor, comparativ cu balanţa anului trecut.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Soluţii BASF pentru protecţia culturilor de câmp

Peste 200 de fermieri, din Giurgiu și județele limitrofe, au asistat la prezentarea celor mai noi soluţii BASF, destinate protecţiei principalelor culturi de câmp, în cadrul unui recent simpozion.

În cadrul evenimentului desfășurat în apropiere de Bălănoaia (Giurgiu) au fost prezentate tehnologiile de protecţie a plantelor pentru culturile de câmp: cereale, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă.

În cazul grâului, au fost vizate bolile. În schimb, la floarea-soarelui și porumb, cele mai importante aspecte s-au referit la combaterea buruienilor. Pentru rapiță, specialiştii au pus accent pe tratamentele de toamnă.

Grâu

La cultura păioaselor a fost evidenţiat Allegro, un fungicid modern din gama AgCelence, cu efecte benefice asupra proceselor fiziologice la grâu.

„Grâul este supus atacului unor ciuperci care produc boli păgubitoare. Foarte important este momentul optim al tratamentului, pentru o bună producție“, a afirmat George Petcu, specialist al Departamentului tehnic din cadrul BASF.

În opinia lui, trebuie protejate în special ultimele două frunze ale grâului, pentru că influențează cel mai mult producția, atât cantitativ, cât și calitativ.

Dintre fungicidele recomandate, au fost menționate Duett Ultra, Tango Super, Capalo și insecticidul Fastac.

Floarea-soarelui

„Tehnologia Clearfield, dezvoltată de BASF pentru floarea-soarelui, combină două elemente inseparabile. Este vorba de hibrizi rezistenți la Pulsar și erbicidul propriu-zis“ – a declarat Daniel Daia, director regional pe zona S-V la BASF.

În situația culturilor convenționale, tot pentru combaterea buruienilor, directorul regional a recomandat erbicidele Frontier Forte și Stratos Ultra.

Indiferent de tehnologie, pentru combaterea bolilor (Sclerotinia, Botrytis, Phomopsis, Alternaria), dar și a stresului provocat de secetă, boli, grindină sau dificultăți de asimilare a nutrienților, specialistul a recomandat fungicidul sistemic, translaminar Pictor.

Porumb

Daia a afirmat că, la porumb, în preemergență, este necesară aplicarea erbicidului Frontier Forte. În postemergență poate fi utilizat un pachet de produse care combat toată gama de buruieni. Este vorba de pachetul Rekord care conține produsele Kelvin Top, Cambio și Dash (adjuvant).

Pentru terenurile infestate puternic cu buruieni graminee, în special cu costreiul din rizomi, Daia a recomandat sistemul DUO, format din hibrizi DUO rezistenți la Stratos Ultra și erbicidul propriu-zis.

Pentru tratamentele împotriva bolilor, specialistul a amintit produsul Opera, care face parte din conceptul AgCelence, cu multiple avantaje.

Rapiţă

La rapiță, Daniel Daia consideră că primele tratamente trebuie aplicate încă din toamnă, în luna octombrie sau noiembrie. În acest scop, se pot utiliza erbicide precum Butisan, Butisan Max și Stratos Ultra.

Însă, în vederea combaterii tuturor buruienilor, BASF a dezvoltat sistemul Clearfield pentru rapiță. Acesta este format din erbicidul Cleranda și hibrizi rezistenți la acest produs.

Tot toamna, pentru creșterea rezistenței plantelor la iernare, dar și combaterea unor posibile boli, este necesar un tratament cu Caramba Turbo.

Daia a afirmat că același Caramba Turbo trebuie aplicat și primăvara, în special împotriva putregaiurilor, dar și a alternariozei sau făinării.

Împotriva acestor boli, directorul regional a mai recomandat un tratament preventiv cu Pictor.

Atât toamna, cât și primăvara combaterea dăunătorilor se poate face cu Fastac.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Semne încurajatoare pentru 2013, stare bună la toate culturile

La început de ianuarie 2013 culturile agricole se prezintă în general bine, după cum spun producătorii. Chiar dacă în toamnă premisele nu păreau tocmai favorabile – pe fondul secetei în special –, între timp starea culturilor s-a îmbunătăţit, mai ales după precipitaţiile din ultima parte a anului, inclusiv zăpada din decembrie. Deocamdată, semnele pentru 2013 sunt încurajatoare, mai rămâne însă ca şi vremea să ţină în continuare cu agricultorii. 

