reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Jul 2019

Salata picantă, cultura cu multiple întrebuințări

Brassica juncea sau salata picantă este un rod al naturii care pare să stârnescă tot mai mult interes în rândul fermierilor. Planta este folosită în producţia de ulei şi de muştar, poate fi utilizată ca îngrăşământ în grădină, elimină metalele grele din sol şi reprezintă un deliciu în preparatele culinare. Dacă vă tentează să cultivaţi aşa ceva în propriile exploataţii, aflaţi că tehnologia sa nu este deloc complicată şi nici costisitoare.

Brassica juncea este cea mai nouă specie de salată aclimatizată la SCDL Buzău. Planta îşi are originea în Asia, unde este cultivată pe suprafeţe mari în China, Coreea şi India. În Europa specia este foarte puţin cunoscută. Spre exemplu, în România a fost luată în studiu la SCDL Buzău începând cu anul 2010, însă primele rezultate concrete au apărut după anul 2015. Denumirea populară atribuită acestei specii în România este de salata iute.

Cercetările au debutat cu procurarea de material biologic valoros din zona de origine. Au fost procurate mai multe genotipuri din Coreea, China şi Siria. Acestea au fost supuse programului de aclimatizare şi s-a constatat că planta vegetează şi fructifică foarte bine în condiţiile ţării noastre, atât în spaţii protejate cât şi în câmp.

Seamănă cu salata...

„Genotipurile care s-au adaptat la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre au fost cele provenite din Coreea şi Siria. După aclimatizare, cercetările au continuat cu ameliorarea speciei. Până în prezent s-a reușit obţinerea unui număr mare de genotipuri cu caracteristici fenotipice distincte în special în ceea ce priveşte forma şi culoarea frunzei, precum şi gustul acestora. Dintre acestea, două genotipuri au demonstrat stabilitate genetică în descendenţă, motiv pentru care unul dintre acestea, linia 3, a fost înscris la ISTIS Bucureşti în vederea omologării începând cu anul 2018 sub denumirea provizorie de AROMA“, declară dr. ing. Costel Vînătoru, SCDL Buzău.

salata picanta vanatoru

Planta este asemănătoare cu salata tradiţională românească, doar că marginea frunzelor este ondulată, uşor serată, iar gustul este picant, caracteristică ce se accentuează pe măsură ce planta creşte.

Varietățile din specia Brasica juncea sunt cultivate atât pentru consumul de frunze verzi cât și pentru producția de ulei. Seminţele conţin 25-30% ulei ce poate fi folosit în producţia de muştar.

De asemenea, frunzele pot fi consumate în stare proaspătă sau preparate, fiind un condiment cu aromă foarte plăcută preferat de ţările orientale.

Brassica juncea este utilizată și pentru eliminarea metalelor grele din sol, cum ar fi plumbul, în locurile cu deșeuri periculoase, deoarece are o toleranță mai mare pentru aceste substanțe și stochează metalele grele în celulele sale.

Producătorii de legume folosesc planta ca îngrășământ verde. Scopul acesteia este de a acționa ca un mulci, acoperind solul pentru a suprima buruienile din culturi.

Cultura nu necesită lucrări special

Tehnologia de cultură este asemănătoare cu cea a salatei, se poate înfiinţa prin răsad sau prin semănat direct, suportă mai multe scheme tehnologice de înfiinţare, însă în sistem intensiv. Pe parcursul perioadei de vegetaţie cultura nu necesită lucrări speciale de îngrijire, însă trebuie menţinută curată de buruieni prin aplicarea praşilelor manuale şi mecanice şi aprovizionarea cu apă la timp.

„În ceea ce priveşte bolile şi dăunătorii s-a constatat că, în condiţiile ţării noastre, aceasta poate fi cultivată şi în regim bio deoarece pagubele înregistrate de agenţii patogeni sunt mult reduse. În cazul în care apare excesul de umiditate, unele genotipuri au manifestat sensibilitate la făinare“, a declarat dr. ing. Costel Vînătoru.

Cercetările vor continua cu extinderea în cultură a soiurilor nou obţinute. Studiile întreprinse până în prezent au demonstrat că această specie poate îmbogăţi cu succes sortimentul legumelor şi verdeţurilor cultivate în România. Interesul pentru aceste noi creaţii din partea consumatorilor şi cultivatorilor a crescut semnificativ de la an la an.

