În ultimii ani, rapița a devenit o cultură tot mai importantă în portofoliul DuPont Pioneer, iar rezultatele hibrizilor adaptați fiecărei zone geografice i-au convins pe fermierii români că pot avea performanțe alegând această cultură. În toamna anului trecut, aproximativ 200.000 de hectare au fost însămânțate cu hibrizii DuPont Pioneer, iar calculele specialiștilor, care indică faptul că și în acest an rapița va fi cultura regină, confirmă alegerea agricultorilor care au mizat pe cultivarea acesteia.

La nivel național, suprafețele însămânțate cu rapiță au avut parte de condiții climatice diferite. Dacă în toamnă s-au înregistrat temperaturi optime culturii în mai toate zonele țării, nu același lucru se poate spune și despre temperaturile de pe timpul iernii, atunci când din cauza lispei stratului de zăpadă, unele suprafețe au avut de suferit. Tocmai de aceea vă prezentăm o analiză din teren pentru a observa evoluția culturii până în prezent.

Județele Brăila, Galați și Buzău sunt situate în zona 1 de favorabilitate pentru cultura rapiței, motiv pentru care toți hibrizii din portofoliul DuPont Pioneer se pretează a fi semănați. Hibridul PT234 se numară printre preferații fermierilor, însă pe lângă acesta, mai enumerăm hibridul PT225 . Până în prezent, culturile din aceaste județe nu se prezintă la nivelul ultimelor ani. Dacă în județul Brăila cultura a beneficiat de strat de zăpadă pe parcursul lunilor în care temperaturile au fost scăzute, nu același lucru se poate spune și despre culturile din celelalte 2 județe, Galați și Brăila, unde vântul a spulberat zăpada, iar plantele au fost afectate de ger. Suprafața însămânțată cu rapiță în cele 3 județe însumează 72.000 ha, în creștere cu 33%.

În județele Călărași și Ialomița, însămânțarea rapiței a început cu startul lunii august, hibridul PR44D06, și a continuat perioada de semănat până la finele lunii septembrie cu hibrizii PR44W29, PT234, PT225, PT200CL. Suprafața semănată în toamna anului 2016 a însumat 123.986 ha ceea ce reprezintă o crestere de 12,8%, față de campania anterioară. Cele mai afectate suprafețe sunt cele din centrul județelor, unde lipsa zăpezii a afectat plantele, iar ieșirea în primăvară nu a fost tocmai mulțumitoare.

În zona Moldovei, în județele Bacău, Vaslui și Neamț, semănatul rapiței s-a realizat până la data de 10 septembrie, iar suprafața totală a avut o ușoară creștere față de anii precedenți. Hibridul cel mai utilizat a fost PT234, un hibrid semitimpuriu, cu o dezvoltare rapidă în toamnă și o rezistență foarte bună la iernare. Cea mai mare parte a culturilor a intrat în stadiu optim în iarnă, iar stratul de zăpadă așezat pe parcursul zilelor geroase, a protejat cultura. Preconizăm că aproximativ 20% din suprafata se va întoarce.

Și în Dobrogea, județele Constanța și Tulcea, hibridul PT234 se numară printre preferații fermierilor, însă pe lângă acesta, mai enumerăm hibridul PT225. Acești 2 hibrizi reprezintă și vârful de performanță caracterizat prin toleranță la secetă și arșiță, rezistență la iernare, toleranță la boli, randamente sporite în utilizarea elementelor nutritive. La sfârșitul perioadei de semnănat, în aceste județe suprafața însămânțată cu rapiță DuPont Pioneer a crescut cu 15% față de campania 2015. La intrarea în iarnă, 80% din suprafață, corespundea stadiului optim pentru a trece peste eventualele condiții neprielnice. Din cauza viscolelor puternice înregistrate în special în luna ianuarie, culturile au fost acoperite doar parțial de zăpadă, iar 20% din suprafață, care la intrarea în iarnă avea 2-4 frunze, riscă să fie compromisă.

În Transilvania, județele Mureş, Bistriţa, Harghita și Covasna, suprafața însămânțată cu rapiță atinge 15.000 de hecatre, iar hibridul este PT225 datorită calităților agronomice și a potențialului ridicat de producție. În această zonă a țării, rapița a avut cel mai mult de suferit, iar estimările indică o întoarcere pe aproximativ 70% din suprafața semănată. Cultura nu a avut evoluat în condiții optime deoarece primele geruri puternice au găsit cultura neprotejată de zăpadă. Temperaturile scăzute au fost urmate de ninsori abundente și de un nou val de ger, termometrele indicând chiar și – 25°C. Producțiile estimate pentru suprafețele care vor ieși în primăvară, vor fi mai mici față de anul trecut cu până la 2 tone/ha.

La fel de afectate vor fi și județele din nord-vestul țării, Bihor, Maramureş, Satu Mare și Sălaj unde cultura de rapiță nu a beneficiat deloc de zăpadă, în schimb pe parcursul mai multor zile consecutive s-au înregistrat temperaturi scăzute, până la - 18°C. Hibridul semănat în această zonă a fost PR46W14, cel mai utilizat hibrid convențional din România datorită caracteristicilor rustice care răspund foarte bine în condiții de tehnologie moderată.

În sezonul 2016-2017, pentru a veni în sprijinul fermieri afectați de secetă sau îngheț, DuPont Pioneer a desfășurat campania denumita Cultivă rapiță fără pierderi. Astfel, fermierii care au cumpărat sămânță de rapiță, au putut să se înscrie în program până la 31 August 2016. În cazul în care fermierii înscriși în program au fost afectați de secetă sau îngheț, vor fi despăgubiți după cum urmează:

- Dacă din cauza secetei cultura a fost calamitată pâna la 30 Noiembrie 2016, oferim fermierului un discount de 240 ron/sac utilizat pentru suprafața afectată.

- Dacă din cauza înghețului cultura este calamitată, oferim 1 sac de sămânță de floarea soarelui pentru fiecare sac de rapiță utilizat pentru suprafața afectată.

Printre principalele inițiative ale programului de ameliorare DuPont Pioneer pentru rapiță se numără dezvoltarea unei oferte bogate și competitive de produse, care au proprietăți de toleranță față de erbicide, atingerea unui randament dublu datorită surselor genetice de înaltă calitate și, datorită ameliorării moleculare, dezvoltarea produselor cu proprietatea Pioneer Protector® (toleranță îmbunătățită față de anumite tipuri și specii de patogeni). Un alt obiectiv al companiei îl reprezintă extinderea centrelor de cercetare și testare (pretestarea hibrizilor în vederea selectării celor mai buni hibrizi adaptați la nivel local). Anual evaluăm și testăm 5.000 de hibrizi noi pe suprafața a 60.000 de microparcele, în 36 de locații din întreaga Europă. În România, hibrizii de rapiță Pioneer se cultivă începând cu anul 2006, iar datorită muncii asidue a amelioratorilor noștri, și datorită deciziei din anul 1996 de a ne concentra resursele numai pe dezvoltarea hibrizilor, oferim astăzi hibrizi de rapiță de o calitate superioară.

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.

Institutul Național de Dezvoltare Cercetare pentru Textile și Pielărie a dezvoltat, începând de acum 10 ani, tot mai multe proiecte privind utilizarea subproduselor din industria pielăriei în agricultură. Tema de cercetare pe care v-o supunem atenției în interviul de față este tratarea culturilor de rapiță cu colagenul obținut din acvacultură. Mai multe informații despre această resursă importantă pentru agricultură am aflat de la șefa Departamentului de Cercetare – Pielărie, dna Carmen Gaidău. Domnia sa a precizat că „necesitatea revenirii la produse ecologice, regenerabile, biodegradabile, naturale, biocompatibile cu planta, alternative la materialele de sinteză, consumatoare de energie, a impulsionat cercetările în acest domeniu.“

– Care este definiția colagenului?

– Colagenul este cea mai abundentă proteină fibroasă din regnul animal, cu o pondere de 25-35% din totalul proteinelor, care formează țesutul conjunctiv și se găsește în piele, oase, tendoane, ligamente sau vase de sânge. Colagenul are capacitatea deosebită de a modifica și forma filme elastice, permeabile, care acoperă silicvele de rapiță cu efect în protecția acestora împotriva supracoacerii, uscării și, în final, pierderii de recoltă. În plus, datorită conținutului de aminoacizi liberi, colagenul oferă un aport nutrițional ușor de asimilat, contribuind la creșterea sănătății plantei și rezistenței la atacul dăunătorilor și fungilor. Compatibilitatea mare a soluțiilor apoase de colagen cu diverse pesticide și fertilizanți le conferă o mare versatilitate în utilizare. Colagenul este o proteină inteligentă deoarece conferă rezistență mecanică, chimică și biologică organismelor vii. Utilizarea colagenului de pește reprezintă o preocupare mai nouă datorită, în special, citotoxicității mai reduse comparativ cu colagenul de mamifere și siguranței în utilizare.

– Cum se obțin hidrolizatele de colagen de pește?

– Acestea se prelucrează din piei de pește de acvacultură. Procesele de prelucrare a acestei materii prime valoroase parcurg o serie de etape care țin cont de specificul pieilor de pește: sensibilitatea la temperatură, necesitatea eliminării formațiunilor colagenice bogate în săruri de calciu (solzi, scuturi osoase) și a substanțelor interfibrilare prin procese succesive de spălare. Pregătirea pentru extragerea colagenului se face prin mărunțire și hidroliza chimico-enzimatică la presiune atmosferică în condiții bine stabilite pentru obținerea unui colagen cu masă moleculară controlată. Procesele de rafinare constau în decolorare și reticulare în funcție de scopul final de utilizare.

