reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Reușita culturilor de primăvară este condiționată de pregătirea terenului din toamnă

Important este ca la desprimăvărare terenul să fie saturat cu apă, mărunțit și nivelat. În asemenea condiții solul se zvântă cu 7-10 zile mai devreme față de terenul denivelat și asigură însămânțarea în epoca optimă în special a culturilor din urgența I (lucernă, rapiță, muștar, mazăre ș.a.) care trebuie însămânțate în mustul zăpezii.

Prin aceasta se evită seceta de primăvară care este tot mai frecventă și vânturile uscate care provoacă eliminarea rapidă a apei din stratul superior al solului, iar plantele sunt deja răsărite, viguroase, cu capacitate de a proteja solul și a lupta cu buruienile.

Totodată, se asigură creșterea plantelor, în faze, la temperaturi răcoroase și procesul de polenizare-fecundare se desfășoară înainte de apariția secetei și arșiței din vară.

Ca să fie realizate aceste deziderate este necesar ca imediat după recoltarea culturilor de vară sau de toamnă terenul să fie lucrat, afânat, capabil să înmagazineze fiecare picătură de apă din precipitații și să se prevină pierderea apei prin evaporare la suprafața solului.

Se va urmări prezența straturilor impermeabile care pot împiedica infiltrarea și înmagazinarea apei, precum și creșterea rădăcinilor. Dacă un asemenea strat se găsește în orizontul arabil (hardpan) poate fi distrus prin executarea arăturii cu plugul prevăzut cu scormonitori care răscolesc pământul sub fundul brazdei și distrug hardpanul. Dacă se găsește la 35-40 cm, se distruge prin lucrarea cu cizelul, iar dacă se găsește la 60-70 cm se folosește scarificatorul.

Din experiență s-a constatat că terenul lucrat din vară a înmagazinat cu 700-800 m3/ha apă în plus și prin activitatea microbiologică s-au realizat 100 kg/ha azot nitric și de 3-5 ori mai mult fosfor față de terenul nelucrat. Totodată, s-a demonstrat că întârzierea semănatului la culturile din urgența I determină mari diminuări de producție. De exemplu, la mazăre întârzierea cu 2 săptămâni scade producția cu 20-30%, iar după 3 săptămâni scade cu 50% sau se compromite cultura. La fel, la sfecla de zahăr, întârzierea cu 10 zile scade producția cu 35%, iar după 30 zile, cu 60% sau compromiterea culturii.

Prin urmare, după recoltarea cerealelor păioase, miriștea bogată și cantitatea mare de paie tocate de combine se amestecă cu stratul superficial al solului printr-o lucrare de dezmiriștire cu grapa cu discuri. În acest fel se formează la suprafața solului un mulci capabil să înmagazineze și să conserve apă în sol.

În același timp, sunt create condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră care înverzesc solul și-l protejează. Prin aceasta se reduce gradul de îmburuienare, se evită levigarea nitraților și se îmbogățește solul în materie organică.

Când sunt realizate condiții optime de umiditate se execută arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată, care încorporează toată masa organică în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă.

După floarea-soarelui și porumb este necesară o lucrare cu grapa cu discuri pentru a asigura o mai bună mărunțire a resturilor vegetale și apoi efectuată arătura.

Pe solurile mai ușoare și mai puțin îmburuienate, după mazăre și soia care lasă o cantitate mai mică de resturi vegetale, se poate aplica și sistemul conservativ de lucrare a solului.

Dacă plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată este obligatoriu ca cel târziu a doua zi, cât solul este încă reavăn, să se lucreze cu grapa cu discuri pentru mărunțire și nivelare.

În acest fel, la intrarea în iarnă, solul se găsește afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze multă apă.

În situația când s-a lucrat pe teren uscat și au rezultat bolovani sau pe teren umed și au rezultat brazde sub formă de curele care prin uscare se întăresc „beton“ acestea nu trebuie să fie mărunțite cu grapa rotativă care pur și simplu macină solul și-l transformă în praf, care astupă porii solului, împiedicând circulația aerului și a apei.

Se așteaptă umezirea solului sau câteva reprize de îngheț-dezgheț și în ferestrele iernii se va lucra cu grapa cu discuri care asigură mărunțirea și nivelarea solului.

În primăvară trebuie intervenit cât mai puțin asupra solului sau deloc.

Culturile cu semințe mici (lucernă, rapiță, muștar) se pot însămânța direct deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor până la 2-3 cm, cât necesită acestea.

În situația când au început să apară buruieni anuale, acestea se distrug printr-o lucrare cu grapa cu colți reglabili, apoi se însămânțează.

Pentru culturile cu sămânța mai mare (mazăre, năut) se execută o lucrare de pregătire a patului germinativ cu combinatorul, bine reglat, care lucrează până la 4-5 cm adâncime, apoi se însămânțează.

Pentru culturile însămânțate în epoca a II-a, floarea-soarelui, porumb ș.a., dacă nu au apărut buruieni nu se intervine până la semănat deoarece solul formează la suprafață un mulci natural care împiedică evaporarea apei.

Se va lucra numai în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul până la adâncimea de semănat, printr-o singură trecere și apoi se însămânțează.

În situația când terenul nu s-a lucrat din toamnă și nici în ferestrele iernii, în primăvară se execută o lucrare superficială, fiind exclusă arătura. Nu este indicată nici grapa cu discuri la lucrările de pregătire a patului germinativ deoarece răscolește solul cu mari pierderi de apă și nu poate realiza pat germinativ corespunzător.

Prin urmare, trebuie folosite toate mijloacele care asigură pregătirea terenului din toamnă pentru însămânțarea culturilor de primăvară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Recomandări tehnologice pentru culturile însămânțate în toamna anului 2018

La această dată, cerealele păioase parcurg faza de înfrățire - formarea primului internod cu mici diferențieri în funcție de zona de cultură, soi şi nivelul tehnologic aplicat.

Acumulările termice şi amplitudinea variațiilor de temperatură între zi şi noapte au permis un start mai accelerat al vegetației, cu dezvoltarea vertiginoasă a sistemului radicular al plantelor, în condițiile unor precipitații mai reduse.

Se impune cu necesitate şi cu maximă atenție efectuarea de tratamente fitosanitare complexe, cu respectarea tuturor condițiilor de compatibilitate în utilizarea produselor chimice, atât pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, cât şi pentru fertilizarea cu îngrășăminte foliare.

În dorința de a asigura o eficacitate sporită în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, anuale şi perene din cultura grâului, se recomandă tuturor fermierilor să solicite firmelor furnizoare rezultatele testelor legate de compatibilitatea produselor în funcție de utilizarea lor în amestec, în vederea întocmirii programelor de combatere a buruienilor. Este bine cunoscut faptul că asocierile de erbicide pot provoca în unele cazuri efecte fitotoxice nedorite.

Sunt necesare aceste recomandări, ca urmare a monitorizării de către specialiștii MADR a stării de vegetație a culturilor, prin vizite de lucru pe teren, ținând cont de discuțiile avute cu fermierii, precum și cu cercetători în domeniu.

Sursa: madr.ro

Să asigurăm condiții optime pentru înființarea culturilor de toamnă

În perioada de toamnă se înfiinţează culturi (rapiţa, orzul, orzoaica, grâul, secara, triticale, plante furajere ș.a.) pe suprafeţe ce depășesc 3 milioane de hectare.

De calitatea asigurată operațiilor de înființare a acestor culturi depind nivelul și calitatea recoltelor și, implicit, câștigul cultivatorilor.

Principalele măsuri ce se au în vedere sunt:

- Alegerea cu mare atenție a plantelor premergătoare, de dorit culturi leguminoase (mazărea, fasolea, borceagul, soia timpurie) sau, oricum, acele culturi care eliberează terenul devreme, în vară, pentru a crea condiții în vederea acumulării în sol a cât mai multă apă și nitrați.

- Efectuarea imediat, după eliberarea terenului, a lucrărilor solului, mai întâi o dezmiriștire sau direct arătura (dacă umiditatea solului permite) cu plugul în agregat cu grapa stelată pentru a realiza o suprafață mărunțită și nivelată.

- Procurarea de sămânță din soiuri (hibrizi) adaptate condițiilor din zona respectivă, numai de la unități autorizate, să fie însoțită de certificat de calitate și să fie tratată.

- Pregătirea minuțioasă a agregatelor de semănat și reglat semănătorile astfel încât să asigure distribuirea cantității de sămânță stabilită pentru densitatea recomandată, să realizeze distanța între rânduri și între plante pe rând și, foarte important, să încorporeze sămânța la aceeași adâncime.

- Este foarte important să se respecte epoca optimă de semănat pentru fiecare cultură, adică să se realizeze numărul de grade termice pozitive până la intrarea în iarnă (450-500°C pentru grâu, 800-900°C pentru rapiță etc.) pentru a parcurge fără pierderi rigorile iernii.

- Mare atenție la pregătirea patului germinativ care să asigure germinarea și răsărirea explozivă și uniformă a tuturor semințelor.

Pentru aceasta se va evita lucrarea cu grapa cu discuri care răscolește solul, cu mari pierderi de apă, pregătirea patului germinativ urmând a se executa cu combinatorul, atent reglat pentru a afâna solul numai pe adâncimea de încorporare a seminței. Dedesubt solul să fie „așezat“, cu posibilități de ascensiune capilară a apei la nivelul seminței, iar deasupra solul să fie afânat pentru a favoriza pătrunderea aerului și a ușura răsărirea tinerelor plante.

