reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Jan 2020

Cultura timpurie și de vară a legumelor din grupa verzei

Următoarele recomandări agrotehnice vin din partea cercetătorilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava „Mihai Cristea“. Autorul tehnologiei de cultură este dna Daniela Murariu, iar recomandările fitotehnice îi aparțin dnei Domnica Daniela Plăcintă. Subiectul articolului de față face referire la cultura legumelor din grupa verzei – varza albă, varză roşie, varză creaţă – (Brassica sp.L. Familia Brassicaceae). Acestea se cultivă bine după lucernă, trifoi, mazăre, fasole, dar se pot cultiva şi după cartof sau bostănoase.

Cultura timpurie

Pregătirea terenului se face din toamnă, iar după eliberarea lui de resturi vegetale se aplică îngrăşăminte organice şi chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 30-32 cm. Tot toamna se administrează 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat şi 100-150 kg de sare potasică, iar  primăvara 150 kg azotat de amoniu sau 200-250 kg Complex. Primăvara, înainte de plantare, are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colţi reglabili sau cu freza. Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul pentru toate categoriile de buruieni şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime cu grapa cu colţi reglabili. Varza timpurie se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Semănatul se realizează în prima decadă a lunii februarie. Sămânţa se seamănă în rânduri distanţate la 8-10 cm şi la 2-3 cm/rând. Atunci când se produce un număr redus de răsaduri, seminţele se seamănă în lădiţe din lemn, care, în prealabil, au fost umplute cu mraniţă (amestec de pământ – 60%, nisip – 10% şi gunoi de grajd fermentat – 30% ).

Reguli pentru repicarea plăntuțelor

La începutul formării primelor două frunze adevărate, după 10-15 zile de la răsărire, răsadul se poate repica în pahare de unică folosinţă, care au fost umplute în prealabil cu mraniţă. Adâncimea de repicat este de 2-2,5 cm. Pentru reuşita lucrării de repicat trebuie respectate câteva reguli generale: nu se repică în zilele prea reci sau prea însorite, pentru a proteja răsadurile de frig sau insolaţie puternică; răsadurile se scot din patul cald în cantităţi mici, prin dislocare, şi se ţin acoperite până la repicat. După repicare plăntuţele se udă imediat cu stropitoarea cu sită, apoi se umbresc timp de 1-3 zile şi se aerisesc mai puţin pentru a se asigura prinderea. La început, când răsadurile sunt mici şi timpul friguros, se udă rar şi cu apă puţină deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafaţă. Apa trebuie să fie la temperatura ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce timpul se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă. Se urmăreşte ca apa să pătrundă mai adânc şi să umezească stratul de pământ pe toată grosimea. Distribuirea apei se face cu stropitori sau furtun cu sită. După repicare plăntuţele sunt tratate cu Dithane 0,2% pentru a preveni căderea plăntuţelor şi mana. Cu 2-3 săptămâni înainte de plantare răsadurile se călesc prin descoperirea completă în timpul zilei şi în nopţile fără îngheţ.

Plantarea, combaterea chimică și ecologică

Plantarea răsadurilor se realizează în luna aprilie, când în sol se înregistrează 80 grade Celsius şi pentru 2-3 zile nu se prevăd îngheţuri. Distanţa între rânduri trebuie să fie de 50-60 cm şi 30 cm între plante/rând. La 3-4 zile de la plantare se face completarea golurilor. Se aplică 2 praşile între rânduri şi 2 praşile/rând. La 3-4 săptămâni de la plantare se administrează 150 kg/ha azotat de amoniu şi 80-100 kg/ha sare potasică. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se are în vedere pe tot parcursul perioadei de vegetaţie. Produsele folosite pentru combatere chimică sunt: CONFIDOR ENERGY (0,06%) – păduchele cenuşiu; DECIS 2,5 EC (0,04%) – buha verzei,  fluturele alb al verzei, păduchele solanaceelor; ACTARA 25 WG -0,06 kg/ha – ploşniţa roşie a verzei.

Combaterea ecologică  se realizează prin respectarea unor măsuri ca:

  • tratamentul termic al pământului folosit în răsadniţă şi sere;
  • înainte de semănat seminţele se vor dezinfecta cu apă caldă la 50°C timp de 30 de minute;
  • în solele unde urmează să se înfiinţeze cultura se vor efectua arături adânci pentru distrugerea buruienelor perene şi a altor resturi vegetale;
  • scăderea acidităţii parcelelor prin amendare cu var;
  • revenirea culturii pe acelaşi teren după o perioadă de 4-5 ani pentru evitarea atacului de putregai cenuşiu;
  • efectuarea de tratamente în timpul perioadei de vegetaţie cu zeamă bordeleză 0,5-1% pentru mană, alternarioză, albumeală şi cu sulf muiabil pentru hernia rădăcinilor;
  • la apariţia puricilor de pământ se recomandă menţinerea umidităţii solului prin mulcire, tratamente efectuate seara cu rotenone, iar pentru fluturele alb al verzei asociere cu tomate, semănarea unor seminţe de cânepă în cultura de varză, distribuirea uniformă printre plante a unor copili de tomate proaspăt recoltaţi.

Recoltarea începe în ultima decadă a lunii mai în zonele de câmpie şi la începutul lunii iunie în celelalte regiuni.

Cultura de vară

După eliberarea terenului de resturi vegetale în toamnă se aplică îngrăşăminte organice şi chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 30-32 cm. Toamna se administrează 20-30 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat şi 100-150 kg de sare potasică, iar primăvara 150 kg azotat de amoniu sau 200-250 kg Complex. Primăvara, înainte de plantare, are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colţi reglabili sau cu freza. Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul cu DUAL GOLD 960 EC – pentru toate categoriile de buruieni (1,2 l/ha) şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime cu grapa cu colţi reglabili. Varza de vară se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor, iar semănatul se realizează în prima decadă a lunii martie până în prima decadă a lunii aprilie. Sămânţa se seamănă în rânduri distanţate la 8-10 cm şi la 2-3 cm/rând. Atunci când se produce un număr redus de răsaduri, seminţele se seamănă în lădiţe din lemn, care, în prealabil, au fost umplute cu mraniţă (amestec de pământ – 60%, nisip – 10% şi gunoi de grajd fermentat – 30%). De asemenea, răsadurile se pot produce în aer liber. La începutul formării primelor două frunze adevărate, după 10-15 zile de la răsărire, răsadul se poate repica în pahare de unică folosinţă care au fost umplute în prealabil cu mraniţă. Adâncimea de repicat este de 2-2,5 cm.

Repicarea nu se face în zilele prea însorite

Pentru reuşita lucrării de repicat trebuie respectate câteva reguli generale: nu se repică în zilele prea însorite pentru a proteja răsadurile de insolaţie puternică; răsadurile se scot din patul cald în cantităţi mici, prin dislocare, şi se ţin acoperite până la repicat. După repicare plăntuţele se udă imediat cu stropitoarea cu sită, apoi se umbresc timp de 1-3 zile şi se aerisesc mai puţin pentru a se asigura prinderea. La început, când răsadurile sunt mici, se udă rar şi cu apă puţină deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafaţă. Apa trebuie să fie la temperatura ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce timpul se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă. Se urmăreşte ca apa să pătrundă mai adânc şi să umezească stratul de pământ pe toată grosimea. Plantarea răsadurilor are loc la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii iunie, în funcţie de zonă şi de perioada de vegetaţie a soiurilor utilizate. Înainte de plantare, răsadurile se fasonează şi se mocirlesc. Distanţa de plantare este de 70-75 cm între rânduri şi de 30-35 cm între plante/rând. Lucrările de îngrijire sunt aceleaşi ca şi la cultura timpurie. Recoltarea se face în lunile octombrie-noiembrie, după căderea primelor brume. 