– Ce v-ați propus prin proiectul „Cercetări interdisciplinare privind utilizarea unor produse de tip elastic pe bază de colagen pentru tratarea culturilor de rapiță în vederea creșterii productivității, a reducerii pierderilor de recoltă și dezvoltarea durabilă a producției agricole“ demarat pe data de 1.07.2014?

– Acesta oferă o soluție tehnică pentru tratarea culturilor de rapiță în vederea reducerii pierderilor prin dehiscenţa silicvelor înainte de recoltare. Soluția propusă utilizează preparate pe bază de extracte de colagen polimerizabile, rezultate prin procesarea subproduselor din acvacultură și industria piscicolă, care au proprietăți adezive și caracteristici de elasticitate ridicată, rezistență la radiațiile UV și un conținut ridicat de aminoacizi. În prezent aceste subproduse sunt aruncate, fiind un factor poluant cu materii organice a apelor reziduale industriale. Noutatea proiectului constă în utilizarea unor substanțe polimerizate care să aibă la bază extracte de colagen de pește. Acestea asigură protecția silicvelor de rapiță și au, pe lângă efectul antidehiscent, și efect de îngrășământ foliar și fungicid. Față de produsele de sinteză, care au exclusiv funcția de adeziv, produsele noastre au rol de adeziv, îngrășământ și fungicid. Prin proprietățile lor se prelungește perioada de umplere a bobului, crește MMB-ul, se reduce evapotranspirația apei la nivelul lanului de rapiță. Efectul antidehiscent este dat de caracteristica elastică a colagenului de pește, caracteristica de îngrășământ este dată de conținutul de aminoacizi al colagenului, iar caracteristica de fungicid este dată de efectul peliculogen și de membrana semipermeabilă a produsului polimerizat din extract de colagen de pește, rezistent la radiațiile UV. Prin reducerea pierderilor de sămânță de rapiță se reduc îmburuienarea și, implicit, consumul de erbicide la cultura succesivă.

– În ce etapă de studiu s-a ajuns?

– Suntem în faza de dezvoltare tehnologică, o etapă de cercetare care urmează experimentărilor de cercetare industrială în laborator sau pe loturi experimentale. În etapele de început ale cercetării, produsele pe bază de colagen au fost testate în câmpul experimental al Catedrei de Agrotehnică a USAMV București de la Moara Domnească, după care au fost testate și pe suprafețe mai mari la ferma din comuna Modelu, județul Călărași. În această etapă de dezvoltare tehnologică vom elabora documentațiile tehnologice pentru produsul pe bază de hidrolizat de colagen de pește experimentat la nivel pilot şi vom realiza cantități suficiente pentru experimentări în câmp la cultura de rapiță. Totodată, se vor verifica și valida rezultatele și tehnologiile aplicate până în prezent. La finalul proiectului – 30.09.2017 – două IMM-uri, care ne-au fost partenere, vor valorifica rezultatele cercetării în dezvoltarea economică proprie.

– Ce spun rezultatele obținute?

– Utilizarea colagenului de peşte și hidrolizatului de pește reticulat în tratarea culturilor de rapiță a demonstrat o creștere a germinației în condițiile utilizării în stadiile de vegetație.

Testarea produselor realizate pentru reducerea dehiscenţei silicvelor la soiul Sammy – este vorba despre un tratament cu 2 l/ha de hidrolizat de colagen de pește în combinație cu 1 l/ha colagen reticulat – a arătat o creștere semnificativă a producției și o reducere a pierderilor de semințe de rapiță cu până la 25%.

Colagenul este o macromoleculă formată din trei lanțuri de câte 1. 000 de aminoacizi structurați sub forma unei elice cu rezistență mecanică, chimică și biologică. Prin prelucrare chimică aceste lanțuri pot fi secvențiate. Astfel aminoacizii devin liberi, iar azotul din proteine este mai ușor preluat de plante pe timp mai îndelungat, comparativ cu alți compuși de azot anorganici. În cazul colagenului de pește există mai puțini aminoacizi responsabili de structura tridimensională a colagenului (prolina și hidroxiprolina), ca urmare a necesității adaptării la mediul acvatic. Extracția colagenului din pielea de pește este mai ușoară și capacitatea de a forma gelatina este mai mare. Aminoacizii din compoziția colagenului sunt benefici pentru dezvoltarea plantelor, contribuie la adaptarea acestora la condițiile de stres climatic și constituie precursori hormonali cu funcții benefice în diverse procese de dezvoltare a plantei.

Laura ZMARANDA