Germinarea seminței începe cu absorbția apei care constituie mediul în care au loc reacțiile biochimice și diviziunea celulelor embrionului.

Pătrunderea aerului asigură oxigenul care accelerează procesul de acțiune a enzimelor, transformând substanțele cu moleculă mare în substanțe simple care hrănesc embrionul.

Semințele diferitelor specii de plante au o compoziție chimică diferită. Unele sunt amidonioase, care conțin 68-72% hidrați de carbon (cerealele), altele sunt albuminoase, care conțin 35-40% substanțe proteice (leguminoasele), iar altele sunt oleaginoase, care conțin 46-55% grăsimi (floarea-soarelui, rapița).

În timpul germinației începe activitatea enzimelor:

- amilaza – transformă amidonul în glucoză și maltoză și, mai departe, maltoza este transformată în glucoză și levuloză;

- enzimele proteolitice transformă substanțele proteice în aminoacizi și amoniac;

- lipaza transformă substanțele grase în acizi grași și glicerină.

În urma acestor transformări, în bob se formează un lichid lăptos ce hrănește tinerele plantule.

Din componentele seminței, hidrații de carbon furnizează energia necesară proceselor biochimice, iar substanțele proteice asigură materialul necesar creșterii plantelor.

Celulele embrionului încep diviziunea, embrionul crește, scoate mai întâi radicula care se fixează în sol, scoate apoi tulpinițe care străbat stratul de sol și iese la suprafață. Din acest moment, beneficiind de lumină, începe procesul de fotosinteză prin care se produce hrana necesară creșterii tinerei plante, iar procesul de germinare se încheie.

Pentru ca acest proces să se desfășoare în bune condițiuni este necesar ca toate măsurile întreprinse pentru înființarea culturilor de toamnă să fie de cea mai bună calitate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Starea de vegetaţie a culturilor

În prima decadă a lunii Decembrie 2012 s-a instalat iarna, cu temperaturi negative şi precipitaţii semnificative sub formă de zăpadă, stratul de zăpadă depus protejând culturile de acţiunea gerurilor.

Cantităţile de precipitaţii căzute, deşi în general mai reduse cantitativ, au contribuit la refacerea în mare măsură a rezervei de umiditate din sol, practic pe întregul teritoriul ţării.

La începutul lunii ianuarie 2013 s-au înregistrat în general temperaturi scăzute, care nu au atins valori critice la nivelul nodului de înfrăţire.

In prezent, culturile de toamnă, s-au uniformizat însă rămân diferenţiate în funcţie de data semănatului şi de momentul în care a fost disponibilă umiditatea la germinare.

La jumătatea lunii Decembrie călirea culturilor de toamnă a fost apreciată, pe bază de determinări fiziologice şi prin simulare realizate în cercetare, în prezent nivelul de călire fiind apreciat ca mijlociu. Gradul de călire poate asigura un grad suficient de protecţie culturilor în condiţiile unei ierni normale.

Evoluţia  temperaturilor din luna decembrie şi ianuarie a favorizat desfăşurarea proceselor vitale ale plantelor.

Creşterea  vegetativă  a plantelor  a  fost favorizată de temperaturile mai ridicate decât normala, înregistrate în majoritatea zonelor ţării. La orz, datorită epocii mai timpurii de semănat, procentul culturilor  cu vegetaţie avansată este în general mai mare.

Starea de vegetaţie a culturilor se află în continuă evoluţie, putând fi influenţată de starea vremii.

Potrivit datelor comunicate de Administraţia Naţională de Meteorologie, aprovizionarea cu apă accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se încadrează în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi local optime, în toată ţara.

Este necesar să se urmărească evoluţia culturilor de toamnă, mai ales către sfârşitul iernii şi începutul primăverii, având în vedere faptul  că în zilele mai calde  este posibil să se înregistreze  la cerealele de toamnă reluări lente şi temporare ale proceselor de vegetaţie, îndeosebi în zonele de câmpie din vestul şi sudul ţării. De asemenea este necesar să se monitorizeze, mai ales în cazul culturilor mai dezvoltate, rezerva biologică şi nivelul atacului de boli şi dăunători specifici.

Sursa MADR

Mare parte a culturilor de toamnă au fost înfiinţate în perioada optimă

La începutul lunii noiembrie, lucrările agricole erau încheiate în mare parte în majoritatea judeţelor, concluzie la care am ajuns realizând un scurt tur de orizont la câteva direcţii agricole din ţară. În cele mai multe zone, sămânţa a fost pusă în brazdă în perioada optimă. În continuare se făceau însămânţări pe suprafeţele rămase, mai ales la grâu. Starea de dezvoltare a culturilor era bună, o parte din culturi fiind răsărite, iar altele în curs, în funcţie de data la care au fost semănate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS