update 2 Feb 2023

15 ianuarie - 173 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Instituțiile din subordinea Ministerului Culturii organizează, anul acesta, o serie de evenimente specifice, derulate în întreaga țară, dar și în spațiul online, pentru a marca Ziua Culturii Naționale. 

„Unul dintre cele mai prețioase bunuri ale acestei națiuni este, fără-ndoială, Cultura Română! Duminică, mai mult ca oricând, va fi prezent în mintea și în sufletul nostru cel care a marcat societatea românească prin opera sa, Ziua Culturii Naționale fiind în mod special aleasă în ziua în care s-a născut poetul național Mihai Eminescu, un reprezentant universal al culturii noastre. Va fi o zi de dublă sărbătoare, în care aș vrea să simțim cu adevărat bucuria și semnificația unui asemenea moment și să ne amintim că principalul liant al unei societăți este și trebuie să rămână Cultura. Să ne lăsăm, așadar, încântați și alinați de tot ceea ce ne oferă, înclinându-ne în fața celor care fac posibil acest miracol. De la obiceiuri păstrate în toate colțurile țării, la oameni de cultură valoroși și artiști-tezaur care duc pretutindeni în lume frumusețea și unicitatea acestui neam, România reușește să rămână o destinație culturală cu tradiții de neclintit, dar deschisă, totodată, noutății”, a declarat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. 

- BUCUREȘTI

  • Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București organizează evenimentul „Dor de Eminescu”, care va cuprinde un program de muzică și poezie dedicat poetului nostru național. Evenimentul marchează cei 173 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești și va avea loc în sala Victor Ion Popa din Sos. Kiseleff nr. 30, începând cu orele 11:00, 15 ianuarie 2023. Cei mici vor avea posibilitatea să participe la ateliere de creație, iar pentru cei mari sunt pregătite momente de muzică și poezie.
  • Filarmonica George Enescu celebrează Ziua Culturii Naționale printr-un concert susţinut de Corul Filarmonicii pe scena mare a Ateneului Român, în 15 ianuarie 2023, ora 11:00. Programul conţine muzică românească din creaţia unora dintre cei mai importanţi compozitori autohtoni de ieri şi de azi: Paul Constantinescu (Patru madrigale pe versuri de Mihai Eminescu), Gheorghe Cucu (Haz de necaz), Alexandru Velehorschi (Omul zici c-a născocit), Gheorghe Dumitrescu (Cântecul oltencelor din oratoriul „Tudor Vladimirescu”), Constantin Râpă (Cântec de iarnă, Cântec satiric), Cornelia Tăutu (Suită românească), Dan Dediu (Cor din opera "O scrisoare pierdută), George Enescu (Cor de bărbaţi din opera "Oedipe"), Sabin Păutza (Te Deum).

Teatrul Național București invită publicul de toate vârstele la o sărbătoare a teatrului, duminică, 15 ianuarie. De la ora 15:00, la Sala Media, va avea loc recitalul actorului Nicolae Urs, „Caragiale altfel”, susținut în luna nașterii celui mai mare dramaturg român, la teatrul care-i poartă numele. Un one-man show inedit în care autorul Caragiale devine un personaj care apare pe scenă. Spectatorii mai sunt invitați, în foaierul Sălii „Ion Caramitru”, la o micro-expoziție realizată de Muzeul TNB: De la Teatrul cel Mare la Teatrul Național „I.L. Caragiale” - 170 de ani de istorie. Copii sunt așteptați la întâlnirea cu actorul Marian Râlea, de la ora 11:00, la Sala Media. Tot pentru publicul tânăr, în cadrul Programului tnb.edu, vor avea loc în aceeași zi și două tururi ghidate gratuite la care s-au înscris deja grupuri de elevi, programate de la orele 12:30 și 15:00. Pentru cei care vor să participe gratuit la un Tur Ghidat al TNB, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, mai sunt locuri disponibile pentru orele 11:00 și 17:00. Tot pe 15 ianuarie, Teatrul Național București are programate și următoarele spectacole : Sala Studio - ora 19:00, Preșul / Sala „Ion Caramitru” - ora 19:30, Regele Moare Sala Mică - ora 19:30, Pacea eternă / Sala Atelier - ora 19:30, Begginers Sala Pictură - ora 20 :00, Actorchestra

  • Muzeul Național de Artă al României (MNAR) organizează pe 15 ianuarie 2023, între orele 11:00- 13:00, un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale. Vor fi lansate trei volume de sinteză și înaltă calitate grafică și tipografică care prezintă opera a trei artiști cu o contribuție excepțională la configurarea artelor plastice din România: Theodor Pallady (1871- 1956), Constantin Flondor (n. 1936) și Ioan Aurel Mureșan (n. 1956)

Invitați: acad. Sorin Alexandrescu, Vlad Bedros, Vladimir Bulat, Liliana Chiriac, Ilinca Damian, Călin Dan, Cătălin Davidescu, Ruxandra Demetrescu, Daria Ghiu, Bedros Horasangian, Ion Grigorescu, Adrian-Silvan Ionescu, Sorina Jecza, Doina Mândru, Ioan Aurel Mureșan, Carmen Mușat, Alina Șerban. Evenimentul va avea loc în Sufrageria Regală, accesul se va face prin Spațiile istorice ale Muzeului Național de Artă al României. Accesul va fi gratuit în limita a o sută de persoane, fără programare prealabilă.

  • Muzeul Național al Țăranului Român așteaptă publicul la ședința Cenaclului „Poeţii cetăţii" (Sala Media) cu tema: „Importanța culturii minorităților în România” și „Eminescu văzut de scriitorii din comunitățile etnice aflate în România și importanța ei". Prezintă: Liliana Popa. INVITAŢI: Dănuța Roman - vicepreședinte Asociația Polonezilor din România; Ioana Grosaru - despre Revista Comunității Italiene; Victoria Țepoia - despre comunitatea elenă; Virgil Ștefan Nițulescu - despre expoziţia „Laolaltă", MNŢR ; Ecaterina Petrescu Botoncea - despre scriitorii armeni; Cris Mariana - despre scriitorii sârbi; Cristina Cretu - povestire "Perdeaua magica”; Alim Fettin - profesor de limba turcă; Liliana Popa - despre poetul Adi Cusin; Issabela Cotelin - despre scriitorii lipoveni ruși; Dan Ion Marta - despre Adam Puslojic; Emilian Sude - despre scriitorii de etnie romă. Scriitorii invitați: Dorin Croitor, Paulina Romanescu, Cristian Pavel, Silvana Andrada Tcacenco, Mugur Dumitriu, Olga Delia Mateescu, Vasile Menzel, Țepoia Victoria, Ștefan Șandru, Ioana Craciunescu, Victor Marola, Ramona Müller, Tudor Gheorghe Calotescu, Ioana Sandu, Daniela Albu, Gabriela Tănase, Catia Maxim, Dan Ioan Marta, Ecaterina Petrescu Botoncea, Ion Toma Ionescu, Cristina Cretu, Marius Costache, Cris Mariana, Sergiu Cioiu, Vasile Menzel, Daniela Harabagiu, Iulia Cirip, Florentin Nicolae Streche, Issabela Cotelin, Lica Octav, Viorel Gaita, Maria Udrea, Maria Calciu, Ion Iancu Vale, Evelyne Croitoru, Florentina Loredana Dalian, Așer Negoi, Maria Calciu, Irina Munteanu, Valentin Irimia, Radu Mihai, Ratiu Ioan, Vişan Dragoş, Natasa Peteu, Emil-iulian Sude, Taner Murat
  • Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa" vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 12:00, la evenimentul „Grigore Antipa și Emil Racoviță, vizionari ai științei românești", organizat împreună cu Asociația Science & Technology. Invitații evenimentului, dr. Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa", Acad. dr. Dumitru T. Murariu, dr. Oana Paula Popa și dr. Traian Brad ne vor purta într-o călătorie în timp prin opera și viața acestor doi vizionari ai științei românești. Vom afla despre vasta operă științifică, organizatorică și diplomatică a dr. Grigore Antipa, cel care a fost deschizător de drumuri în mai multe domenii ale științei, primul oceanolog, ecolog şi hidrobiolog român, autorul conceptelor de biosociologie şi bioeconomie precum și un diplomat apreciat de cele mai de seamă personalităţi ale epocii sale. Realizarea cea mai dragă lui Grigore Antipa a fost Muzeul Naţional de Istorie Naturală din București, una dintre cele mai vizitate și îndrăgite instituții de cultură din România, din perioada formării sale și până în prezent. Prin intermediul arhivelor și a epistolelor păstrate în ele, vom descoperi corespondența dintre Grigore Antipa și Emil Racoviță, reconstituind filă cu filă, povestea unei prietenii care a învins timpurile. Totodată, participând la această conferință, putem afla despre viața și opera lui Emil Racoviță. Înscrierea la eveniment se face pe: https://antipa.ro/rezervari/, iar participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro De asemenea, pe 15 ianuarie 2023, toți vizitatorii vor avea intrarea gratuită la muzeu.
  • Biblioteca Națională a României și Teatrul Muzical Ambasadorii, organizează un eveniment cultural dedicat Zilei Culturii Naționale - „Ziua Culturii la ea acasă”. Evenimentul va avea loc în data de 13 ianuarie 2023, de la ora 18:00, la Biblioteca Națională a României. În program, poezie și muzică, în interpretarea artiștilor de la Teatrul Muzical Ambasadorii: actrița Daniela Nane, muzicianul Mihai - Ciprian Rogojan, artiștii lirici: Andreea Bucur (soprană), Camelia Cuzub (mezzosoprană), Octavian Ene (tenor), Silviu Mihăilă (bariton), Sergiu Neamțu (bas) și Andrei Ștefan Racu (pian). Repertoriul va cuprinde lucrări muzicale ale unor compozitori români, precum: George Enescu, Paul Constantinescu, Tiberiu Brediceanu, Gherase Dendrino și Vasile Popovici. Participarea este gratuită. Fiecare persoană poate descărca un număr de maximum 4 invitații, accesând link-ul: https://www.ticketstore.ro/.../9/teatrul-muzical-ambasadorii.
  • Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi va oferi bilete gratuite de vizitare, în ziua de 15 ianuarie 2023. Totodată, va organiza un program pentru familii cu copii, cu vârste cuprinse între 8 și 11 ani – „De la vechii cronicari, la povești pe harta României” - ora 10:30, pret 35 lei/ copil.
  • Muzeul Național de Istorie a României expune, în premieră, un bun cultural aparte aflat în colecțiile sale – Cupa de la Montpellier, primul premiu internațional acordat literaturii române pentru poezia „Cântecul gintei latine" a lui Vasile Alecsandri.
  • Muzeul Național „George Enescu”, organizează, în parteneriat cu Universitatea Națională de Muzică din București, un recital de lieduri în sala „George Enescu” a UNMB, duminică, 15 ianuarie a.c., la ora 19:00. Recitalul va fi susținut de studenți ai claselor de canto lied din UNMB, prof. univ. dr. Bianca Manoleanu și Cda. Dr. Ștefan Ignat, împreună cu pianiști acompaniatori, și va prezenta creații românești pentru voce și pian de compozitori români. Invitată la acest eveniment, actrița Irina Movilă (Teatrul Național București) va recita versuri din poezia lui Mihai Eminescu.
  • Muzeul Național de Artă Contemporană invită publicul, în data de 15 ianuarie 2023, la un tur ghidat gratuit în expozițiile actuale, care va începe la ora 15:00, la parterul muzeului și va dura aproximativ o oră. De asemenea, în ziua de 15 ianuarie, intrarea la muzeu va fi gratuită.
  • Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” va organiza, la Palatul „Tinerimea Română” un concert coral cu ocazia „Zilei Culturii Naționale” luni, 16 ianuarie 2023, de la ora 17:00. Concertul va fi susținut de Corul de Cameră Preludiu, condus de dirijorul Andrei Stănculescu. Programul include pagini reprezentative inspirate de opera eminesciană, dar și muzică românească de sorginte folclorică din creația compozitorilor Paul Constantinescu, Vasile Popovici, Adrian Pop și Valentin Gruescu. Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro
  • Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin" va sărbători Ziua Culturii Naționale printr-un Concert Extraordinar organizat la Ateneul Român, pe data de 21 ianuarie, de la ora 19:00, cu un repertoriu de muzică românească (arhaică și contemporană). De asemenea, Corul Madrigal va marca Ziua Culturii Naționale și pe 16 ianuarie 2023, prin anunțarea celor mai importante evenimente muzicale ce fac parte din Programul aniversar „Madrigal 60", inclusiv desfășurarea Spectacolului Extraordinar aniversar, pe 28 februarie 2023, la Teatrul Național București. Programul aniversar „Madrigal 60" include o serie amplă de proiecte dedicate celebrării unei moșteniri uriașe pentru Corul Madrigal: șase decenii de excelență în muzică, diplomație culturală și încredere în schimbarea României prin muzică și cultură.
  • Muzeul Național Brukenthal, în parteneriat cu ICR și colecția av. George Șerban, organizează pe 17 ianuarie 2022, la ora 17:30, la sediul Institutului Cultural Român ICR, Aleea Alexandru, nr. 38 din București, expoziția Artiști români pe mapamond - unul dintre cele mai mari evenimente de acest fel realizate în România și dedicate artei contemporane românești. Expoziția curatoriată de Alexandru Constantin Chituță, cuprinde lucrări din colecția av. George Șerban, realizate de peste 50 de artiști români care s-au stabilit în țări din întreaga lume, unde au activat sau încă activează. În expoziție vor fi expuse lucrări ale artiștilor: George Apostu, Victor Brauner, Cristian Breazu, Tudor Banuș, Livia Balu, Georgeta Borusz, Ciobanu Victor Vladimir, Doru Covrig, Doina Botez, Oana Cajal, Petru Csehi, Aurel Cojan, Damo Istvan, Horia Damian, Wanda Decca, Camilian Demetrescu, Adrian Dumitrache, Ana Golici, Nicolae Golici, Harry Guttman, Herold Jacques, Hildegard Kleper Paar, Marcel Iancu, Ion Nicodim, Kovacs Johanna, Maschek Șerban Denissa, Mihuleac Wanda, Paul Neagu, Nicăpetre Petre Balanica, Peter Pusztai, Perahim Jules, Raluca Pilat, Georgeta Irina Pusztai, Popa Valentin, Adrian Pora, Magdalena Rădulescu, Dodi Romanaţi, Rusu Petre, Hedda Sterne, Saul Steinberg, Sechel Perrois Delia, Velicu Petre, Csaba Zemlenyi, Vulcănescu Mihu, Traian A. Filip, Popescu Kira Cristinel, Ștefănescu-Scheinder Alma Mariana, Istrati Alexandre, Frankl Sofia, Gert Fabritius. foto: semnături realizate de Mihai Eminescu, colecția Academiei Române, tipărite în Manuscrisele Mihai Eminescu.

- BACĂU

  • Pe data de 15 ianuarie 2023, accesul publicului la sediul Muzeului Național „George Enescu” de Teșcani va fi gratuit.
  • Centrul de Cultură „George Apostu" Bacău organizează evenimentul cultural sub genericul „Iarăși Eminescu!", la sediul instituției, în data de 15 ianuarie 2023, ora 11.00. Programul dedicat Zilei Culturii Naționale îi are ca invitați pe cronicarul literar și romancierul Adrian Jicu, care va susține cu această ocazie prelegerea intitulată „Gânduri despre actualitatea unui scriitor supracanonic", actrița Eliza Noemi Judeu, prezentă în cadrul programului cu un recital poetic, Gabriel Gherghelaș – saxofon și clarinet, fostul director al Teatrului Dramatic „Bacovia", actorul Stelian Preda, prezent în calitate de „personaj principal" în cel mai recent volum autobiografic „Viețile unui vis: Teatrul" (Editura Itinerar Bacău, 2022), îngrijit de Cornel Galben. Volumul va fi prezentat de prof. dr. Alin Sebastian Popa. Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro

- BRAN

  • Muzeul Naţional Bran marchează Ziua Culturii Naționale prin proiectul „MIHAI EMINESCU, POETUL NEAMULUI ROMÂNESC”, care îşi propune accesul la cultură al elevilor și iniţierea lor în cunoaşterea personalităţilor culturii naţionale. Acesta se va desfăşura în cadrul Muzeului Naţional Bran, vineri 13 ianuarie, după orele de curs ale elevilor.

- CLUJ-NAPOCA

  • Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei oferă intrare liberă pentru toți vizitatorii în expozițiile MNIT, în data de 15 ianuarie 2023, în cadrul unui program prelungit până la ora 20:00. Istoriile Clujului (etajul 1), ZMEA. Zei și Muritori din Egiptul Antic (etajul 1), Incursiuni dacice în spațiul virtual (etajul 2). De asemenea, organizează evenimentul High Classic Rooms. Saloane muzicale de muzeu – episodul 3, care își propune să se defășoare ca un serial, în cadrul căruia vor avea loc mai multe recitaluri de cameră, implicând artiști de cea mai înaltă ținută din domeniul muzicii clasice. Aceștia vor susține recitalurile în spațiul MNIT, într-un cadru care va încerca să refacă un salon de epocă, cu piese din patrimoniul MNIT. Artiștii vor interpreta repertoriul ales și el în consecință pentru o astfel de temă, în cadrul special amenajat, fără a atinge piesele expuse. În cadrul episodului 3, va interpreta Cvintetul de alămuri al Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

- CONSTANȚA

  • Teatrul National de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța va prezenta, în data de 15 ianuarie 2023, ora 18:30, spectacolul muzical-coregrafic „Un Centenar de Muzică Romanească".

- COVASNA

  • Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni sărbătorește Ziua Culturii Naționale la Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna. Activitățile includ vizită și ghidaj în expoziție, ateliere creative de scriere pe tăblițe, cu tocul și pana, și vor avea loc vineri, 13 ianuarie, în intervalul orar: 10:00-15:00. Activitățile se fac pe baza de programare. Intrare gratuită. Totodată, organizează activitatea „Toate-s vechi şi nouă toate...” la Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna, pe 13 ianuarie 2023. Lecție deschisă își propune prezentarea patrimoniului cultural etnografic (material și imaterial) al MNCR (fotografii ale obiectelor, povestea lor) și discuții pe marginea lor (când și cum se foloseau, ce se mai folosește în prezent etc.), vizionare materiale digitale publicate pe Muzeul Virtual MNCR.

- IAȘI

  • Opera Națională Română din Iași a pregătit pentru 15 ianuarie un recital special, dedicat marelui poet român Mihai Eminescu, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași. Soliștii Operei ieșene, acompaniați la pian de Simona Gâdei, vor interpreta, de la ora 18:30, lieduri și romanțe pe versurile celui mai cunoscut poet român. De asemenea, artiștii instrumentiști Radu Cotoman (vioară), Ioana Costăchescu (violă), Emerich Ghercă (violoncel), Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro Adrian Fântână (contrabas), Cătălin Simerea (flaut), Silviu Butnaru (clarinet) vor interpreta pagini muzicale de referință din creații românești precum „Rapsodia română nr. 1” de George Enescu, dar și cântece insiprate din folclor printre care „Ciocârlia”, „Mocirița” și „Ciuleandra”. La recital va participa și Corul de Copii al ONRI, dirijat de Raluca Zaharia și acompaniat la pian de Mădălina Pancu. Cei mici vor prezenta momente muzicale după versurile poeziilor „Revedere”, „Somnoroase păsărele” și „Floare albastră”.
  • Complexul Național Moldova „Iași” organizează duminică, 15 ianuarie 2023, ora 16:00, în Sala „Henri Coandă” de la Palatul Culturii, un recital vocal-instrumental dedicat zilei lui Mihai Eminescu. Evenimentul organizat în colaborare cu Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași îi va avea ca protagoniști pe elevii claselor de Canto Clasic și Muzică de Cameră, sub coordonarea prof. dr. Daniela Ciocoiu. Intrarea la acest eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile. Precedând Ziua Culturii Naționale, în cadrul Atelierelor DICE (Distractiv - Interactiv - Creativ - Educativ) de la Palatul Culturii Iași, elevii cu vârsta peste 12 ani sunt invitați să se înscrie la Atelierele de scriere creativă „Eminescu peste generații” Programările se fac la numărul de telefon 0232.275.979, interior 116, sau prin mesaj privat pe pagina de Facebook Atelierele DICE, cu cel puțin o zi înainte. Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, având ca partener Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași, organizează o suită de prelegeri sub titulatura „Ziua Culturii Naționale. Zilele Colegiului Național «Mihai Eminescu»”. Joi, 12 ianuarie 2023, începând cu ora 12:00, prelegerea „Eminescu în vremea lui și în vremea noastră”, urmată de „File din istoria Colegiului Național «Mihai Eminescu»”, susținută de prof. dr. Gh. Baciu. Coordonator: Prof. Doina Calistru. Vineri, 13 ianuarie 2023, de la ora 12:00, se va desfășura Concursul „Istoria Secolului XX”, organizat de Prof. Sorin Sitea. Evenimentul va reuni peste 60 de elevi care vor aborda probleme majore ale secolul XX. Evenimentele sunt coordonate de muzeograf Mihaela Tudose.

- MIERCUREA CIUC

  • Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni – Lecția deschisă la Colegiul Național „Octavian Goga”, Miercurea Ciuc, vineri, 13 ianuarie 2023, este susținută cu prilejul sărbătorii Zilei Culturii Naționale, și urmărește marcarea celor 173 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu și celebrarea valorilor culturale românești parte din moștenirea culturală a umanității.

- REȘIȚA

  • Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin organizează în perioada 11-25 ianuarie 2023, în sala de vernisaj a instituției, Zilele Culturii Naționale la Reșița, în cadrul cărora sunt cuprinse următoarele evenimente: 1. Expoziția „Mihai Eminescu și filatelia" din colecția Doina & Gustav Hlinka, 2. Expoziția de fotografii „Monumente Mihai Eminescu" realizată de Erwin Josef Țigla.

- PITEȘTI Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro

  • Muzeul Național „Brătianu” a pregătit pentru vineri, 13 ianuarie 2023, începând cu ora 11:00, o serie de evenimente culturale. Astfel, va avea loc un scurt moment artistic cu elevi ai Colegiului Național „Zinca Golescu”, din Pitești, în care vor fi recitate versuri ale poetului național, Mihai Eminescu, cu acompaniament la vioară. Tot cu acest prilej, se va marca și împlinirea a 3 ani de la promulgarea Legii 15 de înființare a Muzeului Național „Brătianu”. Evenimentul continuă cu lansarea lucrării „Să cunoaștem patrimoniul Muzeului Național Brătianu!”, lucrare ce prezintă o parte dintre obiectele de patrimoniu aflate în administrarea Muzeului Național „Brătianu”. La final, se va inaugura oficial un nou spațiu de vizitare, realizat după fotografii de epocă, în expoziția permanentă a Muzeului Național „Brătianu”: „Odaia Vizirului” sau Dormitorul lui Ion C. Brătianu, cunoscut prin mărturisiri istorice pentru modestia sa.

- PLOIEȘTI

  • Direcția Județeană pentru Cultură Prahova organizează, pe 15 ianuarie 2023, un moment festiv cu depunere de flori la statuia poetului Mihai Eminescu din Ploiesti. Manifestările culturale dedicate Zilei Culturii Nationale vor continua la Muzeul Județean de Artă „Ion Ionescu-Quintus” Prahova, cu participarea doamnei acad. Georgeta Filitti si domnului acad. Valeriu Matei.

- SIBIU

  • Muzeul Național Brukenthal va sărbători Ziua Culturii Naționale vinery, 13 ianuarie 2022, la ora 17:00, iar publicul este așteptat în Palatul Brukenthal din Sibiu la un artist talk cu Cosmin Perța, dedicat proiectului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Cosmin Perța - eseist, poet și prozator român - va fi prezent alături de invitații săi, Mugur Grosu și Radu Vancu. Cu acest prilej vizitatorii vor putea vizita și expoziția „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” - o instalație video autobiografică a scriitorului și poetului Cosmin Perța care explorează ideea de trecere, transformare, evoluție și decadență, tradiție și ștergere a ei, memorie și uitare prin intermediul istoriei poetice a unei familii. Duminică 15 ianuarie 2023, Muzeul Național Brukenthal va organiza împreună cu Biblioteca Academiei Române o consultare de volume a manuscriselor eminesciene. Pentru prima dată în Sibiu, prin ajutorul oferit de acad. Mircia Dumitrescu, se vor pune la dispoziția celor interesați „Manuscrisele Mihai Eminescuˮ, editată de Academia Română sub coordonarea academicianului Eugen Simion începând cu 2004. Este vorba despre o ediție facsimilată, în 38 de volume, a celor circa 15.000 de file din colecția Academiei Române. Volumele, tipărite în condiții grafice de excepție, conțin pagini de poezie, proză, dramaturgie, jurnalism, traduceri și corespondență, dar și documente ce fac trimitere la omul Mihai Eminescu, la viața de zi cu zi a poetului. Volumele pot fi consultate în intervalul orar 10-18 în Sala Multimedia din Casa Albastră, Piața Mare, nr. 5.
  • Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu este partenerul Muzeului Județean Astra, al Universității Lucian Blaga Sibiu și al Bibliotecii Universitare Sibiu, în organizarea Zilei Culturii Naționale, la Sibiu. Astfel, vor avea loc, pe 15 ianuarie ziua porților deschise a Palatului Astra, între orele 10 și 14. Tot pe 15 ianuarieva avea loc o întâlnire cu poezia și muzica în sediul nou al Bibliotecii ASTRA, între orele 11 și 12. Pe data de 16 ianuarie vor avea loc vernisajul „Viața sibiană în perioada interbelică (Biblioteca Asra, sediul nou, ora 11) și dezbaterea „Care e locul literaturii române în plan mondial?” (Biblioteca Universității Lucian Blaga, ora 13). Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro

- SINAIA

  • Pe data de 15 ianuarie 2023, accesul publicului vizitator la sediul Muzeului Național „George Enescu” de Sinaia va fi gratuit.

- TIMIȘOARA

  • Teatrul Național din Timișoara a programat duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 19, în Sala Mare, spectacolul EMINESCU, scenariu pe texte din poezia și publicistica lui Mihai Eminescu. Distribuția spectacolului îi reunește pe trei dintre cei mai apreciați actori ai Teatrului Național din Timișoara – Ana Maria Cojocaru, Cătălin Ursu și Cristian Szekeres. Scenariul și regia artistică sunt semnate de Mihaela Lichiardopol, spațiul scenografic aparține Gabrielei Strugaru-Popa, iar video și sound designul sunt create de Sebastian Hamburger. România îl identifică pe Mihai Eminescu, de cel puțin 133 de ani, cu însăși Cultura națională. Astfel, în 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, scena Teatrului Național din Timișoara devine, în rostirea verbului eminescian, un punct de incandescență culturală și un epicentru spiritual de mare forță.
  • Opera Națională Română din Timișoara, în colaborare cu Muzeul Național de Artă din Timișoara și Consiliul Județean Timiș, organizează la Sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, Concertul „Revedere", la data de 15.01.2023, ora: 18.00. Își dau concursul artiști ai Operei Naționale Române din Timișoara. Intrarea este liberă. Concertul „Revedere", dedicat Zilei Culturii Naționale aduce în atenția publicului o selecție de creații emoționante și pline de sensibilitate, care reflectă universul artistic al compozitorilor români. Cu o atmosferă intimă și o ambianță caldă oferită de Sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, acest concert va oferi ocazia de a descoperi sau redescoperi creațiile muzicale ale celor mai importanți compozitori români, precum: Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi și George Enescu.

- TÂRGU JIU

  • Muzeul National „Constantin Brîncuși" marchează Ziua Culturii Naționale, cu o expoziție de artă sacră "ICOANA" - contribuții iconografice la tezaurul spiritual din Gorj, al cărei vernisaj va avea loc în săptămâna premergătoare Zilei Culturii Naționale , respectiv miercuri, 11 ianuarie, ora 17,00. Expoziția cuprinde lucrări ale artiștilor Iliana și Florin Gheorghiu, dar și icoane de vatră semnate Pompiliu Ciolacu.

- TÂRGU-MUREȘ

  • Direcția Județeană pentru Cultură Mureș organizează următoarele manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale: 1. Recital de poezie eminesciană „Clipa cea repede/ce ni s-a dat”, susținut de Nicolae Băciuț Mănăstirea Sf, Ana, Orșova, joi, 13 ianuarie 2023. Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro 2. „Dor de Eminescu”, recital de muzică și poezie, întâlnire cu scriitori mureșeni, Târgu-Mureș, 14 ianuarie 2023 3. Concurs de interpretare din lirica eminesciană și premierea concurenților, expoziţie de grafică (tuş peniţă) Spiru Vergulescu, la ediţia Princeps – 1884, vers eminescian în interpretarea poetului Nicolae Băciuţ, moment artistic Grupul folcloric „Graiul Câmpiei", Sărmașu, 15 ianuarie 2023.
  • Teatrul Naţional Târgu-Mureş organizează evenimentul EMINESCU-N TOT ŞI-N TOATE, care va avea loc pe 15 ianuarie, ora 19:00, la Sala Mare a teatrului. Spectacolui aniversar este organizat în colaborare cu Colegiul Naţional Pedagogic „Mihai Eminescu“ Târgu-Mureş. Acesta este un spectacol hibrid care aniversează atât Ziua Culturii Naţionale, cât şi 30 de ani de la primirea numelui Mihai Eminescu a Colegiului Pedagogic din Târgu-Mureş. O lecţie deschisă cu elevi în care materialul didactic – actorii – va dezinhiba atitudinea de crispare şi de intimidare pe care percepţia tradiţională asupra lui Mihai Eminescu încă predomină. O apropiere de om, de creatorul temerar şi de gânditorul profund Eminescu scuturată de prejudecăţi şi de aure mitice false.

- VASLUI

  • Muzeul Național de Istorie a României deschide, în colaborare cu Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui, expoziția „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere”, la Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui.

- ZALĂU

  • Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj este parteneră a Asociației Culturale INNOVARTE în proiectul cultural cu titlul "TREI SECOLE DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ - de la Cantemir la contemporan", finanțat de către Ministerul Culturii în contextul Zilei Culturii Naționale. Evenimentul va avea loc în Zalău, la data de 27 ianuarie 2023 și va fi dedicat împlinirii a 350 de ani de la nașterea și respectiv, a 300 de ani de la moartea filosofului, istoricului, scriitorului, compozitorului, omului politic și omului de știință DIMITRIE CANTEMIR, iar repertoriul prezentat va include creații semnate de acesta.

- ONLINE

  • Institutul Național al Patrimoniului va realiza un interviu/podcast alaturi de Constantin Raileanu, președintele Ansamblului Cameral de Muzica Veche ANTON PANN, având ca „Dimitrie Cantemir - Teoretician si compozitor de muzica turcă”. Interviul se va publica duminică, 15 decembrie 2023, pe canalul de Youtube al Instituției și se va distribui pe toate rețelele de socializare oficiale.
  • Teatrul Național București a pregătit pentru cei care nu se vor putea deplasa la sediul teatrului și un program de transmisii online care pot fi accesate pe computer sau alte dispozitive. Pe tot parcursul Zilei Culturii Naționale, spectatorii vor putea urmări pe TNB-TV (canalul de youtube al TNB), înregistrarea Conferinței „Caragiale în teatru și pretutindeni”. Totodată, se pot viziona primele episoade din noua serie Podcasturile Teatrului Național București care prezintă interviuri cu actorii TNB, realizate de actorul Marius Bodochi, directorul artistic al teatrului. Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București Tel.: +40 021 223 49 51 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. www.cultura.ro
  • Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni lansează un nou număr din revista de literatură a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, Caietele de la Araci, nr. 18 (II/2022). Prezentare online.
  • ARTEXIM va oferi, gratuit, pe canalele specifice de socializare: Facebook ENESCU Festival, ARTEXIM și pe site-ul Festivalului Enescu ( https://www.festivalenescu.ro/ ), în data de 15.01.2023 între orele 12.00 și 00.00 – difuzarea lucrării intitulate (versiune video nedescărcabilă): Enescu Poème roumain Op. 1 lucrare interpretată de Orchestra Natională a Franței dirijată de Cristian Macelaru, în Festivalul Enescu 2021: https://www.festivalenescu.ro/events/orchestre-national-de-france-matsuev/ Ministerul Culturii susține și anul acesta proiectele dedicate Zilei Culturii Naționale, pentru nu mai puțin de 12 proiecte asigurând o sumă totală de 500.000 de euro ”Zilele Culturii Naționale la MNLR”, solicitant Muzeul Național al Literaturii Române; ”Trei secole de muzică românească”, Asociația Culturală Innovarte,; ”Cantemireștii și Brâncovenii – de la pergament la era digitală”, Asociația DAR Development Association; ”O nouă contribuție la harta vie a literaturii române”, Uniunea Scriitorilor din România; ”Atelierele artă în lucru”, Save or Cancel Production SRL; ”Începuturile”, Asociația Artă pentru Toți; ”Satul românesc tradițional – de la pictura în ulei la era digitală”, Asociația pentru Patrimoniu, Artă, Cultură pentru Tineret PACT; ”Ziua culturii în România și Republica Moldova – duplex de politici culturale”, Asociația PostModernism Museum; ”Români de poveste”, Asociația pentru Educație Digitală Bigger Picture; ”ReStart Amzei”, Fundația The Institut; ”Gala Tinerilor Scriitori”, ediția a XIII-a, Asociația Euro Culturart; ”Spirit, sunet și culoare”, Casa de Cultură Rădăuți. Proiecte admise fără finanțare: ”Enkidu cu cărți și filme românești”, Asociația Enkidu; ”Aplauze pentru poet. Pe scenă… De Ziua Culturii Naționale, Fundația Marconi pentru comunicare, relații publice și educație; ”Și mai potoliți-l pe Eminescu”, Asociația Culturală ”Șerban Ionescu”.
  • Publicat în Cultura

Tezaure umane vii - ediția 2022

Trăim vremuri în care tradițiile și obiceiurile par mai importante ca oricând. Și dacă ele erau cândva importante și datorită părții financiare pe care meșterii o obțineau, în prezent aceștia fac mai mult de drag meserii demult uitate. Ei sunt cei care păstrează cu sfințenie meșteșuguri pe care le-au moștenit din neam în neam și pe care încercă să le transmită mai departe. Datorită muncii lor a fost creată și inițiativa UNESCO intitulată Tezaure umane vii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Programul vizează creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Un alt obiectiv este acela de a identifica persoanele care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.

Anul acesta a avut loc cea de-a X-a ediție a acestui program, iar titlul onorific Tezaur uman viu a revenit unui număr de 15 persoane recunoscute ca fiind creatoare, purtătoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial:

  • Andrei Gheorghe – județul Iași (prelucrarea lutului- olărit);
  • Nicolae Bacea – județul Bistrița-Năsăud (cojocărit);
  • Liviu Balâc – județul Buzău (prelucrarea lemnului – realizare icoane din lemn);
  • Iosif Bordea – județul Cluj (cărbunărit);
  • Petru Borza – județul Hunedoara (prelucrarea lutului – olărit);
  • Maria Băbu – județul Gorj (alimentație, tehnici de pregătire alimentară);
  • Aurica Cojocariu – județul Botoșani (prelucrare fibre și fire textile);
  • Neculai Comăneciu – județul Bacău (prelucrarea lemnului);
  • Ileana Hotopilă – județul Suceava (pictură cu ceară pe coaja ouălor);
  • Mihály Ilyés – județul Harghita (prelucrarea lutului);
  • Gheza Istvanfi – județul Satu Mare (prelucrarea lutului – olărit);
  • Angelica Lungociu – județul Brașov (instalații de tehnică populară – vâltoare);
  • Margareta Nagy – județul Mureș (prelucrarea lemnului, împletitul vegetalelor);
  • Viorica Olivotto – județul Argeș (cusături și țesături populare);
  • Vasile Șușca – județul Maramureș (realizare obiecte cu utilizare rituală – măști populare).

Programul face parte din măsurile luate de Ministerul Culturii în conformitate cu Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și urmărește identificarea și recunoașterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale, în cadrul comunităților din care fac parte. Titlul de Tezaur uman viu este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Cei care primesc această distincție transmit, prin talentul și efortul lor, un anumit element de patrimoniu cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.

Larissa Dinu

Cultura de soia – profituri rezonabile pentru fermieri

Cultura de soia aduce fermierilor un profit rezonabil, de aceea este important să se acorde o atenție sporită fiecărei etape din lucrările agrotehnice, și anume însămânțare, irigare, îngrășăminte, cultivare. Soia este una dintre oleaginoasele bogate în substanțe proteice (39-42%), substanțe extractive neazotate, grăsimi (19-22%), vitamine (A, D, E) şi săruri minerale. Chiar dacă această cultură este iubitoare de apă și necesită o cantitate mai mare față de celelalte culturi, conform statisticilor în România s-a observat o creștere a numărului fermierilor care cultivă soia. Munteanu George, din comuna Măxineni, județul Brăila, este unul dintre fermierii care fac acest lucru și are deja o experiență de 7 ani în cultivarea soiei.

Lucrările agrotehnice recomandate

Interlocutorul nostru susține că, într-adevăr, cultura de soia poate fi una profitabilă, dar că, pentru a avea o recoltă bogată, este nevoie de multe eforturi. „Avem un sistem de irigare, dar chiar și așa întâmpinăm probleme în acest sens. În cazul celor 10 ha de soia, dacă realizăm 3-4 irigații a câte 30 l/m², estimăm o producție de 4-4,5 tone. În ceea ce privește costurile pe producție, anul acesta le estimăm la cca. 7.850 lei pe hectar. De-a lungul timpului ne-am confruntat cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind furtul din câmp. Din păcate, nu avem încă o soluție în acest sens. De asemenea, schimbările climatice afectează culturile de soia. Sunt primăveri foarte reci și secetoase, iar apoi, când încep ploile, cantitățile de precipitații sunt foarte mari și apare problema băltirilor“, a mărturisit fermierul. Deoarece județul Brăila este într-o zonă de luncă, în cazul culturii de soia băltirile pot fi prevenite prin realizarea unei arături adânci de cca 40 cm. Apoi, peste iarnă este necesar să se treacă cu un disc sau grapă pentru a nivela pământul și a nu pierde apa. După care urmează lucrarea de combinator odată cu semănatul, aplicarea îngrășămintelor și realizarea a trei tratamente cu erbicide.

Orice profit are și un risc

Fermierul ne-a mărturisit că există cerere pe piața de desfacere chiar și în România. De aceea, producția pe care o obține o valorifică în țară. „La nivelul Brăilei avem două cooperative. Una dintre ele este cooperativa Braicoop, înființată în 2009. Toată producția trece prin această cooperativă pentru a obține un preț mai bun. Din păcate, chiar dacă fac parte dintr-o cooperativă, fermierii nu sunt stimulați. Nu avem mari avantaje din această asociere în afară de faptul că ne ajută să obținem unele reduceri la achiziția inputurilor. Dacă eu, spre exemplu, îmi doresc să implementez un proiect în fermă, nu obțin niciun punctaj suplimentar pentru faptul că sunt membru într-o cooperativă. Cooperativele nu ne pot veni mai mult în ajutor deoarece legile nu permit acest lucru. Acum câțiva ani avantajele erau altele. De exemplu, dacă făceam parte dintr-o cooperativă luam 10 puncte pe proiect european. În plus, există acum un alt impediment. Pentru că am și alte culturi, iar ferma are cca 550 ha, nu pot accesa fonduri europene. Explicația este că o fermă de dimensiunea aceasta este considerată o unitate mare. Eu nu o văd încă ca pe o fermă mare“, a explicat George Munteanu.

Fermierii știu deja că orice profit are și un risc și că cea mai mare influență asupra culturilor o exercită natura. O producție sănătoasă depinde în mare parte de ploi și temperaturi.


„Să fii fermier este o muncă grea. Uneori estimăm o producție, iar la final o ploaie puternică ne poate distruge jumătate de cultură. De aceea este nevoie de multă răbdare și, în primul rând, de pasiune pentru agricultură. Dormim câte 4-5 ore pe noapte, iar în restul timpului suntem pe câmp. Îmi doresc ca și generațiile viitoare să îndrăgească această meserie. Încercăm să-i atragem, deși nu-i vedem atât de dornici de a face agricultură.“ – George Munteanu


Statisticile arată că suprafața terenurilor cultivate cu soia a crescut de la 155.000 ha în 2019 la 195.000 ha în 2021, iar producția medie a crescut de la 2.045 kg/ha în 2015 la 2.630 kg/ha în 2019. A crescut și prețul de comercializare la tonă, statisticile indicând o creștere de la 1.468 lei în 19.12.2018 la 2.373 lei la sfârșitul anului 2021.

Liliana POSTICA

soia 3 site

Județul Sibiu - zonă atractivă și sigură pentru iubitorii de cultură și turism

Judeţul Sibiu, zonă aşezată în centrul ţării, oferă contraste geografice şi o varietate peisagistică deosebită, datini, obiceiuri şi portul tradiţional, monumente istorice şi de arhitectură, vechi tradiţii în plan economic, de cultură şi civilizaţie.

Relieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m (vârful Negoiu) şi 28 m (lunca râului Târnava Mare), este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale.

Aproximativ 30% din suprafaţă este dominată de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, iar 50% este acoperită de platourile Târnave, Hârtibaci şi Secaşe care sunt străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ râurile. Cele mai importante sunt: Olt, Târnava, Cibin și Hârtibaci, lacurile naturale glaciare şi sărate, lacuri artificiale pentru irigaţii, hidroenergie şi recreere.

Dintre resursele naturale ale judeţului, gazele naturale sunt cele mai importante; mai există resurse de nisip, argilă, pietriş etc. folosite ca materiale de construcţii. O resursă naturală importantă o constituie pădurile care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, apoi păşunile, fâneţele, terenurile agricole cu floră şi faună bogată constituie o importantă resursă naturală pentru practicarea păstoritului.

Munţii acoperiţi de păduri de foioase şi conifere, dealuri acoperite de fâneţe şi livezi, câmpii, râuri, lacuri cu ape proaspete şi lacuri sărate, toate aceste daruri date de natură acestui judeţ constituie o atracţie a turismului din această regiune.

În localităţile montane precum cele din masivul Făgăraş lacurile glaciare Bâlea Lac, Bâlea Cascadă, staţiunea Păltiniş, Crinţ, alte staţiuni cum ar fi Ocna Sibiului, Bazna şi Miercurea Sibiului, obiectivele istorice şi culturale pe care le oferă municipiul Sibiu, în special Turnul Sfatului, Muzeul Brukental, Dumbrava Sibiului – care adăposteşte Muzeul Satului – şi alte minunate locaţii sunt atracţii speciale pentru turiştii români şi din toate colţurile lumii.

O zonă specială este Mărginimea Sibiului cu cele 18 localităţi de la poalele Muntelui Cindrel, acoperind o suprafaţă de 200 km pătraţi, unde locuitorii sunt cunoscuţi ca oieri şi păstrători ai obiceiurilor tradiţionale, costumelor populare şi ai arhitecturii românești.

Mai trebuie menţionat agroturismul, cu posibilităţile de cazare în hoteluri, hanuri, pensiuni, case ţărăneşti şi tabere şcolare, activitate bine conturată în judeţul nostru.

Judeţul Sibiu oferă turiştilor şi obiective de alimentaţie publică înregistrate la DSVSA județeană, reprezentate de un număr însemnat de restaurante, pensiuni, cofetării – patiserii, pizzerii, unităţi de tip fast-food, cabane montane, precum şi baruri, tonete şi chioşcuri, locaţii care oferă o gamă largă şi variată de produse şi meniuri alimentare cu specific tradiţional sau din bucătăria naţională şi internaţională.

Având în vedere volumul mare de activitate în acest domeniu, precum şi categoriile diferite de turişti, responsabilitatea asigurării unor sortimente alimentare de calitate şi salubre revine operatorilor economici din unităţiile furnizoare, administratorilor unităţiilor beneficiare, dar şi personalului de specialitate care supraveghează şi controlează respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei lanţului alimentar (respectiv personalului din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţiei de Sănătate Publică şi Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor).

În acest sens, operatorii din unităţile de alimentaţie publică sunt atenţionaţi că, în conformitate cu legislaţia din acest domeniu, au obligaţia:

  • să deţină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor eliberat de DSVSA judeţeană;
  • să respecte condiţiile generale de igienă referitoare la aspectele structurale şi la facilităţile privind dotarea obiectivului;
  • să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materilor prime, precum şi faptul că au fost achiziţionate din unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi respectă programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul DSVSA judeţeană;
  • să asigure condiţii de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiţii deosebite de temperatură, congelare sau refrigerare (carne, peşte, produse lactate, ouă etc.) şi menţinerea neîntreruptă a lanţului frigorific;
  • să existe sursă de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesarea alimentelor, cât şi la menţinerea stării de igienă;
  • să utilizeze ustensile de lucru care pot fi uşor curăţate şi igienizate (blaturi de plastic, cuţite de inox, tăvi de inox etc.);
  • să se folosească echipamente de protecţie sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
  • să asigure prepararea şi expunerea spre comercializare a alimentelor, astfel încât să se evite orice risc de contaminare şi depreciere a acestora;
  • servirea alimentelor să se realizeze numai în recipienţi igienizaţi corespunzător sau în recipienţi de unică folosinţă, după caz;
  • în cazul alimentelor livrate sau distribuite la alte adrese pe bază de comandă, acestea trebuie să fie ambalate sau preambalate, după caz etichetate, iar transportul să se realizeze cu mijloace de transport autorizate şi dotate corespunzator pentru a asigura protecţia pe timpul transportului;
  • să verifice şi să respecte permanent încadrarea alimentelor în termenele de valabilitate;
  • să efectueze periodic acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare prin contract cu unităţi specializate şi autorizate pentru această activitate;
  • deşeurile şi subprodusele rezultate să fie gestionate corect, să se asigure neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare.

Activitatea obiectivelor cu profil alimentar din zonele turistice este în permanenţă sub controlul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor realizat de către personalul din cadrul serviciilor de specialitate din DSVSA judeţeană şi de la unităţile de profil teritoriale, intensitatea controalelor fiind corelate cu încadrarea în gradul de risc a obiectivelor în urma evaluărilor oficiale efectuate, precum şi de sezonul turistic cu activitate de vârf specific judeţului nostru.

Calitatea şi salubritatea materiilor prime şi a produselor finite sunt expertizate în laboratorul de diagnostic acreditat, din probe afluite pentru examene microbiologice, fizico-chimice, precum şi din probe specifice, ori de câte ori situaţia o impune, pentru determinarea calităţii apei şi teste pentru verificarea eficienţei dezinfecţiilor în unităţile de profil.

De asemenea, populaţia, în cazul constatării unor neconformităţi, se poate adresa medicului veterinar arondat pentru a se interveni operativ cu personal de specialitate.

Dr Ioan Viorel PENŢEA

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Este lucerna o cultură cheie pentru agricultura ecologică?

 Agricultura ecologică încurajează conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei, păstrarea biodiversității și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

Uniunea Europeană își propune prin Pactul Verde European să aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri până în 2030. Conform datelor Eurostat, în 2019 8,5 % din suprafața agricolă totală a UE era cultivată în sistem ecologic. În România, suprafața cultivată în sistem ecologic a fost de cca 400.000 ha; 2.9% din suprafața totală utilizată a țării noastre.

Pentru fermierii mici și mijlocii, agricultura ecologică reprezintă o soluție prin care pot obține un profit mai mare din activitatea agricolă.

Orice fermă care își dorește să devină ecologică trebuie să treacă printr-un proces cunoscut sub numele de conversie. În această perioadă ferma trebuie să utilizeze metode de producție ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de produs organic obținut. Pentru culturile anuale și zonele de pășunat pentru animale rumegătoare, perioada de conversie este de 2 ani. Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermieri datorită faptului că cerințele speciale ce trebuie îndeplinite duc adesea la randamente de producție mai scăzute. În această perioadă este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere.

Dintre culturile agricole abordate de fermieri în perioada de conversie, cultura lucernei s-a demonstrat a fi cea mai eficientă. Acest lucru se datorează flexibilității acestei culturi și beneficiilor pe care lucerna le aduce solului și mediului înconjurător.

Avantajele cultivării lucernei în perioada de conversie,  și în cultura ecologică:

  • Sistemul radicular profund este foarte benefic pentru sol, contribuind la fixarea solului și la crearea unui mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor în zona din jurul rădăcinii (rizosfera);
  • Sistemul foliar acoperă bine solul, împiedicând efectul de eroziune cauzat de ploi;
  • Perenitatea ridicată ajută la reducerea cultivării solului pe o perioadă de 3-6 ani;
  • Consum redus de pesticide comparativ cu alte culturi;
  • Rol important în rotația culturilor prin suprimarea buruienilor anuale;
  • Abilitatea de a fixa azotul atmosferic reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și îmbogățesc solul în azot biologic;
  • Valoare nutritivă ridicată a furajului obținut;
  • Are capacitatea de a extrage nitrații din sol proveniți din fertilizările chimice, gunoi de grajd, deversări industriale și alte surse de poluare;
  • Ajută la găzduirea unui număr mare de specii de insecte polifage și totodată a populațiilor de prădători, asigurând biodiversitate;
  • Limitează propagarea în aer a particulelor de praf provenite din activitățile agricole sau provocate de vânt;
  • Utilizează cantități importante de CO2 din atmosferă, prin fotosinteză.

Datorită acestor atuuri, cultura lucernei a fost adoptată de mulți cultivatori din România și Uniunea Europeană pentru perioada de conversie de la agricultură convențională la agricultura ecologică. Cultivarea lucernei s-a dovedit oportună, nu numai în perioada de conversie ci și după trecerea la sistemul de agricultură ecologică.

 

Marius Rata,

SC PatruAgro SRL.

Prahova sau cum s-a dezvoltat a cincea putere economică a României

Cu un PIB de 40,9 miliarde de lei, Prahova este a cincea economie a țării, după București, Cluj, Timiș și Constanța. Statistica nu-i bucură pe localnici, fiindcă vorbim despre un regres; o lungă perioadă de timp, până prin anul 1995, exceptând Capitala, Prahova a fost cel mai puternic județ din țară, cu o contribuție la PIB-ul național de 4,1%, față de 3,9%, în prezent. Reculul a fost cauzat de prăbușirea unor coloși care aveau legătură cu industria extractivă și de prelucrare. Este adevărat, aceste capacități au fost înlocuite, printre altele, cu 14 parcuri industriale (locul I în țară), dar tot nu s-au creat mecanismele prin care județul să-și recapete statutul și forța de altădată. În afară de a include municipiul Ploiești, supranumit „orașul Aurului Negru“, județul Prahova și-a câștigat notorietatea și prin cea mai căutată zonă de munte, Valea Prahovei, cu Sinaia, socotită „Perla Carpaților“ și, pentru spațiul rural, prin renumita podgorie „Dealu Mare“.

Situat în regiunea istorică Muntenia, la câteva zeci de kilometri nord de București, județul Prahova are o suprafață de 4.716 km², fiind al 33-lea, din țară, ca întindere. Este organizat administrativ în 104 localități: 2 municipii, 12 orașe (cu 53 de așezări asimilate) și 90 de comune, cu 405 sate. Relieful este foarte echilibrat, muntele, dealurile și câmpia ocupând suprafețe aproape egale.

Populația, în descreștere

Până în 2002, Prahova a avut cea mai numeroasă populație din România, după București, evident. Între timp a căzut pe locul secund, după Iași, numărând 712.447 de locuitori – populație rezidentă, respectiv, 787.529 de locuitori, populație după domiciliu. Deși județul numără al doilea cel mai mare număr de orașe din România, după Suceava, gradul de urbanizare este de 48,74%, nesocotind aici așa-zisele zone metropolitane, un proiect eșuat parțial în toată țara. Din 2007 și până în 2020, populația Prahovei a scăzut cu 11,02%, mai cu seamă în mediul urban, evoluție inexplicabilă dată fiind totuși puterea economică a zonei.

Buget și infrastructură publică

În anul 2019, județul Prahova a avut al șaselea cel mai mare buget din țară, după București, Timiș, Cluj, Iași și Constanța. În același an, doar 6 așezări rurale au avut bugete proprii (cele care reflectă puterea economică reală a unei comunități) mai mari de 10 milioane de lei: Ariceștii Rahtivani, Blejoi, Brazi, Filipeștii de Pădure, Florești și Păulești. Însă, în ultimii ani, primăriile rurale au înțeles că secretul dezvoltării îl reprezintă fondurile europene, astfel că există câteva comune care au excelat în acest domeniu: Drajna – 8 proiecte europene, Gorgota – 5, Drăgănești și Puchenii Mari – câte 4 fiecare, Cornu – 3 etc. De-a lungul timpului, autoritățile au avut ambiția să aducă în județ proiecte gigant, constituite în premiere naționale, cum ar fi primul sens giratoriu suspendat din România (Ploiești-Păulești), cel mai mare parc urban (de peste 50 ha), dar au uitat, din păcate, să asigure utilitățile imediate, respectiv alimentarea cu gaze și canalizarea. Aproape că nu este permis ca Prahova să aibă realizări atât de modeste în aceste două domenii. Consiliul județean s-a angajat ca, până în 2027, să introducă rețeaua de gaze în toate localitățile, să ducă spre 80% grad de acoperire cu canalizare și să realizeze mari proiecte de infrastructură (drum de legătură direct Valea Prahovei–Valea Teleajenului, drum nou Valea Doftanei–Săcele etc.)

Cultură și educație

Prahova deține 1.074 de monumente istorice, cel mai mare număr dintre județele țării, după București. Cu toate acestea, cu excepția Văii Prahovei, nu are faima altor zone din țară, cum ar fi Suceava sau Maramureș – cu mănăstirile sau bisericile din lemn din patrimoniul UNESCO. Județul are 23 de mănăstiri și schituri, câteva dintre acestea fiind monumente de importanță națională (Sinaia, Turnu, Apostolache, Brebu etc.), iar altele cu valoare extraordinară pentru lumea creștină (Ghighiu, Suzana, Caraiman, Cheia, Crasna, Jercălăi etc.). 19 dintre acestea se găsesc în mediul rural. Partea de cultură este completată de: 37 de muzee, unele unicat- Muzeul Ceasului ori al Petrolului, din Ploiești, monumente istorice de valoare națională excepțională (Castelul Peleș-Sinaia, Casa memorială „Nicolae Iorga“, din Vălenii de Munte, muzeele Hasdeu și Grigorescu, din Câmpina, Conacul Bellu, din Urlați), 31 de situri din neolitic, epoca bronzului și din perioada dacică (Drajna, Dumbrăvești și Târgșoru Vechi), 345 de biblioteci, care dețineau peste 4,3 milioane de volume, teatru, filarmonică etc. Infrastructura educațională este reprezentată de 234 de entități juridice (cu peste 800 de școli) care dispuneau de 4.187 săli de clasă (inclusiv amfiteatre), 4.187 de laboratoare, 173 săli de gimnastică, 160 de ateliere școlare, 213 terenuri de sport, 1 bazin de înot și 11.273 PC.

Sănătate

În 1990, Prahova avea o infrastructură sumară de sănătate: 16 spitale, 243 de dispensare medicale, 2 sanatorii TBC, 2 preventorii și 30 de creșe. După 30 de ani, datele INS arată că județul a rămas tot la 16 spitale la stat, în vreme ce mediul privat a construit 10 unități sanitare cu paturi. Infrastructura este completată cu 351 de cabinete medicale de familie, 64 de cabinete medicale de medicină generală, 462 de cabinete stomatologice +154 de laboratoare dentare, 370 de cabinete medicale de specialitate, 232 de farmacii + 59 de puncte farmaceutice, 60 de laboratoare medicale. Principalele cifre care oglindesc acest sistem la nivel de județ țin de: 5,3 paturi de spital la 1.000 de locuitori, cifră sub media națională; 0,8 de proceduri medicale (CT, RMN, angioplastii) pentru un locuitor, sub media națională, de 0,9 proceduri/locuitor; 16,5 numărul de medici/10.000 locuitori, cifră mult sub media pe țară (31,1); rata de asigurare a asistenților medicali – 71,4 la 10.000 de locuitori, sub valoarea medie pe țară, de 74,9 etc. Și din nou ne-am putea pune întrebarea de ce nu s-a construit în sistemul public măcar un spital nou în 30 de ani și, de asemenea, de ce o forță economică, așa cum este Prahova, are rezultate sub media națională la indicatorii de sănătate.

Producția industrială

Prahova a fost și este un județ industrializat. Principalele ponderi le dețin industria extractivă, de prelucrare a țițeiului (3 din cele cinci rafinării active din România sunt în Prahova) și cocsificare a cărbunelui, industria alimentară, a băuturilor, a tutunului și industria de mașini și echipamente.

În județ își desfășoară activitatea 24.211 de firme (5,15% din numărul total național), din care 1.908 (7,88%) au capital străin, provenit din 82 de țări. Cifra de afaceri cumulată a urcat, în 2019, până la 11,77 mld. euro, cu o rată medie a profitului de 5,9%. Structura economică, după ponderea cifrei de afaceri, indică următoarea ordine: industrie – 41%, comerț – 35%, servicii – 15%, construcții – 5%, agricultură – 2%, turism – 1%, cercetare-dezvoltare Hi Tech – sub 1%. Industria alimentară și de băuturi este bine reprezentată prin unități de panificație, preparate din carne, produse lactate, conserve din legume și fructe, băuturi spirtoase, sucuri naturale și băuturi carbogazoase, vinuri.

Agricultură și silvicultură

Suprafața agricolă a județului este de 270 mii de hectare (2% din teritoriul agrar național și 57% din suprafața județului), fiind distribuită astfel: 53,2% suprafață arabilă, 25,9% pășuni, 14,3% fânețe, 3,6% livezi și 3,1% podgorii de viță-de-vie. În economia județului, ponderea agriculturii a scăzut de la 2,26% (1,45 mld. lei), în anul 2012, la 1,94% (1.68 mld. lei), în anul 2018. Județul nu excelează în agricultură, însă deține câteva centre agrare importante: Valea Călugărească, Urlați, Ceptura și Tohani – viticultură; Balta Doamnei, Gherghița și parțial Puchenii Mari – importante bazine legumicole; Gornet – arbuști fructiferi (zmeură); Băicoi, Măgurele, Drajna, Cerașu, Bertea, Vălenii de Munte etc. –pomicultură. În sectorul zootehnic s-a înregistrat o creștere a numărului de bovine, ovine și caprine, păsări și albine, dar și o diminuare de 17,3% a porcinelor. Prahova are un fond forestier de 145.000 ha, 63% din suprafață aflându-se în proprietatea statului și 37% în proprietate privată. Direcția de Statistică Prahova constată o menținere constantă a suprafeței fondului forestier și o creștere cu 100 ha a suprafețelor împădurite.

Turism

Turismul în județ este susținut în proporție covârșitoare de stațiunile de pe Valea Prahovei: Sinaia, Bușteni și Azuga. Acestea și-au dezvoltat o infrastructură solidă pentru sporturile de iarnă, dar și pentru petrecerea timpului liber în restul anotimpurilor. La Sinaia se găsește unul dintre cele mai vizitate obiective din România, Castelul Peleș, reședința Familiei Regale, la care se adaugă Mănăstirea Sinaia, precum și Castelul Cantacuzino și Crucea Caraiman, din Bușteni. Vorbind despre natură, să amintim fie și numai Sfinxul și Babele, din interiorul Parcului Național Bucegi. Ca importanță turistică urmează Slănic, cu celebra Mină Unirea, și băile Baciului, Verde și Roșie ori Muntele Verde, precum și Cheia (Măneciu), ultima neavând însă infrastructură publică de agrement, ci doar farmecul unor plimbări pe Muntele Ciucaș. Pentru spațiul rural, din păcate, din toate ideile și proiectele CJ Prahova (drumurile Vinului, Fructelor, Sării și Voievozilor) nu a rezultat mare lucru; doar mediul privat a făcut atractivă podgoria Dealu Mare și sunt palide încercări de dezvoltare a așezărilor din zona de deal și de munte. În agroturism Prahova are a se lăuda numai cu Valea Doftanei, dar și aici meritul le aparține antreprenorilor.


  • Drumuri: 2.231 km, din care 579 km modernizați, 1.310 km cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 239 km din piatră și 103 km din pământ (32 km de drumuri județene și 71 km comunale);
  • Alimentare cu apă: 14 orașe (100%) și 80 de comune (88,88%);
  • Populația deservită cu alimentare cu apă: 600.234 de locuitori (84,24%);
  • Rețea de canalizare: 14 orașe (100%) și 29 de comune (32,22%);
  • Populația deservită rețea de canalizare: 321.682 de persoane (45,15%);
  • Rețea de gaze: 13 orașe (92,85%) și 41 de comune (45,55%).

(Date INS, 2019)


Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Tehnologia strip-till, o soluție pentru protecția solului

Eroziunea solului este o problemă care de ceva vreme dă multe bătăi de cap specialiștilor din agricultură. În mod natural, un singur centimetru de humus, partea fertilă a solului, se produce în 300 de ani. În condițiile unei agriculturi intensive, însă, se distruge într-un timp mult mai scurt. Cauzele sunt multiple. Vântul și ploile îl dislocă și îl transformă în mâlul care ajunge în albia râurilor. Circulația intensă a utilajelor îl tasează. Expunerea la razele solare distruge microorganismele pe care le conține și care îi conferă calitățile ce îl fac o gazdă bună pentru plante. Or, în lipsa unui sol bogat în humus, agricultura care să poată într-adevăr hrăni populația unei țări devine posibilă doar în teorie.

Prelucrarea solului doar pe fâșia de cultivare

În România eroziunea solului afectează, mai mult decât ne-ar veni să credem, zone întinse din partea sudică a țării. În Oltenia, dar și în Bărăgan, în ultimii ani structura solului s-a modificat vizibil. Pământul, cândva negru, acum a devenit mai deschis la culoare. De asemenea, este mai nisipos decât în urmă cu câțiva ani. Asta o simt cel mai bine fermierii. Deși deocamdată nu este cazul să intrăm în panică, este timpul să dăm importanța cuvenită semnalelor de alarmă pe care specialiștii din domeniu le tot trag de câțiva ani încoace!

Între cei care iau în serios această chestiune sunt și membrii AIDER. Aceasta este o asociație care reunește fermieri din toată țara al căror obiectiv este să practice o agricultură integrată durabilă, dar și economic rentabilă. De aici rezultă și inițialele asociației. Periodic, membrii AIDER se întâlnesc ca să facă schimb de experiență, legat de câte un domeniu anume. La ultima lor întâlnire, ce a avut loc la Focșani, în luna decembrie, tema a fost tehnologia strip-till.

Pe scurt, această tehnologie constă în lucrarea doar a fâșiei de pământ pe care se seamănă, și aceasta dintr-o singură trecere. Semănatul se face odată cu tăierea paielor de la suprafață, cu afânarea pământului, cu plasarea îngrășământului din patul germinativ (dacă se dorește acest lucru).

Avantaje multiple și rezultate frumoase

Avantajele oferite de această tehnologie sunt multiple: tasarea solului este redusă considerabil, căci toate lucrările se fac la o singură trecere. Pământul este protejat, căci miriștea rămasă de la recolta anterioară oprește razele soarelui. În același timp, evapotranspirația este considerabil redusă, astfel încât apa din straturile superficiale este păstrată mult mai bine. Resturile vegetale rămase pe loc putrezesc și restituie mare parte din materia organică pe care au preluat-o din sol, ceea ce face ca necesarul de îngrășăminte suplimentare să scadă considerabil. În același timp, la adăpostul oferit de resturile vegetale, bacteriile din sol se dezvoltă mai bine, la fel ca și râmele. Astfel, solul devine mai afânat și mai bogat în substanțe hrănitoare.


După răsărire, resturile vegetale rămase între rânduri acționează ca un mulci, care împiedică răsărirea buruienilor între rânduri și păstrează umiditatea. Există și avantaje economice. Trecerile mai puține se cuantifică în consum redus de combustibil. De asemenea, sunt necesare mai puține utilaje și o forță de muncă redusă.

Desigur că, la fel ca în orice situație reală, apar și unele dezavantaje. Cele mai importante sunt acelea că această tehnologie nu se poate aplica pe soluri argiloase. Apoi, strip-till nu permite semănatul cu densități mari. Ca urmare, este avantajoasă în cazul culturilor de toamnă înființate timpuriu, astfel încât plantele să aibă suficient timp să înfrățească. În fine, un alt dezavantaj îl constituie viteza redusă de lucru față de tehnologiile clasice. Dar dacă luăm în calcul că e suficientă o singură trecere, față de cel puțin trei la tehnologiile clasice, atunci acest dezavantaj dispare.

În Vrancea funcționează de trei ani!

Gazda întâlnirii AIDER din acest an a fost Gelu Scutaru, proprietarul Comcereal Vrancea. Împreună cu fiul său lucrează peste 4.500 ha de teren. Dintre acestea, mai mult de 1.000 sunt lucrate cu tehnologia strip-till. Este deja al treilea an în care fermierul vrâncean folosește acest concept, astfel încât este în măsură să tragă anumite concluzii.

În primul rând, tehnicienii firmei au explicat în amănunt cum funcționează utilajul folosit pentru această tehnologie. Este vorba despre un ansamblu care cuprinde trei zone. Prima intră în lucru zona de cultivare, constituită din discuri crenelate, care taie paiele de la suprafață, permițând resturilor vegetale să alunece liber în lateralul fâșiei prelucrate. Urmează apoi o gheară cu autoreglare, care realizează patul germinativ, eliberat de resturi vegetale. Plasarea îngrășământului sub sămânță reduce necesarul de fertilizare și asigură un start rapid și sănătos al culturii. După aceea intră în lucru zona care realizează reconsolidarea terenului, asigurând o germinare rapida și o dezvoltare rapidă a sistemului radicular. Este vorba despre o roată care practic așează pământul în zona de cultură. În sfârșit, în cele din urmă intră în funcțiune și organul mecanic pentru semănat, de tip „gheară“, care funcționează total independent față de cultivator, asigurând un control constant al adâncimii de semănat și un bun contact al seminței, pentru o germinare rapidă și omogenă.

Costuri scăzute de înființare a culturii

La Comcereal Focșani este folosit un utilaj Mzuri, cu o lățime de patru metri, produs în Polonia. Calculele costurilor de înființare ale unei culturi de cereale au fost făcute prin comparație cu cele rezultate prin folosirea unor utilaje Horsch. Astfel, pentru un hectar de teren pe care s-a semănat direct au fost cheltuiți 45 RON pentru erbicidarea miriștii, 59 RON pentru tocat resturile vegetale și 364 de lei pentru semănat. Adică un total de 468 de lei. În schimb, în cazul unei culturi convenționale, s-au cheltuit 350 lei pentru trecerea cu un cultivator tip tiger/top down.  Alți 124 de lei a costat trecerea cu combinatorul și 42 fertilizatul. În sfârșit, semănatul a mai costat 182 de lei, ceea ce a urcat totalul la 698 RON/ha. O diferență de 230 lei/ha înseamnă o avere la o fermă de peste 4.500 ha...

În ceea ce privește modul în care arată în câmp cultura, am văzut la fața locului. Poate că nu este la fel de estetică precum una clasică, dar sola cultivată cu orz de toamnă arăta, la început de decembrie, deosebit de viguroasă, ca o promisiune de recoltă bogată!

Alexandru GRIGORIEV

Bulbucata, acasă la un titan al culturii românești

Nichifor Crainic este una dintre personalitățile ce au marcat viața culturală și spirituală a României interbelice. Este mai puțin cunoscut publicului larg de astăzi din cauza convingerilor sale și a activității politice din timpul guvernării legionare, când a fost secretar general la Ministerul Cultelor, și al dictaturii antonesciene, când a fost ministrul Propagandei. Dar convingerile sale naționaliste și antisemite pălesc în fața uriașei sale activități în slujba culturii naționale, ca și a filosofiei și teologiei universale. Tocmai de aceea vă invităm la o vizită, imaginară, prin locurile unde s-a născut și a crescut tânărul Ion Dobre, care avea să devină poetul Nichifor Crainic.

Reper pe calea către Țara Sfântă

Bulbucata este o comună aflată la aproximativ 20 km de Capitală, pe malul Neajlovului. Nu este o comună prea mare, fiind alcătuită doar din patru sate și un cătun. Dar, cu toate acestea, este un loc încărcat de istorie, după cum au demonstrat unele studii întreprinse de profesorul Cornel Andrei, de la școala gimnazială din localitate, precum și o descoperire întâmplătoare – aici s-a aflat cândva un avanpost defensiv roman. De asemenea, încă mai sunt vizibile urmele unui străvechi drum roman. Cert este că, așa cum o demonstrează fragmentele ceramice descoperite, zona a fost locuită permanent încă din epoca bronzului.

Bulbucata a

Mai târziu, localitatea avea să dobândească o importanță sporită, fiind situată la intersecția drumurilor medievale București – Zimnicea și Târgoviște – Giurgiu. Dar poate mai important decât atât este faptul că această localitate, care astăzi poate părea total neînsemnată, apare într-un document întocmit la Bruges, în 1380. Intitulat „Itinerariul de la Bruges“, acesta descrie, cu lux de amănunte, traseul unor pelerini vest-europeni către Țara Sfântă. În cursul descrierii, pomenesc despre traversarea Neajlovului în localitatea „Vela“ (astăzi Velea – sat aparținând comunei), în dreptul unui stejar singuratic.

Și mai impresionant este faptul că stejarul respectiv trăiește și astăzi. Declarat în urmă cu mai mulți ani monument al naturii, a fost botezat de către localnici Baba-Groasa. În dreptul său a existat și un pod care traversa Neajlovul, distrus în timpul ultimului război. Însă picioarele sale se văd și astăzi.

Stejarul cu pricina se regăsește constant, ca reper, pe mai multe hărți medievale.