Producerea seminţelor

Înfiinţarea culturii se face în luna octombrie și fiecare soi trebuie semănat la o distanţă de 2.000 m (pentru păstrarea purității). După pregătirea terenului (arat, grăpat, discuit) se deschid rigole adânci de 18-20 cm în care se aşază plantele mama – căpăţânile să fie la nivelul solului. Se tasează apoi pământul prin călcare, în jurul rădăcinilor plantei. După plantare (90 cm între rânduri şi 20-25 cm între plante/rând la soiurile timpurii, 35-40 cm la soiurile târzii) se acoperă căpăţâna cu un strat de pământ care se completează înainte de venirea îngheţului până la 20-25 cm. Primăvara devreme se descoperă căpăţânile de pământ și se crestează în cruce pentru a favoriza apariţia tijelor florifere. Se elimină din cultură plantele netipice, slab dezvoltate şi cele bolnave. Înainte de deschiderea florilor se îndepărtează lăstarii slab dezvoltaţi de la baza tulpinii. Lucrările de întreţinere sunt aceleași la cultura pentru consum. Recoltarea semincerilor se face începând din august, manual, în 2-3 etape din momentul în care o parte din fructele situate la baza plantei se îngălbenesc. Tulpinile florale se taie de la bază, se leagă în snopi şi se lasă la uscat câteva zile. Seminţele uscate extrase se păstrează în borcane din sticlă sau săculeţi din pânză în locuri uscate şi răcoroase.

- Principalele boli întâlnite la varză sunt: mana şi hernia verzei, iar dintre dăunători, pagube importante produc: puricii cruciferelor, ploşniţele verzei, musca verzei, păduchele cenuşiu al verzei, buha verzei şi fluturele alb al verzei.

Laura Zmaranda

Pak Choy - varza „minune“ bună la toate

Apreciată tot mai mult în marile restaurante ale lumii, varza chinezească sau Pak Choy, așa cum i se mai spune, este o cultură care începe să prindă rădăcini în tot mai multe exploatații. Deși pe teritoriul românesc acest tip de varză abia a început să prindă contur, varza chinezească este considerată a fi una dintre cele mai vechi legume cultivate din întreaga lume.

Comparativ cu varza albă de căpăţână, varza chinezească conţine mai multă apă, mai puţine calorii şi carbohidraţi, dar și o cantitate mai mare de vitamine, săruri minerale, fiind o bună sursă de beta-caroten, glucozinolaţi, antioxidanţi şi calciu. S-a demonstrat faptul că varza chinezească consumată poate avea efecte anticancerigene, contribuind la prevenirea cancerului de plămâni, de pancreas, de ovare şi de rinichi, dar şi la îmbunătăţirea ratei de supravieţuire după cancerul de sân. Pak Choy a fost folosită atât în domeniul culinar, cât și în medicina naturistă, fiind ideală pentru sistemul digestiv și pentru cel cardiovascular. De asemenea, consumul de varză chinezească scade riscul apariției diabetului și este un aliment ideal pentru persoanele care doresc să slăbească.

Tehnologia de creștere

În privința tehnologiei de creștere, varza chinezească nu este deloc pretențioasă. Cultivarea ei nu se deosebește cu mult față de cea a verzei pe care o consumăm în mod obișnuit. Cultura de Pack Choy este rezistentă la boli și dăunători și poate fi crescută fără probleme, atât în spații protejate cât și în câmp.

„Cultura de Pak Choy este foarte apreciată datorită valorilor sale nutriționale. De asemenea, timpul în care poți obține partea comestibilă este destul de scurt, iar prețul cu care se vinde la raft este unul foarte avantajos. Varza chinezească este o cultură ușoară și se pretează atât în culturile protejate, cât și în spații libere, în câmp. Recomand creșterea acestei plante în serele perfor­mante pe sistemele de cultură NFT deoarece atunci când cultivăm în acest mod nutrienții sunt în permanență la rădăcinile plantelor și astfel se dezvoltă foarte bine. Un alt avantaj al acestui sistem este că nu aplicăm erbicide sau tratamente fitosanitare pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor“, spune prof. univ. dr. Elena Maria Draghici, specialist în bioingineria sistemelor hortiviticole.

Această specie creşte bine la temperaturi relativ mici, are nevoie de o temperatură medie de 22°C pentru producerea răsadurilor şi formarea frunzelor din rozetă, de 16-20°C pentru formarea căpăţânilor, iar în ultimele faze ale formării acestora temperaturile ideale se încadrează între 10-11°C. Majoritatea speciilor din familia Brassicacea sunt considerate a fi plante de zi lungă. Cu cât este mai mare lungimea zilei, cu atât plantele vor înflori mai amplu şi mai repede. Perioada minimă pentru fotoinducţie la varza chinezească este de nouă zile. Necesitatea faţă de apă creşte mult odată cu etapele de creştere, fiind cea mai mare în timpul formării căpăţânilor. Seceta din această perioadă nu permite formarea căpăţânilor, în timp ce umiditatea excesivă şi aeraţia deficitară a solului sunt în detrimentul creşterii şi formării căpăţânii, plantele pierind dacă stagnarea apei durează mai mult de trei zile.

Varza chinezească prosperă bine în soluri fertile, luto-argiloase deoarece necesită o cantitate considerabilă de nutrienţi care să susţină o creştere rapidă într-un timp relativ scurt. pH-ul ideal pentru varza chinezească cu căpăţână fiind situat între 5,5-7,0.

Cauzele înfloririi premature

Luarea în cultură a acestei specii este limitată în multe regiuni ale globului de către înflorirea prematură. Deşi varietăţile de varză chinezească diferă considerabil în ceea ce priveşte predispoziţia faţă de înflorirea prematură, din datele prezentate mai sus se poate observa faptul că aceasta este în strânsă legătură cu factorii de vegetaţie. Este, deci, foarte importantă alegerea varietăţilor corespunzătoare pentru diferitele perioade în care se înfiinţează culturile. Chiar dacă plantele înfloresc, o parte din recoltă se poate salva prin recoltarea frunzelor, tulpinilor şi a ramificaţiilor florifere. Din fericire, există câteva măsuri pentru evitarea înfloririi premature. Iată care sunt acestea:

  • Cultivarea plantelor în spaţii protejate, cum ar fi răsadniţele calde sau serele;
  • Efectuarea semănăturii în alveole pentru a permite formarea unui sistem radicular puternic şi a reduce şocul de la plantarea la locul definitiv;
  • Menţinerea unor temperaturi ridicate, de cel puţin 18-20°C, sau chiar a temperaturii ideale, de 22°C în timpul procesului de germinare. Trebuie avut în vedere, totuşi, ca răsadurile să beneficieze de lumină şi umiditate suficientă;
  • Protecţia suplimentară a plantelor, dacă se preconizează temperaturi scăzute, de exemplu cu un tunel ridicat din folie din material de plastic. Este imposibil de precizat cât trebuie păstrată o anumită temperatură la anumite varietăţi pentru a evita înflorirea prematură. Totuşi, Centrul de Cercetări Rodale a precizat faptul că plantele sunt predispuse să înflorească dacă temperaturile medii rămân sub 10°C timp de 2-3 săptămâni;
  • Varietăţile rezistente la înflorire prematură sunt îmbunătăţite și dezvoltate constant, apoi devin adecvate pentru culturi mai timpurii;
  • Întârzierea semănatului dacă temperaturile scăzute persistă;
  • Alegerea varietăţilor rezistente la temperaturi joase pentru culturile de primăvară;
  • Alegerea varietăţilor rezistente la temperaturi înalte pentru culturile de vară;
  • Realizarea irigării în mod frecvent pentru a evita uscarea solului şi pentru asigurarea unei creşteri constante;
  • Umbrirea culturilor, cu diferite plase special con­fecţionate, mai ales la culturile de vară.

Ruxandra HĂBEANU

Recomandări în cutura verzei

Condițiile climatice din ultimele zile au favorizat apariția și dezvoltarea dăunătorului: buha verzei (Mamestra brassicae) (tratamentul I, generația a II-a), care poate cauza pierderi importante în cultură.

Pentru combaterea acestuia recomandăm executarea tratamentului fitosanitar.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos:

INSECTICIDE

PRODUS

DOZA

DECIS 25 WG

30 g/ha

FURY 10 EC

0,02%

KARATE ZEON

0,075 l/ha

MAVRIK 2 F

0,05%

MOSPILAN 20 SG

0,025%

NOVADIM PROGRESS

0,20%

TREBON 30 EC

0,04%

... și alte produse omologate

Recomandări:

  • Perioada optimă de tratament: la depistare.
  • Tratamentul se repetă la interval de 10-12 zile.
  • Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.
  • Citiți cu atenție prospectul produselor de protecția plantelor înainte de utilizare și respectați recomandările.
  • Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!
  • Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de protecția plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Brașov

Practica a dovedit: cultura verzei poate avea rentabilitate înaltă

Pentru locuitorii Europei, varza este o cultură cel puțin la fel de importantă precum cea a cerealelor. Fără varză, fața lumii cunoscute astăzi ar fi arătat cu totul altfel. Marile războaie purtate de greci și romani în Antichitate, ca și cele din Evul Mediu, probabil că n-ar fi avut loc. Fără varză, Columb, Magellan și alți mari exploratori nu s-ar fi putut avânta în călătoriile lor temerare. Și, deși ne-am obișnuit să folosim numele acestei străvechi legume în expresii disprețuitoare – ca de exemplu „mare varză“ sau „ai făcut o varză“ – trebuie să recunoaștem că nici Crăciunul și nici alte evenimente nu ar avea același farmec fără tradiționalele sarmale rulate în frunză de varză murată. În acest context putem aprecia la justa lui valoare evenimentul organizat în câmp de companiile Naturevo, Seminis și Naandanjain, dedicat verzei.

Varză cu „V“ de la Vizejdia

Ferma Banat Melon se află în localitatea Vizejdia, din județul Timiș. Atunci când cocoșii de aici vestesc crucea nopții, glasul lor se aude în trei țări, într-atât de mică e distanța până la granițele cu Serbia și Ungaria. În această fermă a fost organizat, așa, ca un fel de încheiere festivă de Cireșar, evenimentul dedicat culturii de varză. Platforma demonstrativă a fost organizată așa cum numai un neamț, cum este și dl Heinz Wolf, administratorul fermei, ar fi putut să o facă. „Cea mai mare dificultate a fost să facem ca hibrizi cu perioade diferite de vegetație și dezvoltare să ajungă la maturitate în același timp. Pentru asta a trebuit să fim atenți la intervalele în care am plantat răsadurile și să facem eforturi să asigurăm condiții optime pentru cele care au fost cultivate mai devreme sau mai târziu decât ar fi trebuit“, ne-a spus unul dintre organizatori. „Scopul principal a fost să arătăm fermierilor interesați potențialul celor șase hibrizi de varză și al celui de conopidă de la Seminis pe care dorim să-i promovăm. Acest potențial este, fără îndoială, amplificat de produsele Naturevo folosite, dar și de sistemele de irigații“, a mai adăugat vorbitorul.

O fermă care a deschis poarta supermarket-ului

Și invitații au avut ce vedea! Rezultatele culturii au fost de-a dreptul spectaculoase. De altfel, ferma Banat Melon nu a fost aleasă întâmplător pentru această demonstrație. Deja există o tradiție, iar produsele de aici sunt listate în rețele de supermarketuri. Asta pentru că, spune dl Wolf, administratorul fermei, „am putut asigura volum, calitate de marfă și continuitate“. Ferma reunește 220 ha de terenuri agricole, dintre care 100 sunt cultivate cu legume. Pe restul, pentru a se putea asigura o atât de necesară rotație a culturilor, se seamănă cereale.

„Din suprafața destinată legumelor, 70% este destinată vărzoaselor. Pe restul avem țelină, vinete și altele“, a mai povestit dl Wolf. Toată această suprafață este irigată. Sămânța este aleasă de către fermier, dar semănată în Ungaria, pe baza unui contract cu o firmă specializată. Apoi, răsadurile se plantează în fermă, la datele stabilite. „Ca să putem asigura continuitatea necesară supermarketurilor, avem câte 20 de campanii de plantare în fiecare an“, spune fermierul.

Varză adaptată tuturor cerințelor

Hibrizii care au fost prezentați s-au plantat pe câte două loturi diferite, cu densități diferite, pentru a se putea vedea cum se comportă. Densitățile folosite au fost de 37.000 și, respectiv, de 44.000 de plante la hectar, corespunzând unei distanțe între plante de 45x60 cm și, respectiv, 45x50 cm.

Varza roșie Red Dynasty F1 ajunge la maturitate la aproximativ 80 de zile de la răsădire. Forma este sferică, iar frunzele sunt subțiri și fine. Greutatea unei căpățâni este cuprinsă între 1,5 și 2 kg. După cum am putut vedea pe platforma demonstrativă, creșterea densității de cultivare a condus la reducerea dimensiunii căpățânii, dar greutatea totală obținută la hectar s-a păstrat aceeași. Astfel, fermierii au un instrument cu care pot controla dimensiunea verzelor, în funcție de scopul urmărit și de cerințele clienților.

Un alt hibrid recomandat, bine-cunoscut, de altfel, fermierilor, este Bucharest F1. Are o perioadă de vegetație de 80-85 zile de la plantare. Caracteristică îi este rezistența mare la crăpare, la fusarium și la xantomonas (nervațiunea neagră). Căpățânile sunt compacte și ating dimensiuni impresionante. În medie, greutatea lor atinge 4-5 kg. Densitatea de plantare poate fi crescută până la peste 55.000 plante/ha, dar, avertizează specialiștii, în acest caz crește riscul apariției unor boli și a putregaiurilor și trebuie aplicate tratamente preventive.

Dar, dimensiunea mare a căpățânii poate reprezenta și un dezavantaj comercial, în special toamna, când varza este căutată pentru a fi pusă la murat. Ca alternativă, cultivatorilor li se recomandă hibridul Green Flash F1. Acesta are căpățâni mai mici, cu o fermitate foarte bună, completate de o bună rezistență la crăpare și transport. În plus, este un soi timpuriu, care poate fi cules la numai 65 de zile de la răsădire.

Platinum Dynasty ajunge la maturitate în cca 75 de zile și are un aspect deosebit de plăcut, grație frunzelor cu inflexiuni albăstrui.

Tot verde-albăstrui sunt și frunzele hibridului Gloria F1, care însă au dezavantajul de a avea o perioadă de vegetație de 80-90 de zile. Această perioadă mai lungă de vegetație este compensată de gustul deosebit care o recomandă pentru consumul în stare proaspătă și industrializare. Căpățânile sale cântăresc, în medie, 3-4 kg.

Un gust și o textură specifică au și frunzele de Tropicana F1, care ajunge la maturitate în 65-70 de zile. Căpățânile au un aspect turtit, sunt compacte și au dimensiuni ideale, de 2-3 kg.

Conopida Hermon se maturizează în 75-80 de zile, formează căpățâni bine protejate, care au o greutate de 1,5-2 kg. Densitatea de plantare recomandată este de 3 plante/mp.

Tehnologiile Naturevo, adaptate tuturor hibrizilor

Indiferent de hibrid, tehnologia aplicată a fost aceeași, bazată pe produse Naturevo: „Fertilizarea de bază s-a făcut cu NovaTec Classic, 300 kg/ha. Ulterior s-a intervenit cu produse de fertigare, din gama Hidrosuperevo, 3:1:1, 1:3:1 și 1:1:3, în doze de câte 20 kg/ha, plus stimulatorul de înrădăcinare Rootip. Tratamentul seminței a fost făcut cu Confidor și Rootip. În vegetație au fost aplicate cinci tratamente. În prima fază s-a intervenit cu produse clasice, gen Vantex sau Laser, iar ulterior am intervenit cu produse de protecție care nu lasă reziduuri la nivelul plantelor. Între produsele folosite se numără Copfort și Fighter Phos, Microfort, Matrinal și Deffort ca insecticide biologice și Evo Right 5 ca și corector al calității apei. Pentru că frunza verzei are un strat ceros am folosit și produsul Silhoutte Gold, care asigură o priză mai bună a tratamentelor foliare și pătrunderea substanțelor aplicate în interiorul plantelor“, a detaliat dl Florian Lazăr, directorul tehnic al companiei.

În loc de concluzii, am gândit că cel mai bine ar fi să lăsăm cifrele să vorbească. După cum am aflat de la cei implicați în realizarea evenimentului, cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de varză se ridică la cca 4.000 euro (aprox. 18.000 lei). Recolta obținută se ridică, după cum am putut vedea la fața locului, la peste 70 tone. La un preț de numai 0,5 lei/kg, veniturile ar trebui să se cifreze la cca 35.000 lei/ha. Adică un profit de 17.000 lei/ha!

La asemenea câștig, cine se încumetă să spună că a cultiva varză e o varză?

GALERIE FOTO


 

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 10-12

Abonează-te la acest feed RSS