Ruxandra HĂBEANU

Cultura salatei în spații protejate

Salata (Lactuca sativa) este cunoscută și cultivată încă de pe timpul vechilor greci. Planta este originară din Europa Centrală și de Sud și din Rusia, fiind larg consumată în stare proaspătă pentru aportul său de vitamine și săruri minerale. Nu are pretenții deosebite de căldură, lumină și temperatură (se dezvoltă optim la 16°C și rezistă la înghețuri ușoare), dar este dependentă de umiditate (80%). Ca soluri le preferă pe cele bogate în humus, cu pH cuprins între 6-7,2.

Obținerea răsadului

Răsadul de salată poate fi obținut în răsadnițe calde sau solarii. Ca substrat este utilizat gunoiul de grajd nefermentat, combinat cu pământul de țelină. În ultima vreme sunt tot mai folosite cuburile nutritive pentru care amestecul ideal este 60% turbă, 10% mraniță și 20% pământ de țelină.

Semănatul se face eșalonat, în 2-3 serii, la intervale de 15 zile, la 2-3 cm adâncime. Pentru un metru pătrat sunt suficiente 2-3 grame de semințe. Atenție, acestea trebuie să fie tratate. Dacă în perioada de vegetație se semnalează apariția făinării sau a putregaiului cenușiu se aplică un tratament cu Dithane, în concentrație de 0,25%.

Pregătirea solului și plantarea

În spații protejate, având o durată redusă de vegetație, salata poate fi plasată în sistemul de culturi succesive (înaintea tomatelor, ardeilor sau vinetelor), culturi combinate (cu ceapă și usturoi verde, ridichii) ori în sistem normal (cultură unică). Terenul se pregătește prin aplicarea gunoiului de grajd, arătură la 30 cm adâncime, mărunțirea, nivelarea și bilonarea (sau terase înălțate). Când răsadurile sunt scoase, se udă și se tratează cu Captan (0,2%). Plantarea (toamna, astfel încât la venirea înghețurilor plăntuța să fie bine înrădăcinată) se realizează când răsadurile au 5-6 frunze, la distanța de 20 cm între rânduri și 15-18 cm între plante pe rând. Ca lucrări amintim: udarea, completarea golurilor la 10 zile de la plantare, fertilizarea cu azotat de amoniu, când plantele au 8-10 frunze formate (n.n. – recomandăm totuși evitarea îngrășămintelor chimice, salata putându-și lua elementele nutritive de care are nevoie doar din gunoiul de grajd), fertilizarea foliară, prașile, eliminarea plantelor bolnave și incomplet dezvoltate. În timpul vegetației, în afară de irigarea după plantare, se mai aplică udări (prin picurare) la formarea căpățânilor și când acestea încep să crească. Dat fiind faptul că salata nu poate suporta soarele puternic, în zilele senine și mai calde folia se umbrește prin stropire cu humă. Recoltarea se face prin tăierea căpățânilor, eșalonat.

 

Tratamente împotriva bolilor și a dăunătorilor

– căderea plăntuțelor (atac specific răsadurilor): eliminarea plantelor atacate și dezinfectarea solului, evitarea udării în exces;

– mozaicul salatei: utilizarea semințelor tratate, distrugerea buruienilor;

– mana salatei: distrugerea resturilor vegetale, rărirea plantelor, tratamente cu Acrobat MZ 90-600 WP, Polyram DF, Equation Pro, Ridomil Gold MZ 68 WG;

– făinarea: distrugerea resturilor vegetale de la cultura precedentă, folosirea unor soiuri rezistente, tratamente cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E;

– septorioza: folosirea semințelor tratate; tratamente chimice cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E;

– fuzarioza: eliminarea plantelor bolnave din cultură, tratamente chimice cu Topsin 500 SC, Topsin 70 WDG;

– putregaiul alb: strângerea și distrugerea resturilor vegetale, eliminarea plantelor afectate, tratamente cu Topsin, Ortiva 250 SC, Switch 625 WG, Rovral 500 SC, Orius 25 EW;

– putregaiul cenușiu: tratamente chimice cu Rovral 500 SC, Folpan 80 WDG, Teldor 500 SC, Switch 62.5 WG;

– antracnoza: rotația culturilor, tratamente chimice cu Dithane M45, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 48 WG, Champ 77WG;

– limax: tratamente cu Optimol sau Agrosan;

– afidele: tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa), Actara 25 WG;

– musculița albă: Decis Mega 50 EC (0.25 l/ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).

Maria BOGDAN

Abonează-te la acest feed RSS