Prezenți la chemarea vremurilor

Revenind la comună, aceasta este menționată în numeroase documente medievale. Sate din cuprinsul său au făcut obiectul unor danii către mănăstirile Snagov (în 1482), Glavacioc (1507) sau Babele (1629).

Desigur că satele comunei sunt pomenite și în altfel de documente. Bunăoară, despre cum au trecut pe aici oștenii lui Sigismund Bathory, în drum spre tabăra lui Mihai Viteazul de la Călugăreni, în 1595. Făcând un arc peste timp, amintim că și în timpul Primului Război Mondial, în 1916, aici s-au dat lupte grele. Locuitorii comunei au răspuns mereu la chemarea vremurilor în care au trăit, așa cum demonstrează monumentele ridicate în centrul localității, ei au luptat atât în Războiul de Independență, cât și în cel pentru unirea neamului.

Un astfel de loc nu putea da decât oameni pe măsură. Colonelul doctor Ioan Nicolescu, stăpânul moşiei Bulbucata – Velea, s-a născut la 21 mai 1841 în Bucureşti. Și-a făcut studiile la Bucureşti și Paris, unde obţine, în 30 decembrie 1858, titlul de doctor în medicină. După această dată revine în ţară şi intră în armată ca medic militar. Participă la Războiul de Independenţă ca ofiţer activ pe câmpul de luptă. În anul 1890 demisionează din armată cu gradul de colonel şi se implică activ în viaţa comunei Bulbucata. Din propria sa avere construiește în sat o școală nouă, pe care o înzestrează cu toate cele necesare, precum și cu obligațiuni de stat și o prăvălie din București, care să asigure un venit suficient pentru plata întreținerii și a personalului didactic. Pe lângă ea construiește și o casă destinată dirigintelui. Clădirea Primăriei, actualmente monument istoric, este construită tot cu banii săi.

Așa dascăl, așa elev!

Bulbucata d

La școala din Bulbucata avea să funcționeze ca învățător Constantin Spâneșteanu. El a venit la această şcoală în septembrie 1900, a ocupat postul de diriginte al şcolii de la început şi s-a impus ca un dascăl luminat, cu o viziune care depăşea cu mult pe a celor din jurul său, după cum se spune în monografia profesorului Cornel Andrei. Mai târziu, Constantin Spâneșteanu avea să ajungă deputat, desfășurând o bogată și efi­cientă activitate parlamentară în folosul învățământului românesc.

Unul dintre meritele suplimentare ale lui Constantin Spâneșteanu este și acela de a fi descoperit și dezvoltat filonul valoros din sufletul micului fiu de plugar sărac, Ion Dobre. Cunoscut mai târziu drept Nichifor Crainic, acesta avea să scrie: „Nu mă cunoşteam defel până atunci, nici dacă sunt deştept sau prost, nici dacă sunt cuminte sau zurbagiu. Nu-mi spusese nimeni cum sunt. Din clipa aceea binecuvântată şi hotărâtoare pentru viaţa mea am început să mă cunosc fiindcă mă cunoscuse domnul învăţător Constantin Spâneşteanu. După tata, el avea să fie al doilea om cu degetul pus pe destinul meu. Cu acest dascăl de geniu şcoala nu mai era o corvoadă, ci o bucurie de toate zilele.“

Profesor, poet, jurnalist, dar mai ales patriot

Nichifor Crainic avea să studieze teologia la Seminarul Central și apoi la Facultatea de Teologie din București, pe care o termină în 1916. Între anii 1920 și 1922 avea să obțină doctoratul în filosofie la Viena. Întors în țară, a fost profesor la Seminarul Teologic din București și la Facultatea de Tehnologie de la Chișinău.

Ca poet, a început să publice, sub diferite pseudonime, încă din 1906, de la vârsta de 17 ani. Dar cele mai mari contribuții la poezia românească avea să le aducă în calitate de conducător al revistei literare „Gândirea“, pe care a preluat-o de la Cezar Petrescu. În această calitate poate fi considerat ca unul dintre cei care i-au lansat pe Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Tudor Vianu, Ovidiu Papadima și Vasile Băncilă.

Împreună cu Pamfil Șeicaru avea să înființeze și ziarul „Cuvântul“. Ziarul „Calendarul“, pe care l-a înființat în 1932, avea să fie suspendat în mai multe rânduri din cauza articolelor virulente împotriva lui Carol al II-lea.

În anul 1940, Nichifor Crainic avea să devină membru al Academiei Române, pe locul rămas vacant după moartea lui Octavian Goga.

Bulbucata c

În 1945 este condamnat în lipsă la muncă silnică pe viață și confiscarea averii. Până în 1947 a stat ascuns, sub diverse nume false, la foștii săi elevi, prin mai multe sate transilvane. Obosit și demoralizat, se predă la 24 mai 1947. Deși sentința din 1945 fusese casată, a stat întemnițat 15 ani, până în 1962, la Aiud. După eliberare, a lucrat ca redactor, la publicația „Glasul Patriei“, editată de către MAI pentru românii din diaspora. Pensionat în 1968, avea să moară în 1972, la Casa Scriitorilor de la Mogoșoaia, la vârsta de 83 de ani. Înainte de a muri, a mai avut răgazul să-și aștearnă pe hârtie ultima dorință:

„M-am născut într-o căsuţă modestă ca fiu de truditori ai pământului. Acum sunt în acest palat al lui Brâncoveanu, după ce am dăruit talentul şi munca mea ridicării acestui neam. Poate este răsplata vieţii mele.

Pe crucea mea să nu fie scris decât numele.

Cei care vor vrea să ştie cine am fost să mă caute în revista «Gândirea», în cursurile de la Facultatea de Teologie, între membrii Academiei Române, în scrierile mele, acolo sunt eu.

Sub cruce e un pumn de ţărână.“

Așa că, cei care doresc să respecte ultima dorință a acestui mare gânditor se pot reculege pe malul Neajlovului, la umbra Babei Groasa, citindu-i poeziile sau cugetările. Apoi, în drum spre casă, pot înălța o rugăciune spre odihna sufletului său într-una dintre cele două biserici monument istoric ale comunei Bulbucata.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

„Experienţe culturale de neuitat din inima Transilvaniei“

Dacă cetăţile şi castelele din judeţul Braşov, bisericile fortificate din Ţara Barsei şi zona Rupea impresionează pe călătorii ce le trec pragul, sau le zăresc, comorile artei populare, ale folclorului fără egal din inima ţării se cer cunoscute „la ele acasă“. Aşadar o invitaţie pe care ne-o adresează Agenţia de Dezvoltare Durabilă şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov prin caseta intitulată Experienţe culturale de neuitat din inima Transilvaniei.

Apărută în condiţii grafice de excepţie în cadrul proiectului Investiţii în viitorul tău selectat prin programul operaţional regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin fondul european pentru dezvoltare regională, caseta cuprinde patru fascicole şi un CD care prezintă mănăstirile din zona Făgăraşului, bisericile fortificate, cetăţile şi castelele din judeţul Braşov. Alte trei asemenea tipărituri oferă cititorului şi viitorului turist, prin cuvinte şi imagini, moştenirea pe care şi-o transmit de la o generaţie la alta, oamenii satelor din această parte de ţară. Aici tradiţiile încep cu munca care e trudă şi belşug, iar sărbătorile sunt lumină şi bogăţie. Şi dacă în multe din satele ţării costumul naţional a devenit o amintire, aici oamenii locului sunt mândri de portul şi obiceiurile lor.

În imagini de mare frumuseţe este prezentată nunta ţărănească de la Rupea, un adevărat basm ce vine din vechime cu nuntaşi împărţiţi în oastea mirelui şi oastea miresei şi cu personaje ce vorbesc numai în rime. Pregătind tânăra pentru marele eveniment, neveste pricepute îmbracă mireasa cu un costum de mare frumuseţe, iar pieptănătura împletită cu panglici şi „bortele de păun“, prinse în păr cer un străvechi meşteşug.

Nu puteau lipsi obiceiurile de Crăciun şi de Paşte de o mare originalitate şi frumuseţe sau târgul de Sântilie din Săcele când, cei ce păzeau turmele în munţi coborau pe 20 iulie în sat la târg şi la joc. Aceştia aduceau furci de tors, migălite în ceasurile lungi petrecute la stână pentru fetele şi nevestele care-i aşteptau în sat. Şi dacă mocanii şi turmele lor au devenit o amintire, târgul de la Sântilie are loc în fiecare an. Între obiceiurile tradiţionale ilustrate în acest adevărat album sunt prezentate şi Sărbătoarea narciselor la Şercaia, Sânzienele de la Şimea sau Plugarul la Vad, obicei întâlnit în satele din jurul Făgăraşului unde cel mai harnic gospodar, împodobit cu spice din recolta veche trage în ziua sfinţilor mucenici prima brazdă din an.

Sunt ilustrate, de asemenea şi alte ocupaţii tradiţionale: păstoritul practicat în întreaga Transilvanie sau cojocarii, tăbăcarii şi pielarii din Lisa, Mândra, Beclean. Din Lisa este prezentat un adevărat muzeu al industriei textile populare, cum ar fi daracul, războiul de ţesut şi vâltorile, o minune a creaţiei populare unde apa adusă prin jgheaburi e lăsată să cadă de la înălţime peste ţesăturile de lână care sunt astfel spălate şi îndesite.

Fără îndoială, apariţia acestei casete care se adresează turiştilor români, dar şi străini – CD-ul este titrat în limba engleză – reprezintă o iniţiativă salutară care s-ar cuveni preluată de organismele de profil şi din alte judeţe unde monumentele istorice, arta populară, obiceiurile moştenite din vechime merită să fie cunoscute şi apreciate la adevărata lor valoare de către turişti.

Se impune însă un amendament: prezentând zestrea istorică şi culturală de o mare bogăţie a judeţului Braşov, realizatorii acestei ediţii – sperăm că vor urma şi altele – au omis să arate cititorului şi adevărata industrie turistică modernă care s-a dezvoltat în sudul judeţului la Moeciu, Bran şi alte localităţi unde fiinţează de ani buni, spre satisfacţia turiştilor, dar şi a proprietarilor de pensiuni o înfloritoare industrie.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013