Interes crescut pentru grâu

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE

Stare generală bună a culturilor agricole; grâul a fost însămânţat pe 1,9 milioane hectare

Starea generală a culturilor însămânţate în toamna acestui an este mult mai bună decât anul trecut, suprafaţa însămânţată cu grâu depăşind 1,9 milioane hectare, până la finele lunii noiembrie, respectiv 96% din program, iar rapiţa a fost însămânţată pe 242.000 hectare (80% din program), potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

"Starea generală a culturilor însămânţate în toamnă este mult mai bună decât anul trecut. De exemplu, la rapiţă s-au acumulat zaharurile necesare, iar unele culturi care au fost semănate mai devreme, în perioada optimă, sunt la ora actuală mult mai bine dezvoltate.Toate culturile însămânţate în bazinele mari producătoare de grâu, orz, orzoaica de toamnă sunt răsărite. Avem şi un procent destul de mare de bună înfrăţire, uniformitatea fiind foarte bună în marile exploataţii agricole, care produc comercial. Doar pentru fermele mici dezvoltarea culturilor se află în diferite faze pentru că au semănat mai târziu, însă pot recupera cu stimulente, apă şi temperaturi bune", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

Acesta a precizat că este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţare în toamnă.

"În momentul de faţă nu este acoperit deficitul de apă de care mai avem nevoie pentru aceste culturi, dar ploile căzute în ultimele zile, ceaţa şi burniţa au ajutat mult culturile semănate în toamnă. Sunt zone unde a plouat mai bine şi zone cu un deficit mai mare de apă. Mă aştept să vină o perioadă normală cu precipitaţii, chiar şi cu zăpadă, cel puţin în bazinele mari. Este foarte important să nu apară în perioada următoare incidente climatice precum îngheţ fără zăpadă, pentru că acest lucru poate afecta semnificativ culturile însămânţate în toamnă", a adăugat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, în acestă toamnă au mai fost însămânţate triticale pe 92% din suprafaţa programată, adică 48.962 hectare, orz, pe 196.380 ha (96% din suprafaţa programată), orzoaica de toamnă - 90.798 ha ( 99%), legume - 11.708 ha (82%), din care cu ceapa - 5.676 ha şi cu usturoi - 3.296 ha, iar suprafaţa însămânţată cu plante de nutreţ - 33.421 ha (103%).

Arăturile de toamnă au fost realizate pe doar 1,9 milioane ha, 34% din suprafaţă, aratul fiind îngreunat din cauza lipsei de precipitaţii, dar aceste lucrări pot fi executate în orice perioadă dacă pământul nu îngheaţă.

Sursa AGERPRES

Culturile de grâu pentru anul viitor sunt salvate de precipitaţiile din octombrie

Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt salvate datorită precipitaţiilor căzute în ultima perioadă, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie /ANM/.

'Fenomenul de secetă din România a fost atât de dur din iunie până în octombrie, încât dacă, până în octombrie, nu ar fi plouat atunci recolta de toamnă ar fi putut fi compromisă. Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt, după părerea mea, salvate. Întotdeauna, prognozele pe termen lung, estimări cu trei-patru luni înainte, au o probabilitate de realizare de 60%. Ceea ce anunţam, în urmă cu trei luni, şi anume că va ploua în octombrie, s-a realizat din fericire şi este esenţial acest lucru pentru agricultură', a afirmat Sandu.

Administraţia Naţională de Meteorologie organizează, joi, o conferinţă de presă în care este prezentată perspectiva meteorologica pentru intervalul noiembrie 2012 - ianuarie 2013.

Potrivit estimărilor sezoniere realizate de Centrul european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia şi publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) la începutul acestei luni, regimul termic mediu lunar se va situa în limite apropiate de normele climatologice în majoritatea regiunilor, în următoarele trei luni, exceptând sudul şi sud-estul ţării unde, local, sunt posibile temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS